Pe 17 februarie 2022 are loc a șasea ediție a Concursului Național Vin Bag-in-Box, eveniment organizat de compania Azoc-Star - partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța. De punctat că, sistemul Bag-in-Box oferă produselor alimentare o creștere a duratei de consum de până la câteva săptămâni de la deschidere.

Potrivit reprezentantului Smurfit Kappa Bag-in-Box, Cătălin Costiniuc, la ediția din 2022 a concursului de vin ambalat la Bag-in-Box sunt așteptate peste 150 de probe. „Creșterea consumului de vin ambalat la Bag-in-Box este constantă și semnificativă, în special în ultimii doi ani, când restaurantele nu au funcționat la capacitatea maximă. De când organizăm acest concurs, din 2017, apreciem îmbunătățirea continuă a calității vinului astfel ambalat”, precizează Cătălin Costiniuc, președintele concursului.

Vinurile care vor fi medaliate vor primi distincții autoadezive ce se pot aplica pe exteriorul cutiilor, pentru evidențierea lor. „Această metodă validează vinurile declarate câștigătoare în cadrul concursului și ajută comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară ambalat în Bag-in-Box. Obiectivul principal al concursului este acela de a sprijini consumatorii de vin ambalat la Bag-in-Box atunci când doresc să aleagă un vin certificat în mod obiectiv de specialiști din lumea vinului și degustători recunoscuți, din România, precum și de promovare pe piața europeană a vinurilor românești ambalate în Bag-in-Box”, arată Cătălin Costiniuc.

Concursul Național Vin Bag-in-Box beneficiază de sprijinul companiei franceze Smurfit Kappa Bag-in-Box, a filialei italiene Smurfit Kappa Bag-in-Box Vitop și este organizat după modelul celui mai mare concurs de vinuri de profil din lume – Concours International Wine In Box din Franța.

În urma evaluărilor la Concursul Național Vin Bag-in-Box, organizatorul va oferi minimum 33 de diplome (distincții), în funcţie de cel mai mare punctaj atribuit de juriu. Dintre acestea, va selecta minimum zece vinuri și le va înscrie la „Concours International Wine In Box”, Toulouse, Franța, care va avea loc pe 29 martie 2022.

De asemenea, tot ca o recompensă pentru obținerea unui punctaj mare la concurs, organizatorul va înscrie vinuri care au primit distincții la „International Wine Contest Bucharest - VINARIUM”, care va avea loc în perioada 26-29 mai 2022.

Pentru cramele din România, participarea la competiții internaționale este o modalitate de creștere a vizibilității la nivel mondial. „Suntem mândri de faptul că în anii precedenți, atât în 2017, 2018, 2019, 2020 cât și în 2021, au fost producători români declarați câștigători la concursul internațional din Franța”, punctează Cătălin Costiniuc.

În cadrul Concursului Național Vin Bag-in-Box 2022 vor fi două jurii.

Juriul 1, format din oenologi, membri ADAR, certificați WSET, somelieri, bloggeri, jurnaliști, producători și comercianți de vin, va desemna câștigatorii distincției „Cel mai bun vin ambalat în Bag-in-Box” și Cel mai bun vin ambalat în Bag-in-Box – Medalia de Aur”.

Juriul 2, constituit din consumatori și pasionați de vin, va desemna câștigatorii distincției „Cel mai popular vin ambalat în Bag-in-Box”.

La această a șasea ediție, președintele concursului va desemna câștigatorii distincției „Vinul Președintelui”.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

La finalul anului trecut, împreună cu directorul general al Mewi, Cristian Dănescu, am făcut bilanțul lui 2021 și am punctat perspectivele lui 2022 în tehnica agricolă. În fapt, cum veți vedea în rândurile ce urmează, subiectele discutate au inclus utilajele, anul agricol, fermierii, care, apropo, mulți s-au îndreptat în anul abia încheiat către echipamente second-hand. De asemenea, un alt subiect abordat a fost dezvoltarea companiei care reprezintă în țara noastră, de 27 de ani, producători de renume în domeniul tehnicii agricole, ca Fendt, Valtra, Horsch.  

„Cam toți furnizorii de echipamente și-au redus considerabil stocurile existente, și discutăm de unele livrări de tractoare speciale, cum sunt șenilatele, unde trebuie să aștepți chiar și un an, de la contractare până la livrare.”

Interviul reflectă poziția liderului companiei privind tendințele actuale și de perspectivă de pe piața echipamentelor agricole și, totodată, din interiorul firmei, la care se adaugă o radiografie a celor mai importante noutăți ale anului la Mewi, precum construirea sau înființarea unor sedii de filiale sau crearea unor noi departamente.

2021 în vânzarea utilajelor agricole

Reporter: Cum a fost anul 2021 pentru piața utilajelor agricole și pentru compania Mewi?

Cristian Dănescu: 2021 a fost un an bun, ba chiar foarte bun, cu toate că am avut dificultăți mari în aprovizionarea cu utilajele, care au venit cu o întârziere mare, dar avantajul a fost că am reușit să vindem mai multe utilaje second-hand. Pentru mulți fermieri nu există o altă soluție. Ei au nevoie de utilaje în timp util, iar atâta timp cât producătorii nu pot furniza echipamente noi, singura variantă rămasă e unul la mâna a doua, disponibil imediat.

Fermierii au învățat că trebuie făcute din timp comenzile, că trebuie să aibă răbdare și, mai ales, că trebuie să facă o planificare cu mult timp înainte față de cum au fost obișnuiți. Până acum, achizițiile se făceau de azi pe mâine. Toți furnizorii aveau produsul disponibil. Acum nu mai au posibilitatea să aleagă, dacă vor o livrare rapidă merg la furnizorul care are marfa pe stoc. Din informațiile noastre însă, cam toți furnizorii de echipamente și-au redus considerabil stocurile existente, și discutăm de unele livrări de tractoare speciale, cum sunt șenilatele, unde trebuie să aștepți chiar și un an de la contractare până la livrare.

Pe de altă parte, a fost un an bun pentru că producția a fost bună, nu a fost secetă, prețurile au fost foarte bune după recoltat. Acum însă, fermierii se confruntă cu majorări masive ale prețurilor la inputuri și, cu siguranță, în anul 2022 vor lua mai mulți bani pe produsele agricole, dar profitul lor va fi mai mic. Pentru anul acesta (2021, n.r.) le-au cumpărat în primăvară, sau chiar în 2020, la un anumit preț, au vândut la prețuri foarte bune produsele agricole, s-au capitalizat și au făcut investiții în utilaje.

„Nu avem control pentru livrare. Producătorii spun același lucru: nu vă putem da nicio informație, așteptăm după componente. Aceasta este situația actuală.”

Furnizorii de tehnică agricolă caută soluții de aprovizionare cu utilaje second-hand

Reporter: Ce se întâmplă pe piața de tehnică agricolă? Pare că pandemia Covid-19 a afectat producătorii de tehnică agricolă, termenele de livrare a utilajelor sunt din ce în ce mai mari, sunt probleme în producția de tractoare, combine, implemente, în fabrici...

Cristian Dănescu: Producătorii de utilaje promit că va fi mai bine, însă cu siguranță nu în primul trimestru. Din punctul meu de vedere, nu au cum să-și revină chiar așa de repede, că nu discutăm numai de lipsa anumitor componente, lipsesc anvelope, lipsesc componente electronice, lipsesc bucșele de la cabină... Se pare că, dintr-odată, producătorii de componente nu mai fac față solicitărilor.

Periodic, partenerii noștri ne anunță măriri de prețuri, în funcție de creșterile pe care le primesc și ei la componente. Ni se explică că acestea nu sunt mari, pentru că, de fapt, procentul este mult mai mare decât cel aplicat de ei la prețurile de vânzare pentru utilaje. La un moment dat, va trebui să obțină și ei profit, deci presupunem că vor veni măriri substanțiale și la utilaje. Nu avem control pentru livrare, chiar dacă ni s-a confirmat un termen de livrare, am avut anul acesta (2021, n.r.) multe amânări. Producătorii spun același lucru: nu vă putem da nicio informație, așteptăm după componente. Aceasta este situația actuală.

Reporter: Cum credeți că va arăta, în țara noastră, cererea pentru utilajele noi în 2022?

Cristian Dănescu: Vor exista, cu siguranță, multe cereri, ținând cont că vor fi multe proiecte pe fonduri europene, ne facem griji că nu vom avea ce să livrăm. Fermierul e posibil să aibă acum nevoie de un tractor, dosarul să i se aprobe în șase luni, un an și mai așteaptă încă atât să-și primească produsul. Ceea ce este o problemă majoră, pentru că noi avem prețuri înregistrate în baza de date, fermierii iau ca bază acele prețuri, iar noi nu știm cum vor evolua prețurile în decurs de un an și jumătate, doi. 

La ora actuală căutăm soluții de aprovizionare cu utilaje second hand. Dacă inițial achiziționam utilaje la mâna a doua numai în sistem buy-back, acum suntem dispuși să le cumpărăm de pe piața liberă din România. Așa cum le cumpăram și din Germania. Să ne asigurăm că avem ce vinde.

Termenele de livrare confirmate de producători, cu toate că multe utilaje au fost comandate deja din vara anului 2021, s-au dus spre vara anului 2022. Deci am putea avea o problemă în primăvara anului 2022, să nu avem suficiente tractoare și mașini agricole pentru vânzare.

„Dacă inițial achiziționam utilaje la mâna a doua numai în sistem buy-back, acum suntem dispuși să le cumpărăm de pe piața liberă din România. Să ne asigurăm că avem ce vinde.”

Extindere la sediul central, noi filiale și puncte de lucru în țară

Reporter: În 2021 ați extins sediul central de la Orțișoara, județul Timiș...

Cristian Dănescu: Da, pentru că echipa a crescut foarte mult, atât în țară, cât și la Orțișoara, spațiul a devenit neîncăpător, apoi a venit și pandemia... Era foarte dificil să mai găsim soluții să așezăm oamenii în birouri. Deh, echipă mare! Practic, am dublat fosta clădire Mewi de la Orțișoara.

Inițial, am crezut că hala nou-construită nu va fi utilizată imediat la capacitate maximă, însă văd zilnic că ambele ateliere sunt pline cu utilaje aflate la reparat. Asta înseamnă că avem o echipă de tehnicieni foarte bine pregătită, avem și lucrări mari pe care nu le efectuăm la clienți, cum o fac ceilalți distribuitori de echipamente. Noi le efectuăm într-o hală foarte bine dotată cu tot ce este necesar pentru a realiza reparații de calitate.

