Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început de miercuri, 16 februarie 2022, eliberarea de adeverințe pentru solicitanții schemei de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor pentru anul 2022.

Pentru anul acesta, APIA a încheiat convenții cu instituțiile bancare și nebancare, respectiv cu două fonduri de garantare - Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM), pentru a veni în sprijinul fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cererea inițială de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, aferentă anului 2022. Prin adeverință se confirmă valoarea de 70% din cuantumul ajutorului determinat aferent cererii inițiale anuale.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită solicitantului.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maximum 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor.

Potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 703/2013, cu modificările și completările ulterioare, care stabilește condițiile în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare sau nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de Agenție în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare ce vizează costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Până în prezent, APIA a încheiat Convenții cu următoarele instituții bancare și nebancare, respectiv cu Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM):

1. APIA - BCR Social Finance IFN SA;

2. APIA – BRD - FGCR;

3. APIA - CEC Bank - FGCR/ FNGCIMM;

4. APIA – Creditcoop - FGCR;

5. APIA - Intesa SanPaolo -FGCR;

6. APIA – OTP - FGCR/ FNGCIMM;

7. APIA - Raiffeisen Bank - FGCR;

8. APIA - Patria Bank - FGCR;

9. APIA – Techcventures - FGCR;

10. APIA - Banca Transilvania - FGCR.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare, respectiv FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul Agenției: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a organizat,marți – 15 februarie 2022, în sistem de videoconferință, cea de-a treia reuniune a Comitetului Consultativ Tematic pentru elaborarea Planului Național Strategic 2023-2027. Tema a fost prezentarea intervențiilor și alocărilor financiare propuse pentru perioada 2023-2027, așa cum au fost revizuite în urma consultărilor cu partenerii din cadrul celor 12 grupuri/subgrupuri de lucru. Reuniunile, constituite pentru elaborarea Planului Național Strategic 2023-2027, s-au desfășurat în perioada ianuarie - februarie 2022 și la fiecare dintre acestea au participat aproximativ o sută de persoane.

PNS este acum în consultare publică, iar după parcurgerea acestei perioade va fi transmis la Bruxelles. Ministrul Adrian Chesnoiu recunoaște că finanțarea nu e foarte generoasă cu agricultura, satul românesc și industria alimentară, însă se vor face eforturi ca toate aceste sectoare să beneficieze de finanțări complementare de la bugetul statului nostru.

Principalele aspecte ale Planului Național Strategic vizează:

• Legarea sprijinului pe suprafață de efectivul de animale. Astfel, în cazul pajiștilor permanente utilizate pe parcelele agricole situate la altitudini medii de peste 1.600 de metri, menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat, activitatea agricolă minimă constă în pășunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de pășunat, cuprinsă între 1 mai și 30 septembrie a anului de cerere, cu animalele înregistrate în BND pe care fermierul le deține sau ale membrilor asociațiilor;

• Plata pentru înverzire din actuala perioadă de programare va fi înlocuită în perioada 2023-2027 de Eco-Scheme, acestea având rolul de a contribui la atingerea nivelului ridicat de ambiție în materie de mediu al PAC. Prin PNS au fost stabilite cinci Eco-Scheme, dintre care trei vizează practici prietenoase cu mediul în gospodăria tradițională, diversificarea și rotația culturilor în fermele cu suprafețe mai mari de 5 ha, precum și înierbarea intervalelor dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști. Acestea contribuie la conservarea și sporirea biodiversității plantațiilor și a mediului înconjurător, precum și la protecția și reconstrucția habitatelor;

• Sprijin pentru gospodăriile tradiționale, cu suprafețe de până la 10 ha teren arabil, pentru care beneficiarii se angajează să asigure cultivarea suprafețelor cu cel puțin 10% plante proteaginoase (soia, fasole, mazăre etc.), să asigure un efectiv mediu anual de animale din speciile: ovine, caprine, bovine, bubaline, suine, ecvidee de minim 0,5 UVM/ha și să realizeze o rotație a culturilor;

• Sprijinirea sectorului zootehnic prin acordarea unor Eco-Scheme privind bunăstarea vacilor de lapte și tineretului bovin;

• Sprijinirea procesării și condiționării prin includerea formelor asociative alături de IMM-uri și întreprinderi mari în categoria beneficiarilor eligibili, având în vedere nevoia stringentă de integrare a producției autohtone în unitățile din industria alimentară. Valoarea acestor proiecte poate ajunge până la 15 milioane de euro în cazul investițiilor noi și 3 milioane pentru modernizarea unităților existente;

• Crearea unui instrument de gestionare a riscurilor privind despăgubirea fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole, din Pilonul 1 și din Pilonul 2;

• Includerea unei măsuri destinată sectorului forestier, pentru achiziționarea de echipamente/utilaje pentru lucrările specifice;

• Includerea în schema de ajutor de stat a investițiilor care contribuie la reducerea emisiilor de GES, dar și a proiectelor pentru utilizarea energiei din valorificarea biomasei;

• Sprijinul pentru tinerii fermieri. Este prevăzută cerința ca prin implementarea proiectului să obțină o dimensiune economică de minimum 8.000 SO, iar sectoarele vizate sunt: zootehnic, producția de legume, producția de fructe. Valoarea maximă a proiectului poate fi de 70.000 euro;

• A fost introdusă o intervenție alocată infrastructurii rutiere - drumuri comunale, alături de cea privind infrastructura agricolă - drumuri agricole.

„Planul Național Strategic, așa cum a rezultat în urma dialogului transparent și constructiv, a fost conceput pentru a răspunde nevoilor fermierilor și ale satului românesc, punând accent pe domenii prioritare ale agriculturii românești. Am avut o consultare extinsă cu cei cărora li se adresează măsurile de sprijin incluse în PNS, astfel încât astăzi avem pe masă un document complex și coerent, pe care, după parcurgerea perioadei de consultare publică, îl vom transmite la Bruxelles. Cu siguranță, agricultura și industria alimentară ar fi avut nevoie de o finanțare mult mai generoasă, dar îi asigur pe toți fermierii că vom depune toate eforturile pentru ca acest Plan Național Strategic și celelalte programe complementare finanțate din bugetul național să deschidă drumul către o agricultură modernă, stabilă și predictibilă”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii - www.madr.ro, secțiunea Consultare publică PNS (https://www.madr.ro/dezvoltare-rurala.html) sunt postate documentele ce au făcut obiectul dezbaterilor din cadrul reuniunii Comitetului Consultativ tematic și care au rezultat din consultările cu actorii implicați în agricultură și dezvoltare rurală. Persoanele interesate pot transmite propuneri și sugestii până la data de 26 februarie 2022, la adresa de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 15 februarie 2022, cu o zi înainte de cea de-a VII-a ediție a Congresului APPR „De la fermieri pentru fermieri”, la București, Asociația Producătorilor de Porumb din România a organizat Adunarea generală și alegeri (https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5262-alegeri-in-appr-nicolae-sitaru-reales-presedinte-iar-vicepresedinte-este-theodor-ichim-reprezentantul-agricultorilor-dobrogeni.html, aici am publicat despre alegerile pentru funcția de președinte și noul Consiliu director al APPR). În fața fermierilor membri ai Asociației, așa cum era firesc, s-au prezentat faptele anului recent încheiat.

