În Franța, fermierii și retailerii semnează o înțelegere tip „prețul corect” pentru alimente. În România, este sesizat Consiliul Concurenței împotriva practicilor marilor comercianți
Schisma dintre autoritățile statului român și retailerii care activează pe piața autohtonă se adâncește, ca urmare a sesizării Consiliul Concurenţei de către Ministerului Agriculturii în privinţa scumpirilor apărute la alimente, în special la ouă, carne şi produse lactate, în timp ce în Franța, fermierii, procesatorii și marii comercianți se apropie și semnează un acord de îmbunătățire a relațiilor de pe lanțul alimentar, în principal de asigurare a „prețului corect” plătit fermierilor pentru marfa lor.
Așa numită Cartă de Angajament reprezintă o parte dintr-o acțiune mai amplă de revizuire a efectelor și implicațiilor politicii „de la furcă la furculiță” promisă de președintele Emmanuel Macron și menită să mai diminueze din presiunea resimțită de fermierii din Hexagon. Nu o dată, aceștia din urmă s-au plâns că au fost afectați de marjele mici și de războiul prețurilor cu retailerii.
Marea majoritate a retailerilor care operează în Franța, au semnat carta la sediul Ministerului francez al Agriculturii, anunță Reuters. Vorbim în acest caz de Carrefour, Casino, Auchan și rețeaua nelistată Leclerc care au și anunțat că resping semnarea acordului.
De cealaltă parte se regăsesc în principal cooperativele agricole franțuzești, grupurile de producători de alimente, asociațiile de fermieri și reprezentanți ai industriei.
Luna trecută, Macron a făcut publice unele măsuri pe care președintele francez le va pune în aplicare, ca parte a unei noi legislații alimentare. Însă, un act normativ complex nu este așteptat să apară mai devreme de anul viitor, după definitivarea negocierii prețurilor pe lanțul alimentar care tocmai a fost declanșat în Hexagon.
Una dintre măsurile agreate marți, 14 noiembrie 2017, este și aceea de fixare a prețurilor de către producători, acțiune bazată pe cele existente deja în piață și coroborate cu costurile de producție. Produsul final ar urma să fie preluat de către procesatori și de către furnizori și dat mai departe retailerilor.
„Dacă un producător de unt vine la noi și ne comunică faptul că prețurile laptelui s-au majorat cu 30 la sută, ne asumăm că vom prelua majorarea”, anunță un putător de cuvânt al Auchan, citat de Reuters. „Va însemna asta că majorarea de preț ar urma să fie pasată consumatorilor? Nu neapărat”.
Anul trecut, o treime dintre producătorii agricoli din Franța au câștigat mai puțin de 350 de euro pe lună, anunță la rândul său Asociația de Asistență Mutuală Agricolă, menționând totodată că acest nivel reprezintă la rândul său o treime din venitul minim net garantat.
Asociațiile profesionale ale fermierilor au întâmpinat înțelegerea cu brațele deschise, însă precizează că este nevoie în continuare de o lege mai amplă care să includă promisiunile lui Macron, cum sunt și prețurile minim garantate, dar și limitarea promoțiilor și tendința de a pasa greutățile pe umerii fermierilor.
„De unele singure, bunele intenții nu pot transforma ani de zile de relații dezechilibrate în termeni de negocieri comerciale”, a precizat Coop de France, organizație care aduce la un loc 2.600 de cooperative agricole și care face apel la Guvernul de la Paris să-și asume mai multe măsuri de susținere a producătorilor agricoli din Hexagon.
În România avem altă abordare în ceea ce privește marii comercianți
Pe fondul scumpirilor înregistrate în ultima perioadă la alimente, în special la ouă, carne şi produse lactate, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România a sesizat Consiliul Concurenţei. Și asta deoarece, spun guvernanții, analizele efectuate de instituția guvernamentală nu ar fi scos în evidenţă motive obiective care să determine majorări de preţuri, iar instituţia nu are instrumente şi prevederi legale pentru a interveni pe piaţă.
„Am sesizat Consiliul Concurenţei pentru a analiza situaţia pe care am găsit-o în piaţă în această perioadă, referitoare la scumpirile produselor alimentare, la ouă, lapte, produse din lapte - şi aici vorbim în special de unt, întrucât din analizele pe care le-am făcut am constatat că nu sunt motive obiective care să determine creşterea de preţuri. Cerem sprijinul Consiliului Concurenţei pentru a vedea dacă nu cumva sunt elemente care vizează o înţelegere între comercianţi, pentru că altfel nu se explică. Ministerul Agriculturii a transmis deja o adresă oficială către Consiliul Concurenţei în care solicită instituţiei să analizeze scumpirea alimentelor”, a precizat Petre Daea pentru Agerpres.
Șeful MADR ar fi vizitat în aceasta perioadă mai multe pieţe şi magazine din Bucureşti şi ar fi constatat „anomalii şi lucruri de neînţeles”, în condiţiile în care nu au fost înregistrate creşteri în costurile de producţie, însă preţul alimentelor s-a dublat la raft, în unele cazuri.
„Am mers în pieţe şi în magazine şi am văzut care sunt preţurile la raft. Ne-am dus la producători ca să vedem care sunt costurile de producţie şi dacă în costuri au apărut modificări, ca urmare a scumpirii vreunui element ce compune costul de producţie şi am constatat că nu există. Poate doar acele mici modificări care apar în fiecare an, când temperaturile scad, dar care nu justifică scumpirile din piaţă. De aceea, am solicitat Autorităţii de Concurenţă să facă o analiză, pentru a vedea dacă nu sunt alte cauze, întrucât Ministerul Agriculturii nu are instrumente şi nici prevederi legale pentru a interveni pe piaţa. Este o preocupare a mea, pentru a descifra cauzele scumpirii alimentelor, în condiţiile în care nu sunt creşteri pe costurile de producţie. De exemplu, carnea de porc a scăzut la producători, iar la raft creşte. Oul pleacă de la producător cu 36 de bani şi ajunge la raft cu un leu, iar la unt este o situaţie similară. Sunt anomalii şi lucruri de neînţeles”, a explicat ministrul Agriculturii.
Cu un preţ pe pieţele europene mai mult decât dublu faţă de 2016, untul s-a scumpit şi în magazinele din România, fie că vorbim despre branduri locale, fie că alegem produse de import. O tonă de unt se comercializează în prezent cu circa 6.500 de euro la nivel european, mai mult decât dublu faţă de anul trecut, spre exemplu, când tona se comercializa cu aproximativ 3.000 de euro. Trendul se vede deja pe rafturile magazinelor, inclusiv cele din România, unde pachetul de 200 de grame de unt românesc cu o concentraţie de 82% se apropie sau chiar trece de pragul de 10 lei.
Controale la retaileri au mai existat în România. Într-un raport al Consiliului Concurenței dat publicității în septembrie 2009 asupra investigației declanșate pentru sectorului comercializării produselor alimentare se preciza că, cităm: „Având în vedere necesitatea creării unei imagini de ansamblu asupra sectorului comercializării produselor alimentare, prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 97 din 18.03.2008, s-a dispus declanşarea unei investigaţii pentru analizarea sectorului comercializării produselor alimentare, în temeiul prevederilor art. 26, lit. g) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată”.
Analiza a cuprins perioada 2005-2008, iar acolo unde lipsa datelor a reprezentat un impediment, analiza s-a oprit la nivelul anului 2007, interval de timp suficient de lung pentru a permite observarea unor evoluţii si analiza unor tendinţe.
La acea oră, una dintre cele mai importante concluzii ale raportului era și aceea conform căreia „ca urmare a puterii de negociere sporite în raport cu unii dintre furnizorii lor, unele lanţuri de magazine sunt acuzate că nu au returnat contravaloarea unor taxe de raft, în cazul unor delistări, că solicită anual modificarea clauzelor contractuale, cel mai adesea, în sensul creşterii anumitor retribuţii din partea furnizorilor, că refuză să modifice clauzele contractuale la cererea furnizorilor, că au o atitudine inflexibilă, că întârzie plata facturilor, că delistează în mod nerezonabil, că blochează livrările, fără a rambursa taxele de intrare sau de listare plătite, că solicită discounturi retroactive etc.”.
