Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță prelungirea până la data de 31 martie 2022, ora 16.00, a sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol (submăsurile 16.4 și 16.4a) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

Alocarea financiară este de 40 de milioane de euro pentru submăsura 16.4 și de 10 milioane de euro pentru submăsura 16.4a.

Până în prezent s-au depus online 105 cereri de finanțare în valoare de 23,2 milioane de euro pentru proiecte de cooperare în sectorul agricol (sM 16.4) și 27 de cereri de finanțare însumând 6,1 milioane de euro pentru cooperare în sectorul pomicol (sM 16.4a).

Valoarea sprijinului financiar, acordat pentru accesarea submăsurilor 16.4 și 16.4a este de 250.000 de euro. Costurile de funcționare a cooperării nu trebuie să depășească 10% din valoarea maximă a sprijinului acordat pentru fiecare proiect. De asemenea, sprijinul solicitat trebuie să fie justificat și corelat cu proiectul, ținând cont de complexitatea acestuia, de cantitatea de produse comercializate și de valoarea adăugată generată de respectivul proiect după implementare. Cuantumul sprijinului acordat prin aceste două linii de finanțare este 100% nerambursabil.

Pragul minim de selecție al proiectelor pentru cele două submăsuri este de 10 puncte și reprezintă pragul sub care niciun proiect nu poate fi selectat pentru finanțare.

Depunerea cererilor de finanțare se realizează on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info, conform prevederilor Ghidului solicitantului și anexelor aferente submăsurilor, disponibile pe site-ul AFIR.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că, în data de 28 februarie 2022, în urma finalizării procesului de transparență decizională, Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027 a fost încărcat în sistemul electronic al Comisiei Europene, împreună cu toate documentele aferente.

În perioada următoare, Comisia Europeană va evalua documentul și va putea adresa observații în termen de trei luni de la data transmiterii.

Liniile directoare ale PNS au fost stabilite în urma consultărilor extinse, care s-au desfășurat pe parcursul ultimelor două luni, cu fermierii și cu reprezentanții organizațiilor din domeniul industriei alimentare, ai agriculturii și dezvoltării rurale.

„Planul Național Strategic, așa cum a rezultat în urma dialogului transparent și constructiv pe care l-am avut cu reprezentanții tuturor sectoarelor, a fost transmis Comisiei Europene în termenul pe care ni l-am asumat la finalul anului trecut, cu ocazia Consiliului AgriFish. Am transmis spre Bruxelles un document complex, care alături de toate programele de sprijin pe care le finanțăm din bugetul național, contribuie la dezvoltarea agriculturii românești. Îi asigur pe toți fermierii că vom depune toate eforturile ca acest Plan Național Strategic să aducă stabilitatea și predictibilitatea de care agricultorii români au nevoie pentru a păstra un nivel ridicat al producției și pentru a rămâne competitivi pe o piață în continuă evoluție”, a declarat șeful MADR, Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Campania 2022 de primire a cererilor unice de plată aduce noutăți atât pentru producătorii agricoli, cât și pentru funcționarii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Totodată, de la anul va fi funcțional Planul Național Strategic (PNS), care, pe lângă noi forme de sprijin, pare și mai greoi decât toate politicile și programele derulate până acum. Despre toate acestea am vorbit cu directorul general al Agenției, Adrian Pintea.

„16 mai este ultima zi în care se pot depune cererile unice de plată fără penalităţi, pentru anul de cerere 2022.”

Reporter: De la 1 martie, APIA primește cererile unice de plată. Ce au de făcut fermierii?

Adrian Pintea: Așa cum știți, cererile se depun în aplicația IPA-Online, în care fermierii au acces cu parolele lor, poate intra fiecare pentru a-şi digitiza parcelele. Prin urmare, fiecare fermier, cel care a depus deja cereri la APIA, din cei 815.000 de fermieri, poate să intre să-şi digitizeze, adică să-şi deseneze parcelele, toate cererile fiind deja încărcate în această aplicaţie în varianta de proiect, şi pot să înceapă să-şi digitizeze aceste parcele, să-şi deseneze toate suprafeţele pe care le au şi pe care doresc să le depună la APIA în anul de cerere 2022. Acest lucru este benefic pentru ei, pentru că odată cu data de 1 martie deja este mult mai uşor şi pentru funcţionarul APIA să le închidă cererea de plată. Începând cu 15 februarie, fermierii au acces la această aplicaţie IPA-Online, să-şi digitizeze parcelele, dar cererile nu au voie să le închidă până în data de 1 martie. Data de 1 martie este debut, reglementată în regulamentele europene şi în legislaţia naţională, este data de la care începem să primim cererile unice de plată până în data de 15 mai. Anul acesta data de 15 mai fiind într-o zi de duminică, se prelungeşte cu încă o zi, astfel că data de 16 mai, luni, va fi ultima zi în care se vor depune aceste cereri fără penalităţi, pentru anul de cerere 2022.