Raportul de activitate pentru 2021, inclusiv raportul financiar-contabil prezentat de directorul executiv, Alina Crețu, a arătat expansiunea rapidă și diversificarea ariei acoperite de APPR, care se apropie tot mai mult de dezideratul său de a deveni un „Institut al fermierului”.

Activitatea de testare a crescut de zece ori în ultimii doi ani, Rețeaua Independentă de Testare și Analiză în Câmp (RITAC) ajungând să numere 31 de locaţii cu 850 de parcele de testare, adică un total de peste 5.300 de microparcele la cele șase culturi de câmp de importanță majoră pentru România (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg).

APPR și-a extins parteneriatele de cercetare europene și naționale în proiecte privind digitalizarea agriculturii și practicile de agricultură regenerativă (pentru stocarea carbonului), cu finanțare din programul sectorial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), din Programul European Horizon 2020, precum și cu suportul unor companii multinaționale furnizoare de soluții bazate pe știință.

În ceea ce privește implicarea în dialogul social cu autoritățile de la București și Bruxelles, Cristina Cionga, director pentru afaceri europene, a arătat că reprezentanții APPR au participat activ la toate consultările prilejuite de creionarea Planului Național Strategic, a propunerilor avansate de fermieri în cadrul PNRR, la grupurile de lucru specializate ale organizației europene Copa-Cogeca, ale Confederației Europene a Porumbului, ale Platformei Agriculture & Progress, ca și la grupurile de dialog civil organizate de Comisia Europeană.

În acest context, echipa APPR a crescut rapid prin atragerea unor tineri profesioniști, agronomi sau specialiști în politici europene, sprijiniți de expertiza unor veterani în cercetarea agricolă.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) a organizat, marți – 15 februarie 2022 - la București, Adunarea generală și alegeri pentru noul consiliu director.

Organizarea alegerilor pentru noua structură de conducere a APPR a constituit punctul culminant al Adunării generale a APPR din acest an. Conform statutului, Consiliul director numără șapte membri titulari și doi supleanți. În urma votului celor prezenți, mandatul președintelui Nicolae Sitaru a fost prelungit cu încă doi ani. Funcția de vicepreședinte a fost încredințată de cei prezenți lui Theodor Ichim, președintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD). Din Consiliul director fac parte și reprezentanții organizațiilor teritoriale ale APPR, respectiv Silviu Mihai (ACCPT Ialomița), Tiberiu Stan (ACCPT Iași) și Teofil Dascălu (ACCPT Vrancea).

Adunarea generală a primit, prin vot unanim, în rândurile sale, asociația locală a fermierilor vrânceni, ACCPT Vrancea, organizație care a decis, în această săptămână, aderarea la APPR.

„Mă bucur mai ales pentru că astăzi colegii din Țara Vrancei au hotărât să pășească alături de noi și ne-au creditat cu încrederea lor. Totdeauna am pledat pentru unirea vocilor tuturor organizațiilor profesionale din producția vegetală, pentru a putea stabili strategii coerente. Împreună vom fi mai puternici, mai convingători și mai înțelepți, pledând în interesul agricultorilor și a ceea ce furnizează ei, într-o perioadă cu tot mai multe constrângeri: hrana și pacea socială. Felicit membrii nou-aleși în Consiliul director al APPR și-mi doresc să funcționăm ca o echipă. Cred că România are nevoie să rezolve câteva probleme esențiale în perioada următoare, pentru a restarta agricultura: comasarea terenurilor, irigațiile, măsuri fezabile și realiste în cadrul noii PAC”, a concluzionat președintele Nicolae Sitaru.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 15 februarie, Kubota și Tevel au primit premiul DLG Agrifuture Concept Winner 2022 pentru aplicația de recoltare automată a fructelor dezvoltată împreună. Premiul a fost înmânat de către DLG – Deutsche Landwirtschafts-Gesellschaft, în cadrul unei ceremonii online. În România, compania Agri-Alianța este dealer autorizat Kubota.

Având în vedere deficitul de forță de muncă din întreaga lume, Kubota și Tevel și-au combinat expertiza pentru a dezvolta un sistem automat de cules fructe, oferind o soluție pentru ferme de orice dimensiuni, prin abordarea modulară. Conceptul modular de drone cu fir pentru cules de fructe și soluțiile logistice flexibile oferă configurații adaptate la cerințele individuale ale fermei și permite compatibilitatea deplină cu metodele de recoltare consacrate.

La ceremonia de premiere, care a avut loc online, au participat Yuichi Kitao - preşedinte şi director reprezentativ al Kubota Corporation, Yasukazu Kamada - președinte Kubota Holdings Europe BV și Peter van der Vlugt – director general Kubota Innovation Center din Europa.

„Viziunea noastră pentru 2030 este să fim un inovator de sisteme esențial pentru susținerea vieții. Premiul DLG Agrifuture Concept Winner 2022 este o încurajare pentru a continua investițiile în inovații durabile în domeniul alimentar, de apă și mediu, privind în perspectivă la societatea post-Covid-19”, a declarat Yuichi Kitao, preşedinte şi director reprezentativ al Kubota Corporation.

DLG (Deutsche Landwirtschafts-Gesellschaft) acordă premiile „DLG Agrifuture Concept” pentru pionierat în domeniul mașinilor agricole și viziuni de viitor. Soluțiile vizionare de mașini agricole oferă stimuli cruciali pentru viabilitatea viitoare a producției agricole globale. Inginerii din întreaga lume lucrează la soluții tehnice pentru viitorul agriculturii. Nu toate ideile și conceptele lor ajung la stadiul de produs finit. Adesea, constrângeri de natură tehnică sau juridice limitează evoluţia ideilor până la maturitate comercială. Multe dintre aceste concepte au totuși potențialul de a oferi inspirație și de a stimula fermierii și inginerii să gândească în moduri noi. Acest premiu subliniază relevanța acestei lucrări de pionierat în domeniul mașinilor agricole pentru agricultura viitorului în termen de cinci până la zece ani.

„Suntem deosebit de mândri de colaborarea noastră cu Tevel. Am realizat un parteneriat cu una dintre cele mai avansate companii de tehnologie în domeniul culesului fructelor. Kubota se angajează să contribuie la rezolvare problemelor pomicultorilor, oferind siguranţă în ce priveşte timpul și calitatea recoltării și ajutându-i să facă față problemelor din ce în ce mai mari legate de disponibilitatea forţei de muncă”, a afirmat Peter van der Vlugt, director general Kubota Innovation Center din Europa.

*****

Tevel Flying Autonomous Robot (FARTM)

Tevel Aerobotics Technologies este expert global de vârf în domeniul roboților zburători autonomi pentru culesul fructelor, îmbinând inteligența artificială cu viziunea computerizată, robotică avansată, inginerie aeronautică, control de zbor de ultimă generație, prelucrare a datelor și percepție. Tevel dezvoltă o flotă de roboți zburători pentru efectuarea sarcinilor de cules, rărire și tundere în livezi. Mai mult, software-ul de inteligență artificială (AI) de la Tevel va permite sortarea revoluționară a fructelor la sursă, culegând cele mai bune fructe din livadă, la momentul optim și cu precizie.