Pe de altă parte, stocul este foarte important să putem reacționa imediat la cererea clientului. Și atunci am zis că e bine, cu toate că sunt costuri foarte mari, să avem un stoc mare de piese, pentru a putea efectua în cel mai scurt timp posibil reparațiile planificate.

Reporter: Să vorbim și despre investițiile în sediile, filialele din țară. În Transilvania ați schimbat sediul de la Tureni la Gligorești/Luncani, județul Cluj.

Cristian Dănescu: Filiala noastră din Ardeal se află fix la jumătatea drumului dintre cele două localități Luncani și Gligorești, în imediata apropiere a drumului european E60. Îi spunem Mewi Gligorești, pentru că așa este în adresă, însă ne referim de multe ori la această filială ca fiind la Luncani, care și sună ca din zona Clujului, nu-i așa?

Cred că ne-am bucurat cel mai mult de faptul că aici avem o hală și, față de sediul vechi, de la Tureni, este o îmbunătățire ca de la cer la pământ. Putem efectua de acum reparațiile în hală, cu toate că nu este foarte mare, avem spațiu exterior generos, unde să ne expunem produsele. Însă cel mai important aspect este poziționarea strategică. Leontin Coca, directorul de vânzări al companiei Mewi, îl numește „un centru de greutate”, amplasat la distanță egală de Târgu-Mureș, Alba Iulia și Cluj, ceea ce îl face accesibil pentru clienții din trei județe.

Iar acest lucru s-a văzut deja din primul an. Pe partea de vânzări de utilaje, ne-am dublat cifra, iar pe partea de service și piese, creșterea a fost de 40%.

Cu toate că nu poate fi comparat cu sediul de la Orțișoara sau cu sediul care se construiește la Kogălniceanu în Constanța, colegii noștri sunt foarte mulțumiți în locația nouă, sunt implicați, iar treaba merge bine pe zona aceea.

Reporter: Așadar, construiți un sediu nou în Dobrogea, la Kogălniceanu, în județul Constanța?

Cristian Dănescu: După ani de zile de așteptat după autorizații, am reușit, în sfârșit, în luna mai din 2021, să începem să construim sediul nou, iar la începutul anului viitor (2022, n.r.) sperăm să ne mutăm.

Un sediu nou, modern are un impact major atât pentru echipă, cât și pentru fermierii din zonă. Am simțit, din partea colectivului de la filiala actuală din Ovidiu, un mare entuziasm, o implicare incredibilă și totodată o mai mare responsabilitate, știind cât de mult s-a investit acolo.

Reporter: Mewi va avea din 2022 un punct de lucru la Buzău?

Cristian Dănescu: Zona Buzăului a fost ani de zile deservită de filiala Drajna, însă politica și strategia noastră sunt ca, pe viitor, să ne apropiem cât mai mult de client, pentru a putea reacționa cât mai repede. Distanța este mare de la Drajna până la Buzău sau până la Puiești, de exemplu, care e aproape de Focșani.

Am văzut un deviz de lucrări de service care avea 5 ore deplasare și 2 ore reparația în sine. Și atunci ne-am gândit că în Buzău, fiind un județ cu mare potențial agricol, deși momentan nu se justifică să construim, putem măcar să închiriem un sediu. Am găsit un partener care ne-a pus la dispoziție o parte din clădire, pentru a ne începe activitatea, unde avem toate condițiile. Urmează să angajăm tehnicieni la punctul de lucru, care are și o hală și, mai important, o magazie de piese de schimb, din nou o spun, pentru a putea să reacționăm imediat la solicitări, mai ales pe partea de service. Deocamdată, vedem care e potențialul zonei, după care ne vom gândi la planuri de viitor. Ar mai fi problema găsirii personalului, pentru că, la ora actuală, este tot mai dificil.

Irigații și After Sales, noile departamente de la Mewi

Reporter: Ați creat noi departamente în cadrul companiei. Unul, de pildă, dedicat irigațiilor...

Cristian Dănescu: Ne-am gândit că ne trebuie un specialist pe partea de irigații și, cu mult noroc, am găsit un inginer, Dănuț Andrei, un specialist foarte bun care a dorit să se repatrieze, care a lucrat cu sisteme de irigații ani de zile în Marea Britanie, dar care a dorit să se întoarcă la familie. Atunci am zis că e momentul oportun să creăm acest departament și datorită faptului că sunt bugete mari pe fonduri europene pentru sisteme de irigații. Fermierii sunt deja convinși că își pot menține constant producțiile mari doar dacă își irigă terenurile. Însă aici intră în discuție și infrastructura existentă și nu depinde numai de ei. Fermierii au înțeles lucrul acesta pentru că avem foarte multe cereri la ora actuală, se emit foarte multe oferte, am început deja să contractăm tamburi, ceea ce înseamnă că mergem în direcția bună și vrem să dezvoltăm departamentul de irigații. Adică să nu rămânem cu un singur om în departament, să avem în fiecare filială câte un responsabil, iar pe partea de service să specializăm oameni. Avem foarte multe priorități, le luăm pas cu pas.

Reporter: Alt nou departament este After Sales sau, mai pe românește, Piese de schimb plus Service. Practic, ați unit două departamente deja existente în companie?

Cristian Dănescu: Am creat departamentul After Sales pentru ca modul de lucru, fluxul documentelor, să fie cât mai rapid, pentru a putea reacționa cât mai prompt la solicitările fermierilor. Ăsta a fost scopul, să putem face o strategie comună pentru ambele departamente, să oferim campanii comune pentru ambele departamente.

Un pas a mai fost descentralizarea sediilor, pentru ca deciziile să se ia mult mai rapid, fără a mai fi nevoie să se aștepte aprobări de la sediul central de la Orțișoara. Toate sunt făcute în interesul clientului, să putem reacționa cât mai prompt la solicitările lui.

Este destul de dificil să luăm anumite măsuri de la sediul din Orțișoara, pentru că nu cunoaștem toți fermierii din zonă, din țară și atunci deciziile se pot lua mult mai ușor pe plan local. Asta înseamnă că le-am dat autoritatea branch managerilor să ia hotărâri pe care nu le-au luat până acum, pentru ca lucrurile să meargă mult mai repede.

Bogdan Balaban, noul director After Sales, este un foarte bun manager, orientat spre business, spre realizarea tuturor indicatorilor impuși de AGCO. Este foarte corect în relația cu subalternii și apreciat.

Am fost auditați, în toamna aceasta, de un expert neutru, un om cu foarte multă experiență în domeniu, care efectuează evaluări la toți dealerii AGCO și la alte companii din industria auto (Mercedes, Volkswagen), care mi-a transmis că este, probabil, cel mai bun manager de piese pe care l-a văzut până acum. Cred că asta spune tot. Sunt convins că, prin măsurile pe care le va lua, în scurt timp va ridica și va face profitabilă și activitatea noastră de service.

Dacă vrei să fii la curent cu ce se întâmplă în agricultura din judeţul Alba, mai precis cu cea din zona Blajului, trebuie să discuți cu Dinu Şandru, fermier care lucrează peste 600 de hectare și îngrijește peste 500 de bovine. Zootehnist de mai bine de 20 de ani, a derulat trei proiecte cu finanțare europeană, în valoare de peste două milioane de euro, pentru a-și dezvolta ferma. Problemele cu care agricultura românească se confruntă nu l-au ocolit și a fost nevoit să aducă forță de muncă de peste hotare. Este de părere că e nevoie de o susținere adecvată din partea statului român și de proiecte strategice pe termen lung.

În anul 2000, fermierul din satul Mănărade, care aparține de orașul Blaj, a achiziţionat opt juninci din rasa Bălţată românească, de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Târgu-Mureş, pe care a început apoi să le înmulţească din efectivul matcă. Dar dezvoltarea unei ferme presupune investiții pentru achiziția de utilaje sau construirea unor adăposturi adecvate, astfel că accesarea de fonduri europene a reprezentat o soluție pentru mulți fermieri. Astfel, în 2005, Dinu Șandru a depus un proiect prin SAPARD, în valoare de 144.000 de euro, care viza achiziţia de animale şi construirea unui adăpost pentru 50 de capete, plus sală de muls 2x4. „Am finalizat în 2007 primul proiect SAPARD și am decis să mai depun un proiect pentru cumpărarea de utilaje prin PNDR, în valoare de 420.000 de euro, pe care l-am realizat în 2009, iar în 2012 am depus un proiect care mi s-a şi aprobat în același an, de 1.478.000 de euro, pentru construirea adăpostului, plus achiziţie de uscător cereale, depozitare cereale şi o parte din utilajele de care mai aveam nevoie pentru cultura mare”, ne-a povestit fermierul din județul Alba.

La ora actuală, ferma lui Dinu Șandru însumează 520 capete de vaci de lapte, plus tineretul aferent, precum și o suprafaţă arabilă de 610 hectare, plus păşuni. Și-ar fi dorit să acceseze și alți bani de la UE, în perioada 2015-2021, dar nu a mai avut cum din motive financiare, plus că nu mai putea realiza punctajul necesar pentru a fi eligibil, având accesate deja trei proiecte.

Procesare și distribuție locală

Dezvoltarea fermei a presupus și diversificarea raselor deținute, dar și o fabrică de procesare a laptelui, realizată doar prin investiție proprie. „Am început cu Bălţată românească, am trecut la un moment dat la Holstein Friză, dar fiind foarte pretenţioase am renunţat la o parte din Holstein şi vreau să trec acum pe Montbeliarde şi Jersey. Acestea vor fi rasele de vaci care vor rămâne în fermă, în viitor. Acum avem cam 180 de vaci la muls, am achiziţionat recent din Franţa 66 de juninci Monbeliarde, iar din Danemarca încă 44 de juninci Jersey. Urmează să ne reprofilăm pe alte rase, pentru a fi laptele mai benefic în procesare. Ai un randament mai bun din procesare dacă laptele are proteină ridicată, cu grăsime ridicată. Calitatea produselor lactate este mult mai bună când calitatea laptelui e la un standard mai înalt”, a arătat fermierul.

