Vineri – 11 martie 2022, a avut loc Adunarea Generală a Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), în Aula Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS).

În funcția de președinte al Ligii a fost reales Nicu Vasile, iar Consiliul Director are o nouă componență. Elena Vișănescu este cenzorul LAPAR, transmite organizația profesională.

LAPAR are în Consiliul Director două femei fermier, Nina Gheorghiță (județul Brăila) și Ortansa Stroe (județul Galați). De aemenea, în componența noului consiliu au intrat și fermieri tineri.

„Împreună, ne-am propus ca în 2022 să contribuim la realizarea unui pact legislativ care să stea la baza implementării proiectului de Plan Național Strategic și care să vizeze:

• Reglementarea duratei contractului de arendă, a cadastrului și comasării terenurilor;

• Modificarea legii îmbunătățirilor funciare;

• Modificarea legii apelor pentru sursele de apă destinate irigațiilor;

• Modificarea pedepselor din Codul penal pentru distrugerea infrastructurii de irigații, a perdelelor forestiere, furtul animalelor și a utilajelor;

• Și multe alte prevederi necesare sectorului agroalimentar”, precizează LAPAR.

Consiliul Director LAPAR:

Nina Gheorghiță - vicepreședinte

Ilie Popescu - vicepreședinte

Alexandru Baciu - vicepreședinte

Ionuț Spiță - vicepreședinte

Fazakas Miklós - vicepreședinte

Romeo Lombardi - membru drepturi depline

Raul Mărunțoiu - membru drepturi depline

Ortansa Stroe - membru drepturi depline

Adrian Mocanu - membru drepturi depline

Petrică Andrei - membru drepturi depline

Răzvan Dinu - membru drepturi depline

Andrei Popescu - membru drepturi depline

Grigore Petre - membru drepturi depline

Cosmin Iancu - membru supleant

Mircea Voinea - membru supleant

Bogdan Furfurică - membru supleant

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat Raportul de selecție lunar aferent primei etape (25 octombrie – 24 noiembrie 2021) a sesiunii submăsurii 4.1 - Investiții în exploatații agricole, componenta destinată tinerilor fermieri pentru achiziții de utilaje, din cadrul Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

În urma procesului de evaluare și de selecție a cererilor de finanțare, 14 tineri fermieri vor primi în total 4,15 milioane de euro pentru finanțarea investițiilor pe care le vor realiza în propriile exploatații agricole.

La AFIR, în prima etapă lunară au fost depuse on-line 22 de cereri de finanțare, în valoare de 6,32 de milioane de euro. În această etapă, pragul de calitate a fost de minimum 90 de puncte.

Valoarea sprijinului financiar nerambursabil acordat prin AFIR pentru achiziția de utilaje de către tinerii fermieri în cadrul submăsurii 4.1 este de maximum 350.000 de euro, în procent de 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Următoarea etapă procedurală o reprezintă încheierea contractelor de finanțare a investițiilor selectate prin raportul lunar, în termen de maximum 4 sau 7 luni (pentru situațiile determinate de necesitatea emiterii Acordului de mediu) de la data transmiterii notificării AFIR privind încheierea contractului de finanțare. În această perioadă, beneficiarii trebuie să prezinte la structurile teritoriale ale AFIR documentația necesară contractării.

„Componenta destinată achizițiilor de utilaje prin submăsura 4.1 a constituit o oportunitate pentru tehnologizarea exploatațiilor agricole aflate la început de drum. Etapa întâi a asigurat finanțarea proiectelor tinerilor fermieri care au atins un punctaj de selecție foarte ridicat, dar următoarea etapă lunară a avut un prag de calitate care a permis unui număr mult mai mare de tineri să fie selectați pentru finanțare. Rezultatele pentru ceilalți solicitanți trebuie să fie comunicate în scurt timp, știind că AFIR lucrează în ritm susținut pentru evaluarea tuturor proiectelor”, a precizat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Raportul de selecție lunar este un document public și poate fi consultat pe pagina oficială a Agenției, la secțiunea Rapoarte și Liste, accesând www.afir.info - Rapoarte de selecţie.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Criza provocată de COVID – 19, precum și criza energetică și cea cauzată de conflictul ruso-ucrainean, pot duce la o lipsă de hrană, atrag atenția fermierii din Alianța pentru Agricultură și Cooperare (APPR, LAPAR, Pro Agro, UNCSV).

Confictul ruso-ucrainean riscă să perturbe piețele globale pentru produse agricole (îndeosebi cereale și oleaginoase) și inputuri pentru agricultură, cum ar fi energia, combustibilul și îngrășămintele. Rusia este cel mai mare furnizor de combustibil al UE (18% din importurile Uniunii Europene provin din Rusia); exporturile rusești de îngrășăminte către UE reprezintă 30% din importurile de îngrășăminte la nivelul Uniunii, iar în cazul României ajung și până la 40% în anumiți ani.

La cele trei crize menționate mai sus se adaugă și seceta pedologică care a început să facă ravagii în multe state europene, făcându-se resimțită și în țara noastră. „Pe de o parte se pune problema de costuri și pe de altă parte de lipsa disponibilității unor produse/inputuri, toate acestea ducând la diminuarea drastică a producției agricole a României și a majorității statelor din UE. Costurile cu inputurile agricole și producția agricolă au crescut și vor mai crește foarte mult, prin urmare se va limita accesul la hrană pentru consumatorii cu venituri mici în special. Există riscul major ca țările sărace din Asia, Africa precum Egipt, Liban, Indonezia, Etiopia etc să sufere de înfometare în anul 2022 și 2023. Consumatorii din Europa vor avea hrană, dar va fi la costuri foarte mari, la limita permisibilității. Cei care vor suferi de foame vor deveni refugiați în țările mai dezvoltate, așa cum se întâmplă și acum în Europa. Nu știm dacă Europa și România vor putea face față unui val de refugiați enorm de mare în comparație cu cel din prezent. Trebuie luate măsuri la nivel european prin amânarea implementării restricțiilor prevăzute în strategiile pentru agricultură ale Pactului Verde European, respectiv de la Fermă la Furculiță și Biodiversitatea 2030, dar foarte importante sunt și măsurile pe care le ia fiecare stat membru, respectiv România. Efectele crizelor au început să se resimtă și vor avea impact în producția anului 2022, dar mult mai proeminentă va fi pentru producția și prețul recoltelor din anul 2023”, se arată într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului României de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC).