Kubota Smart Agriculture

Kubota și-a dovedit expertiza vastă în tehnologiile avansate de tractoare și echipamente. Cele mai recente exemple ale rolului Kubota de lider sunt implementarea și certificarea TIM (Tractor Implement Management) și lansarea pe piaţă a tractorului autonom, transplantatorului și mașinii de recoltat autonome în Japonia. Această expertiză va fi acum utilizată în colaborare cu Tevel pentru a oferi cea mai bună soluție pomicultorilor din întreaga lume.

Kubota este lider în domeniul producţiei de echipamente agricole, de gazon şi constructii, precum şi de motoare industriale încă din 1890. Cu sediul mondial în Osaka, Japonia şi birouri în peste 120 de ţări, cu peste 41.000 de angajaţi în America de Nord, Europa şi Asia, Kubota a realizat venituri de aproximativ 20 miliarde de dolari în 2021. Deşi echipamentul agricol este prima linie de produse a Kubota, Kubota produce, de asemenea, un portofoliu divers de alte produse, inclusiv sisteme de filtrare a apelor urbane, sisteme de irigaţii, sisteme pentru conducte, acoperişuri şi valve subterane de mari dimensiuni. Pentru mai multe informaţii privind Kubota, accesaţi site-ul www.kubota-global.net sau www.kubota-eu.com.

Tevel Aerobotics Technologies

Tevel Aerobotics Technologies, cu sediul în Gedera, Israel, oferă servicii robotizate de recoltare a fructelor la cerere - oricând, oriunde și la orice capacitate. Tevel dezvoltă roboți autonomi zburători echipați cu inteligență artificială, care şi-au dovedit deja abilităţile la cules de mere, piersici, nectarine și prune, şi planifică să includă noi specii precum citrice și avocado. Conform viziunii sale de a conduce revoluția în agricultura autonomă, compania intenționează să abordeze provocările suplimentare legate de deficitul de forță de muncă cu care se confruntă domeniul, precum rărirea fructelor, tăierea selectivă și pulverizarea selectivă. Tevel, cu echipa sa actuală de 35 de persoane, a mobilizat capital de 28 de milioane de dolari până în prezent. Pentru mai multe informaţii, accesaţi site-ul www.tevel-tech.com.

Agri-Alianța

Agri-Alianța are în portofoliu o gamă completă de tractoare, mașini și echipamente agricole dedicate culturilor de cereale și plante prășitoare, legumiculturii, viticulturii, pomiculturii, zootehniei, sectorului forestier. De asemenea, compania, care este dealer autorizat Kubota în țara noastră, oferă consultanță tehnică și financiară, dispune de service și piese de schimb.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a emis un proiect de act normativ prin care se prelungește termenul limită pentru depunerea cererilor de înscriere în Programul „Tomata”. De asemenea, este prevăzută eliminarea obligativității depunerii documentelor fiscale pentru accesarea ajutoarelor de minimis pentru legumele în spații protejate și usturoi.

Astfel, vor fi modificate Hotărârea Guvernului nr.148/2022, precum și Hotărârea Guvernului nr.147/2022, prin reglementarea următoarelor aspecte:

• Prelungirea termenului de depunere a cererilor pentru obținerea ajutorului de minimis pentru legumele în spații protejate până la data de 1 aprilie 2022, inclusiv;

• Abrogarea criteriului de eligibilitate referitor la obligațiile fiscale restante la bugetul general consolidat al statului, pentru ambele scheme de ajutor de minimis, legume în spații protejate și usturoi;

• Eliminarea certificatului de atestare fiscală și a cazierului fiscal din cadrul documentației atașate cererii pentru înscrierea în ambele scheme de ajutor de minimis, legume în spații protejate și usturoi.

„În urma dialogului cu fermierii interesați de accesarea Programului Tomata și de celelalte programe pe care le derulăm în acest an, am luat decizia de a simplifica procedura de acordare a sprijinului. Am ținut cont de semnalele primite din partea potențialilor beneficiari și am prelungit cu o lună termenul de depunere a cererilor. Totodată, pentru a simplifica procedura de accesare a schemelor, am decis să eliminăm obligativitatea depunerii certificatului de atestare fiscală și a cazierului fiscal, procedură care s-ar fi resimțit și la nivelul personalului instituțiilor emitente ale acestor documente”, arată ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

În luarea deciziei s-a ținut cont și de faptul că majoritatea solicitanților ambelor scheme de sprijin sunt persoane fizice care nu au realizat venituri, confruntându-se totodată cu lipsa lichidităților, a diverselor cheltuieli pentru achiziția de sămânță ori pentru înființarea culturilor, alte costuri generate de încălzirea spațiilor protejate, dar și a faptului că, în foarte multe cazuri, informațiile înregistrate în bazele de date ale ANAF, APIA și ale UAT-urilor nu erau corelate, ceea ce generează întârzieri în procesul de depunere a cererilor de înscriere în program.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În timpul iernii, utilajele din ferme rămân staționate și parcate timp de mai multe luni. La fel și anvelopele. Ce operațiuni pot proteja anvelopele pentru a le pregăti în vederea repornirii? Există pași mici care ajută la prevenirea timpilor de inactivitate și a risipei. Tehnicienii BKT au câteva sfaturi pentru dumneavoastră.

Întreținerea și îngrijirea corespunzătoare a utilajelor și anvelopelor pot duce la economii considerabile și durabile pentru fiecare exploatație agricolă. Anvelopele reprezintă o investiție importantă în echipament, așa că este esențial să fie îngrijite corespunzător. În plus, un program bun de întreținere a anvelopelor înseamnă un nivel mai ridicat de siguranță și performanțe mai bune.

Principalele operațiuni pe care echipa tehnică a BKT le recomandă pentru perioada de iarnă:

• Creșterea presiunii în anvelope în timp ce utilajele nu sunt în funcțiune. Acest lucru vă permite să evitați dezumflarea anvelopelor atunci când nu sunt utilizate, provocând fenomenul supărător de săritură la repornire. Este cu atât mai important când vine vorba de mașini de recoltat, care sunt utilaje sezoniere prin excelență. Fiind staționare pentru o perioadă lungă de timp și fiind utilaje foarte grele, ar fi ideal să le ridicăm de la sol și să suspendăm anvelopele, evitând astfel să încărcăm greutatea pe acestea din urmă. Alternativ, trebuie ca anvelopele să fie umflate excesiv pentru a evita dezumflarea completă. În acest fel, se reduce la minimum fenomenul de dezumflare a anvelopelor atunci când nu sunt utilizate.

• Verificarea presiunii în anvelope înainte de începerea sezonului și setarea presiunii corecte, verificând valoarea indicată de tabelele relevante. Temperatura exterioară afectează presiunea și, prin urmare, este esențial să o verificați periodic.

• Verificarea anvelopelor, pentru a putea interveni în timp util, dacă este necesar (de exemplu, efectuarea de reparații, schimbarea anvelopelor etc, înainte de începerea sezonului), evitând astfel inactivitatea ulterioară a vehiculului.

• Este important să se efectueze rotația (sau schimbarea) anvelopelor de pe punți, mai ales în cazul remorcilor și al autocisternelor. Acest lucru se datorează faptului că anvelopele montate pe puntea centrală sunt, în general, cele mai afectate de uzură. Tehnicienii BKT recomandă măsurarea adâncimii benzii de rulare și a uzurii, astfel încât anvelopele să poată fi rotite și încrucișate în mod optim.