„Pentru anul de cerere 2022 nu este niciun fel de modificare din punct de vedere legislativ şi din cel al condiţiilor de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească fermierii.”

Reporter: Ce noutăți mai aveți pentru Campania 2022?

Adrian Pintea: De anul acesta am luat hotărârea să nu mai transmitem acele invitaţii pentru cei 815.000 de fermieri pe care-i avem în baza de date, pentru că oricum în ultimii doi ani deja fermierii noştri sunt învăţaţi, sunt contactaţi de către funcţionarul APIA care răspunde de acel fermier, funcţionarii care au răspuns de anul de cerere 2021 sunt aceiaşi şi pentru anul 2022, astfel că fermierii deja îi cunosc pe funcţionarii cu care vor lucra şi anul acesta, şi vor fi contactaţi telefonic, astfel încât să poată să-şi închidă cererea, să spună ce culturi au, ce-şi pun pentru anul acesta.

Dar lucrul important pe care trebuie să-l ştie toţi fermierii este că ei trebuie să ia legătura cu unitatea administrativ-teritorială de care țin, adică cu primăria de unde vor obţine acea adeverinţă, fiind documentul de bază de eligibilitate, şi Registrul agricol trebuie să fie actualizat, adică să fie trecute toate suprafeţele, dacă cumva şi-au achiziţionat un teren să fie trecut în Registrul agricol la rubrica lui, de asemenea culturile pe care le va pune în anul 2022.

O altă noutate introdusă la APIA este semnătura electronică. Așadar, în momentul în care funcţionarul APIA va suna fermierul, îl va întreba dacă va semna cererea electronic sau nu. De ce este întrebat acest lucru? Pentru că o cerere care se depune electronic, pe tot fluxul de cerere, trebuie să fie atât funcţionarul APIA, cât şi fermierul, toţi trebuie să aibă semnătură electronică. Nu poate fi pe o cerere semnătură olografă şi semnătură electronică, întrucât cererile care sunt semnate electronic au un regim special, ele se arhivează, astfel încât oricând pui un simplu clic pe semnătura digitală respectivă şi vezi că este validă şi că a fost semnată, şi semnătura respectivă este validă.

Foarte important, pentru anul de cerere 2022 nu este niciun fel de modificare din punct de vedere legislativ şi din cel al condiţiilor de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească fiecare atunci când îşi depune cererea de plată, astfel încât se pot toţi concentra, inclusiv noi, pentru ceea ce va urma, respectiv anul 2023. Şi atunci noi, în luna februarie, am făcut doar instruiri interne, de reamintire a funcţionarilor care sunt paşii care trebuie urmaţi, cumva să facem un remember al tuturor activităţilor, astfel încât să nu fie niciun fel de sincopă în data de 1 martie.

Reporter: Mai aveți de făcut plăți aferente anului trecut, pentru 2021?

Adrian Pintea: În prezent (10 februarie 2022, n.r.), suntem pe la 95,12% din plăţile aferente anului 2021. Singurele plăţi pe care APIA le mai are de făcut sunt ajutorul naţional tranzitoriu, care ştim că se plăteşte din bugetul anului 2022. Mai rămân plăţile pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal, pentru că aici avem niște termene în care trebuie depuse documente de comercializare.

Reporter: Vă referiți la acele contracte între producători și procesatori, industrie?