Nu în ultimul rând, în document se mai preciza că „în unele cazuri, retailerii au reuşit impunerea în contracte a unor clauze care le permit, în situaţia în care marfa achiziţionată de la furnizor nu se vinde, să returneze marfa către furnizor. Într-o astfel de situaţie, nu mai are loc transferul riscului către retailer odată cu transferul dreptului de proprietate asupra mărfii, furnizorul suportând întregul risc al nevânzării, o situaţie aparte în dreptul comercial”.
Demersul de atunci s-a soldat cu decizia Consiliul Concurenţei de modificare a O.G. nr. 99/2000, sens în care se propunea, în baza art. 26, lit. l) din Legea Concurenţei nr. 21/1996, republicată, abrogarea art. 17, referitor la interzicerea vânzării în pierdere.
„A interzice vânzările sub costul de achiziţie poate însemna, din punct de vedere economic, a interzice transferul de bunăstare către consumatorul final. În unele cazuri, datorită puterii de negociere superioare, comercianţii presează obţinerea unor preţuri de achiziţie mai mici sau a unor avantaje financiare. În condiţii normale, de concurenţă efectivă în aval, aceste avantaje se transferă la nivelul consumatorilor. Impunerea unui prag valoric sub care să nu se vândă nu înseamnă altceva decat a bloca transferul de bunăstare către consumator, ultima verigă devenind astfel comerciantul, şi nu consumatorul final.
Pe de altă parte, vânzările în pierdere nu sunt doar apanajul marilor operatori cu amănuntul. Dimpotrivă, acestea pot fi utilizate de către competitorii mai mici sau specializaţi, care, în competiţia cu marile mărci de pe piaţă, pot considera mai viabil economic acordarea unor discounturi suplimentare decât angajarea unor cheltuieli masive de publicitate în mass-media”, se mai preciza în raport.
Fermierii români, în pierdere!
Într-un comunicat de presă remis la redacție vineri, 17 noiembrie 2017, președinta Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP) acuză retailul care activează pe piața autohtonă că au practici comerciale împotriva consumatorului român, cu scopul de maximizare a profiturilor.
Ei solicită intervenţia autorităţilor în contextul în care produsele obţinute în România se vând mai ieftin decât în urmă cu câteva săptămâni însă ajung la consumator cu preţuri foarte mari.
„În ultimele 60 de zile, preţul cărnii de porc a scăzut cu circa 30% la poarta fermei. Astăzi fermierii vând cu 4,9 lei/kg la poarta fermei - cu mari presiuni din partea retailerilor pentru noi scăderi de preţ! Preţul la carnea de pasăre a scăzut la poarta fermei cu aproximativ 20% în timp ce preţul la carnea de vită se menţine stabil, dar cu tendinţe de scădere. Pentru sectorul de producţie ouă, cererea este foarte mare, dar preţurile au crescut la fermieri cu circa 26%, nu cu 100%, în timp ce laptele şi produsele lactate au preţul nemodificat la producător”, se menționează în documentul celor de la ACEBOP.
Reprezentanții asociației afirmă că „jocurile” pe care marile lanțuri de magazine le fac astăzi vor genera scăderi ale consumului și adâncirea problemelor fermierilor. Aceștia mărturisesc că prețul unui kilogram de carne stabilit de producător este mai scăzut decât cel din aceeași perioadă a anului 2016.
„Solicităm autorităţilor responsabile să intervină de urgenţă şi să facă lumină în această situaţie, care pentru noi, fermierii, este de neînţeles. Produsele obţinute în România se vând mai ieftin decât în urmă cu câteva săptămâni şi totuşi, mai departe, acestea ajung la consumatori cu preţuri foarte mari. Astăzi noi, fermierii, vindem sub preţul de producţie!”, se mai precizează în comunicat.
Majorarea tarifelor la energie şi carburanţi, dar şi o depreciere rapidă a leului au însemnat costuri în plus pentru producători şi transportatori şi, implicit, preţuri mai mari la raft pentru principalele produse alimentare, însă nu o dublare a acestora. Ouăle au ajuns să coste în prezent peste un leu bucata, iar preţul untului aproape că s-a dublat şi el.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în primele 10 luni, facturile la energia electrică au crescut cu peste 7%, la energia termică cu circa 3%, iar gazele s-au scumpit cu aproape 2%. Toate creşterile de preţuri de anul acesta se văd în inflaţia anuală care a ajuns la 2,6% în octombrie.
Romanian Food & Agribusiness Conference 2017: Agricultura românească, între provocări și oportunități
BusinessMark anunță organizarea evenimentului „Romanian Food&Agribusiness Conference 2017”, ce va avea loc în 23 noiembrie la Hotel Radisson Blu, București.
„Ne propunem să discutăm despre oportunități, perspective și soluții pentru creșterea agriculturii românești, alături de cei mai importanți jucători din domeniu, în cadrul celei de-a cincea ediții a evenimentului”, anunță organizatorii.
Tematica acestei ediții cuprinde aspecte ce țin de bilanțul agricol în 2017 - prioritățile și strategia de dezvoltare pentru creșterea potențialului agricol al României în anul 2018, PNDR 2014-2020 - nivelul absorbției efective a fondurilor nerambursabile la finalul anului 2017 și perspectivele pentru anul următor, subvenții în agricultură, stimularea asocierilor dintre agricultori și facilitățile fiscale oferite cooperativelor agricole, creșterea productivității în agricultură, SMART Agriculture, strategii de marketing în agribusiness, aspecte privind distribuția, logistica și supply chain-ul în agribusiness, industria agroalimentară, siguranța și securitatea alimentară, agricultură BIO, utilizarea energiilor regenerabile în agricultură și eficientizarea costurilor, aspecte fiscale și legislative specifice domeniului.
Participanții au ocazia să interacționeze cu următorii speakeri: Adrian Pintea, director general Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Carmina Paraschiv, CEO Ana și Cornel,
Sorin Minea, președinte Angst și președinte Romalimenta, Laurențiu Baciu, președinte LAPAR,
Marius Bîcu, managing Partner Unilact Transilvania – De la Ferma, Dorin Cojocaru, președinte APRIL, Florin Căpățână, vicepreședinte al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România,
Cornel Cărămizaru, director general FrieslandCampina, Alina Constantinescu, administrator Ferma vegetală Nasul Roșu, reprezentanți CEC Bank și Wise Finance Solutions.
Conferința se adresează companiilor din FMCG, producătorilor, procesatorilor, asociațiilor și agențiilor din industria agricolă, agricultori–sectorul vegetal, zootehnie, distribuitori și retaileri, investitori, furnizori de input-uri agricole, soluții, echipamente și servicii specifice industriei, experți în domeniu.
Înscrierea la eveniment se va face prin completarea formularului de înregistrare, disponibil pe site-ul BusinessMark, și trimiterea acestuia la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..
Românilor nu le plac alimentele grase. Ca și străinii, conaționalii noștri se feresc și de conținutul prea mare de zahăr din alimente, și de OMG-uri și vor să mănânce „eco”
Atunci când citesc etichetele despre conținutul produselor pe care le consumă, românii sunt atenți ca acestea să nu conțină ingrediente modificate genetic și să aibă un conținut redus de grăsimi (55% în cazul ambelor), în timp ce jumătate dintre conaționali aleg în funcție de prezența ingredientelor organice sau a conținutului redus de zahăr, anunță GfK într-un raport despre factorii care contează atunci când decidem ce să mâncăm și ce bem.
La nivel mondial, produsele cu conținut scăzut de sodiu sau de sare ocupă locul al treilea în top, cu 45%. Următoarele în clasament, la egalitate (cu 44%), se găsesc produsele ecologice, cele cu cu conținut scăzut de grăsimi sau fără grăsimi și produsele cu adaos de vitamine sau minerale.
„Românii au acordat o importanță mai mare tuturor criteriilor analizate față de media globală, cu patru dintre ele alese de peste jumătate dintre cei chestionați”, comentează pe marginea raportului internațional reprezentanții GfK din România. „La nivel global, nicio caracteristică nu a fost selectată de un procent atât de mare de consumatori, scorul maxim fiind de 48%. Acest lucru arată că, cel puțin la nivel declarativ, românii sunt mai atenți la ce consumă decât majoritatea țărilor analizate, fiind preocupați de sănătatea lor și a familiilor lor”.