Și nu doar în timpul iernii

Atunci când activitățile sunt în plină desfășurare, tehnicienii BKT recomandă aceste măsuri practice care pot face cu adevărat diferența:

• Acordați atenție stării solului și utilizării prevăzute pentru a vă asigura că anvelopele folosite sunt de tipul corect. În cazul în care aveți îndoieli, contactați specialistul sau distribuitorul BKT local.

• Verificarea zilnică a presiunii corecte a anvelopelor este, de asemenea, esențială. Este întotdeauna recomandabil să se efectueze operațiunea cu un manometru calibrat sau să se instaleze, atunci când este posibil, sisteme de monitorizare a presiunii în anvelope pentru un control continuu. Acest lucru se datorează faptului că temperatura exterioară poate afecta presiunea din anvelope și, prin urmare, trebuie verificată în mod regulat.

• Selectarea anvelopelor adecvate pentru fluxul, viteza și condițiile de lucru pentru activitatea preconizată.

• Înainte de începerea lucrărilor, verificați dacă există reziduuri prinse în banda de rulare și îndepărtați-le. Acest lucru este important în special pentru anvelopele cu un design mai închis (de exemplu, cele destinate transportului rutier). Acest lucru vă permite să evitați fenomenele de găurire din compus și, prin urmare, posibilele fisuri sau perforări. În general, este important să verificați întotdeauna vizual starea anvelopei, în special în ceea ce privește uzura neuniformă, tăieturile și fisurile, precum și eventualele umflături.

• Monitorizarea și urmărirea performanței anvelopelor. Unele companii calculează costul orar prin înregistrarea orelor de funcționare a motorului. Alții monitorizează același cost prin urmărirea kilometrajului și calcularea costului pe kilometru. Alții calculează numărul total de tone de material manipulat sau costul pe tonă într-o anumită perioadă de timp. Indiferent de metoda utilizată, este important să se monitorizeze în mod constant condițiile în care funcționează anvelopele, performanța acestora și să se noteze orice schimbare care poate apărea.

• Respectați viteza nominală a anvelopelor pentru a evita problemele și a preveni pericolele rutiere.

Aceste „mici” măsuri economisesc timp și costuri cauzate de întârzierile inutile și vă permit să rezolvați problemele înainte ca acestea să apară. Sunt operațiuni simple, dar care conduc la o muncă mai eficientă și mai productivă.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În perioada 15 - 28 februarie 2022, crescătorii de pori și de păsări pot depune la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cererile de plată pentru Măsura 14 „Bunăstarea animalelor”, ce conține două pachete: a) – plăți în favoarea bunăstării porcinelor și b) – plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul PNDR 2014 - 2020.

Cererea de plată, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), poate fi completată online cu posibilitatea de a fi semnată electronic.

Cererile de plată pentru Măsura 14 „Bunăstarea animalelor” cuprind angajamentele şi informaţiile aferente tuturor exploataţiilor cu cod ANSVSA, deţinute de un solicitant, indiferent de județul în care acesta își desfășoară activitatea și se depun însoţite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.

Documentele justificative aferente cererii se încarcă pe platforma electronică pusă la dispoziție de APIA.

Modelele cererilor de plată pentru Măsura 14 „Bunăstarea animalelor” pentru cele două pachete, însoțite de instrucțiunile de completare aferente, sunt aprobate prin ordin al ministrului Agriculturii și pot fi accesate pe site-ul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură: www.apia.org.ro.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Guvernul a aprobat o Hotărâre care completează art.19 din HG nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor. Reamintim că, prin HG nr.1179/2014 a fost instituită o schemă de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, având ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi costurile aferente testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al efectivului de animale, cu excepția controalelor efectuate de proprietarul animalelor sau a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui.

Pentru anul 2022 s-a aprobat un ajutor de stat de maximum 96.000.000 lei credite de angajament, din care 41.664.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine și 54.336.000 lei pentru speciile ovine şi caprine, respectiv 72.771.000 lei credite bugetare, din care 31.583.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine și 41.188.000 lei pentru speciile ovine şi caprine. Sumele se asigură de la bugetul MADR pentru anul 2022.

Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenționate întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care dețin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care își desfășoară activitatea în domeniul creșterii animalelor.

Solicitanții ajutorului de stat sunt asociații sau organizații de crescători de animale care prestează serviciile menționate anterior şi care îndeplinesc următoarele condiţii:

• sunt persoane juridice conform legislaţiei în vigoare;

• sunt acreditați de către ANZ pentru întocmirea şi menţinerea registrelor genealogice ale raselor de animale şi/sau pentru determinarea calităţii genetice a raselor de animale;

• efectuează serviciile menționate anterior;

• realizează parametrii tehnici ai programului de ameliorare sau conservare al rasei pentru care solicită sprijinul financiar.

Intensitatea ajutorului de stat este:

• De până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrelor genealogice;

• De până la 70% din costurile aferente testelor efectuate de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al șeptelului (efectivului de animale), cu excepţia controalelor efectuate de proprietarul şeptelului şi a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui.

„Știu cât de important este pentru fermieri să aibă asigurat un nivel ridicat al calității efectivelor de animale și al randamentului acestora, dar și acordarea plăților la timp. Prin finanțarea costurilor aferente procedurilor care privesc înregistrarea și testarea calității genetice a raselor de animale le oferim crescătorilor sprijinul de care au nevoie pentru a răspunde cât mai bine competitivității crescute din acest sector”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea este recunoscut drept cea mai importantă unitate de cercetare agricolă din România datorită rezultatelor obţinute în diferitele sectoare ale cercetării agricole privind cerealele, plantele tehnice şi furajere, cât şi în valorificarea acestor rezultate de către cultivatori. Prin înfiinţarea sa a fost posibilă continuarea bogatei tradiţii a cercetărilor agricole organizate în România încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în scopul abordării ştiinţifice şi rezolvării unor obiective prioritare pentru agricultura naţională. Spre finalul anului trecut am realizat interviul de față cu directorul general al INCDA Fundulea, dr. ing. Pompiliu Mustăţea, care a ținut să puncteze că un ajutor consistent de la stat ar face să se recupereze rapid tot ce s-a pierdut în 30 de ani.

INCDA are sediul în orașul Fundulea (Călărași), la circa 30 km de Capitală,  terenul institutului fiind situat în Câmpia Română. INCDA Fundulea este continuatorul activităţii de cercetare efectuate în domeniul plantelor de câmp de către Institutul de Cercetări Agronomice al României (înfiinţat în anul 1927) şi de către Institutul de Cercetări pentru Cultura Porumbului (înfiinţat în anul 1957), preluând astfel o îndelungată tradiţie de cercetare în slujba agriculturii României. Denumit iniţial, în 1962, Institutul de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice Fundulea, institutul a primit ca efect al Legii 290/2002, începând cu anul 2003, o nouă denumire – Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea – iar, începând cu 1 ianuarie 2007, unitatea a devenit institut naţional, cu denumirea Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, instituţie de interes public, cu finanţare extrabugetară şi funcţionare în regim economic.

Reporter: Ce înseamnă astăzi Institutul de la Fundulea?