Strategia pentru distribuția produselor realizate a vizat o piaţă locală, pentru care să fie trimise produse proaspete. „Inclusiv firma are un magazin de prezentare în Blaj, în schimb nu avem acces deocamdată la marile magazine, pentru că acolo se cer nişte condiţii pe care noi nu le îndeplinim, deoarece termenul de valabilitate la produsele noastre, care sunt naturale, e foarte scurt. Cel mai lung termen îl avem la telemeaua proaspătă, de 30 de zile, la caşcaval de 90 de zile sau 120 şi untul, de 90 de zile”, explică Dinu Șandru.

Fermă românească, angajați din Nepal

Mulți crescători de vaci de lapte afirmă că e  „o adevărată nebunie” să te implici în acest domeniu care te lasă fără vacanţă, libertate și devii practic prizonierul fermei. Dinu Șandru spune chiar că a crește vaci de lapte a devenit o îndeletnicire dificilă chiar și pentru alte țări, mai ales că generațiile care vin nu se arată prea dornice a se mai implica în zootehnie. „Necesită foarte mult timp şi nu mai avem forţa de muncă necesară. Nimeni nu-şi mai doreşte să ajungă în zootehnie. Nici chiar medicii veterinari nu mai vor în fermă, ci să fie agenți de vânzări la medicamente, într-o farmacie veterinară, să trateze animale de companie. Nimeni nu-şi mai sacrifică timpul liber şi familia pentru zootehnie. Am căutat ceva medici veterinari în ultimii doi ani, dar niciun medic veterinar nu‑şi mai doreşte să lucreze efectiv în fermă”, ne-a declarat fermierul, subliniind că, dacă vrei să faci o investiţie la nivel industrial, devine o misiune imposibilă în lipsa unei echipe, indiferent cât de bun profesionist ești tu.

Pentru a depăși provocările cauzate de forţa de muncă, chiar şi de cea necalificată, a decis în urmă cu mai bine de doi ani să aducă muncitori din Nepal. „Am recrutat în prima fază 15 persoane şi, la momentul actual, avem zece persoane, trei femei şi șapte bărbaţi în fermă, cu care facem munca necalificată”, a precizat Dinu Şandru.

Roboții, viitorii „angajați” din zootehnie

Pentru utilaje spune că nu are probleme atât de mari cu personalul, deoarece a investit foarte mult în tehnică. „Avem utilaje de generaţie nouă care costă şi mulţi bani, dar care și creează confort angajatului. Acesta e singurul avantaj pe care-l avem, acolo nu ducem chiar atât de mare lipsă de forță de muncă precum în ferma de animale, unde viitorul ar fi de robotizare. Pe viitoarea PAC, adică PNS 2023-2027, proiectul pe care aş dori să-l realizez ar fi investiția în roboţi, respectiv robiţi de muls, roboţi de curăţat, roboţi de furajat, indiferent cât ar costa. Să presupunem că m-ar costa două milioane de euro să robotizez toată ferma, tot aş prefera să mai trag zece ani de rate, de proiectare şi de tot, ca să pot să cumpăr roboții”, ne-a spus fermierul.

Atitudine conformă realității românești

Deși optimist pentru că a realizat cam tot ce și-a propus până în prezent, Dinu Șandru afirmă că viitorul îl vede „un pic în ceaţă”: „Se vor face multe schimbări pe Planul Național Strategic 2023-2027. Vor fi anumite modificări şi vor fi finanţări pe zone – în ultimul timp, a fost mai mult pe zona sudului, unde s-au dezvoltat mai mult ferme. Dar depinde de Ghiduri şi pe ce se bazează Uniunea Europeană să subvenţioneze, să dezvolte mai mult. Îl văd în ceaţă că nu mai avem siguranţă, mai ales în România, din partea instituţiilor care fac legile, nu știu dacă peste doi ani am unde să mai vând produsul, nu știu dacă nu voi avea nişte condiţii foarte grele, de neîndeplinit. Vă dau un exemplu clar, Legea mirosului. Sunt pasibil să iau o amendă oricând, dacă deranjez un trecător.”

Dinu Şandru crede că ne-am schimbat foarte mult ca naţiune și nu mai suportăm nimic. Când a ridicat silozul de porumb, a fost nevoit să treacă prin localitate cu utilaje, tractoare, cu remorci de tonaj mare, ceea ce a nemulțumit localnicii. „În doar trei zile am făcut silozul şi ieşeau la poartă, urlau şi făceau cu mâna că suntem nebuni, că nu mai terminăm odată… şi stăm într-un sat. Oamenii nu mai înţeleg că mai trebuie produsă și mâncare... Eu am fost în Franţa, în Germania, în Danemarca, în Ungaria. Acolo nu are nimeni treabă cu agricultorii. Am rămas surprins când în Franţa am văzut și femei conducând utilaje agricole, inclusiv pe câmp şi prin oraş.”

Este nevoie de crearea unei infrastructuri pentru utilajele agricole, dar până atunci fermierii sunt nevoiți să o folosească pe cea existentă, iar atitudinea localnicilor și a autorităților să se conformeze realității românești.

Nu merită să investești într-o țară nesigură, fără strategii

O altă provocare pentru agricultorii români este lipsa unor strategii pe termen lung în agricultură. Chiar dacă din 2027 nu ar mai fi subvenţiile agricole, agricultorii cred că existența unei pieţe libere şi corecte le va permite să producă în continuare, deoarece la mâncare nu se poate renunţa. „Ar trebui însă să ne gândim la siguranţa alimentară, la care nu se gândeşte nimeni, indiferent cine vine. «Vin ai noştri, pleacă ai voştri»  rămâne tot la nivelul discuţiei și nu se pune accent pe absolut nimic, ca să avem un viitor în siguranţa alimentară. E nevoie de o strategie pe cel puţin trei sau cinci ani, să ştim: da, putem produce cinci ani o cantitate de lapte... un exemplu este cota de lapte.”

Această lipsă de predictibilitate îl face să afirme că-și va sprijini copiii să-şi facă un viitor în altă parte, pentru că nu merită să stai într-o ţară nesigură care nu-ţi asigură un plan de viitor.

Este necesară susținerea sectoarelor afectate, mai ales în contextul actual, în care prețul tuturor input-urilor a crescut. „Noi vindem laptele astăzi la acelaşi preţ ca şi acum un an, când motorina era 4,50 lei pe litru, acum trecând de 6 lei, iar statul nu intervine deloc cu o subvenţie indirectă, să zică «stai un pic, nu putem omorî un sector!». Deci e o nesiguranţă mare în ţara noastră, pentru că nu se intervine din partea statului. Într-adevăr, ne-a dat subvenţia de COVID, dar nu s-a dat cât s-a promis, 100 de euro, ci 69 de euro. Subvenția aceasta a scăzut cam cu 40%. Deci în loc să dai când e greu, tu scazi. E o greşeală mare, pentru nişte investiţii costisitoare. Sincer, dacă lucrurile în viitorii cinci ani, până când termină copiii, cel mare termină inclusiv facultatea, nu se îndreaptă spre o cale mai sigură în România, eu sincer mi-aș sprijini copiii să-şi facă un viitor în altă parte, pentru că nu merită să stai într-o ţară nesigură, care nu-ţi asigură un viitor, un plan de bătaie de viitor”, ne-a zis în încheiere fermierul Dinu Șandru.

Articol scris de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

În condițiile viitoarelor strategii ale Uniunii Europene - Pactul Verde European, De la fermă la consumator - agricultura din România va fi supusă multor provocări. Companiile producătoare de sămânță, de produse pentru protecția plantelor, de îngrășăminte cercetează și creează produse care să fie în concordanță cu prevederile legislative viitoare. De pildă, Corteva Agriscience va lansa produse care vor ajuta planta să fixeze azotul din atmosferă. Despre provocări, despre noutăți tehnice și tehnologice am vorbit cu Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Maria Cîrjă este un expert în domeniul agricol cu peste 20 de ani experiență în domeniu, un doctorat în Protectia Plantelor și o activitate îndelungată în domeniul tehnic și marketing.  

Reporter: Suntem la început de an, unul în care sperăm să scăpăm de pandemia care ne-a afectat pe toți, într-un fel sau altul...

Maria Cîrjă: În opinia mea, pandemia nu prea a afectat agricultura. Noi ne-am desfăşurat activitatea ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic din acest punct de vedere al sănătăţii publice. Toţi avem nevoie de hrană, iar fermierii îşi desfăşoară activitatea în aer liber, ceea ce de data aceasta i-a ajutat, chiar dacă uneori agricultura, desfăşurându-se în aer liber, suferă foarte mult din cauza condiţiilor meteorologice. Şi noi ştim foarte bine că ce nu ne ajută, cel puţin în ultimii ani agricoli din România, este seceta.

Reporter: Aşa este. Schimbările climatice despre care tot vorbim. Iată, doar zilele trecute au fost 15°C, după aceea, la interval de 24-48 ore s-a ajuns cu temperatura la minus 2°C şi minus 5°C, lucru care afectează plantele, având în vedere diferenţa aceasta mare de temperatură.

Maria Cîrjă: Cu siguranţă culturile de toamnă sunt afectate de aceste oscilaţii de temperatură, planta reacţionează la temperaturile mai ridicate crezând că gata, s-a sfârşit perioada de repaus şi începe vegetaţia, după care ne putem aştepta la un îngheţ şi atunci putem spune că se pot compromite. Dar nu doar culturile de câmp, cerealele şi rapiţa sunt afectate de aceste oscilaţii de temperatură, ci mai mult decât ele sunt culturile perene, cum ar fi livezile, viile, unde astfel de oscilaţii – deja se primesc avertizări – au început să dăuneze. Deci plantele încep să înmugurească şi…

Verben, „Noul Star” pentru T1

Reporter: Şi nu e bine pentru producţia acestui an. Într-adevăr, anul a început cu provocări, pe de o parte temperaturile, pe de alta lipsa apei. Producătorii de produse pentru sănătatea plantelor, eu aşa le numesc având în vedere că produsele de protecţie a plantelor sunt medicamentele care asigură sănătatea plantei, deci producătorii vin mereu în întâmpinarea agricultorilor. Care sunt noutăţile anului 2022 din partea companiei Corteva Agriscience?