Și aici vorbim de piețe importante, cum sunt Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Rusia, Coreea de Sud, Spania, Marea Britanie și SUA, în condițiile în care studiul pentru România a fost realizat în 2015, pe un eșantion de 1.000 de utilizatori de internet.
Conaționalii cu venituri mari se tem de produsele prea sărate, prea dulci și de cele care conțin OMG-uri. Cei săraci, mai puțin
Dacă în rândul gospodăriilor cu venituri ridicate, cele mai importante caracteristici legate de conținut sunt fără organisme modificate genetic - OMG (55%), cu conținut redus de zahăr sau fără zahăr (54%) și conținut redus de sodiu sau de sare (52%), în cazul celor cu venituri scăzute, cei mai importanți factori se referă la organismele modificate genetic (OMG) și la conținutul de zahăr, însă sunt menționați de un procent semnificativ mai mic. (44%, respectiv 43%). Al treilea factor cel mai important pentru acest grup are legătură cu produsele ecologice și cele îmbogățite cu vitamine sau minerale (41%).
China se află în fruntea listei pentru opt dintre cei nouă factori de decizie analizați. Excepția se referă la produsele de proveniență locală, unde Italia preia conducerea.
România se află pe a doua poziție pentru cinci dintre caracteristici: fără organisme modificate genetic, fără grăsimi (în acest caz, clasându-se la egalitate cu China), proveniență locală, conținut de pre- sau probiotice și fără gluten. La alte trei aspecte deținem locul al treilea în top: produse organice, îmbogățite cu vitamine sau minerale și fără sodiu sau sare.
Ambrozia, o plantă „sub incidența legii”. Avertisment sau amendă în cazul nerespectării condițiilor din proiectul de act normativ
Ca urmare a gradului mare de pericol determinat de răspândirea ambroziei (Ambrosia artemisiifolia), ȋn şedinţa din 24 octombrie 2017, Senatul României a adoptat propunerea legislativă privind combaterea sa, practic un act legislativ major care introduce o plantă sub incidenţa legii şi care-şi propune să stabilească „măsurile ce se impun pentru limitarea ariei de extindere a acestei specii invazive şi eradicarea plantei”, anunță DowAgroSciences printr-un document adresat presei de specialitate.
Reprezentanții companiei precizează că ambrozia este o plantă cu origini nord-americane, a cărei prezență se face simțită în Europa ȋncă din anul 1860, aceasta fiind remarcată, ȋn primul rând, prin alergiile cunoscute de catre majoritatea locuitorilor sub denumirea de „febra fânului”.
Ȋn țara noastră, ambrozia este prezentă pe terenurile abandonate, pe marginea drumurilor, pe câmpurile însorite și calde sau pe malurile râurilor de câmpie, fiind o expresie clară a denumirii populare de „iarba pârloagelor”.
„Cu un potenţial enorm de răspândire, planta produce peste 3.000 de seminţe, anual. Ambrozia este o adevărată ameninţare pentru agricultură, mediu şi sănătate publică. Statistic, 15 la sută din populaţie este sensibilă la polenul acestei plante care determină ȋn fazele uşoare un strănut repetat şi ȋnroşirea ochilor, iar la persoanele hipersensibile poate provoca rinită alergică, astm şi chiar şoc anafilactic la o expunere prelungită. Analizând aria de răspândire a ambroziei, precum şi simularea distribuţiei polenului la nivel european, se poate concluziona că, ȋn România, cotele de alertă privind controlul acestei buruieni sunt ridicate pe bună dreptate”, menționează Ciprian Păcuraru, Business Development Representative, DowAgroSciences.
Strategia de control şi combatere a acestei buruieni trebuie să ȋnceapă de la cunoaşterea şi exploatarea unei slăbiciuni a plantei, şi anume ȋnmulţirea numai prin seminţe. Prin urmare, poate fi formulată foarte uşor o strategie de combatere mecanică (dezrădăcinarea manuală a plantei, sapă manuală sau mecanică), acțiuni ce permit ȋmpiedicarea plantei de-a produce seminţe, mai ales ȋn zonele nou-invadate.
Ȋn ariile ȋn care gradul de infestare cu ambrozie este foarte mare, singura metodă de combatere eficientă este erbicidarea cu produse specifice şi selective a culturilor ȋn care această buruiană este prezentă. Ȋn sprijinul strategiilor de control ale acestei buruieni, companiile Dow AgroSciences şi DuPont pun la dispoziţia autorităţilor şi fermierilor produse consacrate şi omologate pentru controlul buruienilor din principalele culturi agricole şi care au ȋn spectrul de combatere şi Ambrozia, cum sunt:
|
CULTURA |
PRODUS |
DOZA |
COMPANIE |
|
Cereale paioase |
Lancelor Super |
33 g/ha |
Dow AgroSciences |
|
|
Mustang |
0,4-0,6 l/ha |
Dow AgroSciences |
|
|
Lontrel 300 |
0,3-0,5 l/ha |
Dow AgroSciences |
|
Porumb |
Principal plus |
470 g/ha |
DuPont |
|
|
Titus plus |
307 g/ha |
DuPont |
|
|
Arigo |
330 g/ha |
DuPont |
|
|
Lancelot Super |
33 g/ha |
Dow AgroSciences |
|
|
Mustang |
0,4-0,6 l/ha |
Dow AgroSciences |
|
Sfeclă de zahăr |
Lontrel 300 |
0,3-0,5 |
Dow AgroSciences |
|
Rapiță |
Galera Super |
0,25 l/ha |
Dow AgroSciences |
|
|
Lontrel 300 |
0,3-0,5 l/ha |
Dow AgroSciences |
„O eficiență mai bună poate fi dată de folosirea unui adjuvant, precum și de stadiul buruienii, care trebuie să fie între două și șase frunze la momentul erbicidării”, a conchis Păcuraru.
Proiectul de lege nu se aplică, momentan
Pentru a intra în vigoare, proiectul de act normativ trebuie adoptat de Camera Deputaților, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.
El urmează să fie transmis pentru dezbatere la Camera Deputaților, al cărei vot favorabil va fi necesar pentru ca documentul să ajungă să se aplice.
Practic, documentul prevede că „proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, ai căilor ferate, ai cursurilor de apă, ai lacurilor, ai sistemelor de irigații, ai bazinelor piscicole au obligația să desfășoare lucrări de prevenire, combatere și distrugere a buruienii Ambrosia artemisiifolia pentru evitarea instalării și răspândirii vegetației adventive invazive și eliminarea ei în cazul prezenței pe terenurile intravilane și extravilane”.
În acest sens, persoanele fizice și firmele vor trebui să desfășoare periodic lucrări de întreținere a terenurilor precum cosirea, smulgerea sau erbicidarea ambroziei. Dacă această obligație va fi neglijată, autoritățile vor da mai întâi o sancțiune sub formă de avertisment. Apoi, ignorarea avertismentului va putea duce la aplicarea unei amenzi între 750 și 5.000 de lei, în cazul cetățenilor, sau între 5.000 și 20.000 de lei, în cazul firmelor.
În expunerea de motive a propunerii de lege scrie că ambrozia, ce se găsește de obicei pe marginea drumurilor, pe ogoare sau pe terenurile lăsate în paragină, este o buruiană invazivă și că polenul acesteia provoacă alergii la oameni în perioada înfloririi ei (intervalul iulie-septembrie al anului).
„În perioada înfloririi plantei, conform datelor furnizate de la cabinete de alergologie, aproximativ 80% din cazurile care se adresează zilnic au patologie specifică determinată de polenul acestei plante. Simptomatologia este mai severă decât în cazul altor alergii și se manifestă prin lăcrimare, oboseală, obstrucția căilor respiratorii superioare, trezire nocturnă datorată obstrucției și posibilitatea evoluției spre astm bronșic (la 25% din cazuri). Această simptomatologie determină scăderea capacității de muncă și absenteism, persoanele bolnave necesitând concediu medical”, lămuresc inițiatorii.