Pompiliu Mustățea: După cum se ştie, Institutul a trecut prin numeroase procese de organizare, de la ICCPC cum era recunoscut şi când sub această denumire şi-a căpătat recunoaşterea pe plan intern, dar şi internaţional, astăzi suntem institut naţional de cercetare-dezvoltare. De-a lungul timpului, aici au lucrat cercetători foarte valoroşi, competitivi cu cei de pe piaţa externă, astfel încât Institutul de la Fundulea a fost primul din lume care a lansat primul hibrid de floarea-soarelui bazat pe androsterilitate nucleară de către regretatul profesor Alexandru-Viorel Vrânceanu. Şi în domeniul porumbului avem cu ce ne lăuda. Să ştiţi că primul domeniu de activitate a Institutului a constat în modernizarea programului de ameliorare şi a tehnologiei la cultura porumbului; după aceea au început să se diversifice programele de ameliorare, s-a început şi la floarea-soarelui, şi la orz, mazăre, soia, lucernă, cât şi la compartimente ale sectorului de agrotehnică, şi anume protecţia plantelor, lucrările solului, în ultimii ani au apărut şi compartimente noi, şi anume agricultura ecologică şi agricultura conservativă. Cei care am rămas în continuare, pentru că a avut loc un schimb de generaţii în acest Institut, vrem să ducem mai departe atât tradiţiile, cât şi faima institutului nostru. Este adevărat că după Revoluţie a fost o perioadă în care Institutul a intrat în declin, ca de fapt toată cercetarea românească, nu numai cea agricolă, că şi în celelalte domenii a avut loc un regres din cauza lipsei finanţării sau a unei finanţări foarte slabe, dar în ultima perioadă am reuşit să ne relansăm.

Încă în stadiul de supravieţuire

Reporter: Păi, să vedem cum arată INCDA Fundulea, în cifre, la acest moment...

Pompiliu Mustățea: În anul 1988, când eu am păşit pentru prima dată în acest institut, erau în jur de 1.365 de angajaţi. În 2020 ajunsesem la 307 angajaţi, iar în prezent suntem în jur de 240 de angajaţi, deoarece a fost un val de pensionări atât la limită de vârstă, cât şi parţial anticipată. Nu că am prevăzut, dar eu mi-am luat nişte măsuri de precauţie şi am vrut, cel puţin în domeniul cercetării, la fiecare laborator să nu rămân descoperit, pentru că văzusem că erau în etate foarte mulți dintre cercetătorii noştri, că urmează să se pensioneze şi trebuie să am om în schimb, dar nu să fie doar om în schimb, ci să fie şi format. Şi de aceea, din 2017 când am preluat conducerea INCDA Fundulea, anual am făcut angajări, am adus tineri specialişti pe care am şi reuşit să-i ţinem, pentru că înainte veneau, îşi dădeau doctoratul şi plecau la firmele concurente unde li se ofereau alte avantaje. Am reuşit să-i şi menţinem şi nu e prima dată când o spun, am adus tineri foarte bine pregătiţi şi care s-au integrat extraordinar de bine în echipele deja existente.

Avem actualmente 41 de cercetători atestaţi, sunt în jur de 60 de ingineri, deci cu studii superioare, avem şi ingineri mecanici, şi alte funcţii care prevăd angajări cu studii superioare. În 1988, anul venirii mele aici, Institutul dispunea de un fond funciar foarte bogat, întins pe o suprafaţă de 7.078 de hectare, dar după 1989, în urma retrocedărilor, pot să spun – şi-mi asum răspunderea – că unele nu au fost chiar legale, Institutul a pierdut foarte mult pământ, în prezent mai are 1.844 de hectare, dintre care arabil 1.598 de hectare. Dar să ştiţi că ne descurcăm. La actualul număr de personal angajat şi la nivelul de dotare, această suprafaţă totuşi este suficientă pentru a continua şi a obţine rezultate bune în domeniul cercetării şi pentru a multiplica seminţele din noile creaţii, soiuri şi hibrizi. Ce se obţine în laboratoarele de ameliorare pleacă mai departe într-un laborator de producere de sămânţă şi după aceea la fermele de producţie, unde obţinem verigile superioare. De exemplu, la păioase producem baza, pe care după aceea o comercializăm ca să ne asigurăm existenţa.

Condiţiile social-economice, dar mai mult financiare din ultimii ani au condus la o nouă organigramă, o nouă restructurare a Institutului. Dacă înainte eram două secţii: secţie de ameliorare şi secţie de agrotehnică, cu câteva laboratoare, iar laboratoarele la rândul lor aveau 17 colective, am făcut o nouă reorganizare şi practic am desfiinţat secţiile şi am rămas cu 8 laboratoare principale, care sunt de ameliorare şi de producere de sămânţă şi un laborator de agrotehnică, care la rândul lui are în componenţă fostele colective de agricultură durabilă, agricultură conservativă, agricultură ecologică, protecţia plantelor şi fiziologie.

Reporter: Din punct de vedere financiar, cum este susţinută instituţia astăzi?

Pompiliu Mustățea: Din punct de vedere financiar, aici este oful cel mai mare, pentru că după ce ni s-a luat pământul s-a redus treptat şi finanţarea, primind de la bugetul statului sume foarte mici, până când de fapt s-a tăiat în totalitate şi această finanţare foarte redusă. În prezent, INCDA Fundulea are doar două surse principale de finanţare, şi anume: una constă în accesarea de proiecte, dar în sistem competitiv, de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum şi de la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, dar acestea reprezintă 20%-30% din totalul cheltuielilor institutului. Restul de peste 70% din cheltuieli sunt asigurate din surse proprii, respectiv în urma comercializării seminţelor, a încasării dreptului de autor, deci a redevenţelor, şi a prestărilor de servicii, Institutul nostru făcând testări pentru omologarea diferitelor pesticide ale firmelor private.

Ne străduim din toate puterile pentru a ne putea asigura strictul necesar. Am mai spus-o şi o repet, suntem încă în stadiul de supravieţuire pentru că nu avem o finanţare de bază, o finanţare predictibilă pe baza căreia să poţi să-ţi faci nişte strategii pentru viitor. Dar n-avem încotro, deci practic trăim pe picioarele noastre.

Soiul de grâu Glosa, în preferinţele fermierilor

Reporter: Soiurile de grâu româneşti au fost întotdeauna mândria cercetării noastre, mândria Institutului de la Fundulea, cu staţiunile din coordonare. Ce mai avem azi?

Pompiliu Mustățea: Laboratorul de ameliorare a grâului a fost şi rămâne unul din cele mai performante laboratoare ale institutului nostru, şi asta deoarece echipa de amelioratori, din 1988, deci când am venit eu şi am început să lucrez la ameliorarea grâului, am rămas împreună până mai acum câţiva ani. Prin urmare, a fost o echipă sudată, fiecare ştia ce are de făcut, fiecare îl înlocuia pe celălalt tocmai pentru a ne menţine cu performanţa soiurilor create. Am reuşit să ne impunem în primul rând pe plan intern, când de-a lungul timpului suprafaţa cultivată cu soiurile create de la Fundulea a ocupat între 50%-75% din totalul suprafeţei cultivate cu grâu.

Reporter: Asta se întâmpla imediat după anii ’90?