Maria Cîrjă: În ceea ce priveşte produsele pentru sănătatea plantelor, pentru protecţia culturilor cum le mai spunem noi, România este una dintre ţările – conform ultimelor informaţii – care consumă cea mai mică cantitate de produse de protecţie a plantelor, ceea ce înseamnă că, dacă ne gândim la efectul lor asupra mediului înconjurător, putem spune că în cazul României nu poate fi vorba despre o poluare, în aceste condiţii. Dar asta nu înseamnă că plantele de cultură sau culturile de cereale, culturile perene nu au nevoie să le menţinem sănătatea, să combatem bolile în primul rând, să combatem dăunătorii care devin din ce în ce mai agresivi, din exact motivele expuse se interzic foarte multe insecticide şi fermierii nu mai au soluţii ca să combată dăunătorii; buruienile din diferite culturi la fel fac probleme foarte mari sau dăunează producţiilor estimate, şi atunci este nevoie de produse pentru sănătatea lor. Corteva vine în fiecare an, sau ne-am dori în acest domeniu să venim în fiecare an cu produse noi. Este foarte greu să dezvolţi o moleculă, s-o descoperi, s-o dezvolţi şi să o înregistrezi în Europa. Înregistrarea unei molecule noi în Europa poate să dureze şi 7-8 ani, după care poţi s-o pui la dispoziţie în ţările Uniunii Europene. În acest an lansăm pentru cultura de cereale un fungicid pentru combaterea bolilor de colet şi foliare, performant, îi spunem noi „Noul Star” pentru tratamentul numărul 1, mai exact este vorba de Verben. Fungicidul Verben conţine două substanţe active care fac un parteneriat foarte bun, mai ales pentru combaterea bolilor la primul tratament, boli ca făinarea, care este una dintre cele mai agresive boli la grâu şi în general la toate cerealele, şi care, dacă nu este combătută, poate să reducă producţiile semnificativ. Bineînţeles că Verben, pe lângă făinare, combate septorioze, combate sfâşierea frunzelor, ruginii, poate fi aplicat şi ca al treilea tratament şi pentru bolile spicului, în special Fusarium. Deci, din acest an avem în portofoliu un nou fungicid pentru cereale, care este deja pe piaţă şi fermierii au început să-l achiziţioneze.

Reporter: Ați spus că se aplică în T1...

Maria Cîrjă: Exact, imediat ce temperatura permite, mai precis când în aer avem între 7 și 10°C, atunci ştim foarte bine că se dezvoltă făinarea, fermierii ştiu acest lucru, fac primul tratament care este cel mai important pentru protejarea grâului, vorbesc mai mult despre grâu pentru că el ocupă cea mai mare suprafaţă. Se poate amesteca cu orice produs de protecţia plantelor, aici nu vorbim doar de fungicide, dacă e nevoie, el merge de sine stătător, dar se poate amesteca cu erbicide, cu stimulatori de creştere, cu insecticide.

Reporter: Pentru perioada imediat următoare, pentru primăvară, aveţi şi produsele tradiţionale. Aveți vreun pachet special pentru fermieri?

Maria Cîrjă: Pachetele pe care noi le-am lansat acum doi ani, deci e al treilea sezon, când deja fermierii s-au obişnuit cu seminţe şi produse de protecţie a plantelor, cei mai importanţi hibrizi de porumb din gama AquaMax se vând împreună cu cele mai performante erbicide postemergente, este vorba de Principal Plus, de Arigo, Mustang, care se vând cu hibrizii de porumb. De asemenea, hibrizii de floarea-soarelui se vând împreună cu erbicidul Express, pentru a evita utilizarea altor erbicide pe bază de tribenuron-metil care nu sunt înregistrate pentru hibrizii de floarea-soarelui cu această genă Express, şi care pot să dăuneze, pot să dea fenomene de fitotoxicitate, iar floarea-soarelui să producă mai puţin decât este potenţialul genetic al hibridului.

Instinct, stabilizator de azot care se utilizează în culturile de cereale, rapiță și porumb, pentru o productivitate mai mare și pierderi mai mici de azot

Reporter: Corteva are în țara noastră o experienţă de zeci de ani...

Maria Cîrjă: Începuturile cercetării în România au avut la bază hibrizi Pioneer. Henry Wallace a fost primul cercetător care a creat primii hibrizi de porumb în lume. Corteva are în România cea mai mare staţiune de cercetare la Afumaţi. Foarte mulţi dintre hibrzii care se comercializează în România sunt creaţi în România de către amelioratorii noştri şi sunt aclimatizaţi, adaptaţi pentru microzonele de cultură din ţara noastră. Deci sunt testaţi până la nivel de sub-regiune, bineînţeles fiecare maturitate pe zona ei. După care intră la comercializare, iar sămânţa pe care noi o punem la dispoziţie, 95% din sămânţa de porumb care se vinde în România este produsă în România de către fermieri români. Deci ferme producătoare de sămânţă, pe care toată lumea le cunoaşte, din sud-estul României până la Neamţ produc sămânţă pentru Pioneer. Şi pot să spun că produc sămânţă de cea mai bună calitate.

Reporter: Am discutat câte ceva despre reducerea utilizării produselor de protecţie a plantelor. Tot strategiile viitoare ale UE prevăd reducerea cu 50% a utilizării îngrăşămintelor...

Maria Cîrjă: Nu este o bucurie pentru fermieri să li se impună o anumită cantitate de azot. Știm cu toţii că azotul este cea mai importantă hrană pentru plante, şi atunci chiar dacă uneori din punct de vedere financiar nu puteam să cumpărăm sau să aplicăm cantitatea de azot de care are nevoie cultura respectivă şi o înjumătăţeam, acum suntem nevoiţi să o reducem mai mult de jumătate, din cauza acestei noi legislaţii europene. Prin urmare, limitarea cantităţii de azot la 170 kg de substanţă activă pe hectar ne-a făcut pe noi, dar şi pe fermieri, să ne gândim la alte soluţii care ne-ar ajuta să suplinească această lipsă de azot sau să o menţinem pe cea pe care o aplicăm la dispoziţia plantelor cât mai mult timp. Pentru că azotul se levigă foarte uşor, de fapt acesta a fost şi motivul pentru care se limitează cantitatea aplicată pentru a reduce cantităţile de nitriţi şi nitraţi din pânza freatică. Şi atunci ce putem face ca azotul aplicat să nu fie spălat şi să-l menţinem la nivelul rădăcinilor? Şi aici Corteva vine cu un produs extraordinar de inovator, care se numeşte Instinct și care se aplică odată cu semănatul sau înainte de semănat, la suprafaţa solului, dacă ne permite umiditatea din sol îl lăsăm neîncorporat, dar dacă nu, ar fi ideal să-i facem o încorporare superficială, care nu face altceva decât să blocheze o bacterie care intervine în descompunerea azotului în nitriţi şi nitraţi, blochează această bacterie, iar azotul rămâne sub forma lui iniţială la nivelul rădăcinilor o perioadă foarte mare, aproape toată perioada de vegetaţie. Dar ce ne interesează pe noi, de exemplu la porumb, ca plantele în momentul înfloritului, când consumă cea mai mare cantitate de azot, să o găsească în sol. Cu acest produs, azotul rămâne nedescompus la nivelul rădăcinilor.

Tot pentru managementul azotului cred eu că anul viitor, dacă nu cel mai târziu în 2024, vom pune pe piaţa din România două produse, aplicate foliar, care vor ajuta planta de cultură să fixeze azotul din atmosferă. Deci sunt deja ţări care folosesc aceste produse şi rezultatele sunt extraordinare. Imaginaţi-vă, să poţi să-ţi iei o anumită cantitate de azot din atmosferă. Deci nu-l aplici, nu dai bani pe el.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Adrian Pintea, director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), a anunțat noutățile Campaniei 2022 de primire a cererilor unice de plată.

Astfel, începând cu 15 februarie 2022 este funcțională aplicația IPA on-line, oferind  posibilitatea digitizării din timp a parcelelor agricole.

O altă noutate este modalitatea de utilizare a semnăturii electronice. Prin urmare, toți fermierii care dețin semnătură electronică vor putea depune la APIA cererile semnate în format digital.

„De asemenea, pentru că APIA este permanent preocupată de protejarea mediului, dar și de fluidizarea actului administrativ, a fost luată decizia de a nu mai transmite invitații în format letric (imprimat). Pentru programare în vederea depunerii cererii, fermierii vor fi contactați de funcționarii APIA prin diverse mijloace de comunicare, telefonic sau e-mail”, a precizat directorul general APIA.

Adrian Pintea a prezentat schemele și măsurile care pot fi accesate în anul 2022, plafoanele financiare alocate, dar și stadiul absorbției fondurilor implementate de APIA, în cadrul Conferinței „Prioritățile agriculturii românești, reforma PAC și Pactul ecologic european: impactul estimat pentru agricultură”, organizată, joi – 10 februarie 2022, de Clubul Fermierilor Români la Covasna, unde a fost prezent și ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Foto: APIA

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Suntem la începutul lunii februarie din 2022. Pe câmpurile de la SCDA Lovrin culturile de cereale păioase și rapiță se resimt în urma temperaturilor scăzute și a variațiilor de temperatură din luna ianuarie. La această dată culturile suferă din cauza frigului mai mult sau mai puțin, dar este mai bine decât anul trecut în aceeași perioadă, prin comparație.

În urma controlului fitosanitar efectuat la data de 9 februarie 2022 am observat că plantele sunt afectate de frig. Pe lângă asta, sunt prezenți și câțiva patogeni care sunt capabili să mai realizeze infecții în ferestrele calde ale iernii. Frigul a stopat infecțiile, dar fructificațiile patogenilor (micelii, picnidii, peritecii etc.) sunt prezente și vor constitui o importantă sursă de inocul în primăvară.

Analizând datele climatice înregistrate la Stația Meteorologică a SCDA Lovrin, se poate spune că regimul termic al lunii ianuarie, dar și cel de la începutul lunii februarie 2022 au dus la apariția fenomenelor de îngălbenire, albire respectiv învinețire/înroșire (acumulări de antociani) a cerealelor păioase. Fenomene de înroșire și albire a frunzelor s-au înregistrat și la rapiță. Combinațiile de temperaturi negative și pozitive, variațiile de temperatură, umiditatea relativă ridicată, precipitațiile excedentare din luna decembrie în special și deficitare din luna ianuarie, au fost nefavorabile culturilor de orz, orzoaică, grâu, triticale, ovăz, rapiță. Dintre aceste culturi, cele mai afectate sunt cele de orz, urmate de orzoaică, grâu, ovăz și triticale. La rapiță fenomenul de albire și înroșire a frunzelor este generalizat.