Fermierii solicită Executivului de la București să ia următoarele măsuri urgent:

• Eliminarea accizei la motorina folosită în agricultură pentru perioada 15 martie - 15 august 2022;

• Acordarea unei subvenții la tona de îngrășământ utilizat în agricultura autohtonă, putându-se utiliza un model similar cu al Bulgariei, respectiv echivalentul în lei a 58 euro Mw/h și compensarea certificatelor verzi/sumelor aferente acestora pentru a fi utilizate în investiții pentru reducerea emisiilor de CO₂ și trecerea către o energie prietenoasă cu mediul. „Este foarte important să se concretizeze cât mai rapid această formă de sprijin pentru a se putea începe producția de îngrășăminte chimice, depozitarea la distribuitori și chiar fermieri pentru campania din toamna 2022”, precizează AAC.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Observăm că începutul lunii martie este unul răcoros. Temperaturile scăzute înregistrate în primele șapte zile ale lunii au oprit activitatea adulților de Ceutorhynchus sp. care au ieșit de la iernat în ferestrele calde ale lunii februarie. Acum gărgărițele s-au adăpostit și pot fi găsite în rozeta de frunze sau sub frunze. Bineînțeles că stau adăpostite și în vegetația de la nivelul solului și în crăpături.

Luna martie a debutat cu temperaturi medii cuprinse între 1 - 4  grade C, maxime între 6.3 - 9.2  grade C și minime între  minus 4.5 și 0  grade C. La 10 cm în sol temperaturile medii au fost cuprinse între 6.3 - 6.4  grade C, maxime între 6.5 - 6.6  grade C și minime de 6.2  grade C. Precipitațiile au fost foarte scăzute în această perioadă la Lovrin, înregistrându-se doar 0,4 mm. Când temperaturile vor crește, trebuie acordată maximă atenție gărgărițelor tulpinii, deoarece își vor relua activitatea de hrănire, împerechere și apoi depunere ouă și este posibil ca momentul optim de combatere să nu fie surprins.

La Lovrin, primele gărgărițe ale tulpinilor de rapiță au apărut în culturi la data de 15 februarie 2022 și erau din specia Ceutorhynchus pallidactylus. La această dată, temperatura minimă înregistrată a fost de 3.6  grade C, maxima de 16.6 grade C, iar media de 7.9  grade C. Temperatura medie la 10 cm în sol a fost de 5.5  grade C. Temperatura medie a decadei a II-a a lunii februarie a fost de 5.6  grade C, maxima de 12.6  grade C, iar minima înregistrată a oscilat între 3.6 - 3.7  grade C. Decada a III-a s-a caracterizat prin temperaturi medii cuprinse între 1.9 - 6.0  grade C, maxime între 4.5 - 15.8  grade C și minime între -5.0 (24 februarie) - 3.0  grade C. La 10 cm în sol, temperatura medie a lunii a fost cuprinsă între 4.7 - 6.3  grade C, maxima între 4.9 - 6.5  grade C, iar minima între 4.6 - 6.2  grade C. Precipitațiile înregistrate au fost de 19,8 mm. Analizând parametrii climatici amintiți, pot spune că temperatura medie a lunii februarie a depășit normala acestei luni, care la Lovrin este de 0,8 grade C. În cazul precipitațiilor, cantitatea căzută a fost mai mică decât media multianuală a lunii februarie (29,8 mm), înregistrându-se deficit de 10 mm. Datele climatice înregistrate au favorizat ieșirea de la hibernat a gărgărițelor tulpinilor de rapiță.

Ceutorhynchus napi a apărut mai târziu în culturile de rapiță de la Lovrin, mai precis la data de 24 februarie 2022. Din 12 gărgărițe capturate doar una era Ceutorhynchus napi, restul erau C. pallidactylus. La data de 3 martie doar trei indivizi capturați în capcane (vremea era deja foarte rece).

Deoarece specia C. pallidactylus este mai puțin cunoscută, în cele ce urmează vă aduc în atenție aspecte despre biologia, ecologia și combaterea acesteia. Despre C. napi voi scrie într-un viitor articol. De altfel, biologia și modul de dăunare al celor două specii sunt identice.

Ceutorhynchus pallidactylus

Ceutorhynchus pallidactylus Marsham (gărgărița tulpinilor de varză)

Populațiile de gărgărițe ale tulpinilor sunt în creștere în culturile de rapiță datorită cultivării intensive. În zona Lovrin sunt prezente speciile Ceutorhynchus pallidactylus și C. napi. Din observațiile mele, specia C. pallidactylus are ponderea mai mare decât C. napi în această zonă. Specialiștii consideră că, dintre cele două gărgărițe, mai periculoasă și mai păgubitoare este Ceutorhynchus napi. Fermierii nu fac diferența între cele două specii [Šedivý et Kocourek, 1994].

Specia este cosmopolită și cunoscută pentru daunele care le produce rapiței, dar și altor brassicaceae. Este considerată un dăunător important al rapiței, dar poate fi dificil de detectat, deoarece adulții petrec mult timp pe pământ [Gratwick, 1992].

C. pallidactylus ascuns în frunze

Biologia și ecologia dăunătorului

C. pallidactylus are o singură generație/an. În perioada septembrie - martie, adulții iernează sau hibernează în locuri adăpostite, printre resturile vegetale, în sol, de cele mai multe ori în apropierea plantelor gazdă. În perioada aprilie - mai (cel mai adesea) adulții migrează în culturi. În Banat, la Lovrin, aceste gărgărițe sunt observate foarte devreme în culturi, uneori chiar în ferestrele mai calde din timpul iernii, atunci când temperaturile trec de 6 grade C. De regulă, își încep activitatea când temperatura solului ajunge la 8 - 9  grade C. La astfel de temperaturi, gărgărițele pot zbura în căutarea plantelor gazdă. Totuși, cea mai mare parte a timpului o petrec la nivelul solului sau pe tulpina plantelor gazdă. După ieșirea de la iernat, adulții se hrănesc cu tulpini și frunze fragede, fără a produce însă daune semnificative. De obicei, se hrănesc cu pețioli și nervuri groase de pe suprafața inferioară a frunzei, uneori rod găuri în frunze.