De asemenea, tot în expunerea de motive mai mai este specificat că tratamentul aparte pentru această alergie costă, în medie, 4.400 de lei pe an, durata fiind de trei-cinci ani. În plus, tratamentul nu este decontat de stat și a dispărut de pe piața locală. Prin urmare, scăderea numărului de îmbolnăviri ar putea fi rezultatul unor ample intervenții naționale de limitare a răspândirii ambroziei.
Alegerea corectă a hibrizilor de porumb în funcție de maturitate. Specialiștii Pioneer recomandă evaluarea perioadei de vegetație a porumbului folosind grupele FAO și nu CRM
Din punctul de vedere al product managerului Pioneer Romania, Mihai Valentin, în cazul evaluării perioadei de vegetație a hibrizilor de porumb, cea mai corectă și mai pe înțelesul marii majorități a persoanelor care activează în sistemul agricol este utilizarea grupelor FAO de maturitate, care sunt legate de SUTU (suma unităților termice utile), în condițiile în care CRM (Comparative Relative Maturity) este doar un sistem relativ de comparare a hibrizilor din aceeași maturitate și nu reprezintă numărul de zile calendaristice necesar porumbului pentru a se matura.
„As dori să atrag atenția asupra unor practici mai putin «ortodoxe» de a masca anumite noțiuni și, prin aceasta, de a induce confuzia în rândul fermierilor în legătură cu termenul de maturitate a hibrizilor de porumb”, afirmă Mihai Valentin, product manager Pioneer Romania.
Și specialistul gigantului semincer vine în completarea celor de mai sus cu explicații suplimentare: „Din punct de vedere agronomic, perioada de vegetație sau maturitatea porumbului reprezintă perioada de timp parcursă de un hibrid de porumb de la răsărire, la maturitatea fiziologică (apariția punctului negru), moment în care, din punct de vedere economic, se consideră stoparea «vieții» plantei”.
Practic, mai spune el, apariția punctului negru marchează momentul în care „asimilatele” nu se mai transferă către bob (cariopsa), sămânța de porumb este capabilă să germineze și să dea viață unei noi plante de porumb. Din acel moment, mai adaugă angajatul companiei, doar pierderea apei din bob rămâne un caracter de interes economic.
„Apariția punctului negru se face în mod normal atunci când umiditatea boabelor este cuprinsă între 25 și 35% (dar sunt și excepții)”, precizează Valentin.
Totodată, există și termenul de maturitate la recoltare, care definește momentul în care se poate intra la recoltarea porumbului (de obicei, atunci când umiditatea scade sub 25 – 22 la sută).
Reprezentantul companiei menționează, de asemenea, că, în prezent, există două sisteme empirice de evaluare a maturității porumbului, folosite pe scară largă, și anume grupele FAO (Food and Agricultural Organization) și utilizate cu precădere în Europa, respectiv CRM (Comparative Relative Maturity) folosit pe continentul american.
În stabilirea grupelor FAO se folosesc formule pentru calculul SUTU (suma unităților termice utile), după cum urmează: SUTU = (Tmax+Tmin)/2 – Tbiol activ, Tmax – temperatura maximă zilnică, Tmin – temperatura minimă zilnică și Tbiol activ – temperatura bilogică activă (la porumb este de 10 grade Celsius).
„Practic, prin însumarea SUTU zilnice se obțin gradele utile totale pentru fiecare grupă de maturitate. Dacă temperatura maximă zilnică depășește 30 grade Celsius, se va lua în calcul această cifră. La fel se procedează și cu temperatura minimă zilnică, dacă scade sub 10 grade Celsius. Se consideră că peste aceste intervale, activitatea biologică a porumbului este diminuată, chiar stopată”, mărturisește Mihai Valentin. „Trebuie menționat faptul că acumularea de GU (grade utile) depinde de foarte mulți factori (climatici, expoziția terenului, radiația solară etc)”.
Pe de altă parte, CRM (Comparative Relative Maturity) - concept impropriu înțeles ca „zile până la maturare” - se bazează pe compararea hibrizilor atunci când ating maturitatea de recoltare, plecându-se de la premiza că toți hibrizii vor pierde 0,5% de umiditate în fiecare zi, precizează gigantul agribusiness prin vocea lui Valentin. Trebuie menționat faptul că valoarea dată de CRM nu reprezintă perioada calendaristică parcursă de hibrid de la răsărire la maturitate, termenul de „zile” fiind forțat de-a lungul timpului de către anumite companii cointeresate, ci stabilește dacă acel hibrid se va matura înainte de venirea iernii.
|
Relatia dintre grupele FAO si CRM |
|
|
Grupe FAO |
CRM |
|
150 - 250 |
80 - 85 |
|
260 - 340 |
86 - 94 |
|
350 - 390 |
95 - 99 |
|
400 - 450 |
100 - 105 |
|
>450 |
>105 |
În România, porumbul, în funcție de maturitate se clasifică în: porumb extratimpuriu - FAO 150 - 250, SUTU = 1000 - 1200 grade C, porumb timpuriu - FAO 260 - 340, SUTU = 1200 - 1500 grade C, porumb semi-timpuriu - FAO 350 - 390, SUTU = 1500 - 1600 grade C, porumb semitardiv - FAO 400 – 450, SUTU = 1600 – 1700 grade C și porumb tardiv - FAO >460, SUTU >1700 grade C.
Din punct de vedere agronomic, mai adaugă expertul Pioneer, este corectă utilizarea SUTU (suma unităților termice utile), dar și în acest caz, maturitatea hibrizilor poate fi influențată de foarte mulți factori greu de controlat (condiții pedo-climatice, de cultură etc).
PRICEPUTU porumbului Pioneer P0937: pasiune, producție, performanță
O producție-record la porumbul P0937 a fost înregistrată în anul 2017 (18.030 kilograme boabe la hectar) în ferma lui Dan PRICEPUTU din localitatea Viziru, județul Brăila, practic cea mai înaltă de acest gen de când agricultorul în cauză activează în domeniu, anunță compania PIONEER printr-un document transmis presei de specialitate zilele acestea.
Conform testimonialului, fermierul brăilean lucrează circa 1.400 ha, iar pasiunea pentru agricultură a moștenit-o de la tatăl său, care de altfel a pus bazele fermei.
„A studiat și a devenit inginer agronom, iar în urma rezultatelor obținute, putem spune că este cu adevărat PRICEPUT în ale agriculturii”, au ținut să precizeze producătorii de sămânță de porumb.
Aceiași furnizori au transmis presei că PRICEPUTU a semănat porumb pe 530 ha, dintre care 240 cu hibridul P0937, ale cărui performanțe au confirmat așteptările la proba cântarului.
„Poate vă întrebați care a fost «secretul» unei asemenea producții”, se întreabă reprezentanții companiei, tot ei răspunzând că acesta a constat în alegerea hibridului, în ciuda unei tehnologii „nu foarte complexă, ci una chiar modestă”.
„Hibridul a fost cu mult peste așteptările mele, cultura s-a dezvoltat excepțional, este adevărat că într-un an agricol bun, dar nu trebuie să uităm de vijeliile care au pus probleme chiar și culturilor de porumb și în multe sole plantele au fost afectate, lucru care nu s-a întâmplat și cu P0937. Ca tehnologie de cultură nu am aplicat cine știe ce. Am arat în toamnă, pregătirea patului germinativ a avut loc în primăvară și a însemnat o singură trecere cu combinatorul. Semănatul l-am început din data de 15 aprilie și a durat aproximativ o lună. Am semănat 84.000 de boabe/ha și am aplicat 200 kg/ha complexe 20.20.0. Apoi, postemergent, am erbicidat, iar la prășit, atunci când plantele aveau 6-8 frunze, am mai aplicat 200 kg/ha azot substanță brută. Apoi, la stadiul de 10-12 frunze, cultura a mai beneficiat de 200 kg/ha substanță brută. În zonă am avut o medie a precipitațiilor destul de bună, însă eu am și irigat în 3 tranșe. Nu am făcut niciun tratament, hibridul a fost foarte viguros, rezistent la căderi, chiar nu am avut probleme cu el”, a declarat fermierul campion.
Hibridul potrivit și spații de depozitare
Fermierul încă nu a terminat recoltatul, mai are încă 70 ha de cules, chiar dacă în fermă a început campania în data de 20 septembrie, iar la P0937 a început în data de 15 octombrie.