Pompiliu Mustățea: Da. Această pondere variază de la an la an, dar ce este îmbucurător este că am reuşit să penetrăm şi piaţa internaţională, prima dată cu soiul Fundulea 29 în Canada, în regiunea Quebec, unde grânele de toamnă nu prea reuşeau bine, dar soiurile noastre, având o rezistenţă foarte bună la iernare, s-au dovedit superioare şi s-a cultivat acest soi ani buni în Canada. După aceea am reuşit să intrăm şi în America de Sud, în Argentina, cu soiul Izvor, i se spunea acolo „Lenox”, practic sămânţa se produce în Argentina, dar se cultivă în Brazilia. Am reuşit după aceea să înregistrăm soiul Glosa şi Fatima 2 în Ungaria, Albena în Bulgaria, Almira în Republica Kîrghiză, Miranda, Glosa, Otilia şi Izvor în Republica Moldova, iar în Turcia am reuşit să înregistrăm nouă soiuri. Ca o curiozitate, cu toate că noi în ţară am încetat producerea de sămânţă pentru soiurile Dropia şi Flamura 85, datorită calităţilor lor în ceea ce priveşte rezistenţa la iernare, speranţa bună la secetă şi arşiţă, dar în special datorită calităţii de panificaţie extraordinar de bune şi stabilităţii recoltelor de la an la an, în Turcia exportăm anual în jur de 10-15 tone din cele două soiuri, Flamura şi Dropia, deci suntem nevoiţi să producem sămânţă special pentru Turcia, la care se mai adaugă cantităţi pentru celelalte soiuri care au fost înregistrate acolo. Îmbucurător este faptul că şi soiul Glosa a ajuns să se extindă şi în Turcia, ca şi cele două soiuri ceva mai vechi. În continuare testăm în Turcia soiul Voinic, care de asemenea are o calitate foarte bună de panificaţie. Or, ştim cu toţii că în Turcia atât fermele mari, cât şi micii producători preferă un grâu cu calitate foarte bună de panificaţie.

Reporter: La noi Glosa şi Dropia, din câte ştiu, ocupau suprafeţe foarte mari sau erau printre preferinţele fermierilor.

Pompiliu Mustățea: Au fost şi în continuare Glosa este în preferinţele fermierilor. De exemplu, în anul 2020 ponderea soiului Glosa a fost de 38,4% din totalul suprafeţei cultivate cu grâu în România. Din cele 55%-60%, ponderea soiurilor de la Fundulea, Glosa are între 35%-38% pondere. Așadar, rămâne un soi foarte apreciat de fermieri, are şi o plasticitate ecologică foarte mare, cei care au părul alb ca mine îşi amintesc de soiul Fundulea 29 care, la fel, avea o plasticitate ecologică foarte mare şi se cultiva pe tot teritoriul ţării, ajungând la o extindere de 45%. Chiar în judeţul Botoşani am fost întrebat de către un fermier: „Domnule director, dar de ce nu mai ieşiţi cu soiuri nearistate?”. Pentru că Fundulea 29 a fost singurul soi de grâu nearistat, şi i-am dat explicaţia: la noi în ţară este secetă şi frecvenţa anilor secetoşi începe să fie din ce în ce mai mare. Formele aristate la grâu prezintă o toleranţă mai bună la secetă, pentru că dimineaţa are loc condens de apă şi deci nu vine numai pe spiculeţ, ci condensul acesta de apă se aşază şi pe ariste şi de pe ariste se scurge la baza bobului, şi bobul, chiar dacă este secetă, tot are o picătură-două de apă. Dar la soiurile nearistate e o cantitate mai mică de apă ce se impregnează pe spic şi de aceea nu au aşa toleranţă bună la secetă. Reversul medaliei, că aşa e în viaţă… Nu poţi să le îmbini pe toate. În schimb, în anii ploioşi, în special în preajma recoltatului, spicele aristate cum sunt soiurile noastre menţin apa mai mult, pe când cele nearistate, neavând o suprafaţă de contact mai mare, neavând ariste, mai bătând soarele şi vântul se usucă mai repede şi sunt ceva mai rezistente la încolţirea în spic. Dar să ştiţi că am rezolvat şi această problemă în ceea ce priveşte încolţirea în spic la grâu, pe cale genetică.

Interes pentru randament, în detrimentul calității

Reporter: Să vorbim puţin despre floarea-soarelui. Ce facem astăzi cu această cultură, pentru că au fost nişte ani destul de grei prin care a trecut cercetarea agricolă în domeniul florii-soarelui?

Pompiliu Mustățea: După Revoluţie, din păcate, la laboratorul de ameliorare a florii-soarelui a avut loc un regres, deoarece amelioratorii fie s-au pensionat, fie s-au dus din cauze naturale, fie au plecat la firmele concurente. Vedeţi, firmele private au reuşit să introducă acele gene de rezistenţă la erbicide, or, nouă ne-a luat cam 14 ani până când am reuşit să introducem aceste gene, să ieşim, să lansăm hibrizi cu rezistenţă la erbicide, timp în care companiile producătoare și furnizoare de sămânță n-au stat pe loc să ne aştepte, deci au mers înainte.

În 2016 s-a ieşit cu primii hibrizi cu tehnologiile Express şi Clearfield, nu au fost recunoscuţi ca fiind rezistenţi la erbicide, totuşi i-am dat la câţiva fermieri foarte cunoscuţi în ţară, în Brăila, în Iaşi, care i-au testat, deci în condiţii practice alături de hibrizii de la Pioneer, şi am constatat că se comportau la fel, ba chiar mai bine ca reacţie la aplicarea acestor erbicide. Insistând pe lângă ISTIS, anul următor i-au retestat la Centrul de la Negreşti şi într-adevăr au fost recunoscuţi ca având rezistenţă la erbicide. Eu, în 2017, când am preluat conducerea Institutului, am dat această sămânţă convenţională, cum era înregistrată, şi le-am spus fermierilor: daţi cu erbicide, dacă se întâmplă ceva vă despăgubim noi, pentru că ştim ce marfă avem, ce am creat. Avem acum 7 hibrizi înregistraţi, sunt la ISTIS în curs de înregistrare alţi 5 hibrizi, dintre care doi şi cu rezistenţă la gena Clearfield Plus, deci care nu lasă acea remanenţă în sol. Nu ştiu dacă e îmbucurător, dar pentru noi contează foarte mult, hibrizii noştri de floarea-soarelui sunt mai mult cunoscuţi în străinătate, deci hibrizii nou-creaţi, decât în ţară. Îi avem deja înregistraţi şi cultivaţi în Republica Moldova, Turcia, Grecia şi Ucraina. Prin urmare, am reuşit să ne relansăm în domeniul florii-soarelui. Dacă în 2017 am vândut doar 300 kg de sămânţă din Performer, soiul convenţional, anul acesta am avut o pondere de 5% pe piaţa internă şi credem că vom începe treptat-treptat să recucerim terenul pierdut.

Reporter: Ce se cere la floarea-soarelui, ce caracteristici urmăresc fermierii, ce-și doresc ei?

Pompiliu Mustățea: Tendinţele astăzi, şi nu numai la floare, ci şi la grâu, şi la porumb, am văzut că pe fermieri îi interesează producţia, randamentul, în detrimentul calităţii. Să ştiţi că şi la grâu soiurile străine, şi am datele de la platformele unde am fost prezenţi, sunt ceva mai productive, deci ca producţie; dar ca adaptare la condiţiile de nefavorabilitate de mediu şi ale climei, cât şi din punct de vedere calitativ, sunt mult mai jos faţă de noi. Deci din soiurile româneşti poţi face o pâine foarte bună în mod tradiţional: aluat făcut din apă, sare şi maia sau drojdie. La cele străine, ca să poţi să obţii o pâine cât de cât să o poţi consuma, trebuie să vii cu foarte mulţi aditivi alimentari. Şi ar trebui fermierii, totuşi, să se îndrepte către acest aspect, că grâul de aceea este şi-l producem: pentru pâine. Din cel furajer avem triticale, să cultive triticale, care sunt şi mai productive, sunt şi mai ruderale, având gene de secară transferate în genomul lor…

Reporter: Dacă vorbim de pâine, acum se caută şi pâinea cu secară sau din secară...