După Klukowski (2006), masculii și femelele de C. pallidactylus părăsesc locurile de hibernare în momente distincte. Masculii apar primii, după care încep să apară și femelele. Faptul că femelele apar mai târziu limitează posibilitățile de copulare de la începutul migrației și depunerea ouălor. Astfel, infestarea plantelor în această etapă este redusă [Büchs 1998]. Multe studii arată că femelele tind să apară în grupuri mai ales la marginea culturilor [Perry et al. 1996; Klukowski, 2006].

Ovipoziția are loc cel mai adesea în aprilie și mai. Femelele fac mici orificii în tulpini, la baza pețiolurilor, unde introduc grupe de câte 3 - 4 ouă. Fertilitatea este de aproximativ 40 de ouă depuse câte 3 - 4 în cavitățile tulpinilor, pețiolurilor sau nervurilor mijlocii ale frunzei. Oul este transparent, ovat, are 1,7 mm lungime și 0,5 mm lățime. Țesutul frunzelor se extinde în jurul ouălor, ca un neg. La începutul verii, mici vezicule prezente în zona nervurilor principale indică locul unde au fost depuse ouăle. Embriogeneza durează 4 - 7 zile. Larva are culoare albă, și trece prin 3 sau 5 stadii. Lungimea corpului larvei mature este de 5,3 mm. Capul este mare și gălbui. Larva roade galerii în interiorul tulpinilor, ascendente sau descendente [Roșca et al., 2011]. Se deplasează în jos de-a lungul tulpinii, uneori până la colet, devorând miezul tulpinii. Uneori, până la 80 de larve pot fi găsite într-o plantă. Din cauza atacului, tulpinile se vor ofili și vor muri uneori, mai ales când atacul este masiv. Larvele ajung la maturitate cam în trei săptămâni, apoi își sapă orificii de ieșire sau le măresc pe cele de ovipoziție și cad la sol unde se împupează în celule la 4 - 5 cm în sol. Stadiul de pupă durează două săptămâni. Noii adulți apar de la sfârșitul lunii iunie până în august. Se hrănesc o perioadă de timp după care se retrag pentru iernat în locuri adăpostite, sub frunziș. Densitatea populației depinde în natură de activitatea entomofagilor (de ex., paraziții larvari Diospilus affinis Wsm. și prădătorul larvar Muscina stabulans Fallen) [Alford et al., 2003].

Ceutorhynchus pallidactylus

Influența condițiilor climatice

Temperatura influențează foarte mult activitatea acestor gărgărițe. Ceutorhynchus pallidactylus începe să iasă din hibernare când temperatura solului trece de 6  grade C și începe să zboare la 12  grade C. C. napi își începe zborul la 9 - 10  grade C [Büchs, 1998; Juran et al., 2011).

Bűchs (1998) a studiat relația dintre temperatura solului și activitatea de zbor a gărgărițelor tulpinilor. Rezultatele obținute arată că adulții încep să iasă de la iernat atunci când temperatura solului la 5 cm este în jurul valorii de 6 °C. Cei mai mulți autori arată că gărgărițele părăsesc locurile unde au hibernat când temperatura din stratul superior al solului ajunge la 9 - 10  grade C [Sekulič et Kereši 1998; Juran et al., 2011].

Dacă apar variații de temperatură, activitatea gărgărițelor poate fi întârziată, mai ales atunci când apar temperaturi scăzute în luna martie.

C. pallidactylus ascuns în crăpăturile din sol

Daune produse

Dăunătorul are importanță economică deoarece poate distruge plantele prin reducerea creșterii lor, afectând în final producția de semințe. În principal, stadiul larvar este cel care produce daune rapiței, dar și altor brassicaceae (varză, conopidă, ridichi, muștar). Din cauza atacului larvelor tulpinile se deformează, crapă și se pot frânge foarte ușor. Zonele lezate sunt o poartă de intrare pentru agenții patogeni ai tulpinii dar și pentru alți fungi ce pot produce putrezirea. Uneori plantele ramifică excesiv, nu mai cresc și în cazurile grave chiar nu mai formează silicve [Roșca et al., 2011]. Pagubele pot ajunge uneori la 50% din producție și chiar mai mult.

Recunoaștere

Adulții de Ceutorhynchus pallidactylus au lungimea corpului cuprinsă între 2,3 și 3,5 mm și rostru lung (sunt mai mici decât cei de C. napi). Culoarea corpului este gri închis, acoperită cu un strat fin de solzi gălbui - albicioși. Prezintă o pată albă în mijlocul spatelui. Picioarele și antenele sunt roșietice. Larvele au culoare albă - crem, capul maroniu, sunt apode și pot ajunge la 4 - 5 mm lungime. Când ajung la maturitate își sapă un orificiu de ieșire prin care ies și cad în sol unde se împupează.

Ceutorhynchus napi

Cum combatem acest dăunător?

Măsuri profilactice

Cele mai importante măsuri de prevenție în cazul acestor gărgărițe sunt: izolarea culturii, îndepărtarea resturilor de plante care rămân după recoltare, arătură adâncă după recoltare (mai ales atunci când infestarea a fost mare), fertilizare cu azot echilibrată. Dacă arătura se execută mai tarziu, va fi ineficientă, deoarece adulții iernează înafara culturii infestate.

Combaterea chimică

Măsurile chimice vizează omorârea adulților deoarece larvele, prin modul de hrănire în interiorul tulpinilor sunt foarte greu de combătut. Tratamentul împotriva gărgărițelor tulpinilor de rapiță trebuie efectuat înainte ca femelele să depună ouă (ar fi ideal). Scăparea momentului optim reduce eficacitatea tratamentului.