„Umiditatea la recoltare a fost de 16,7 %, iar producția record într-o solă a fost de 18.030 kg/ha. Până în prezent, media pe fermă este de 16.000 kg/ha; cred că la finalul recoltatului va depăși această valoare. Am fost mai mult decât mulțumit de alegerea acestui hibrid, chiar dacă are FAO un pic mai mare, pentru mine a fost hibridul potrivit pentru că am și irigații și uscător de cereale”, a adăugat Dan Priceputu.
Mai mult, producătorul agricol are întreaga producție depozitată, pentru că beneficiază de spații de depozitare ce pot adăposti 7.000 tone - 4.000 tone în silozuri cilindrice și 3.000 tone în magazii.
„Depozitez, nu vând la aceste prețuri, care nu justifică munca. Dacă noi am știut să alegem un hibrid bun și am făcut producție bună, nu înseamnă că prețul ar trebuie să fie atât de mic. În cei 18 ani de când sunt în producție, nu am avut asemenea rezultate. Într-adevăr, a fost un an bun, am avut ploi, dar hibridul a fost cheia, iar noi am reușit să-l valorificăm aproape de potențialul maxim”, a conchis agricultorul brăilean.
P0937- FAO 550 este un hibrid tardiv, cu un potențial de producție excelent. Acesta beneficiază de o greutate hectolitrică a boabelor excelentă, precum și de o toleranță foarte bună la Helmitosporioza și tăciunele zburător. Totodată, P0937 tolerează bine temperaturile ridicate din perioada de umplere a boabelor.
„Fiind vorba de un hibrid intensiv, recomandat pentru tehnologii ridicate, se recomandă a se cultiva numai în sistem de irigare!”, menționează specialiștii în încheierea materialului de presă.
Legislația pentru „randament scăzut” în agricultură ar putea duce la dispariția a 75 din 400 de pesticide importante pentru fermieri. Producătorii români ar putea pierde 1,9 miliarde de euro
Agricultura țării noastre ar putea pierde 1,9 miliarde de euro, iar cele mai expuse riscului de a dispărea ar putea fi locurile de muncă din producția de grâu, porumb, rapiță și struguri, asta, dacă autoritățile europene ar decide să retragă din uz 75 de substanțe active dintr-un număr și mai mare de produse de protecție a plantelor, spun organizatorii evenimentului „O perspectivă echilibrată asupra rolului și impactului pesticidelor în agricultură”, parte din campania #CuSauFără #pesticide, desfășurată de AIPROM în 2017.
Potrivit rezultatelor preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture), în cazul în care legislația bazată pe hazard la nivel european ar putea genera pierderea a 75 din 400 de substanțe importante pentru fermierii din UE, costurile de producție pentru fermierii români ar urma să crească, în medie, cu 88 la sută, s-ar putea confrunta cu pierderea a 21 la sută din recoltă și a nu mai puțin de 1,9 miliarde de euro.
„Fără cele aproximativ 75 de substanțe active din produsele de protecție a plantelor, costurile de producție/tonă ar crește cu: 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiță, 36% la cartofi și 121% la porumb. Studiul mai arată că, la fiecare tonă/hectar, producția ar scădea cu 33% la grâu, 50% la porumb, 50% la rapiță, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate și 17% la mere. Instabilitatea locurilor de muncă ale celor angajați în producerea de grâu, porumb, rapiță și struguri constituie un alt impact major, în cazul în care cele aproximativ 75 de substanțe active ar fi interzise”, menționează cei de la AIPROM.
Numai în cazul glifosatului, o interzicere a utilizării acestuia ar putea aduce României pierderi de peste 186,3 milioane de euro, din care 89 la sută ar fi pierderi directe ale fermierilor. Și asta, în condițiile în care 27 la sută din totalul suprafețelor cultivate în România sunt tratate cu glifosat, la nivel național fiind utilizate anual 4,4 milioane de litri.
La nivel european, fără neonicotinoide, blocul comunitar s-ar putea transforma rapid în importator masiv pentru produse cum sunt porumbul, cartofii și uleiul de rapiță. Neonicotinoidele contribuie la creșterea producției în UE cu 21-31 de milioane de tone, care se transpun în venituri de 3-4 miliarde de euro anual.
Nicolescu, ASAS: Înainte, prăfuiam culturile cu 100 kg de substanță. Acum am ajuns la grame și zeci de grame, tratament la sămânță
Față de cifrele prezentate de AIPROM, vicepreședintele ASAS, Mihai Nicolescu, a menționat că țara noastră a trecut de etapa în care protecția culturilor era efectuată cu aero-tratamente, acele substanțele dure cu perioade de înjumătățire la doi ani și chiar mai mult.
„Tratam culturile cu 100 kg în trei reprize, le prăfuiam, mai bine zis, și se simțeau aceste tratamente de la distanțe mari. Astăzi, știința, în general, a făcut salturi extraordinare. Am ajuns la grame, zeci de grame tratament la sămânță, tratament care este deosebit de favorabil pentru protecția mediului, pentru protecția culturilor și, într-adevăr, acel lucru îl apreciem ca efort general realizat de foarte multe firme cu preocupări în domeniul respectiv, și, într-adevăr, cu rezultate în agricultura României”, a menționat oficialul ASAS.
„Pentru România, neonicotinoidele au un rol extraordinar de important. La sute, mii de exemplare pe metru pătrat, de multe ori asistăm la distrugerea culturilor de porumb, de floarea-soarelui și nu numai. De fapt, rățișoara (Tanymecus dilaticollis) a devenit polifag și, de multe ori, conduce la distrugerea totală a culturii. Pentru anumite zone din Europa, acest lucru nu este un pericol notoriu. Din acest punct de vedere, până când nu vom avea o alternativă la folosirea acestor substanțe care nici nu sunt incriminate în totalitate de toate forțele științifice ale Europei, cred că este bine să asigurăm acest echilibru în gândire și în practica de zi cu zi, de așa manieră încât să ne întrebăm: dacă nu folosim aceste substanțe, fără alternativă, com reuși să asigurăm securitatea și siguranța alimentară a zonelor Europei?”, a mărturisit Nicolescu.
Răul cel mai mic
Mult mai tranșant în declarații a fost profesorul Mihai Berca, președinte onorific SNPPR. În opinia sa, în acest moment nu există soluții de mijloc pentru a face față cererii crescânde de hrană la nivel global. El consideră că ar trebui să luăm în calcul „răul” cel mai mic, în condițiile în care nu mai puțin de 450 de molecule de micotoxine reprezintă un pericol real la adresa sănătății animale și umane.
„Sunt de-a dreptul șocat de modul în care Uniunea Europeană (UE) reacționează față de propria ei agricultură. (...) Noi, societatea științifică, societatea civilă, ar trebui să avem un cuvânt de spus în fața acestor politicieni care nu știu pe cine reprezintă ei, acolo. Europa, așa cum arată Parlamentul ei în momentul de față, nu-mi place. (...) N-ai soluții. Ori mori de foame, ori mori de așa-zisele reziduuri de pesticide. Între ele nu ai altă alegere în momentul de față. Și cred că nimeni n-o să vrea să moară de foame cu hrana la nas, chiar dacă, să spunem, ar avea reziduuri care nu s-au demonstrat a fi mai periculoase decât produsele biologice dăunătoare – micotoxinele. Avem 450 de molecule de micotoxine care ne atacă în momentul în care nu avem tratamentele făcute sau o poziție de protecție împotriva bolilor, dăunătorilor și buruienilor”, a precizat Berca.
În același ton, și-a prezentat punctul de vedere vicepreședintele LAPAR, Nicolae Sitaru. Vestit cultivator de porumb, el trage un semnal de alarmă și precizează că în cazul absenței neonicotinoidelor, în sudul României nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui.
„Cred că și cei care ne conduc de la Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă că noi, ca uniune de state, suntem diferiți. Trăim în zone diferite și măsurile trebuie luate un pic diferit. Dacă în nordul Europei sau în nordul țării nu este nevoie de tratament pentru rățișoara porumbului, în sudul țării nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui dacă nu s-ar mai folosi neonicotinoide. Ar trebui folosită măsură punctuală pentru o anumită zonă, astfel încât să putem co-exista. Nu putem trăi aici, în Bărăgan, cu măsurile luate la Bruxelles, fără ca acolo să se cunoască realitatea”, a afirmat Sitaru.