Adrian Pintea: Da. Şi atunci, pentru acele documente când sunt aduse la APIA, fermierii au termen 15 mai, după data de 15 mai imediat, în a doua parte a lunii mai, vom face şi aceste plăţi pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal. La sfârşitul lunii mai a.c. încheiem şi toate cererile aferente anului 2022, deja APIA îşi poate face bucătăria internă, pregătirea, controalele administrative, documentare, controalele pe teren, fie clasic sau teledetecţie, iar undeva în a doua parte a anului, din iunie încolo – să sperăm că până atunci şi Planul Național Strategic (PNS) va fi aprobat de Comisia Europeană, va veni toată legislaţia subsecventă şi legislaţia naţională, astfel încât să ne pregătim pentru anul viitor. Vrem să dezvoltăm sistemul informatic pentru 2023, pentru că, dacă ne amintim anul 2015, fermierii au fost nemulţumiţi, şi pe bună dreptate, de sistemul informatic. Nu doresc ca 2023 să fie tot aşa cu sincope, astfel încât din iunie până în martie la anul, 1 martie 2023, când vom începe campania de primire a cererilor, sistemul informatic să fie dezvoltat şi să facem peste zece conferinţe de informare în toate regiunile ţării, astfel încât să „propovăduim” noile forme de sprijin şi ceea ce va urma începând cu anul 2023. Vor fi noutăţi, sunt greoaie, dar eu sunt convins că avem timp o jumătate de an să învăţăm împreună cu fermierii şi să ne punem la punct, astfel încât luna martie 2023 să ne prindă pregătiţi în ceea ce privește legislaţia şi toate condiţiile pe care trebuie să le respectăm pentru viitorul program şi fermierii să le respecte, la fel şi sistemul informatic va fi dezvoltat, astfel încât să nu avem niciun fel de sincopă în martie 2023. Dar în primul rând să sperăm că vom fi sănătoşi, să se finalizeze şi cu pandemia, să se mai limiteze aceste restricţii, astfel încât să putem face acele conferinţe de informare şi cumva să reuşim să le ducem pe toate la bun sfârşit.

Articol scris de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) a dat fluierul de început celei de-a doua ediții a Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, la Slobozia, marți – 1 martie 2022. Competiția este dedicată iubitorilor și amatorilor de fotbal din rândul membrilor APPR și își propune să reunească fermierii într-un context diferit, provocându-i să schimbe terenul agricol cu terenul de fotbal.

Campionatul Național de Fotbal al Fermierilor, ediția 2022, reunește peste 280 de fermieri, grupați în 32 de echipe, distribuite în trei mari regiuni agricole ale țării: zona de Sud - Slobozia și Constanța, zona de Vest - Timișoara și zona de Est - Iași. În fiecare regiune sunt câte opt echipe formate din 9 jucători (5 jucători, 1 portar și 3 rezerve). Meciurile se desfășoară în două reprize de 15 minute, timp efectiv de joc, și câștigă echipa care marchează cele mai multe goluri. Toate meciurile sunt arbitrate de arbitri profesioniști.

Meciurile din faza de etapă sunt programate în perioada 1 – 10 martie, după cum urmează:

• 1 martie: Slobozia - Clubul Sportiv Municipal Unirea Slobozia;

• 3 martie: Constanța - Teren Sportiv „Aurel Vlaicu”;

• 8 martie: Timișoara - Teren Daf Junior, Giroc;

• 10 martie: Iași - Baza Sportivă a Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.

După prima etapă urmează sferturile de Campionat care se desfășoară între primele două echipe calificate din fiecare regiune. În competiție s-au înscris 288 de fermieri, membrii APPR, cu vârsta minimă de 18 ani, care respectă cumulativ toate condițiile din Regulamentul Campionatului disponibil pe platforma dedicată www.campionatulfermierilor.ro.

La finalul competiției, vor fi acordate patru trofee, după cum urmează:

• Cupa Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, care se va acorda echipei câștigătoare din Marea Finală;

• Golgheterul Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, care se va acorda jucătorului cu cel mai mare număr de goluri înscrise;

• Veteranul Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, jucătorul cu vârsta cea mai înaintată, care va juca cel puțin 10 minute;

• Cel mai bun portar al Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor acordat de către organizatori în urma analizei tuturor meciurilor.

Marea Finală va avea loc la Brașov pe 5 mai 2022. Echipa câștigătoare va primi o deplasare în Statele Unite ale Americii.

 „Am dat startul celei de a II-a ediții a Campionatului Național al Fermierilor, locul în care perseverența și spiritul de competiție se întâlnesc pe terenul de fotbal. Încurajați de impactul și entuziasmul cu care a fost primită prima ediție, am decis să transformăm Campionatul într-o tradiție în care cultivăm spiritul de echipă și fair play-ul, în timp ce ne bucurăm de legăturile care se formează între fermieri din toată țara. De acum, va deveni o sintagmă la fel de cunoscută în rândul fermierilor. Echipele Maria Group și Intercereal vor merge mai departe în Marea Finală de la Brașov”, a declarat Alina Crețu, director executiv APPR.