Eficiența unui tratament este dată de momentul aplicării. Tratamentul ar trebui efectuat atunci când primele femele fără ouă apar în capcane sau când procentul de femele care urmează să depună ouă este în creștere. După Spitzer et al. (2014), cele mai eficiente tratamente sunt cele aplicate atunci când în capcanele galbene încep să apară femelele. Dar, cel mai eficient moment de aplicare a fost la 16 zile de la prima activitate de zbor, moment în care și femelele erau prezente în capcane.

Riscul de a pierde momentul optim de combatere este foarte mare, mai ales atunci când se așteaptă creșterea numărului de femele cu ouă [Spitzer et al., 2014]. În general, fermierii trebuie să surprindă dăunătorii în perioada de migrare, hrănire și chiar depunerea ouălor.

Tratamentul cu insecticid este necesar la abundență mare a dăunătorilor imediat după apariție și apoi o dată sau de două ori la interval de 7 - 8 zile [Graham et Gould, 1980; Winfield, 1961]. Goga et al. (2020) recomandă două tratamente la interval de 12 - 14 zile.

Eficacitatea tratamentelor poate fi evaluată de către fermieri la sfârșitul înfloritului (BBCH 65 - 69). Se aleg la întâmplare 20 de plante și se numără larvele din tulpini, lăstari, pețioli, după care se face media/plantă (conform standardului PP 1/219 (1) al EPPO).

În România sunt omologate mai multe insecticide pentru combaterea gărgărițelor din genul Ceutorhynchus. Amintesc aici: acetamiprid, cipermetrin, deltametrin, fosmet, lambda - cihalotrin, etofenprox, cipermetrin + piperonil butoxid, acetamiprid + lambda - cihalotrin. Respectați dozele recomandate, fenofazele când pot fi aplicate (la unele insecticide), timpul de pauză etc.

Momentul aplicării tratamentelor chimice este foarte important, de aceea insecta trebuie atent monitorizată.

Măsuri biologice

În mod natural, larvele gărgăriței tulpinilor de varză pot fi parazitate în procent de peste 50% de Tersilochus spp. [Alford et al., 2000].

Cum putem monitoriza aceste gărgărițe?

Pentru monitorizarea zborului gărgărițelor se recomandă utilizarea capcanelor galbene cu apă. Capcanele galbene cu apă (vase Moericke), clasice, sunt utilizate cel mai des pentru monitorizarea celor două specii de gărgărițe ale tulpinilor cu scopul de a stabili momentul optim pentru efectuarea tratamentului chimic.

Capcanele „Csalomon KLP+ trap” cu atractant pot fi utilizate cu succes. Ele ar trebui amplasate la locul de iernare, adică în apropierea culturii de rapiță de anul trecut. Momeala sintetică a acestor capcane atrage toate speciile de gărgărițe Ceutorhynchus. Pentru C. pallidactylus există și momeli optimizate special pentru capturarea acestora. Alte specii pot intra în capcană doar accidental. La 3 - 4 săptămâni, producătorii recomandă schimbarea momelilor. Capcana KLP+ (pălărie) poate fi utilizată pentru detectarea și monitorizarea populațiilor în câmp. Cu ajutorul acestei capcane poate fi capturat un număr mare de gărgărițe, atât masculi cât și femele. Se recomandă plasarea unui agent de distrugere în containerul de captare. De obicei capcanele sunt livrate și cu niște benzi lipicioase ce pot fi introduse în container. Ele pot fi achiziționate de la Institutul de Protecția plantelor din Budapesta [http://www.csalomontraps.com].

Acest tip de capcană și-a dovedit eficiența mai ales pentru detectarea timpurie a primelor gărgărițe care ies de la iernat, atunci când a fost amplasată în vecinătatea fostelor culturi. Când primele capturi în aceste zone se înregistrează, fermierul trebuie să știe că, în una - două zile, gărgărițele vor migra către noile culturi.

 Când pragurile de dăunare sunt atinse se recomandă efectuarea tratamentelor cu insecticide. Pentru C. napi, un prag des utilizat este cel de 4 - 6 gărgărițe/capcană la trei zile, iar pentru C. pallidactylus, 12 gărgărițe/capcană la trei zile [Šedivý, 2000]. Aceste praguri sunt relative de cele mai multe ori [Seidenglanz et al., 2009].

Pe lângă pragurile menționate anterior, mai sunt utilizate și altele. De exemplu, în Europa Centrală, pentru C. pallidactylus se recomandă pragul de 10 - 20 gărgărițe/capcană consecutiv în trei zile, iar pentru C. napi, 10 gărgărițe/capcană pe parcursul a trei zile consecutive [Alford et al., 2003]. Însă, cel mai adesea, pentru că fermierii nu pot face diferența între cele două specii, pragul recomandat este de 10 gărgărițe/capcană timp de trei zile consecutiv [Alford et al., 2003] . 

Alte praguri utilizate: 3 gărgărițe/capcană/zi atunci când temperaturile maxime zilnice ajung la 6  grade C. Acest prag este recomandat mai ales în zonele unde rapița se cultivă intensiv și plantele sunt atacate în mod regulat.

În România, Goga et al. (2020) indică un prag economic de 2 adulți per plantă.

Se crede că, actualele praguri ar trebui revizuite pentru ca momentul optim de combatere să fie cât mai precis [Seidenglanz et al., 2009]. În practică însă, este destul de dificil de prins momentul optim de combatere, iar gărgărițele reușesc să infesteze culturile în fiecare an.

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, CSIII Laborator de protecția plantelor SCDA LOVRIN, Șef lucrări USAMVB Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Miercuri – 9 martie 2022, în ședința Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților s-a dezbătut, împreună cu procesatorii, Legea laptelui și produselor lactate. Proiectul legislativ a primit raport pozitiv și va merge la vot în Camera Deputaților.