Pentru o mai bună înțelegere a fenomenelor produse de frig în culturile de cereale în această iarnă, voi face o scurtă caracterizare climatică a lunilor decembrie și ianuarie pe decade (zona Lovrin).

În prima decadă a lunii decembrie 2022, temperaturile minime înregistrate s-au încadrat în intervalul - 5,7 grade C și 4 grade C, maximele între 3,6 și 11,0 grade C, iar temperaturile medii între - 0,5 și 5,4 grade C. Umiditatea relativă maximă în această decadă s-a situat între 92 - 100%, iar cea minimă între 58 – 100%. A doua decadă a lunii decembrie s-a caracterizat printr-un regim termic în care temperaturile nu au depășit 6 grade C. Astfel, temperaturile minime s-au situat în intervalul - 3,5 și - 2 grade C. Temperaturile maxime ale decadei au fost cuprinse între 1,6 grade C și 5,8 grade C. Umiditatea relativă maximă a fost cuprinsă între 99 - 100%, iar cea minimă între 57 - 99%. Decada a treia a lunii decembrie a ieșit în evidență prin temperaturi minime situate în intervalul - 7,8 - 5,8 grade C, temperaturi maxime între 0,5 - 14,8 grade C și umiditate relativă maximă între 97 - 100% și minimă între 74 - 100%. Cantitatea totală de precipitații căzută în luna decembrie a fost de 76,8 mm, înregistrându-se excedent de 37,1 mm față de media multianuală a lunii care este de 39,7 mm.

În prima decadă a lunii ianuarie 2022, temperaturile minime au fost cuprinse între - 7,5 (10 ianuarie) și 4,9 grade C, iar cele maxime între - 1 și 14,5 grade C. Temperatura medie a fost cuprinsă între - 3,7 grade C și 8,3 grade C. Umiditatea relativă maximă a acestei decade a fost cuprinsă între 92 - 100%, iar cea minimă între 54 - 99%. În această decadă au căzut 4,2 mm precipitații. Decada a doua a lunii ianuarie este cea care a pus probleme cerealelor și în general culturilor de toamnă (rapița a fost afectată și ea). Temperaturile minime ale decadei s-au situat între - 17,5 (înregistrată la 13 ianuarie) și -1,9 grade C. În această decadă, nouă zile consecutiv s-au înregistrat temperaturi minime de sub - 4 grade C, în următoarea ordine: - 9,8 grade C, - 17,5 grade C, - 8,1 grade C, -7,8 grade C, - 8,3 grade C, - 8,6 grade C, - 8,5 grade C, - 4,4 grade C, - 7,9 grade C și -6,2 grade C (din 12 ianuarie până în 20 februarie). Temperaturile maxime s-au situat între - 5,5 grade C și 4,9 grade C, iar cele medii între - 10,3 grade C și 0 grade C. Umiditatea relativă maximă a decadei a fost cuprinsă între 95 - 100%, iar cea minimă între 66 - 99%. În această decadă au căzut 8 mm precipitații. În cea de-a treia decadă ianuarie 2022, temperaturile minime au fost cuprinse între - 12,1 (25 ianuarie) și 0 grade C, iar cele maxime între - 1,5 și 10,3 grade C. Temperatura medie a fost cuprinsă între -6,2 grade C și 3,8 grade C. Umiditatea relativă maximă a acestei decade a fost cuprinsă între 93 - 100%, iar cea minimă între 43 - 90%. În această decadă au căzut 0,8 mm precipitații. Cantitatea de precipitații înregistrată în luna ianuarie a fost de 13 mm, înregistrându-se deficit de 19,7 mm față de media multianuală a lunii, care este de 32,7 mm în zona Lovrin.

Culturile agricole prezintă mai multe tipuri de simptome, ca urmare a condițiilor climatice

La grâu, fenomenul de îngălbenire, albire și învinețire se manifestă la frunze și este generalizat. Frunzele sunt afectate în general în treimea superioară. Punctul de creștere nu este afectat. Comparativ cu fenomenul de îngălbenire din iarna 2021 (când plantele au fost afectate destul de grav de îngheț) la această dată plantele de grâu se comportă destul de bine.

Patogeni prezenți la grâu:

• Septoria tritici (septorioza frunzelor) - pe frunzele mai vechi de la baza plantelor sunt prezente pete cu picnidii la suprafață. Frecvența plantelor cu simptome este de 5%, iar intensitatea nu depășește 10% (1-2 pete pe frunzele infectate).

• Blumeria graminis (făinarea cerealelor) - micelii pe frunzele mai bătrâne. Frecvența plantelor cu micelii este de 3%, iar intensitatea este cuprinsă între 5 - 15% (1 - 5 pete pâsloase pe frunză).

Patogenii sunt prezenți mai ales pe plantele de la marginea culturilor.

Rozătoare prezente - șoarecele de câmp (Microtus arvalis) - 1 - 2 vetre/ha. Nu sunt probleme cu șoarecii deocamdată.

La orz, aparatul foliar este mai afectat de frig decât grâul. Fenomenul de îngălbenire este generalizat, dar intensitatea este diferită, existând zone (vetre) unde frunzele sunt îngălbenite în proporție de 30 - 40%. Este prezent simptomul de frunză transparentă ale cărei țesuturi par a fi îmbibate cu apă (astfel de frunze mor). Punctul de creștere nu este vătămat, plantele își vor reveni odată cu creșterea temperaturilor. Orzoaica suferă de frig mai mult decât orzul, aparatul foliar fiind îngălbenit în proporție de 60%. Vârful de creștere nu este afectat.

Patogeni prezenți la orz și orzoaică:

• Pyrenophora teres (pătarea reticulată a frunzelor) - pe frunzele mai vechi de la baza plantelor sunt prezente pete. Frecvența plantelor cu simptome este de 30% iar intensitatea nu depășește 10% - 15%.

• Blumeria graminis (făinarea cerealelor) - sunt prezente micelii pe frunzele mai bătrâne. Frecvența plantelor cu micelii este de 2%, iar intensitatea este cuprinsă între 5 - 10%.

Patogenii sunt prezenți mai ales pe plantele de la marginea culturilor.

Ovăzul suferă și el din cauza frigului, prezentând fenomene de învinețire, înroșire, albire a frunzelor în treimea superioară (vârful frunzelor). Prin comparație cu grâul și orzul, ovăzul prezintă fenomen de învinețire a frunzelor generalizat și mai puțin de îngălbenire. Îngălbenirea se manifestă în vetre.

Patogeni prezenți la ovăz:

• Septoria tritici - pe frunzele mai bătrâne de la baza plantelor sunt prezente pete. Frecvența plantelor cu simptome este de 3%, iar intensitatea nu depășește 10% - 15%.

• Blumeria graminis (făinarea cerealelor) - sunt prezente micelii pe frunzele mai bătrâne. Frecvența plantelor cu micelii este de 1%, iar intensitatea este cuprinsă între 5 - 10%.

Triticalele de la Lovrin nu suferă din cauza frigului până acum, frunzele fiind verzi. Pe alocuri (mici pâlcuri) există frunze ce prezintă o ușoară învinețire și îngălbenire a vârfurilor cu aspect de arsură.

Patogeni prezenți la triticale:

• Septoria tritici - sporadic. Câte o plantă din loc în loc prezintă câte o pată. Nu poate fi notat atacul în acest moment ci doar semnala prezența.

• Blumeria graminis (făinarea cerealelor) - idem Septoria.

Triticalele sunt sănătoase, frunzele sunt libere de pete și au culoare verde.

Culturile de rapiță de pe teritoriul SCDA Lovrin au suferit și ele de pe urma frigului. La această dată se văd efectele variațiilor de temperatură. Frunzele plantelor de rapiță sunt afectate de frig în proporție de 100%. La unii hibrizi este prezent fenomenul de colorare violacee a frunzelor, iar la alții este mai pregnant fenomenul de albire. Punctul de creștere nu este afectat, iar plantele își vor reveni. Rapița are capacitatea de a se recupera repede când temperaturile cresc.

La rapiță întâlnim Phoma lingam, patogenul fiind prezent pe frunzele bătrâne de la baza plantelor. Frecvența plantelor cu pete este de aproximativ 50%, iar intensitatea este cuprinsă între 15 - 25%. Sunt prezente picnidii la suprafața petelor.

Patogenii prezenți în culturile verificate nu pun probleme la această dată deoarece din cauza temperaturilor scăzute sunt inactivi. În ferestrele din timpul iernii ei pot realiza mici infecții care sunt stopate de temperaturile scăzute. Prezența fructificațiilor care iernează (picnidii, micelii, peritecii, clamidospori) constituie însă o importantă sursă de inocul pentru viitoarele infecții din timpul primăverii. Deocamdată, pe teritoriul SCDA Lovrin, acești patogeni nu pun probleme.

Important de știut!

Daunele produse de îngheț la cerealele cu talie mică depind de mai mulți factori: stadiul de vegetație al plantelor, temperaturile scăzute (mai ales cele de sub punctul de îngheț), durata temperaturilor scăzute, condițiile climatice de dinainte de îngheț, lipsa zăpezii. Cunoaștem cu toții că, în primele stadii de dezvoltare ale cerealelor, punctul de creștere se află sub nivelul solului. Din acest motiv el este protejat de frig, iar primele afectate vor fi frunzele supraterane care se vor pierde, dar planta nu va muri. Pe măsură ce plantele se dezvoltă punctul de creștere va fi deasupra solului fiind predispus la îngheț. Trebuie să știm că temperaturile scăzute sau foarte scăzute care se întind pe o perioadă mai mare de timp pot distruge punctul de creștere al plantelor chiar și atunci când acesta se află sub nivelul solului. De asemenea, gerurile severe, cu temperaturi sub – 7 grade C pot duce la apariția daunelor mari.

Cele mai des întâlnite simptome produse de frig în etapele timpurii de vegetație la cereale sunt: îngălbenirea și necrozarea frunzelor (aspect de arsură), frunze transparente ale căror țesuturi par a fi îmbibate cu apă (astfel de frunze mor), arsuri ale vârfurilor frunzelor, punct de creștere maroniu sau cu aspect apos, frunze cârlionțate de la punctul unde au fost afectate de frig. În cazurile grave apare și un miros de siloz în vetrele afectate de frig.