Pompiliu Mustățea: Da. Noi recomandăm un amestec 50% făină de grâu cu 50% făină de triticale, de exemplu. Dar cred că ar trebui, eu am emis ideea asta, o iniţiativă legislativă prin care să se interzică folosirea aditivilor în fabricarea pâinii. Pâinea, cum se zice, e sfântă; pâinea e pe masa tuturor oamenilor din toată lumea. De ce şi aici să mergem cu contrafaceri, cu lucruri care poate nu se dovedesc a fi chiar aşa de sănătoase pentru om?

Hibrizii mai timpurii sunt preferați de fermieri

Reporter: La porumb cum stă cercetarea românească?

Pompiliu Mustățea: La Fundulea, în domeniul porumbului am avut amelioratori foarte buni, dar din păcate ce s-a întâmplat la floarea-soarelui s-a întâmplat şi la porumb, au plecat amelioratorii. Vedeţi, până în Revoluţie exista un program unic de ameliorare a porumbului, în care Institutul de la Fundulea avea ca rol crearea şi lansarea hibrizilor tardivi, deci din grupa 400, 500 FAO, chiar şi 600. Plecând amelioratorii, încercai tot timpul să refaci echipa, dar nefiind stabilă – cei care veneau stăteau cât stăteau și plecau –, s-a produs un regres. Apoi, amelioratorii noştri n-au ţinut cont de cerinţele fermierilor, care din an în an preferau forme mult mai timpurii, pentru a putea face rotaţia grâu-porumb. Hibrizii noştri, fiind tardivi, se recoltau târziu şi nu era timp pentru pregătirea patului germinativ.

Reporter: Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, mai e şi povestea schimbărilor climatice, şi ne referim la secetă, vorbim de faptul că s-au pierdut irigaţiile pe suprafeţele foarte mari, dar vorbim şi de faptul că la hibrizii tardivi pierderea de apă se face foarte greu.

Pompiliu Mustățea: Este greoaie, deci au mai fost două cauze principale care au dus la pierderea pieţei la porumb, şi anume recoltarea mai greoaie, mecanizată a hibrizilor noştri, cât şi pierderea foarte lentă a apei din bob. Aţi spus şi de secetă, acum mi-a venit ideea, hibrizii noştri au avut şi au în continuare o rezistenţă la secetă bazată pe un mecanism fiziologic, şi anume menţinerea apei mai mult în ciocălău. Așadar, dacă hibrizii străini pierdeau apa foarte repede din rahis şi deveneau sensibili la secetă, ai noştri, păstrând apa mai mult în rahis, aveau o toleranţă mai bună la secetă. Acum încercăm să îmbinăm aceste caractere, să putem să păstrăm apa în rahis, dar să o piardă cât mai repede din bob. Prima realizare a constat în hibridul Felix, care, deşi cam pe aceeaşi perioadă de vegetaţie ca hibridul Olt, pierde apa ceva mai repede, şi am reuşit anul acesta să înregistrăm hibridul Magnus, care face parte din grupa FAO 350 şi care pierde apa rapid şi este şi pretabil la recoltarea mecanizată. Cei doi hibrizi foarte cunoscuţi de porumb, Olt şi Fundulea 376, i-am dat cu exclusivitate firmei Rodbun, dacă vă amintiţi a fost un întreg scandal, am dat multe explicaţii la acea vreme, dar erau nişte hibrizi foarte vechi, noi nici nu mai încasam drepturile de autor pentru că nu mai aveau perioada de graţie şi practic am vrut să ne concentrăm pe noii hibrizi, pentru că scăzând forţa de muncă era foarte greu să facem producere de sămânţă, să facem loturi de hibridare din foarte mulţi hibrizi. Şi aşa am rămas cu Fundulea 423, un hibrid cu bobul semisticlos, din care se prepară un mălai grişat foarte bun, anul trecut a dat producţii în platformele demonstrative din sud şi din est de peste 11 tone la hectar, deci am produs sămânţă în continuare din el, cât şi din hibridul Felix, care acum doi ani a realizat 13 tone la hectar…

Reporter: Deci s-a depăşit pragul de 10 tone la hectar.

Pompiliu Mustățea: S-a depăşit, absolut. Şi noul hibrid din grupa 350 depăşeşte 10 tone la hectar. Deci ne mişcăm, ieşim, dar parcă tot suntem puţin sub firmele consacrate.

Urmează mari încercări pentru fermierul român și pentru cercetare

Reporter: Ce facem, domnule director, cu viitoarele strategii pentru agricultură pe care le pregătește Uniunea Europeană? De pildă, o analiză realizată la nivel de UE de către nişte universităţi arată că prețul alimentelor va creşte cu cel puţin 30%, fermierii vor avea între 20%-30% pierderi.

Pompiliu Mustățea: Fermierul român va fi supus unor mari încercări. Unii spun provocări. Nu e provocare, sunt mai multe încercări, agricultorii vor fi supuşi la încercări foarte grele. Vor avea foarte mult de suferit când se vor aplica măsurile din noile strategii europene. În ce privește produsele de protecție a plantelor, noi deja aplicăm cam 600 g pe hectar, în timp ce în UE se aplică în medie 2,2 kg/ha, dar sunt şi ţări care aplică 2,6 – 2,8. Dacă reducem şi acest 0,6 kg pe hectar la jumătate, practic eşti în imposibilitatea de a mai realiza producţii mari şi de a-ţi putea acoperi cheltuielile. Riscul pentru fermieri aici va fi că nu-şi vor putea acoperi cheltuielile, pentru că eu mă gândesc: cel care produce inputurile, îngrăşămintele, erbicidele, fungicidele, ce produce fiecare, ce spune? „Cifra mea de afaceri se va înjumătăţi”, deci pierd mult. Şi atunci ce face, care e prima lui măsură? Dublează preţul. Şi ne duce la nişte cheltuieli foarte mari, producţiile vor fi mai mici din cauza îmburuienării, din cauza atacului masiv de boli şi dăunători. Cu siguranță, producțiile vor fi și mai mici, şi de calitate inferioară. Eu cândva eram convins că pe cale genetică vom putea rezolva cele mai mari deficienţe, de exemplu, ale soiurilor de grâu, şi anume introducerea genelor de rezistenţă la principalele boli. Dar este foarte greu să îmbini într-un genotip al plantei, fie de grâu, porumb sau floarea-soarelui, atâtea caracteristici încât să-ţi confere rezistenţă totală la boli şi dăunători. Creşterea suprafeţei agricole unde să se aplice atât principiile agriculturii conservative, cât şi pe ale agriculturii ecologice, şi aceasta sigur va duce la scăderea producţiei, pentru că în sistem ecologic producţiile sunt ceva mai mici comparativ cu sistemul convenţional, unde se pot aplica tehnologii moderne.

Reporter: Pentru cercetarea agricolă românească ce ar trebui făcut ca să meargă mai departe?