Campionatul Național de Fotbal al Fermierilor 2022 este organizat de APPR cu susținerea Partenerului Oficial - Corteva Agriscience, a Partenerului Instituțional - USV Iași, precum și a sponsorilor Groupama, IPSO Agricultură, Michelin, Rodbun, Agrochirnogi, Aldahra și Agricost.

„Am răspuns acestei propuneri din partea APPR deoarece ne place competiția. Corteva Agriscience este compania care, în 2015, a lansat campionatul intitulat Fermierul Campion. Acest proiect a constat în identificarea fermierilor care obțin cele mai mari producții folosind hibrizi de top marcă Pionner. Ne-am alăturat acestui proiect extraordinar organizat de APPR deoarece fermierii trebuie să fie competitivi și să facă față tuturor provocărilor din agricultură. Competiția înseamnă performanță, iar perfomanța înseamnă bunăstare”, a precizat Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România & Republica Moldova.

Foto: Silviu Mihai (președinte ACCPT Ialomița), APPR și Alex Băgescu

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În contextul schimbărilor climatice, tot mai frecvente în ultimii ani, dar și pe fondul creșterii prețurilor la îngrășămintele chimice, nevoia de performanță la nivel de fermă sau cultură este tot mai mare. Pentru a diminua riscurile și pentru a rămâne profitabili, fermierii trebuie să facă alegerile potrivite pe fiecare verigă a lanțului tehnologic, începând de la alegerea culturilor și până la oportunitățile de valorificare.

În acest sistem de farm management integrat, cultura de floarea-soarelui joacă un rol cheie, fiind o cultură mai tolerantă la secetă, dar care poate oferi, în același timp și profitabilitate ridicată.

Prin fluxul permanent de interacțiune cu fermierii, compania Corteva Agriscience, prin echipa locală de cercetare, selectează doar hibrizii care se potrivesc perfect condițiilor din România, cel mai bun exemplu în acest sens fiind hibridul de floarea-soarelui marca Pioneer^® P64LE162.

Noutatea Corteva pe segmentul de tehnologie ExpressSun^®, hibridul P64LE162 va înlocui în viitor hibridul P64LE25

Hibridul de floarea-soarelui P64LE162 are un comportament excelent în condiții de secetă și arșiță, dar și în condiții bune de cultură. Este un hibrid care aduce un plus de productivitate, dar și stabilitate, fiind hibridul care în ultimii trei ani de testare a obținut cele mai constante rezultate, reușind să devanseze hibrizii deja consacrați din portofoliul Corteva, cum ar fi: P64LE25, P64LE137 și P64LE136.

P64LE162 este un hibrid cu talie medie spre mare, cu o foarte bună adaptabilitate la tehnologia aplicată și grad ridicat de autofertilitate în calatidiu. Acest hibrid poate fi recomandat pentru toate zonele de cultură a florii-soarelui, inclusiv zonele unde întâlnim atac de lupoaie, având rezistență genetică la rasele superioare de Orobanche cumana (rasa G). Grupa de maturitate este semitimpurie, fiind astfel pretabil și pentru semănat întârziat.  

Certitudinea succesului - P64LE162 - productivitate excepțională, toleranță la secetă și arșiță, pachet agronomic foarte bun, toleranță la rasele superioare de Orobanche.

Articol scris de: FLORIN GULOIU, Category Marketing Manager Oilseeds România & Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că a finalizat plata ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură, pentru diferența aferentă ultimelor două trimestre ale anului 2021.

Suma plătită pentru diferența aferentă trimestrului III din 2021 este de 80.880.754 lei, pentru un număr de 17.259 beneficiari cu cantitățile de motorină determinate cu acciza redusă de 51.450.731,464 litri.

Suma plătită pentru trimestrul IV din 2021 este de 126.123.646 lei, pentru un număr de 14.636 beneficiari cu cantitățile de motorină determinate cu acciza redusă de 80.299.546,179 litri.

Cantitățile de motorină care beneficiază de ajutor de stat pentru diferența trimestrului III/2021 sunt aprobate prin OMADR nr. 24/04.02.2022, iar pentru trimestrul IV/2021 prin OMADR nr. 32/17.02.2022 și se regăsesc în tabelul de mai jos.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată suma totală de 7.261.891,19 lei pentru ameliorarea raselor de animale. Suma se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor.