„Legea Laptelui și a produselor lactate este un alt proiect pe care mi l-am asumat când am preluat președinția Comisiei pentru Agricultură. Am adus câteva amendamente actului normativ care reglementează sectorul laptelui și produselor lactate și se creează cadrul juridic pentru prezentarea și comercializarea produselor, respectarea condițiilor de igienă și informarea corectă a consumatorului”, a declarat Florin Barbu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

Legea reglementează inscripționarea de informații suplimentare pe etichetele produselor, respectiv indicarea țării de origine sau a locului de proveniență, ingredientele primare folosite, astfel încât printr-o etichetare corectă să dispară marketingul înșelător și să poată fi combătută concurența neloială.

„Un amendament pe care l-am făcut eu la Legea Laptelui și produselor lactate stipulează ca produsele pe bază de lapte cu adaos de grăsimi vegetale și produsele vegetale să se comercializeze în spaţii de prezentare și vânzare separate, bine delimitate, pe rafturi separate față de produsele lactate autentice, cu atenționare explicită către cumpărător a conținutului acestor produse”, a precizat Florin Barbu. El a mai spus că se interzice folosirea denumirilor „Lapte” sau ”Produse lactate” pe eticheta produselor care nu conțin lapte.

„Aceasta sunt câteva dintre prevederile proiectului de lege care protejează producătorii și consumatorii și va ajuta la dezvoltarea și promovarea corectă a acestui sector. Industria laptelui și a produselor lactate este un domeniu prioritar și trebuie să încurajăm și să susținem consumul de produse românești”, a punctat președintele Comisiei de Agricultură.

De menționat că, prin lege se va înființa Observatorul Laptelui în cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cu scopul de a monitoriza producţia de lapte de vacă, bivoliță, oaie și capră, centralizarea datelor de pe piață, urmărirea și analizarea tendințelor de consum, a producției, a echilibrului între cerere și ofertă, dar și a costurilor.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Evenimentele care se desfășoară în prezent în Ucraina au transmis unde de șoc pe piețele globale. Criza vine într-un moment în care piețele alimentare se luptă deja cu creșterea prețurilor și consecințele pandemiei de COVID-19. Ofensiva rusă în Ucraina a crescut riscul de aprovizionare pentru piețele de cereale. Ucraina a oprit activitățile în porturile sale după ce Rusia a lansat o operațiune militară. Rusia a suspendat, de asemenea, circulația navelor comerciale în Marea Azov până la o nouă notificare. În aceste condiții, Asociația Națională a Industriilor de Morărit și Panificație din România (ANAMOB) solicită Executivului de la București măsuri urgente care să permită echilibrarea balanței achizițiilor de cereale pentru consum intern și export, precum și protejarea furnizorilor români de produse alimentare.

Prețurile la cereale au crescut la valori record, cu 40-60% în ultima săptămână, pe fondul îngrijorării că situația conflictuală ar putea afecta exporturile de la Marea Neagră către piețele mondiale.

Conflictul ruso-ucrainean a crescut brusc prețurile mărfurilor agricole pe piețele globale. Contractele futures din Marea Britanie și Paris s-au închis la noi recorduri, în timp ce contractele futures din Chicago au atins un maxim pe nouă ani și jumătate.

Potrivit raportului ANAMOB, contractele futures pe grâu furajer din Marea Britanie pentru 22 mai au câștigat încă 9,00 GBP/tonă, până la 278,00 GBP/tonă, un alt nou record. Contractele din 22 noiembrie și 23 noiembrie au crescut, de asemenea, la cele mai ridicate prețuri de până acum, închizându-se la 231,00 lire sterline/tonă și, respectiv, 204,05 lire sterline/tonă. Contractele futures de rapiță la Paris pentru 22 mai au crescut vineri – 4 martie 2022 cu încă 6,00 euro/tonă, până la 809,75 euro/tonă. În schimb, contractul din 22 noiembrie a scăzut ușor, închizându-se la 692,00 euro/tonă, în scădere cu 4,75 euro/tonă față de marți – 1 martie 2022.

„Conflictul împiedică exporturile din Ucraina, deoarece porturile sunt în prezent închise transportului comercial. Exporturile rusești sunt, de asemenea, mai dificile din cauza sancțiunilor internaționale care limitează disponibilitatea creditelor și a perturbării rutelor de transport maritim. Prețurile mondiale la alimente sunt deja la vârful ultimilor zece ani din cauza pandemiei și a schimbărilor climatice”, se precizează într-o scrisoare deschisă adresată premierului Nicolae Ciucă de către Federația Națională PRO AGRO, din care face parte ANAMOB.

Conform Departamentului pentru Agricultură al SUA, Rusia și Ucraina reprezintă împreună aproximativ 29% din exporturile globale de grâu, 19% din aprovizionarea mondială cu porumb și 80% din exporturile mondiale de ulei de floarea-soarelui. Aproape 10% din producția mondială de cereale este produsă în Rusia, în timp ce producția ucraineană reprezintă 3% din producția mondială.

„Conflictul militar din Ucraina creează mari perturbări pe piețele internaționale de grâu. Cererea pentru exporturile UE de grâu a crescut alarmant săptămâna aceasta, din cauza întreruperii livrărilor din Ucraina şi Rusia, iar această tendință începe deja să provoace mari îngrijorări din partea mai multor state în privința rezervelor strategice. Se estimează că România a exportat peste 5 milioane tone grâu (500.000 de tone de grâu, în doar primele două zile de la debutul conflictului din Ucraina). Rusia și Ucraina au rămas cu circa 12-14 milioane tone grâu și 14-16 milioane tone porumb nelivrate din portofoliul planificat până în iunie 2022. În aceste condiții, se manifestă o presiune extremă a comercianților către alte surse disponibile (cu România în prim plan), reflectată în creșterii semnificative, zilnice, de preț (prețurile de achiziție internă pentru livrare la export crescând în ultimele zile de la 1,4 la 1,8 lei/kg), extrem de atractive pentru deținătorii de stocuri”, arată ANAMOB.