Uneori, arsurile produse de frig se limitează doar la vârfurile frunzelor sau alternativ, frunzele mai mari, orizontale, pot suferi arsuri la punctul de expunere (pierd căldura mai repede decât frunzele erecte). În zonele mai joase, plantele pot fi afectate mai grav de frig deoarece aerul rece este mai greu decât cel cald. La fel se întâmplă și în cazul temperaturii și umidității din sol. Temperaturile se schimbă mai lent în solurile umede comparativ cu cele uscate. De aceea, riscul ca plantele să fie lezate în solurile uscate crește.

În general, frunzele afectate de îngheț se vor îngălbeni inițial, iar în câteva zile se vor brunifica. Dacă punctul de creștere nu este afectat, în 3 - 5 zile de vreme caldă ar trebui să vedem creșteri noi. Efectul asupra producției viitoare va fi redus.

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, CSIII Laborator de protecția plantelor SCDA LOVRIN, Șef lucrări USAMVB Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că actele normative care reglementează susținerea de legume în spații protejate și susținerea producției de usturoi sunt completate cu dispoziții care să reducă eforturile fermierilor de procurare a documentelor necesare pentru obținerea ajutorului de minimis.

Pentru Ciclul I de producție, cultivatorii de tomate pot depune la Direcțiile Agricole Județene (DAJ) cereri pentru obținerea ajutorului de minimis, până la data de 1 martie 2022. Pentru fermierii care din varii motive nu au reușit să obțină și să depună certificatul de atestare fiscală și cazierul fiscal, Direcțiile Agricole Județene vor proceda la completarea dosarelor și vor solicita de la autoritățile publice emitente documentele menționate.

De asemenea, DAJ pot solicita și alte documente eliberate de autoritățile statului necesare completării documentației depuse de fermieri pentru acordarea ajutorului de minimis.

„Structurile județene vor prelua partea birocratică din întregul proces de implementare al accesării programelor de sprijin destinate legumicultorilor”, a punctat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Reamintim că, prin Hotărârea Guvernului nr.148/2022 a fost aprobat programul de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022, iar prin Hotărârea Guvernului nr.147/2022 a fost aprobată schema de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

La culturile oleaginoase, de anul acesta, fermierii au o nouă alternativă în protejarea de boli precum Sclerotinia și Alternaria. Pe lângă hibrizii Pioneer^® din gama Sclerotinia Protector, Corteva Agriscience™ aduce astăzi, în primă linie și fungicidul Capartis^TM.

Principalele boli care afectează culturile de rapiță, floarea-soarelui și soia sunt Sclerotinia spp. - Putregaiul alb și Alternaria spp. - Alternarioza. Bolile apar frecvent în perioada înfloritului, mai exact, începând cu căderea primelor petale și până la scuturarea completă a florilor. Tocmai din acest motiv, se recomandă ca fungicidul Capartis^TM să fie aplicat chiar la începutul scuturării petalelor. Capartis^TM este cel mai nou și mai puternic fungicid, special creat pentru a oferi maximum de protecție împotriva acestor boli și nu numai.

O singură lovitură, mai multe boli combătute

Fungicidul Capartis^TM este compus din cele mai eficiente substanțe active întâlnite la ora actuală (boscalid și piraclostrobin). Aceste două substanțe active au un efect sinergic și totodată foarte puternic în controlul bolilor specifice culturilor oleaginoase, cum ar fi Sclerotinia spp. și Alternaria spp.

Boscalid este o substanță activă cu proprietăți translaminare și sistemice de invidiat, iar alături de piraclostrobin, care este absorbit rapid în țesutul lipofilic și translocat ulterior sistemic, conferă protecție de lungă durată întregii plante.

Efectul de înverzire, semnul sănătății fitosanitare și al recoltelor bogate

Capartis^TM, pe lângă efectul fitosanitar puternic și de lungă durată, favorizează și descreșterea emisiei de etilenă din plantă. În urma aplicării noului fungicid, a fost observat un efect pronunțat de înverzire, care aduce cu el producții mai mari și mai calitative.

Cercetările efectuate au arătat că, prin aplicarea fungicidului Capartis^TM, semințele își măresc MMB-ul, iar silicvele sunt mai puțin predispuse scuturării.

Capartis™, o soluție antirezistență

Datorită celor două substanțe active cu moduri de acțiune diferite, Capartis^TM este considerat a fi o soluție viabilă pentru împiedicarea apariției rezistenței. Piraclostrobin aparține clasei strobilurinelor FRAC 11, care acționează asupra respirației mitocondriale a celulei fungice. Boscalid face parte din categoria fungicidelor SDHI (carboximine) grupa FRAC 7, ce acționează asupra sursei de energie, împiedicând dezvoltarea ciupercii. Capartis^TM reduce riscul apariției rezistenței, datorită celor două substanțe active care fac parte din două clase chimice diferite, cu moduri de acțiune diferite.

Dozarea și utilizarea

• La rapiță, Capartis^TM se poate aplica de la stadiul de buton verde, până în faza în care 50% din silicve au ajuns la dimensiunea normală (BBCH 51-75), în doză de 0,6-1 l/ha.

• La floarea-soarelui, Capartis^TM se poate aplica încă din stadiul în care inflorescența nu este vizibilă și până când semințele din treimea mijlocie a capitolului au culoarea gri sau sunt de dimensiune normală (BBCH 40-75), în doză de 0,5 l/ha, în cazul aplicării prin două treceri, sau 1 l/ha, atunci când se va face o singură trecere.

• La soia, Capartis^TM poate fi aplicat fracționat, în doză de 0,5 l/ha la un interval de 14-21 zile între tratamente, sau într-o singură trecere cu 1 l/ha, începând din fenofaza de butoni florali vizibili și până la 50% păstăi de dimensiune normală (BBCH 51-75).

Prin utilizarea produsului Capartis^TM, plantele sunt protejate de atacul bolilor specifice (Sclerotinia spp. - Putregaiul alb, Alternaria spp. - Alternarioza, Plenodomus spp. - Putregaiul negru, Diaporthe spp. - Pătarea brună-cenușie a tulpinii, Botryotinia spp. - Putregaiul cenușiu și Hyaloperonospora spp. - Tăciunele rapiței) și sunt fortifiate și menținute verzi, pentru a oferi producțiile cele mai mari și mai calitative.

Articol scris de: ADRIAN IONESCU, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide & Produse Biologice Corteva Agriscience RO & MD

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților s-a dezbătut și votat Proiectul de Lege privind transmiterea unor bunuri imobile destinate activităților de asistență sanitar-veterinară, aflate în proprietatea privată a statului, în administrarea consiliilor locale.

Astfel, se dă posibilitatea medicilor veterinari să deschidă cabinete în mediul rural și în orașele mici, având infrastructura necesară, iar oamenii își pot trata animalele și păsările aproape de casă, în cabinete veterinare moderne. „UAT-urile vor putea să acceseze fonduri europene și să doteze aceste clădiri, multe aflate în paragină, pentru a putea fi folosite pentru activități sanitar-veterinare. În acest fel, modernizăm și îmbunătățim calitatea vieții în satele din România”, spune deputatul Florin Barbu, președintele Comisiei pentru Agricultură.

De reținut că primarii nu au voie să schimbe destinația acestor imobile, nu au voie să le vândă și nu pot să le închirieze decât medicilor veterinari.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Livezi de măr nou-înființate în sistem ecologic superintensiv în județul Timiș sunt infectate cu fungul Botryosphaeria obtusa. Nu exclud prezența fungilor Botryosphaeria stevensii și Botryosphaeria dothidea alături de B. obtusa. De altfel, între fungii B. obtusa și B. stevensii diferențele sunt atât de mici încât și astăzi există discuții contradictorii cu privire la încadrarea lor taxonomică.

Livada de unde am prelevat probele a fost înființată în luna mai 2021. Pomii sunt foarte bolnavi. Lăstarii bolnavi pot fi observați în această perioadă cu ușurință deoarece sunt acoperiți cu fructificațiile negre ale ciupercii ce dau aspect de fumagină. La marea majoritate a pomilor, tulpina în secțiune prezintă brunificări tipice fungului Botryosphaeria. În zona de inserție a portaltoiului cu altoiul, lemnul este brunificat, ceea ce ridică suspiciunea că pomii au fost infectați în pepinieră. Tinerele tulpini sunt pline de cancere deschise (atac grav). Acești pomi este posibil să moară în scurt timp.

Recomand verificarea cu atenție a materialului de plantat. Nu plantați pomi bolnavi. Din momentul când ați pus pomii în pământul dumneavoastră există posibilitatea ca nimeni să nu mai recunoască că pomii au fost bolnavi înainte. Întotdeauna cereți sfatul specialiștilor din protecția plantelor înainte de plantat, nu după.

Fungii care au capacitatea să producă cancere pe tulpini, ramuri, lăstari sunt foarte periculoși, mai ales la pomii tineri, unde pot invada tulpina subțire foarte ușor. Termenul de „cancer” este utilizat în fitopatologie pentru a scoate în evidență gravitatea bolii. Ce este „cancerul” la pomi? Este o zonă bolnavă de pe tulpini, ramuri, lăstari, care duce la moartea scoarței infectate și care se poate extinde în țesuturile lemnoase ucigând uneori pomul. Explic acest termen deoarece am primit întrebări pe această temă. În mod normal, folosim cuvântul cancer atunci când un patogen produce creșterea exagerată și neregulată a unor țesuturi din tulpini, ramuri, rădăcini, pe care apar hipertrofii (umflături, gâlme, tumori). Cel mai frecvent cancer este cancerul bacterian produs de Agrobacterium tumefaciens. Cu toate acestea, în fitopatologie se utilizează termenul de „cancer deschis” în cazul unor fungi care produc răni deschise cu suprafață rugoasă pe margini (după Hulea et al., 1983).

Pentru că sunt probleme mari cu acest patogen în livezile ecologice de măr și nu numai (avem situații la piersic și cais de gumoză produsă de Botryosphaeria sp.) și pentru că datele din literatura de specialitate sunt puține, aduc în atenția dumneavoastră informații despre biologia și combaterea acestuia. În livezile pe rod, dacă observați simptome pe frunze și dacă fructele putrezesc în pom înainte de recoltat este posibil să vă confruntați cu cancerul negru sau cu putregaiul negru al mărului.

Numele bolii (cancerul negru al mărului sau putregaiul negru al fructelor) a fost dat după simptomele produse de patogen la fructe. Pagubele pot fi mari în livezile infectate, mai ales în zonele cu climat cald și umed (Brown-Rytlewski et McManus, 2000).

Acest patogen este întâlnit mai des în livezile amplasate în zone unde există variații mari de temperatură. Se pot instala pe măr, gutui, păr, cais, prun, arbuști fructiferi, specii forestiere și chiar plante ierboase. Totuși, mărul rămâne gazda principală unde agentul patogen produce pagube serioase (Lefter et Minoiu, 1990).

Simptome produse de patogen

Botryosphaeria obtusa atacă frunzele, florile, fructele, ramurile și tulpinile. Simptomele de pe frunze apar sub forma unor pete mici de culoare violet, pe partea superioară. Petele au diametrul cuprins între 2 - 10 mm, formă circulară sau lobată uneori, cu zone concentrice (Lefter et Minoiu, 1990). Marginile petelor rămân violacee - roșietice, în timp ce restul țesutului capătă culoare brun - roșiatică sau maro - gălbuie, dând leziunilor aspect de „ochi de broască”. Uneori, în centrul petelor pot fi observate picnidii mici, negre (au aspect de coșuri).

Lăstarii și ramurile de schelet bolnave, prezintă zone de culoare maro - roșietice, chiar portocalii uneori, scufundate sub nivelul scoarței sănătoase din jur (în stadiile incipiente de boală). Aceste pete pot evolua către cancere de mici dimensiuni ce pot muri până la sfârșitul anului sau în cancere care se măresc de la an la an. Cancerele care se extind de la un an la altul pot ajunge la dimensiuni de câțiva metri lungime. Marginile cancerelor mai vechi sunt ușor înălțate și lobate. Scoarța din centrul lor se deschide la culoare, se zbârcește, având uneori aspect zdrențuit. Pe lemnul mort se formează picnidiile (corpuri fructifere anamorfe). Unele cancere apar ca o rugozitate la suprafața scoarței iar alteori scoarța moartă crapă.

Cel mai periculos este atacul la tulpină și ramurile de schelet. Acesta se manifestă prin cancere tipice acestui patogen. De obicei, leziunile canceroase se formează la inserția cu alte ramuri de ordin secundar sau terțiar care au fost infectate inițial. Cancerele au formă ovală - alungită sau pot fi circulare și prezintă crăpături dispuse sub forma arcurilor de cerc. Țesuturile bolnave se necrozează, devenind negre cu aspect de fumagină, fiind ușor recunoscute. Un simptom important este desprinderea scoarței care produce leziuni deschise cu lemn înnegrit. În zonele bolnave se formează corpurile fructifere ale fungului cu aspect de vezicule (Sajad Un Nabi et al., 2018). La atacuri grave, ramurile pot fi complet cuprinse de patogen.

Fungul poate ataca și florile, care se ofilesc. Petalele se brunifică și se încrețesc, pentru ca în final întreaga floare să se înnegrească (Lefter et Minoiu, 1990).

Putrezirea fructelor începe de regulă în zona caliciului și poate să își aibă originea în orice rană care apare pe epidermă, inclusiv în rănile produse de insecte. De obicei există o singură pată de fruct (astfel se poate distinge de putregaiul alb). La începutul infecției, zona infectată se colorează în maro și poate rămâne așa sau devine neagră. Pe măsură ce putregaiul înaintează apar zone concentrice unde alternează benzile de culoare neagră cu cele de culoare maronie. Pulpa degradată rămâne fermă și pieloasă cu gust neplăcut. Fructele putrezite complet au culoare neagră și sunt zbârcite. Astfel de fructe se vor usca pentru ca în final să se transforme în mumii (mumifiere). La suprafața lor se vor forma corpuri fructifere negre (picnidii), dispuse concentric, ce conțin numeroase conidii.

La soiurile de măr timpurii fructele pot fi atacate chiar în livadă iar la cele tardive în perioada de depozitare (Lefter et Minoiu, 1990).

Ciclul de viață

Acest fung poate produce infecții la măr de la înflorit și până la recoltare. De la un an la altul se poate transmite prin miceliul de rezistență, picnidii cu picnospori și prin peritecii cu asce și ascospori (mai rar) - Lefter et Minoiu, 1990.

Picnidiile și periteciile (corpuri fructifere negre) iernează pe scoarța moartă, crenguțe uscate, fructe mumificate. Ciuperca poate invada aproape orice țesut lemnos mort și este frecvent izolată din țesuturile ucise de Erwinia amylovora (focul bacterian al rosaceelor).

Primăvara, picnidiile și periteciile eliberează conidii și ascospori. Conidiile sunt produse continuu în perioadele umede pe tot parcursul verii și pot rămâne viabile perioade lungi de timp. Pe timp umed, din picnidii iese o masă gelatinoasă plină de conidii care, în contact cu aerul ia forme spiralate vizibile cu ochiul liber sau cu o lupă. Răspândirea sporilor se face cu ajutorul picăturilor de ploaie, a vântului, insectelor. Aceștia pot infecta frunzele, florile, fructele mici, lăstarii tineri, ramurile, tulpinile. Pot pătrunde cu ușurință prin deschiderile naturale (stomate), rănile mecanice, rănile produse de insecte. Temperatura optimă pentru realizarea infecțiilor este de 200C. După Lefter et Minoiu (1990), picnosporii au rolul de bază în realizarea infecțiilor în perioadele ploioase, putând realiza infecții în intervalul de temperatură cuprins între 9 - 270C. În condiții optime de temperatură și umiditate incubația durează 4 - 5 zile pe frunze și ramuri și 1 - 2 zile pe fructe. Emisia ascosporilor are loc în perioadele cu ploi abundente și lungi și temperaturi favorabile. Temperatura optimă de germinare a ascosporilor este cuprinsă între 16 - 270C iar maxima este de 320C.

Uneori infecțiile la fructe și lemn nu sunt vizibile timp de câteva săptămâni. Infecția la fructe are loc la înflorire, dar simptomele devin evidente de abia la mijlocul verii, pe măsură ce fructele se apropie de maturitate. După aceea, infecțiile se produc prin răni. Leziunile care apar pe fructe la recoltat favorizează instalarea patogenului iar acestea se pot descompune în timpul sau după depozitare. Dacă fructele sunt recoltate în perioade umede infecțiile se realizează cu ușurință (Lefter et Minoiu,1990) .

Cum putem controla această boală?

Măsuri de prevenție

Mărul este predispus a fi infectat atunci când își pierde vigoarea. Pentru a-și menține vigoarea pomii trebuie să fie sănătoși. Botryosphaeria sp. atacă în general doar pomii slăbiți sau stresați. Unele specii pot fi agenți patogeni periculoși ce duc la moartea pomilor deoarece atacă și lemnul viu.

Livezile de măr ar trebui înființate pe terenuri fără exces de umiditate și fără curenți reci de aer.

Se recomandă:

• Menținerea pomilor într-o stare bună de sănătate pentru a ține la distanță fungii din genul Botryosphaeria care sunt agenți patogeni de regulă oportuniști (se instalează pe un țesut deja afectat din alte cauze);

• Livezile ecologice ar trebui să planteze soiuri rezistente la putregaiul negru;

• Controlul dăunătorilor de scoarță/cicade deoarece produc porți de intrare pentru patogen;

• Evitarea daunelor produse de arsurile solare, gerurile din iarnă (cancerele se dezvoltă rapid pe pomii afectați de ger și arsuri solare);

• Evitarea rănilor mecanice;

• Efectuarea tăierilor anual. Igienizarea pomilor este esențială în ținerea sub control a patogenului. Trebuie eliminate ramurile și lăstarii bolnavi cu fructificații fungice. După tăieri, rănile rămase vor fi badijonate cu masticuri protectoare. Ramurile afectate se taie mult sub cancer (aproximativ 12 - 15 cm). Materialul lemnos rezultat se îndepărtează din livadă (îngropat sau ars) deoarece constituie o sursă importantă de inocul pentru sezonul viitor. Îndepărtarea lemnului bolnav dă rezultate bune mai ales în livezile cu infecție ușoară și medie de Botryosphaeria (Hasey et al., 2016);

• Lăstarii din sezonul curent afectați de foc bacterian este important să fie eliminați la sfârșitul primăverii deoarece pot fi ușor colonizați de Botryosphaeria, putând servi ca sursă de inocul în același sezon de creștere;

• Fertilizare echilibrată bazată pe analize de sol și plantă;

• Îndepărtarea fructelor mumificate din coroana este extrem de importantă pentru reducerea sursei de inocul;

• Dacă infecția a cuprins trunchiul și a ajuns la rădăcini este bine ca pomul să fie eliminat complet din livadă (se întâmplă mai ales la pomii tineri care au tulpina subțire);

• Dezinfectarea instrumentelor de tăiere cu soluție de alcool 70% sau hipoclorit 3 - 5% după fiecare tăietură pentru a nu infecta ramurile sănătoase;

• Drenarea solurilor acolo unde este cazul;

• Irigare judicioasă (Lefter et Minoiu, 1990; Edwards, 2019).

• Seceta stresează pomii reducând capacitatea de apărare a pomilor împotriva infecțiilor. Udarea excesivă și drenajul deficitar omoară rădăcinile și fac pomii susceptibili la cancerul negru produs de Botryosphaeria obtusa (Lefter et Minoiu, 1990; Edwards, 2019).

Soiurile foarte sensibile la putregaiul negru sunt: Orin, Pristine, Red Delicious. Uneori, la soiul Red Delicious miezul fructelor putrezește înainte cu 3 - 6 săptămâni de data normală a recoltării iar acestea cad din pomi fără a avea simptome evidente pe suprafața lor.

Soiuri moderat sensibile sunt: Ginger Gold, Cameo, Yatyka.

Soiuri relativ rezistente la patogen sunt: Golden Delicious, Gala Supreme, Golden Gala, Aurora, Braebrun, GoldRush, Fuji (Kim et Urbez, 2016).

Atunci când pomii tineri sunt afectați imediat după plantare și apar cancere la unirea altoiului cu portaltoiul și mai jos către sistemul radicular, poate fi suspectată o infecție instalată în pepinieră (Edwards, 2019).

Măsuri chimice

Combaterea chimică a acestui patogen este o adevărată provocare mai ales la pomii care prezintă cancere avansate. În această fază a bolii, fungicidele nu sunt eficiente sau au eficacitate scăzută.

De ce este greu de combătut acest patogen? Cantitatea mare de spori pe care fungul îi produce pe toată perioada de vegetație și porțile de intrare disponibile pe tot parcursul anului, fac combaterea anevoioasă în livezile unde ciuperca s-a instalat. Pe lângă asta, perioadele ploioase, esențiale pentru realizarea infecțiilor, fac adesea imposibilă efectuarea tratamentelor la timp în livezi.