Pentru luna noiembrie a anului 2021, plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru ameliorarea raselor este în valoare de 1.221.275,68 lei, iar pentru luna decembrie și trimestrul IV al anului 2021 plățile se ridică la suma de 6.040.615,51 lei.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Miercuri – 23 februarie 2022, trebuia să aibă loc Adunarea Generală Extraordinară a membrilor Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), la București, în Aula Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), de la ora 11. Având în vedere că Adunarea Generală Extraordinară nu a fost statutar constituită prin participarea a 2/3 din numărul de membri, pentru a putea adopta hotărâri în mod valid, s-a consemnat această mențiune în procesul-verbal de ședintă, cu precizarea că va avea loc o altă adunare cu aceeași ordine de zi, peste 15 zile, respectiv în 11 martie 2022, la aceeași oră și locație, transmite LAPAR.

„Referitor la neîndeplinirea cvorumului, pentru o corectă informare a opinie publice, acesta nu a fost întrunit, nu pentru că organizațiile membre nu sunt interesate de soarta LAPAR, ci din cauza unei neglijențe administrative a fostei conduceri. Aceasta nu a dus la îndeplinire hotărârile Adunărilor Generale din anii anteriori și nu a actualizat statutul LAPAR și registrul de membri, permițând unor entități care de facto nu mai sunt active în federație, să fie luate în considerate pentru stabilirea cvorumului. De altfel, această situație a creat confuzie și a dus la desființarea parțială a hotărârii AGA din 4 februarie 2020, instanța penalizând neglijența prin raportare la un număr de membri care în realitate nu există, fie pentru că au solicitat dezafilierea, fie pentru că au fost excluși pentru neîndeplinirea obligațiilor statutare, sau au fost declarați inactivi de către ANAF încă din anul 2013. Așadar, pentru a nu repeta greșelile procedurale din trecut, invităm toți membrii interesați să participe la Adunarea Generală Extraordinară, cu prilejului celui de-al doile termen”, precizează un comunicat de presă al LAPAR.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Uniunea Salvăm Țăranul Român solicită o întâlnire de urgență cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, pentru a clarifica subiectul Sprijinului Cuplat Vegetal legume cultivate în spații protejate, deoarece din draftul PNS 2023-2027 aflat în consultare publică pe site-ul MADR reiese faptul că sumele propuse și suprafețele sunt mult diminuate și total insuficiente.

Conform proiectului Planului Național Strategic (PNS) 2023-2027, bugetul total propus este de 4.200.000 euro/an, ceea ce înseamnă 2.000 euro/ha/an, sumă raportată la suprafața de 2.000 ha, estimarea ministerului.

„Din datele pe care noi le avem, care se regăsesc și în evidența MADR, suprafața de spații protejate din România este de aproximativ 9.000-10.000 ha. Doar în cel mai mare bazin al țării din localitatea Matca, din județul Galați, se regăsesc circa 1.400 ha”, arată Ion Păunel, reprezentantul Uniunii Salvăm Țăranul Român.

Suma negociată de România pentru perioada 2014-2020 a fost de aproximativ 13.200.000 euro/an pentru legumele cultivate în spații protejate, iar în bugetul total anual propus în PNS 2023-2027 se observă o scădere de 300%.

„Considerăm că aceste sume din PNS sunt total insuficiente și nu au ținut cont nici de propunerile și nici de solicitările noastre. La înâlnirea din grupurile de lucru Uniunea Salvăm Țăranul Român a susținut o sumă de 15.000 euro/ha așa cum și alte state membre UE au avut-o. MADR nu ține cont de realitățile și costurile mari și foarte mari pe care le au cultivatorii de legume în spații protejate atât pentru înființarea culturilor, cât și pentru îngrijirea și gestionarea procesului de producție, la care se adaugă costurile cu construcția și mentenanța spațiilor protejate deja existente și noilor solarii sau sere. Având în vedere că perioada de consultare publică se apropie de sfârșit, iar draftul PNS mai poate suferi anumite modificări până la forma finală și în speranța că vom găsi înțelegere și sprijin la noua echipă de conducere a MADR, specialiștii din cadrul Departamentului Horticol al Uniunii Salvăm Țăranul Român pot prezenta situația la zi și reală din sectorul legume cultivate în spații protejate. Pentru a nu fi puși în situația de a recurge și la alte acțiuni și demersuri inclusiv către Comisia Europeană, îl rugăm pe ministrul Adrian Chesnoiu să țină cont de solicitarea noastră și să organizeze o întâlnire cât mai curând posibil”, transmite Uniunea Salvăm Țăranul Român.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