Măsuri propuse de industria de morărit și panificație

„În contextul actual, pe piața internă a Romaniei se manifestă următoarele fenomene cu risc major pentru securitatea alimentară și viabilitatea sectorului industriei alimentare românești:

1. În condițiile lipsei acute de resurse financiare necesare achiziției pentru formarea de stocuri pentru consum intern, s-a generalizat practic doar creșterea la un nivel semnificativ a ofertelor de achiziție pentru export și a volumului de cereale în curs de acumulare în silozurile portuare;

2. Creșterile semnificative ale prețului de achiziție a grâului din producția 2021, generează, în mod natural, o creștere semnificativă a costului de producție pentru produsele de morărit și panificație, în condițiile în care rețelele de retail se arată inflexibile la solicitările de actualizare a contractelor comerciale pe termen mediu și lung, fapt ce duce la situația de penalizare generalizată, la scară națională, a industriei furnizoare”, explică ANAMOB în adresa către primul ministru, semnată de președintele PRO AGRO – Ionel Arion.

Industria de morărit și Panificație propune următoarele măsuri urgente de piață internă, fără a crea distorsiuni cu efect perturbator pe piață, care să permită echilibrarea balanței achizițiilor de cereale pentru consum intern și export, precum și protejarea furnizorilor români de produse alimentare, față de aplicarea unor clauze excesive de penalizare în relația cu rețelele de retail:

I. Măsură de finanțare a achiziției de cereale pentru realizarea de stocuri destinate consumului intern până la noua recoltă 2022, respectiv achiziția de stocuri de grâu de până la un nivel cumulat de maximum 1.000.000 tone, cât și subvenționarea costurilor de depozitare stocuri cereale pentru consum intern pe perioada martie-iunie 2022.

II. Declararea oficială a unei situații de forță majoră, la scară națională, privind escaladarea și impredictibilitatea costurilor pentru produsele alimentare realizate din procesarea cerealelor.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Neonicotinoidele sunt pe buzele tuturor de vreo lună, de când Ministerul Agriculturii a dat derogare pentru utilizarea lor, în acest an, la tratarea semințelor de floarea-soarelui, porumb și sfeclă. Prin urmare, s-au activat toate vocile, pro și contra, pricepuți și nepricepuți își dau cu părerea. Marea problemă pe care o văd eu e că adevărații specialiști nu ies în spațiul public cu explicații, iar cei care o fac totuși folosesc cunoscutul limbaj de lemn neînțeles nici de Măria Sa consumatorul și nici de fermier, indiferent de sectorul în care acesta din urmă activează.

La ora actuală, cele mai disputate teme din agricultura europeană sunt neonicotinoidele, organismele modificate genetic, glifosatul, reducerea folosirii produselor de protecția plantelor. Referitor la pesticide, trebuie accentuat că România folosește 700-800 grame de substanță activă la hectar, în timp ce Germania ori Franța folosește spre 3 kg/ha. V-ați întrebat vreodată de ce pe drumurile din Germania, de pildă, parbrizul mașinii rămâne curat și nu ca la noi, plin de insecte moarte? România e aproape bio, părerea mea.

Dacă oamenii de știință le-ar fi zis „biotehnologii” organismelor modificate genetic, ar mai fi existat atâtea discuții și reținere în utilizarea lor? Nu cred, pentru că în fața unui public neinformat, urechist, cuvântul bio dă bine. Oare știm cu adevărat ce înseamnă bio, cum arată bio? În opinia mea, doar sună bine și se profită mult de „bio”, la fel de „eco”.

Revenind la derogarea dată la neonicotinoide, a fost solicitarea fermierilor, iar ministrul Adrian Chesnoiu nu a luat decizia după ureche și doar pentru că i-au cerut agricultorii. Nu, șeful MADR s-a informat, a aplecat urechea la știință, și nu de acum, ci de ani buni. „Comisia Europeană a decis interzicerea utilizării uzuale a neonicotinoidelor, dar permite folosirea controlată a acestora, prin decizia statelor membre, în caz de atac al dăunătorilor. România este binecuvântată cu un sol fertil, dar, în același timp, bogat în dăunători. Doi fac ravagii în culturile de porumb și floarea-soarelui, Tanymecus dilaticollis (Rățișoara porumbului) și Agriotes spp. (Viermele sârmă). Sunt dăunători pentru a căror combatere eficientă nu există altă substanță decât insecticidul din grupa neonicotinoidelor, care se folosește pentru tratarea semințelor, tocmai pentru o limitare cât mai bună a efectelor acestor pesticide pentru mediu. Celelalte state din UE care nu folosesc neonicotinoide nu o fac pentru că e interzisă folosirea uzuală, ci pentru că nu mai au urgența cerută de Regulament, nu se mai confruntă cu acești dăunători, care pot compromite până la 30% din producție. Statele respective au eliminat acești dăunători prin instituirea în trecut a obligației de însămânțare doar cu semințe tratate cu neonicotinoide. După ce au îndepărtat această problemă, au susținut interzicerea folosirii acestui tip de pesticid. La EFSA nu există niciun studiu științific care să facă legătura directă dintre neonicotinoide și moartea albinelor. A fost prezentată o cercetare care menționează expunerea la neonicotinoide drept un posibil factor pentru decesul albinelor. Există însă două cercetări științifice aprofundate realizate de Academia de Științe Agricole și Silvice care au demonstrat că dacă tratamentul cu neonicotinoide se face sub strictă supraveghere și în dozele recomandate, nu există remanențe ale substanțelor în plantă, de natură să pună în pericol viața albinelor”, a explicat Adrian Chesnoiu.

În cazul în care nu se acorda această derogare, confruntat cu o pierdere mare de producție, fermierul ar fi fost tentat să aplice foarte multe tratamente în vegetație, ceea ce însemna un risc mult mai mare atât pentru mediu, cât și pentru albine.

Albinele au nevoie de floarea-soarelui, cum și floarea-soarelui are nevoie de albine. Apicultorii profesioniști spun că mierea de floarea-soarelui reprezintă până la 70% din producția de miere dintr-un an și fără floarea-soarelui cantitatea de miere, în cel mai fericit caz, se înjumătățește.