El a adăugat, totodată, că glifosatul nu va fi scos de pe piață, motivând că, în condițiile în care ar fi fost dăunător, acesta ar fi fost interzis demult.
„Cinci ani înseamnă că specialiștii se mai pot gândi la el. (...) Dacă pesticidele nu sunt bune, le-ai scoate imediat. Nu trebuie să mai ai perioadă de tranziție. Dacă au fost bune 30 de ani, nu mai sunt bune mâine? Nu trebuie să avem cu ce înlocui produsele respective?”, a punctat fermierul.
Într-o notă diferită, reprezentantul crescătorilor de albine, Răzvan Coman, a precizat că derogările pentru utilizarea neonicotinoidelor nu respectă zonarea în România, fiind lăsat astfel loc pentru abuz.
„Se dă o derogare, se aplică la sămânță, dar noi avem o derogare pentru partea de sud-est a țării. De ce se aplică tratamente la sămânță în Baia Mare? În Maramureș? Și nu pentru suprafețe mari, ci pur și simplu 0,5 ha. Este o chestie generalizată. Înainte să vedem dacă infestarea există, noi facem tratamentul, intoxicăm solul respectiv”, a tras un semnal de alarmă reprezentantul ACA.
Doar cinci ani?
La data de 25 octombrie 2017, votul UE de reînnoire a autorizării glifosatului timp de 10 ani eșua. Acest lucru i-a determinat pe cei de la Comisia Europeană să negocieze o perioadă mai scurtă de reînnoire cu țările UE. Voturile exprimate nu permit obtinerea pragului necesar pentru a ajunge la o majoritate calificată: 16 țări (Bulgaria, Danemarca, Republica Cehă, Estonia, Irlanda, Spania, Cipru, Letonia, România, Slovacia, Finlanda și Regatul Unit) au votat în favoarea reînnoirii, Germania și Portugalia s-au abținut, în timp ce Belgia, Grecia, Croația, Franța, Italia, Luxemburg, Malta, Austria, Slovenia și Suedia au votat împotriva reînnoirii.
Ulterior, CE a propus în cadrul unei conferințe de presă reînnoirea licenței de glifosat timp de încă cinci ani, fiind optimistă cu privire la aceasta reînnoire. E nevoie de un motiv concret pentru a nu se decide reautorizarea, mai ales că o măsură contrară ar presupune existența unor îndoieli asupra științei privind siguranța glifosatului și ar putea submina Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și Agenția Europeană pentru Produse Chimice, care au considerat erbicidul ca fiind sigur.
Supărat pe un fermier străin „aciuat” prin Ialomița, Laurențiu Baciu dă replica: „Să facă business în agricultură fără subvenții!”
Fără a-l nominaliza aici pe fermierul care l-a deranjat pe producătorul agricol băcăuan, Laurențiu Baciu, cu afirmația sa potrivit căreia, cităm: „Fermierii mari și foarte mari pot traversa foarte bine o eventuală plafonare a subvențiilor, ba chiar eliminarea lor (...)”, șeful LAPAR a ținut să-i transmită acestuia, dar și altora care gândesc la fel, următoarele: „(...) Să dea ei tonul, să facă business în agricultură fără subvenții!”.
„Eu le-aș recomanda tuturor celor care gândesc așa să dea ei tonul, să facă business în agricultură fără subvenții. În cazul unei asemenea reacții, mă așteptam ca individul respectiv să fi predat deja banii la APIA, înapoi. Dacă are atâtea mustrări de conștiință, ar fi trebuit să predea banii statului. (...) Să vină pe Dealurile Tutovei să facă agricultură fără subvenții”, a menționat Laurențiu Baciu într-o intervenție telefonică.
În altă ordine de idei, șeful LAPAR spune că nu sunt diferențe esențiale între susținerea costurilor de înființare a unui hectar de cultură agricolă, respectiv asumarea riscurilor aferente ulterioare de către un fermier mare și un producător agricol mic, motiv pentru care nu înțelege demersul din presă al celui în cauză.
Mai mult, liderul Ligii crede că astfel de mesaje reprezintă lovituri directe la adresa românilor care fac performanță în agricultură și care au ajuns la un nivel ridicat de profesionalism. În plus, susținerea fermă a sectorului de producție 5-30 ha nu face altceva decât să-i plafoneze pe cei aflați în acea zonă de confort, deloc interesați să se dezvolte în majoritatea lor.
„Nu există fermier mare sau fermier mic. Toate cheltuielile și toate veniturile se raportează la unitatea de măsură la hectar. Ori că-l face Nea Ghiță, ori că fac eu hectarul, tot atâta mă costă aratul, dar și riscurile, în contrapartidă. Și el face cinci tone de grâu, și eu fac cinci tone de grâu”, a punctat Baciu într-o intervenție telefonică. „A da-n fermierul mare, nu faci nimic altceva decât să-l distrugi. A-i da bani mulți celui mic, acela nu va progresa niciodată; riscă să-și piardă subvenția. Și, atunci, el va sta acolo. Ăla nu va fi niciodată mare, indiferent câți bani îi dai. Este exact ceea ce se întâmplă acum: între 5 și 30 de hectare se dau în plus circa patruzeci și ceva de euro. Datorită acestei măsuri, nimeni nu a depășit 30 ha. Intenția celor care au gândit-o atunci asta a fost: - să le dăm în plus ca să nu se mărească”.
Întrebat fiind care sunt randamentele obținute la cultura porumbului în ferma sa, Baciu a menționat că a reușit deja să atingă o medie de circa 10 tone de boabe la hectar. Coroborată cu datele venite de la colegii săi din LAPAR, informația nu face altceva decât să-i întărească încrederea liderului Ligii că anul acesta, România se va bucura de o producție „bună” la porumb.
„Veștile sunt bunișoare la cultura porumbului. Media la hectar obținută în ferma mea este de aproximativ 10 tone de porumb-boabe la hectar. Noi suntem profesioniști. Am avut circa 1.000 ha însămânțate cu acest tip de cultură și am recoltat vreo 9.000 și ceva de tone; mai am puțin. Deja, peste 90 la sută din suprafața semănată a fost deja recoltată. (...) Și colegii mei au producții bunișoare la porumb, anul acesta. Față de anii trecuți... (...) Da, pot spune că anul acesta vom avea o producție bună la porumb la nivel de țară”, a conchis Baciu.
48,3251 euro, nivelul 2 (peste 5 și până la 5 ha, inclusiv), plată redistributivă
În data de 28 septembrie 2017, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 771 Hotărârea de Guvern nr. 701 privind stabilirea pentru anul 2017 a cuantumului plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri, precum şi a plafoanelor aferente ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru speciile bovine şi ovine/caprine şi a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine.
Schema de plată unică pe suprafață (SAPS) va avea un cuantum minim de 97,2452 euro. Schema de plată redistributivă la nivelul 1 (1- 5 ha, inclusiv) va fi de 5 euro, iar Nivelul 2 (peste 5 și până la 30 ha, inclusiv) va fi de 48,3251 euro. În cazul schemei de plată pentru înverzire, aceasta va fi de 57,1745, iar schema de plată pentru tinerii fermieri, de 24,3113. De menționat aici este că acel cuantum minim se majorează până la atingerea plafonului alocat, în baza suprafețelor determinate.
Conform datelor APIA, în ceea ce privește plafoanele aferente plăților pentru ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru anul de plată 2017, acestea au fost stabilite astfel: - 24.081,014 mii euro pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte; - 101.200,897 mii euro pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne; - 50.783,642 mii euro pentru schema decuplată de producție, speciile ovine/caprine.
Cuantumul ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic prezentate mai sus se calculează prin raportarea sumelor prevăzute la cantitățile de lapte livrate și/sau vândute direct eligibile, respectiv la efectivele de bovine sau femele ovine/caprine eligibile.
Pentru plata directă la schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine, s-a aprobat plafonul de 48.500 de mii de euro, iar cuantumul se calculează prin raportarea plafonului la efectivul de animale eligibile.