Pompiliu Mustățea: Înainte de orice, așa cum spune și președintele ASAS, Valeriu Tabără, cercetarea agricolă românească trebuie să fie unită. În opinia mea, trebuie revenit la cum eram înainte, era Institutul şi în coordonarea INCDA erau staţiunile de cercetare-dezvoltare. Puteam să facem un program de producere şi de comercializare a seminţelor în comun. Aşa, acum, fiecare face cam ce vrea. Deja sunt directori de staţiuni care zic „dar treceţi, domnule, înapoi, pentru că avem nevoie de Institut să ne coordoneze”. Noi, la rândul nostru, avem nevoie de staţiuni ca să facem testările noilor soiuri şi hibrizi de plante pentru a produce sămânţă şi a fi staţiunile un fel de dealeri, deci ne-ar ajuta foarte mult, dar trebuie o finanţare de bază, o finanţare predictibilă care nu prea există. Chiar dacă staţiunile au rămas sub conducerea Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) şi a MADR, principala sursă de finanţare şi la stațiuni o reprezintă sursele proprii. Se alocă bani foarte, foarte puţini. Noi, Institutul, încă rezistăm, încă suntem la stadiul acesta de supravieţuire, dar dacă am primi un ajutor consistent de la stat, să ştiţi că în câţiva ani am recupera tot ceea ce s-a pierdut în cei peste 30 de ani după Revoluţie.

Reporter: Măcar salariile să fie asigurate de la buget, iar restul să vină din toate rezultatele pe care le aveţi şi din veniturile extra.

Pompiliu Mustățea: Ar fi o măsură foarte bună, am completat nişte chestionare în iarna asta către Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, minister la care Institutul este în coordonare, în care chiar am avut această idee ca Ministerul Cercetării să asigure măcar salariile la cercetători, pentru personalul auxiliar – din proiecte şi din surse proprii, ca să putem asigura şi creşterea salariilor, să fie nişte salarii decente, dar şi să ne dotăm cu aparatură de laborator şi echipamente de lucru în câmp.

Pasiunea duce cercetarea mai departe

Reporter: La finalul interviului vrem să aflăm mai multe și despre omul cu care stăm de vorbă. Domnule dr. ing. Pompiliu Mustăţea, cine sunteți, unde v-ați născut și pe unde v-au dus pașii?  

Pompiliu Mustățea: Sunt născut în judeţul Buzău, în satul Şarânga, comuna Pietroasele, comună cunoscută şi recunoscută şi la nivel internaţional atât pentru vestigiile istorice, cetăţuia dacică, castrul roman, „Cloşca cu puii de aur”, dar mai ales pentru vestitul vin de Pietroasele, şi anume Tămâioasa românească. Am urmat liceul agricol la Râmnicu Sărat, unde am avut profesori foarte buni; după aceea, Facultatea de Agricultură la Institutul Agronomic din Bucureşti, am avut dublă repartiţie, la Institutul de la Fundulea, cu stagiu la CAP Movila Miresei din Brăila. Acolo, din primul an am luat fermă în primire, am introdus producerea de sămânţă la porumb, deci ceva nou care aducea foarte mulţi bani la CAP.

Reporter: Asta prin ce an se întâmpla?

Pompiliu Mustățea: În 1985. Vă spun, jumătate din lotul de hibridare îl casam mai mult eu, aveam şi mai mult antrenament, eram şi tânăr, ceea ce a condus la faptul că nu mi-au dat drumul după cei doi ani de stagiatură, am mai stat doi ani până când s-a ivit o conjunctură pentru o anumită persoană neplăcută, dar care imediat mi-a spus: „Du-te la direcţie, ia-ți transferul şi pleacă la Fundulea”.

Reporter: Aveaţi dublă repartiţie pentru că aţi terminat printre primii?

Pompiliu Mustățea: Da, am terminat cu o medie destul de mare – 9,88, de fapt am fost o promoţie foarte, foarte bună. Era o luptă strânsă, eram în jur de 5-6 inşi foarte apropiaţi, foarte greu s-a făcut distincţia.

Reporter: Promoţia 1984?

Pompiliu Mustățea: Da. Şi domnul Cristian Hera, ştiind că doi ani s-a tot chinuit să mă aducă la Institut, mi-a zis: „Mustăţea, unde vrei, acolo te repartizez”. Şi auzisem şi eu de domnul Săulescu, de echipa dânsului de amelioratori, şi i-am zis lui Hera că eu aş vrea acolo, la Institut, la Fundulea. „Păi acolo te duci”. Şi am făcut echipă foarte bună cu domnul dr. Săulescu, cu Gheorghe Itu şi Mariana Itu, am fost echipă bună împreună.

Reporter: Soiurile renumite de grâu şi noutăţile care au apărut după ’90 în acest sector al cerealelor păioase vi se datorează dvs. şi domnului prof. Săulescu, întregii echipe, de fapt, de la INCDA Fundulea.

Pompiliu Mustățea: Întregii echipe. Bine, creierii erau domnii Săulescu şi Itu, domnul Săulescu pe grâu, domnul Itu pe triticale. Eu am fost ucenicul lor şi la rândul meu acum trebuie să-i călăuzesc pe cei tineri care au rămas în locul nostru în laborator.

Reporter: De ce aţi preferat să ajungeţi pe partea asta de agricultură şi n-aţi ales horticultura, având în vedere că sunteți născut și crescut între vii?

Pompiliu Mustățea: Am trăit de mic copil în echipa de la CAP unde lucrau şi mama, şi tata, şi eram prin vie toată ziua. Şi când învăţam pentru treaptă la liceu sau pentru admitere la facultate, mă duceam în vie, undeva sus pe deal, şi acolo învăţam, era linişte şi mă simţeam în largul meu între butucii de viţă-de-vie. Hazardul a făcut să ajung la Râmnicu Sărat, la liceu, unde nu era secţie de viticultură, horticultură. Am avut nişte profesori foarte buni, care mi-au sădit dragostea pentru acest domeniu al agriculturii, şi anume cultura plantelor de câmp.

Reporter: Nu v-a trecut niciodată prin cap să plecaţi din cercetare? Sau să mergeţi în cercetare în privat?

Pompiliu Mustățea: Câteodată, aşa, când vedeai că sunt salariile foarte mici, că nu te descurci, te gândeai să pleci, mai ales că la mine la Buzău era şi Agricover-ul, foarte tentant la acea perioadă, dar părinţii nu m-au lăsat. Mi-au zis „stai acolo”, şi dacă nu erau atât părinţii mei, cât şi ai soţiei, care ne-au ajutat foarte mult, cred că aş fi făcut poate şi acest pas.

Reporter: Să mergeţi în domeniul vânzărilor, unde se îndreaptă mai toți absolvenţii foarte buni…

Pompiliu Mustățea: Nu, nu în domeniul vânzărilor, pentru că şi firmele străine voiau amelioratori. Deci „pe meserie”, cum se zice.

Reporter: Aşadar, pasiunea dvs. şi a celorlalţi oameni din Institutul de la Fundulea poate să ducă mai departe cercetarea agricolă românească, împreună cu colegii din ţară?

Pompiliu Mustățea: Sigur. Toți care încă lucrăm aici, la INCDA Fundulea, cât şi la nivelul staţiunilor din țară, pot duce mai departe ceea ce înaintaşii noştri au înfăptuit. Și au avut realizări destul de bune.

Articol scris de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU