Din cauza diminuării prețului cărnii porcului în viu la poarta fermei și a menținerii aceluiași nivel al costului de producție, AFISS afirmă prin vocile sale autorizate că în perioada următoare am putea asista la un număr mare de falimente în rândul fermierilor mici și mijlocii.
În plus, incertitudinea privind momentul în care va demara Măsura 1.4 și amânarea plăților pe Măsura 215, sume aferente anului trecut, bani care ar fi trebuit să fie în conturile fermierilor până în luna noiembrie a.c., ar putea contribui și ele la distrugerea unei zone importante a sectorului suin din România.
„În urma evoluției prețurilor din ultima perioadă la porcul viu, AFISS atrage atenția autorităților și opiniei publice că, în timp ce prețul kilogramului de carcasă porc la raft a depășit 10 lei, la poarta fermei prețul porcului în viu a scăzut continuu începând cu luna septembrie, ajungând la sfârșitul lunii noiembrie sub 5 lei/kg porc viu. Astfel, fermierii mici și mijlocii înregistrează pierderi uriașe întrucât costul de producție este între 5,9 si 6,2 lei/kg, respectiv o pierdere de 20 la sută”, spun cei de la AFISS într-un comunicat de presă. „Această situație este agravată de incertitudinea privind termenul de începere a implementării Măsurii 1.4 privind compensarea cheltuielilor fermierilor datorate îmbunătățirii condițiilor de bunăstare a animalelor și amânării până la o dată neprecizată a reținerii de 25% din plățile pachetului 1 din Măsura 215 aferente anului 2016, plăți care ar fi trebuit achitate până în luna noiembrie 2017. În aceste condiții, facem un apel la autoritățile implicate să acționeze cât mai urgent pentru rezolvarea problemelor legate de Măsurile 215 și 1.4 și pentru verificarea anomaliilor apărute pe piața cărnii de porc, în vederea identificării eventualelor situații de concurență neloiala sau înțelegeri anticoncurențiale, întrucât în lipsa rezolvării acestor probleme există riscul ca în lunile următoare să asistăm la un număr mare de falimente în rândul fermierilor mici și mijlocii”.
„Într-adevăr, piața cărnii de porc și cea a laptelui au fost printre cele mai afectate de evoluțiile la nivelul UE”, Sorin Ignat, BT
Într-un interviu acordat publicației noastre în 2016, Sorin Ignat, director agribusiness BT, preciza că piața cărnii de porc și cea a laptelui au fost printre cele mai afectate de evoluțiile la nivelul UE, în ultimii ani.
Finanțistul a avut o imagine pozitivă asupra agriculturii românești și a menționat că, deși cu probleme în sector, în condițiile unei bune gestionări a resurselor, problemele pot fi rezolvate, astfel încât să nu se ajungă la falimente.
„Într-adevăr, piața cărnii de porc și cea a laptelui au fost printre cele mai afectate de evoluțiile la nivelul UE, creșterea producțiilor și eliminarea cotelor, dar și din cauza contextului mondial, scăderea cererii mai ales în urma embargoului impus Rusiei. În ultima vreme se observă însă o așezare a pieței, chiar o ușoară revenire, susținută și de politicile UE de sprijin a acestor sectoare, cum ar fi ultimul comunicat privind acordarea de compensații pentru reducerea cantității de lapte livrat. Observăm în acest domeniu o mai bună colaborare între jucătorii din piață, dar și o dezvoltare a gradului de integrare, fie prin creșterea capacității de producție proprie de furaje, pentru reducerea costurilor, fie prin găsirea de soluții de prelucrare a producției, inclusiv în forme asociative, cooperative. Deși cu probleme în sector, în condițiile unei bune gestionări a resurselor, problemele pot fi rezolvate, astfel încât să nu se ajungă la falimente. Fermierii mici au cel mai mult de suferit din cauza accesului mai greu la piața de desfacere. Pe lângă măsurile legislative, cum e Legea 321, trebuie până la urmă ca fiecare dintre noi să contribuie la dezvoltarea agriculturii românești, consumând cu prioritate produsele provenite din fermele noastre”, afirma Ignat în 2016.
Că realitatea este puțin alta o arată cifrele. Concret, potrivit datelor obținute de Revista Fermierului în 2017, luna mai, fermele specializate pe creșterea porcinelor (Cod CAEN 146) care au solicitat intrarea în faliment au fost 98 la număr în perioada mai sus amintită. Din acest total, trei SRL-uri au solicitat deja falimentul în 2017.
Potrivit datelor agregate de cooperativa agricolă „Țara Mea” la finele acestui an, România producea în anul 1989 circa 15 milioane de porci. De atunci, producția internă a scăzut semnificativ, ajungând în anul 2000 la numai 800.000 de porci pe an, iar în prezent, la 4.460.000 de porci.
Pentru a acoperi cererea de consum de pe piața locală, România trebuie cel puțin să dubleze producția internă de carne de porc.
Datele INS arată că în anul 2016 producția totală de carne de porc a crescut cu doar 4,6%.
Aproximativ 60% din carnea de porc din comerţul modern şi tradiţional provine din import.
Conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, România importă anual cca 230.000 de tone carne de porc (aproximativ 30.000 de tone porci vii și 200.000 de tone carne de porc), cheltuind astfel circa 350 de milioane de euro pe carnea importată. În același timp, România exportă de aproape 60 de ori mai puțin – adică, circa 4.000 de tone de carne și produse din carne de porc.
Potrivit MADR, în prezent, produsul carne de porc necesită sprijin financiar pentru a asigura necesarul de consum din producția internă.
INS arată că cel mai consumat tip de carne din România este cea de porc, acoperind aproape jumătate din consumul total de carne, fiind urmată de cea de pasăre, cu un consum de 15-20 kg anual, şi de vită, categorie care reprezintă doar 10% din total.
Per total, consumul de carne în România este mai mic faţă de cel din ţările mai dezvoltate: fiecare român mănâncă în jur de 60 de kilograme de carne/an, faţă de media europeană de 70-75 de kilograme pe an.