„Menționăm că începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură va acorda plăți în avans în cadrul tuturor schemelor de plăți, iar începând cu data de 1 decembrie 2017, va efectua plățile corespunzătoare diferenței între cuantumul calculat și acordat în avans și plafonul financiar ar fiecărei scheme, în condițiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate”, precizau reprezentanții APIA la finele lunii septembrie, a.c.
Plățile se acordă în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în anii 2017 și 2018 și se fac în lei, utilizând ultimul curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2017.
Reducerea plăților directe, la mâna statelor membre?
Datele buletinului informativ LAPAR nr. 166 din data de 30 octombrie 2017 spun că, în ceea ce privește acordul încheiat în săptămâna 23-29 octombrie 2017 între cele trei instituții ale UE (Comisie, Consiliu și Parlament) cu privire la așa-numitul regulament Omnibus, cel care va modifica regulamentul financiar care reglementează punerea în aplicare a bugetului UE, precum și a altor 15 acte legislative sectoriale, inclusiv în domeniul agriculturii, în cazul plăților directe, acesta prevede printre altele și posibilitatea ca statele membre să-și revizuiască anual deciziile privind reducerea plăților directe.
Mai mult, plățile destinate tinerilor agricultori vor fi acordate timp de cinci ani de la data depunerii, atâta timp cât depunerea a fost făcută în termen de cinci ani de la înființarea fermei. În plus, statele membre pot majora plățile tinerilor agricultori în primul pilon până la 50% în cadrul plafoanelor existente.
În plus, în buletinul LAPAR 170 din 3 noiembrie 2017 se menționează că DG AGRI nu este în favoarea cofinanțării (egalarea nivelului subvențiilor directe cu propriii bani ai statelor membre pentru a compensa neajunsurile), conform unui proiect de comunicare privind viitorul PAC, deoarece acest demers ar însemna că unele țări își subvenționează fermierii mai mult decât alții.
Șapte producători români expun la Agritechnica 2017
Patronatul din Industria Construcţiilor de Mașini și Instalaţii pentru Agricultură – PICMIA, membru al Federaţiei Patronale în Industria Construcţiilor de Mașini, organizează în acest an cea de-a doua participare a României, cu stand naţional, la Agritechnica 2017, cel mai mare târg dedicat tehnicii agricole, care se va desfășura la Hanovra în perioada 12-18 noiembrie. Organizarea delegaţiei este făcută cu implicarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, prin Programul de Promovare a Exportului Românesc.
La actuala ediție Agritechnica, expozanţi în standul naţional românesc sunt șapte companii – producători români de mașini și echipamente agricole, subansamble și soft specializat: Agritehnica Service Bacău, CBN‐IT București, Oyal Polteks Filipeștii de Pădure, POP Industry Slatina, Mefin Sinaia, MS CH Sinaia, Tehnofavorit Cluj.
O importantă realizare este faptul că vor fi expuse utilaje agricole, toate, de producţie românească, nu doar pliante și prezentări video, ca la ediţia precedentă.
Pavilionul României la Agritechnica Hanovra este în hala 8, stand A04.
GoodWine, ediția 20, cel mai mare târg de vinuri din România, la Romexpo București C4-C5, în perioada 3-5 noiembrie 2017
Ediția cu numărul 20 a GoodWine, eveniment dedicat universului vinului, are în această toamnă cel mai mare număr de expozanți la un târg de vin din România. Organizatorii târgului GoodWine promit să captiveze vizitatorii cu evenimente intrate deja în tradiție, dar și cu multe noutăți.
Cramele participante, al căror număr depășește 140, vor oferi spre degustare peste o mie dintre cele mai bune vinuri ale lor. Și asta nu e tot. Introdus în ediția precedentă, conceptul de VIP Lounge se extinde, oferind consumatorilor cu gusturi deosebite acces la vinuri, șampanie și coniac din categoria premium și superpremium.
Cei care vor să afle mai multe despre vinuri, despre modul în care sunt realizate și cum trebuie apreciate o pot face participând la masterclass-urile și seminariile susținute de somelieri și oameni cu experiență din industria vinului.
Lista atracțiilor este completată cu o zonă de Street Food, unde pasiunea culinară va acompania perfect notele speciale ale vinurilor aflate la degustare.
GoodWine are loc în perioada 3 - 5 noiembrie 2017, la Romexpo, pavilioanele C4-C5.
Program:
- 3 noiembrie 2017: orele 12:00 – 19:00
- 4 noiembrie 2017: orele 11:00 – 19:00
- 5 noiembrie 2017: orele 11:00 – 17:00
Biletele sunt disponibile la iabilet.ro sau direct la Romexpo.
Citeşte mai mult ...
În campania „Alege oaia!” sunt implicate ABSOLUT toate federațiile de crescători de ovine, Diaconeasa, MADR. Sâmbătă, în Piața Obor, va descinde și ministrul Agriculturii, Petre Daea
Campania națională de informare și promovare „Alege oaia!”, desfășurată sub coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), continuă și în zilele de 4-5 noiembrie 2017, în București, context în care Ionuț Diaconeasa, consilierul ministrului de resort, Petre Daea, anunță că ABSOLUT toate federațiile de crescători de ovine sunt implicate la nivel național în organizarea acestui eveniment de promovare, fără însă a nominaliza care va fi zona de responsabilitate a fiecărei asociații.
Însuși ministrul Agriculturii, Petre Daea, va descinde sâmbătă, 4 noiembrie 2017, în Piața Obor, probabil pentru a asista la deschiderea oficială și pentru a lua parte la turul de onoare.
Consilierul lui Daea nu a dorit însă să vehiculeze nume de asociații implicate în campanie, nici măcar la nivel local, în cazul evenimentului din Piața Obor.
„Este campania națională de încurajare a consumului de carne de oaie pe care o desfășoară Ministerul Agriculturii, în colaborare cu federațiile crescătorilor de ovine reunite. (...) Nu dau exemple. Ei sunt reuniți, sub patronajul lor. (...) Chiar nu este cazul să dăm nume”, a menționat Diaconeasa.
Întrebat fiind care este cuantumul bugetului alocat pentru această campanie, Diaconeasa a fost la fel de rezervat, precizând totuși că MADR este organizatorul, în colaborare cu ABSOLUT toate federațiile de profil de la noi din țară.
„Nu putem vorbi (n.r. - dacă este alocat un buget din partea MADR). Este un eveniment organizat de Ministerul Agriculturii pentru mediatizare, în colaborare cu federațiile crescătorilor de ovine din România. Nu pot spune câte organizații sunt implicate în această campanie, pentru că ei sunt cei care s-au pus de acord, conducerile lor. Campania durează mai mult, vreo trei luni, în fiecare weekend, în diferite zone ale țării. Într-o parte merg unii, într-o parte merg alții, iar la nivel național merg toți, în funcție de zona din care provin. Sunt implicate absolut toate federațiile de crescători de ovine”, a reiterat consilierul, confirmând totodată că la evenimentul de sâmbătă va veni și ministrul Agriculturii.
Caravana campaniei se va afla sâmbătă și duminică, 4-5 noiembrie, în Piața Obor, unde crescătorii de ovine îi vor aștepta pe vizitatori să guste gratuit din tocănița și din pastrama pregătite la fața locului, dar și să le răspundă la toate întrebările și curiozitățile.
Evenimentul se derulează cu sprijinul crescătorilor de ovine din țară și cu susținerea Administrației Pieței Obor, a Primăriei sectorului 2 București, a Poliției locale sector 2 București și a Direcției pentru Agricultură a Municipiului București.
În spațiul destinat acestui eveniment, se vor pregăti mâncăruri tradiționale din carne de oaie, ce vor fi oferite, gratuit, spre degustare vizitatorilor.
„Cu rețete noi sau de odinioară, cei prezenți vor îmbia vizitatorii să deguste și să aprecieze aromele speciale ale bucatelor românești”, anunță ministerul organizator printr-un comunicat de presă.
De asemenea, cei interesați vor putea achiziționa carne de oaie proaspătă sau preparată în diferite moduri, cașcaval, brânză de burduf cu aromă de cetină de brad și must, întrucât la târg vor fi prezenți și producători autohtoni, ce îşi vor expune produsele, spre comercializare.
Imaginea tabloului de târg românesc va fi completată de prezența unui producător de bere, într-un cadru amenajat rustic. Acesta va oferi, spre vânzare, un sortiment de bere și va participa la activitățile târgului prin organizarea de jocuri interactive și concursuri adresate vizitatorilor. Se dorește a fi o manifestare a spiritului românesc, a tradițiilor și a obiceiurilor care trebuie păstrate, cultivate și transmise generațiilor viitoare.
Evenimentul din Piața Obor se va desfășura sâmbătă, 4 noiembrie 2017, între orele 10:00 și 18:00, și duminică, 5 noiembrie 2017, între orele 10:00 și 16:00. De săptămâna viitoare, Caravana „Alege Oaia” va putea fi găsită şi în alte locaţii din ţară. Astfel, pe 11 noiembrie, Caravana va poposi la Ploieşti, pe platoul din faţa Palatului Culturii.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat pe 26 octombrie 2017, la Romexpo, în cadrul celui mai mare târg pentru agricultură din țară – IndAgra 2017, Campania de informare şi promovare a consumului de carne de oaie, denumită „Alege Oaia!”.
„În demersul său, MADR are sprijinul tuturor crescătorilor de ovine din România care doresc, prin intermediul acestei campanii, să determine consumatorii să manifeste mai mult interes pentru carnea de oaie şi preparatele din carne de oaie. Obiectivul acestei campanii este de a informa consumatorul despre modul de preparare a cărnii de oaie și a produselor din carne de oaie, cât și de a dezvolta o cultură culinară în ceea ce privește consumul de carne de oaie. Totodată, se doreşte sprijinirea crescătorilor autohtoni de ovine și înființarea unei piețe de gross care va constitui un intermediar între crescătorii de ovine și canalele de comercializare (retail și magazine de proximitate)”, au mai precizat organizatorii.
Brăila: Doar 1.200 ha de teren agricol lăsate pârloagă (0,31%)
Autoritățile brăilene subordonate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au anunțat recent că 1.203 hectare de teren agricol au rămas neutilizate în anul agricol 2016-2017 în judeţ (doar 0,31 la sută).
Asta, în condițiile în care, oficial, la nivelul judeţului Brăila au fost înregistrate 389.907 de hectare teren agricol, din care 387.210 de hectare în sectorul privat şi 2.697 de hectare în cel de stat.
Din totalul terenului agricol existent în judeţul Brăila, 350.533 de hectare (90,53 la sută) reprezintă teren arabil, 33.151 hectare - păşuni naturale în folosinţă (8,56%), 4.287 hectare - patrimoniu viticol (1,11 procente), 687 hectare - patrimoniu pomicol (0,18 la sută), 11 hectare - arbuşti fructiferi şi 44 de hectare - alte plantaţii de pomi.
Datele statistice disponibile în prezent relevă că la nivel de județ, pentru executarea lucrărilor agricole, producătorii agricoli brăileni dispun de 2.916 tractoare pentru cultura mare şi horticultură, 2.557 de pluguri, 1.723 de grape cu discuri, 435 de combinatoare, 864 de cultivatoare; 745 de semănători păioase, 890 de semănători prăşitoare, 185 de maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte chimice, 417 maşini erbicidat, 1.456 de remorci tractor, 617 combine, 2.638 de instalaţii de irigat.
Fermieri, AISR vă îndeamnă să nu vă mai lăsați atrași în capcana achiziției de sămânță necertificată!
În vederea evitării riscului pierderii culturii, a efectului negativ asupra consumatorului și a contaminării mediului înconjurător, fermierii sunt încurajați de reprezentanții AISR să nu se mai lase atrași în capcana achizițiilor de semințe de la grupuri infracționale.
„Grupări infracționale care au ca «obiect de activitate» producerea ilegală și contrafacerea semințelor în zonele cu activitate agricolă puternică, comercializează sămânța contrafăcută care nu corespunde indicilor cantitativi și calitativi pentru semănat. Prin utilizarea semințelor contrafăcute apare riscul pierderii culturii, al efectului negativ asupra consumatorului și contaminarea mediului înconjurător. Au fost menționate însemnele speciale pe care le au sacii cu sămânță certificată, atenționându-se fermierii să nu se mai lase atrași să achiziționeze semințele de la furnizori neautorizați, mai ales datorită «prețului»”, a afirmat Antonia Ivașcu, directorul Alianței Industriei Semințelor din România (AISR).
În calitate de organizator și moderator al seminarului „Ziua semințelor certificate”, domnia sa a prezentat lucrarea „Beneficiile utilizării semințelor certificate”, ocazie cu care au fost menționate obiectivele și acțiunile asociației, tendințele mondiale actuale în domeniul agriculturii și piața de semințe din Europa, precum și provocările ameliorării plantelor. S-a insistat asupra testării soiurilor în România și asupra certificării de către Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor București (LCCSMS) și ITCSMS-uri, dar mai ales asupra atenționării fermierilor în momentul în care achiziționează sămânță de la persoane neautorizate.
În prezența a 140 de invitați, în data de 27 octombrie 2017 a avut loc la Craiova seminarul „Ziua semințelor certificate”, peste 80% din totalul persoanelor participante fiind fermieri din județele Dolj, Olt, Gorj, Mehedinți, Vâlcea și Teleorman.
Tematica seminarului s-a referit la demonstrarea importanței și beneficiile utilizării semințelor certificate pentru fermieri.
Este cel de-al treilea eveniment de acest gen organizat de AISR, după cel din 2016 de la CTS-Negrești, jud.Vaslui, și cel din luna mai 2017 de la Brăila, în parteneriat cu LCCSMS și cu Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (ITCSMS) Dolj.
Advertorial: Despre melasă, industriile care o folosesc și care trebuie să o folosească în continuare
Melasa reprezintă un lichid vâscos, negru, care este produs în urma proceselor de rafinare a trestiei și a sfeclei de zahăr. În acest moment, melasa reprezintă o materie primă folosită foarte mult în industria alimentară și în cea a furajelor pentru hrana animalelor.
Conform noilor proiecte ale Uniunii Europene (UE) care, în curând, vor deveni cadre legislative, biocombustibilii pe bază de melasă vor fi din ce în ce mai promovați și utilizați la scară largă. Acest lucru înseamnă că peste puțin timp vom începe să ne îngrijorăm pentru melasa folosită acum în industria alimentară, umană și animală, pentru că scopul ei principal va fi îndreptat către producția de biocombustibili.
În prezent, UE este deja nevoită să importe peste un milion de tone de melasă anual, iar în cazul în care o mare parte din această cantitate va fi redirecționată către producția de biocombustibili, o mulțime de industrii, dar și consumatori finali vor avea de suferit.
Industria alimentară – drojdie
În fabricarea drojdiei, melasa joaca un rol foarte important. În momentul în care importurile ar crește, odată cu ele ar crește și prețurile tuturor produselor care au la bază drojdia. De la pâine și produse de panificație, patiserie și cofetărie și până la bere și vin, dar nu numai, toate s-ar scumpi.
Totodată, în UE lucrează aproximativ 3.100 de persoane în procesul de prelucrare al melasei.
Numărul acestora ar scădea, deci am ajunge la o destabilizare a forței de muncă în Europa.
Dacă rămânem la capitolul industriei alimentare, melasa, în formă pură, se folosește la prepararea unor delicii tradiționale, cumpărate în toată lumea, spre exemplu biscuiții belgieni și cei danezi.
Tot în această industrie, putem vorbi de acidul citric, un antioxidant natural folosit în conservarea gustului și aspectului alimentelor pe care noi le consumăm.
Industria furajelor pentru animale
Melasa este un ingredient care se folosește în mare parte în furajele destinate hrănirii animalelor. Are o mare valoare energetică și stimulează aroma și textura acestora.
Așadar, o mulțime de industrii ar avea de suferit în cazul în care cantitatea de melasă existentă pe piața Uniunii Europene ar fi destinată altui scop decât cel actual. Lesaffre România susține inițiativa www.molassesforfood.eu și propune eliminarea melasei din lista biocombustibililor alimentari.
Publicitate
Revista