În combaterea chimică este deosebit de importantă efectuarea tratamentelor în momentele-cheie ale infecției, pentru a stopa sau limita infecțiile noi în livezile bolnave.

Tratamente recomandate în livezile bolnave

În primul rând, pomicultorii trebuie să fie conștienți că livada trebuie menținută sănătoasă din toate punctele de vedere. Combaterea dăunătorilor, bolilor și buruienilor să se facă conform schemelor de tratamente elaborate de specialiști în protecția plantelor și doar la avertizare. Decizia de efectuare a unui tratament chimic sau biologic (atunci când se poate) trebuie luată în urma unui control fitosanitar corect. În mod special, livezile unde Botryosphaeria sp. s-a instalat trebuie monitorizate cu mare atenție.

În gestionarea cancerului negru trebuie să începem cu tratamentele de iarnă sau din timpul perioadei de repaus vegetativ. Într-o livadă infectată, un prim tratament trebuie efectuat imediat după recoltarea fructelor, în luna octombrie cu un produs pe bază de cupru. Al doilea tratament se va face la căderea frunzelor, la sfârșitul lunii noiembrie - începutul lunii decembrie, cu zeamă bordeleză în concentrație mai ridicată (se poate merge până la 3%). În timpul efectuării tratamentelor temperatura aerului trebuie să fie mai mare de 50C.

După aceste tratamente se vor efectua tăierile. În caz de infecție cu Botryosphaeria sp. este indicat să se facă tăierile în sezonul rece când patogenul este inactiv. În acest mod se evită infectarea pomilor sănătoși. Cu mare atenție se vor elimina părțile bolnave din pom și chiar pomul întreg în situațiile grave. La sfârșitul tăierilor se va mai face un tratament cu substanțe pe bază de cupru pentru a proteja rănile rămase.

Pot fi utilizate produse pe bază de cupru, diferite formulări (cupru, oxiclorură de cupru, hidroxid de cupru, sulfat de cupru tribazic). Acestea se găsesc pe piață sub diferite denumiri comerciale: Curenox 50, Flowbrix/Copper - Field, Champ 77 WG/Coppermax, Kocide 2000, Triumf 40 WG, Vitra 50WP/Cupridin (poate fi utilizat de la căderea frunzelor până la apariția mugurilor florali), Cuproxat Flowable/Kupferol, Airone SC (căderea frunzelor, deschiderea mugurilor, sfârșitul înfloritului), Badge WG/Coprantol Duo (căderea frunzelor, deschiderea mugurilor, sfârșitul înfloritului), Bouille Bordelaise WDG, Zeamă bordeleză tip MIF/Zeamă bordeleză VALLES.

La desprimăvărare patogenul trebuie monitorizat cu mare atenție, la fel și condițiile climatice. Dacă se prognozează perioade ploioase este bine să ținem cont de ele și să intervenim cu un tratament înainte de ploaie și uneori după perioada ploioasă.

Tratamentele-cheie ce trebuie executate într-o livadă de măr infectată sunt:

• La buton alb cu unul din fungicidele: fluopiram+trifloxystrobin, fluxapyroxad+pyraclostrobin, benzovindiflupyr, captan, mefentrifluconazole, trifloxystrobin, penthiopyrad, fluazinam, pyraclostrobin+boscalid, fluxapyroxad, kresoxim - methyl, flutriafol, ziram. Acest tratament asigură protecție pentru infecțiile florale cu Botryosphaeria sp.

• La căderea petalelor cu unul din fungicidele: captan (se recomandă utilizarea acestuia singur, nu în amestecuri deoarece există risc de fitotoxicitate în această etapă), benzovindiflupyr, mefentrifluconazole, ferbam, trifloxystrobin, penthiopyrad, fluopiram+trifloxystrobin, fluxapyroxad+pyraclostrobin, fluazinam, pyraclostrobin+boscalid, fluxapyroxad, kresoxim - methyl, flutriafol, ziram. Se recomandă repetarea tratamentului după 7 - 10 zile în livezile cu istoric de putregaiuri.

• Tratamente de vară: la mijlocul lunii iunie și mijlocul lunii iulie cu unul din fungicidele menționate mai sus. Tratamentele pot fi repetate dacă este nevoie, mai ales în verile umede și calde când ciuperca sporulează intens.

Fungicidele menționate au fost testate împotriva putregaiului negru în diferite zone din Statele Unite. În România nu sunt omologate la măr pentru cancerul negru. Unele din substanțele amintite sunt omologate la măr în țara noastră dar pentru combaterea altor fungi ce produc putregaiuri și cancere (ex. Nectria galligena).

Fungicidele omologate la măr în țara noastră pentru patogeni ce produc putregaiuri și cancere (altele decât cancerul negru) sunt: captan (Merpan WDG, Captadin 80WDG, Captan 80 WDG, Lekaro 80 WG, Kollin 80WG), pirimetanil (Scala), boscalid + piraclostrobin (Bellis), fluopiram +fosetil de aluminiu (Luna Care WG), pentiopirad (Fontelis), flutriafol (Impact 25 SC/TopGuard 25), fluopiram+tebuconazol (Luna Experience 400 SC - maxim un tratament pe sezon în faza de buton floral nedeschis), kresoxim metil + difenoconazol (Ksar Max), kresoxim metil (Quimera, Stroby DF), fluxapiroxad (Sercadis), fludioxonil + ciprodinil (Switch 62,5 WG), fludioxonil + pirimetanil (Pomax - 2 tratamente înainte de recoltat, timp de pauză 7 zile), trifloxistrobin + tebuconazol (Flint Max 75 WG). Aceste fungicide pot fi utilizate în perioada de vegetație pentru prevenirea putregaiului negru al mărului.

În continuare, câteva date despre eficacitatea fungicidelor recomandate pentru prevenirea și combaterea putregaiului negru al mărului.

Captan - control excelent; mefentrifluconazole - control bun; trifloxystrobin - control bun; penthiopyrad - eficacitate necunoscută, 25 zile timp de pauză; fluopiram+trifloxystrobin - control excelent, timp de pauză 14 zile, a nu se depăși 4 aplicări pe an; fluxapyroxad+pyraclostrobin - control excelent, a nu se depăși 4 aplicări pe an; fluazinam - bun, 28 zile timp de pauză, a nu se depăși 10 aplicări pe an; pyraclostrobin+boscalid - control excelent, 7 zile timp de pauză, a nu se depăși 4 aplicări pe an; fluxapyroxad - control bun, a nu se depăși 4 aplicări pe an; kresoxim methyl - control bun, 30 zile timp de pauză, a nu se depăși 4 aplicări pe an; flutriafol - eficacitate necunoscută, 14 zile timp de pauză, a nu se depăși 4 aplicări pe an; ziram - ineficient, 4 zile timp de pauză, a nu se depăși 7 aplicări pe an (după Beckerman et al., 2021).

Datele de eficacitate prezentate în acest material se bazează pe studii și teste efectuate în mai multe livezi din zone diferite din Statele Unite. Conform autorilor ele reprezintă doar un ghid. Pomicultorii trebuie să respecte întotdeauna etichetele pesticidelor și recomandările specialiștilor din protecția plantelor. Autorii ghidului sunt cercetători fitopatologi și entomologi din mai multe universități din SUA.

Când cancerul negru al mărului devine o problemă într-o livadă, fungicidele pot fi aplicate de la înflorire până la recoltare, cu respectarea strictă a perioadelor de pauză până la recoltat și a indicațiilor de pe eticheta produsului. Nu uitați să protejați polenizatorii. Nu utilizați insecticide și acaricide în timpul înfloritului. Alternați substanțele utilizate. Nu depășiți două aplicări consecutive cu aceeași substanță activă pentru a nu favoriza apariția reacției de rezistență.

Tăierile la măr este important să se facă în timpul iernii, când temperaturile sunt sub 00C. Mai întâi se elimină ramurile bolnave, uscate după care se fac alte tipuri de tăieri. Până în primăvară, rănile au timp să se vindece, fiind mai puțin predispuse la infecții (Grabowski, 2019).

În gestionarea acestui cancer, fungicidele pot fi utilizate preventiv. Din păcate, odată pomii infectați, boala este aproape imposibil de combătut mai ales în livezile nou înființate. Se poate spune că, fungicidele nu sunt eficiente în managementul cancerului negru. În astfel de situații, practicile culturale sunt importante în reducerea sursei de inocul (Gauthier et Rideaut, 2016; Kim et Urbez, 2016). Nu neglijați aceste aspecte.

De reținut, fungicidele nu sunt eficiente pentru controlul ”fazei de cancer” la pomii slăbiți.

Există studii care arată că substanțele kresoxim methyl și trifloxystrobin aplicate foliar în mod constant au redus incidența și dimensiunea cancerelor comparativ cu martorul netratat. Cu toate acestea, deși fungicidele au redus simptomele cancerului extern, din țesutul xilemic al pomilor bolnavi au fost frecvent izolate ciupercile Botryosphaeria obtusa (putregaiul negru) și Botryosphaeria dothidea (putregaiul alb). Acest rezultat sugerează că fungicidele nu oferă un control pe termen lung (Phillips, 2007).

Măsuri biologice

Încercările de combatere „bio” ale acestui patogen au eșuat. În testările efectuate cu ulei de cuișoare, extract de usturoi și ulei de neem s-a constatat că acestea nu au redus nici dimensiunea și nici incidența cancerelor (Phillips, 2007).

În livezile eco sau bio se recomandă ca la plantare rădăcinile să fie inoculate cu agenți biologici care să le protejeze o perioadă de timp de atacul patogenilor. Pot fi utilizate produse pe bază de Tricoderma harzianum T22, Trichoderma koningii, micorize arbusculare, rizobacterii (Rhizobium sp., Bacillus amyloliquefaciens, B. megaterium etc), Pseudomonas putida (Walter et al., 2017). În general, agenții biologici testați au prezentat variații mari în ceea ce privește eficacitatea.

În cazul utilizării micorizelor arbusculare, unele studii arată că, pomii inoculați au dezvoltat mai puține cancere decât cei care nu au fost inoculați (Berdeni et al., 2018).

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, CSIII Laborator de protecția plantelor SCDA LOVRIN, Șef lucrări USAMVB Timișoara

Foto: Otilia Cotuna