De aproape o sută de ani, brandul Pioneer^® a demonstrat întregii lumi potențialul genetic ridicat al hizibrizilor și tot de atâta timp dominăm topurile productivității cu hibrizii de porumb comercializați. Porumbul marca Pioneer^® este, în mod firesc, pe primul loc și în preferințele agricultorilor din România, iar peste 36% din fermieri aleg „Certitudinea succesului”, cultivând hibrizii noștri.

Faptul că în România avem o echipă dedicată de cercetare, la Afumați, demonstrează atenția cu care compania tratează fermierii și dorința de a aduce în piață produse adaptate condițiillor locale, care vor valorifica la maximum investițiile și încrederea acordată.

Hibridul P9889 demonstrează cele enumerate mai sus, iar în 2022 ocupă cea mai mare suprafață de porumb cultivată cu un hibrid în România.

Perfect adaptat pentru orice tehnologie și zonă

P9889 este un hibrid ce aparține grupei 350 FAO, maturitate de interes pentru țara noastră, perfect adaptat pentru orice tip de tehnologie și zonă în care va fi cultivat. Este un produs ce reușește să valorifice la maxim fiecare picatură de apă, fiind etalonul hibrizilor Optimum^® AQUAmax^®, grupa cea mai cunoscută de hibrizi în toată lumea, ce au ca țintă valorificarea precipitațiilor, toleranța la arșiță, dar și un sistem prin care pierderea de apă este redusă considerabil.

Grupa Optimum^® AQUAmax^® reprezintă o necesitate pentru fermierii din România, unde lipsa precipitațiilor cauzează mari pierderi anual. Pentru a fi siguri de reușita în fermă, avem nevoie de minimum de investiții, pentru a produce maximum posibil.

Productivitatea acestui hibrid este de neegalat! Practic, astăzi, în intervalul de maturitate 300 - 400 FAO, P9889 este imbatabil, cu un avantaj de minimum 500 kg/ha, atât în condiții nefavorabile, cât și în condiții perfecte.

Anul 2021 a fost un an cu producții bune la porumb în toată țara, iar pentru a exemplifica potențialul excepțional al acestui hibrid, amintim producțiile și locul acestuia, obținute în trei locații:

• Mediaș – Agroferm Brăteiu: Locul 1 – 20.637 kg/ha, U - 19,5%

• Zănești – TCE 3 Brazi: Locul 1 – 15.206 kg/ha, U - 18.2%

• Cărpiniș – Semisland Company: Locul 1 – 12.478 kg/ha, U – 14.9%

Locațiile pot fi confirmate de către fermieri și presa prezentă la recoltare, adică informație credibilă. Producțiile sunt obținute în condiții de fermă, cu tehnologia recomandată de Corteva Agriscience, de la erbicidare până la fertilizare.

Producții bune și în fermele în care fertilizarea cu azot este scăzută

Anul acesta, din păcate, am făcut cunoștință cu pragul de sus al prețurilor la azot, elementul esențial pentru producții ridicate în cultura porumbului, iar în testele realizate de echipa de Agronomy de la Afumați, P9889 a demonstrat că poate fi cultivat și în fermele în care fertilizarea cu azot este scăzută (70 kg/ha N s.a.), hibridul reușind o producție de peste 9 t/ha în rotație cu cereale păioase pe o solă aflată în județul Constanța, unde precipitațiile au fost de peste 250 l/mp, de la semănat la recoltat. Evident, rezerva de azot de la cerealele păioase a ajutat, dar randamentul hibridului este incontestabil, indicele de utilizare al azotului fiind unul extraordinar. Pentru fermierii ce își propun fertilizări sub 100 kg/ha azot substanță acivă, acest hibrid este recomandarea noastră numărul unu.

Condițiile meteo actuale ne îndeamnă către precauție, alegeri cumpătate, atenția la cele mai mici detalii și utilizarea experienței acumulate, pentru a avea un an reușit.

Cu siguranță alegerea hibridului potrivit reprezintă un pas esențial către reușită, iar P9889 este definiția reușitei în cultura porumbului.

Articol scris de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Corn & Soybean Corteva Agriscience RO & MD

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html