De ce mor albinele? Mai ales că anul trecut, spre exemplu, la floarea-soarelui nu s-au folosit neonicotinoide, pentru că nu s-a dat derogare. Am vorbit și cu apicultori, dintre cei pentru care creșterea albinelor este o afacere. Aceștia nu pe neonicotinoide aruncă vina, având în vedere că în toate rapoartele EFSA se arată că în cazul experiențelor de câmp rezultatele nu confirmă riscul asupra albinelor în urma tratamentelor semințelor. Și la albine e ca la pomi, legume sau animale, vin cu boli, nu se aclimatizează ori nu sunt îngrijite corespunzător, li se dau tot felul de produse, medicamente, fără control și fără a respecta prospectul. Așa mor albinele, de cele mai multe ori.

Țările care folosesc neonicotinoide la acest moment sunt în jur de o sută. Și nu au probleme cu reducerea numărului de albine.

Neonicotinoidele sunt medicamente pentru plante cum sunt antibioticele pentru om. Ca atare, trebuie utilizate conform prospectelor și nu de oricine. Dacă regulile se respectă, n-ar trebui să fie probleme. Nu o zic eu, ci specialiștii, pe care ar trebui să-i ascultăm până scăpăm de dăunători și până avem ce să punem în loc, ca să nu murim de foame.

Să interzicem, dar s-o facem cu cap și, atunci când avem cu ce, să înlocuim ceea ce nu dă bine în gura unui consumator urechist.

Editorial scris de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat, pe pagina sa de internet, în dezbatere publică Ordinul pentru aprobarea Normelor tehnice de clasificare a carcaselor, de înregistrare și raportare a prețurilor de piață ale carcaselor și ale animalelor vii, pentru specia bovine.

Proiectul de act normativ reglementează, la nivel național, derogările de la clasificarea obligatorie prevăzută de Regulamentele UE, detaliază și stabilește reguli pentru aplicarea obligatorie a grilelor Uniunii Europene pentru clasificarea carcaselor de bovine cu vârsta mai mică de opt luni cu greutatea carcasei calde egală sau mai mare de 25 kg și a carcaselor de bovine cu vârsta de minimum opt luni.

Ținând seama de caracteristicile propriilor efective de bovine, proiectul stabilește să nu se aplice clasa de conformație „S” (superioară) pentru clasificarea carcaselor de bovine. Totodată, se reglementează norma potrivit căreia clasele de conformație „O” și „P” (clase de calitate inferioară) sunt împărțite în două subclase –P, P+ și -O, O+.

De asemenea, proiectul stabilește ca pe teritoriul țării să fie folosită ca prezentare de referință la clasificarea carcaselor de bovine, prezentarea standard, astfel încât să nu fie necesară aplicarea unor factori de corecție pentru alte părți anatomice ale carcasei de bovine care nu sunt menționate în normele de reglementare.

Proiectul de act normativ detaliază reguli de clasificare a carcaselor, stabilește procentul de erori admise la încadrarea în clasele de conformație și de acoperire cu grăsime, proceduri de cântărire, de marcare/etichetare a carcaselor.

În baza națională de date a clasificării se vor înregistra toate abatoarele autorizate, rezultatele tehnice de clasificare ale carcaselor și prețurile de piață ale acestora, astfel:

a) Pentru bovinele vii provenite din tranzacțiile comerciale;

b) Pentru bovinele vii provenite din prestările serviciilor de sacrificare pentru furnizori, respectiv comercianți de animale și/sau mijlocitori de afaceri cu animale vii care trimit anual la abator peste 10.000 de bovine;

c) Pentru bovinele vii provenite din prestările serviciilor de sacrificare pentru producători și comercianții de animale și/sau mijlocitorii de afaceri cu animale vii, alții decât cei menționați la lit. b)

d) Pentru bovinele vii provenite din producția fermei/fermelor proprii ale abatoarelor.

Proiectul stabilește care sunt categoriile de carcase, clasele de conformație și de acoperire cu grăsime ale căror prețuri trebuie incluse în rapoartele naționale de prețuri, notificate săptămânal la DG AGRI. Aceste combinații de categorii/clase de conformație/grad de acoperire cu grăsime trebuie să corespundă unui număr de cel puțin 30% din numărul bovinelor cu vârsta de minimum 8 luni sacrificate pe teritoriul României.

Prin proiectul de ordin se stabilesc responsabilități ale abatoarelor, agențiilor de clasificare, clasificatorilor carcase angajați/colaboratori ai acestora și ale clasificatorilor carcase independenți pentru îndeplinirea obligațiilor specifice fiecăruia, referitoare la clasificarea carcaselor de bovine, prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 842/2021.

Proiectul de act normativ introduce obligativitatea folosirii unui formular de comunicare a prețului prin care abatoarele să-și asume responsabilitatea înscrierii numărului matricol al bovinelor din pașaportul de origine al acestora și prețul negociat cu furnizorii/producătorii de animale sau după caz, să înscrie aceste date din copiile documentelor puse la dispoziție de comercianții/mijlocitorii de afaceri cu animale vii care cumpără animalele și le aduc la abator pentru prestarea serviciului de sacrificare.

Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării – 7 martie 2022, pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În ultimii ani, sectorul agricol românesc a fost și continuă să fie sub un real asediu. Alinierea la noile condiții ale Politicii Agricole Comune și strategiile europene de implementare a Green Deal-ului au pus o presiune enormă pe fermierul român, dar și pe cel european. În calitate de reprezentant al României la Copa – Cogeca, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) este în permanent contact cu realitățile agriculturii europene, dar și cu impactul pe care îl au pachetele legislative emise de Comisia Europeană din dorința de a trece la o agricultură verde până în 2030.

„Lupta pe care o ducem cu organismele europene continuă, mai ales când în joc este siguranța alimentară europeană și națională. Criza provocată de COVID-19 ne-a pus în situația de a ne reorganiza și de a găsi soluții pentru a adapta practicile agricole. O nouă criză se întrevede prin prisma conflictului ruso-ucrainean. Invazia Ucrainei riscă să perturbe piețele globale pentru produsele agricole și mărfurile necesare producției agricole, cum ar fi energia, îngrășămintele și cerealele-oleaginoasele. Rusia este cel mai mare furnizor de combustibil al UE (18% din importurile UE provin din Rusia); exporturile rusești de îngrășăminte către UE reprezintă 3 miliarde euro sau aproximativ 30% din importurile de îngrășăminte la nivelul Uniunii, iar în cazul României ajung și până la 40%. Aceste lucruri nu pot rămâne fără ecou la nivelul agricultorului român”, transmite AAC.

În fața acestor noi provocări Alianța pentru Agricultură și Cooperare nu poate rămane fără o reacție fermă. Cele patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, având în vedere contextul actual dificil, solicită o serie de acțiuni și măsuri pentru evitarea colapsului sectorului agroalimentar autohton. Prin urmare, AAC cere derogare de la prevederile Strategiei Farm to Fork cu privire la suprafețele necultivate pentru conservarea biodiversității, acum fiind esențială orice suprafață agricolă. Totodată, Alianța solicită derogare de la limitările privind reducerea la 50% a fertilizanților și pesticidelor.

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare recunoaște în continuare nevoia de o dezvoltare durabilă, adaptarea politicii agricole pentru prezent și viitor. PAC nu include însă numai protecția mediului și a climei, ci în primul rând un sector agricol eficient din punct de vedere economic și al securității agroalimentare. Obiectivele PAC sunt foarte importante pentru fermierii și cooperativele agricole din România și se vor aproba doar prin implicarea directă și concertată a Copa-Cogeca și a autorităților din statele membre. Acum este nevoie de unitate și reprezentarea activă a sectorului agroalimentar românesc în toate forumurile existente la nivel european, de către toate organizațiile fondate și conduse de producători agroalimentari. În actualul context de criză este mult mai importantă construcția, unitatea, prezența activă la nivelul tuturor forurilor, decât acțiuni divergente care tind să dezbine și să afecteze profund interesele fermierilor și cooperativelor. Reprezentativitatea AAC este o certitudine și nu poate fi contestată. Aceasta se poate dovedi oricând cu actele constitutive, membrii fondatori, participarea acestora în organele de conducere și luarea deciziilor, aspecte validate de instanță și considerăm normal, ca orice entitate/persoană, înainte să conteste să se asigure că din actele constitutive ale așa-ziselor „organizații de fermieri” pe care le reprezintă reiese că sunt formate din producători, că aceștia au drept de decizie și se reprezintă într-un mod transparent prin organele de conducere. Alianța pentru Agricultură și Cooperare își manifestă în continuare deschiderea pentru colaborare în cadrul grupurilor de dialog civil naționale cu toate organizațiile producătorilor, pentru o prezență proactivă a sectorului agroalimentar la nivelul autorităților naționale și europene”, precizează AAC într-un comunicat de presă transmis redacției.

Cele patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (APPR, Federația PRO AGRO, LAPAR și UNCSV), însumează aproximativ 3.500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 milioane ha, la care se adaugă 1,5 milioane ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează o cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Aurel Pană, un expert recunoscut în agribusinessul românesc, cu o experiență totală de 23 de ani în producția vegetală şi distribuția de inputuri agricole, s-a alăturat echipei Expert Agribusiness în poziția de director comercial, pe fondul creşterii accelerate a businessului, care a înregistrat o apreciere constantă a cifrei de afaceri în ultimii ani.

„Pentru mine este o provocare să activez într-o companie românească, care duce mai departe cercetarea agricolă în mediul privat, prin genetica proprie, 100% autohtonă, alături de o echipă tânără şi dinamică, fondată pe o structură de cercetători renumiți, cu experiență în agricultură. Targetul meu este să devenim un jucător important pe piața de semințe pentru cultura mare din România, având atuu-ul geneticii româneşti produsă de noi. Consider că orice fermier din țara noastră, în managementul integrat al riscului din ferma sa, trebuie să aibă în structura culturilor minimum 25% de semințe româneşti, ținând cont de contextul condițiilor pedoclimatice actuale. Aşadar, vom fi un partener serios al fermierilor, nu vrem să vindem simple produse, ci vrem să le propunem adevărate soluții, oferindu-le agricultorilor consultanță de specialitate pentru produsele Expert, aclimatizate perfect”, a declarat Aurel Pană.

Mariana Olteanu, director general al societății a menționat: „De la prima întâlnire cu Aurel Pană, am ştiut că este omul potrivit, care va face ca în această etapă la care a ajuns businessul nostru, activitatea să se desfăşoare planificat într-o strânsă legătură cu fermierii români şi, bazându-ne pe experiența şi profesionalismul lui, să ajungem acolo unde ne-am propus”.

De asemenea, Georgeta Dicu, pe care Aurel Pană o numeşte „port-drapelul cercetării româneşti aplicate din domeniul privat”, şi-a manifestat aprecierea la venirea noului coleg: „Sunt convinsă că puntea de legătură între Cercetare şi Fermieri se va realiza la un alt nivel, profesional, cu responsabilitate şi implicare, prin alăturarea în echipa noastră a lui Aurel Pană, un profesionist foarte bun, care a demonstrat dorință şi ambiție imediat. Eu îi mulțumesc că a acceptat această provocare, deloc uşoară. Mult succes, Aurel!”

Expert Agribusiness, Fundulea - județul Călărași, este o societate cu capital integral românesc care a fost fondată în anul 2010, fiind un producător autohton de top de semințe profesionale pentru cultura mare cu genetică proprie, creator de soiuri şi hibrizi ameliorați local. La această oră, compania posedă hibrizi proprii de porumb din toate grupele FAO şi floarea-soarelui cu rezistență la erbicidele pe bază de tribenuron-metil. Compania mai comercializează cu succes şi genetică de grâu românească, precum şi o gamă complementară de fertilizanți foliari şi produse fitosanitare. Nu în ultimul rând, Expert Agribusiness are şi o stație proprie de condiționat și tratat semințe, cu tehnologie modernă, dotată exclusiv cu utilaje de ultimă generație şi cu o echipă calificată şi dinamică, ceea ce asigură o capacitate de procesare care poate satisface exigențele de calitate ale oricărui beneficiar.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html