Deputatul european Rareş Niculescu a organizat, în zilele de 7 şi 8 noiembrie, o vizită de lucru în Belgia pentru un grup de români format din jurnalişti din presa de specialitate şi reprezentanţi ai producătorilor: Daniel Botănoiu - preşedintele Confederaţiei ProAgro 2011 şi Călin Matieş - preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Alba-Transilvania.
În prima zi, la Bruxelles, am asistat, în Parlamentul European, la o dezbatere privind propunerile legislative de reformă a Politicii Agricole Comune 2014-2020. Pe 8 noiembrie am vizitat două ferme de taurine pentru carne, aflate în comuna Zemst, la 16 km de Bruxelles. În numărul din decembrie al revistei vom publica un reportaj din fermele belgiene.
Cum ar putea politica agricolă a Uniunii Europene să fie reformată, astfel încât să fie mai puţin birocratică, să-i ajute pe fermieri pentru a produce alimente de calitate, la preţuri competitive, chiar şi în vremuri de criză?
La Bruxelles, în Parlamentul European a avut loc, pe 7 noiembrie, o întâlnire istorică. Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene s-au reunit Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European, miniștrii agriculturii din cele 27 de ţări membre ale UE și Comisia Europeană, reprezentată de comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloș.
Au fost dezbătute propunerile legislative de reformă a Politicii Agricole Comune 2014-2020, prezentate recent de Comisia Europeană, propuneri care, se pare, necesită o serie de îmbunătățiri.
Discuţiile au fost centrate pe suportul direct al fermierilor, pe reglementarea pieţei, pe dezvoltarea rurală şi implicaţiile financiare ale reformei propuse.
Echilibru între fermierii din cele 27 state membre
Şedinţa a fost deschisă de Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European, care a recomandat participanţilor să acţioneze cu responsabilitate în procesul de reformare a uneia dintre cele mai vechi politici a UE, care acoperă 37% din bugetul perioadei 2014-2020. Membrii Parlamentului European şi miniştrii Agriculturii “trebuie să găsească soluţii care să conducă la crearea unui echilibru între fermierii din cele 27 state membre UE, indiferent de mărimea fermei, de poziţia centrală sau marginală a acesteia, pentru a da consistenţă unei politici capabilă să răspundă noilor provocări şi să fie acceptată de cetăţenii UE”, a spus preşedintele PE, Jerzy Buzek. El a adăugat că agricultura ne poate scoate din criza actuală.
Parlamentul European vrea soluţii pentru provocări viitoare
Având în vedere condiţiile la care trebuie să facă faţă fermierii din toată lumea, ca presiunea crescândă pentru securitatea alimentară şi volatilitatea extremă a preţurilor, trebuie să se renunţe la continuitatea logică cu vechile reforme, susţine Paolo de Castro, preşedintele Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. “Astăzi, prima noastră responsabilitate este aceea de a le oferi fermierilor unelte noi, pentru a face faţă unor noi provocări.
UE nu-şi poate permite în viitor pierderi ale potenţialului agricol. Propunerile legislative făcute de Comisia Europeană au creat o reacţie de perplexitate. Ceea ce trebuia să fie o aducere la zi a PAC arată mai mult ca o continuitate”, a spus Paolo de Castro. În opinia lui, măsurile propuse ar conduce la plafonarea producţiilor, în loc să le crească, ar crea confuzie în rândul fermierilor şi nu au forţa de a face faţă crizei economice. „ Parlamentul îşi va folosi toate prerogativele pentru a se asigura că noua politică agricolă este capabilă să aibă soluţii pentru orice provocări viitoare”, a punctat preşedintele Comisiei pentru Agricultură din PE.
Noua PAC aduce mai multă birocraţie
Europarlamentarii au fost de acord cu miniştrii că mare parte dintre propuneri, cum ar fi creşterea sprijinului pentru tinerii fermieri şi investiţiile în cercetare, merg în direcţia corectă. Însă, deputaţii europeni au afirmat că nu vor vota Reforma PAC, în forma ei actuală. Majoritatea membrilor PE consideră că noua PAC aduce mai multă birocraţie. “Simplificarea PAC este cel mai important punct al reformei”, a spus ministrul german al Agriculturii, Ilse Aigner.
„Înverzirea”, prea de tot
Măsura propusă de a condiţiona cu până la 30% din plăţile către fermieri de măsurile ecologice a fost criticată de cei mai mulţi dintre participanţii la dezbaterea din PE. „Măsurile ecologice contează, dar 30% e prea mult”, a spus ministrul bulgar al Agriculturii Miroslav Naydenov, susţinut de alţi miniştri şi de europarlamentari.
Propunerea de a rezerva 7% dintre terenuri pentru scopuri ecologice ar putea să contravină securităţii alimentare, susţine Romain Schneider, ministrul Agriculturii din Luxemburg. John Stuart Agnew din Anglia a completat că măsurile propuse ar putea să contribuie la creşterea foametei în lume. “Avem nevoie să rămânem la obiectivul principal - hrană pentru toată lumea”, a accentuat un alt englez, George Lyon.
Noua politică agricolă trebuie să se bazeze pe durabilitate, cu măsuri pe termen lung, a spus Martin Häusling din Germania. Ministrul irlandez Simon Coveney a fost de acord că „UE ar trebui să conducă lumea în ce priveşte durabilitatea”, adăugând că regulile trebuie aplicate mai multor ţări cu condiţii diferite.
Fondurile UE trebuie distribuite corect
Propunerea de a creşte gradual plăţile pe hectar până în 2019 a fost aspru criticată. Mai mulţi miniştri din Ţările Baltice şi din PE sunt de părere că această propunere ar face ca diferenţele dintre statele membre să scadă prea încet. Alţii au afirmat că noul sistem ar putea să cauzeze pierderi enorme şi dezechilibre teritoriale.
„Noua PAC trebuie să fie echitabilă şi eficientă în acelaşi timp, combinând nevoile fermierilor cu cele ale întregii societăţi, ca un întreg”, a spus Luis Manuel Capoulas Santos, raportor al PE.
NU pentru plafonarea plăţilor directe
Măsurile de a plafona plăţile directe către fermieri au fost respinse de mai mulţi miniştri, printre care cei din Germania, Cehia, Slovacia şi România. De asemenea, mulţi dintre deputaţii europeni au spus un „nu” hotărât plafonării plăţilor la hectar.
Plăţile suplimentare pentru zahăr
Majoritatea participanţilor la dezbaterea privind Reforma PAC a respins propunerea Comisiei Europene de a reduce plăţile suplimentare pentru zahăr până în 2015. Alţii, printre care ministrul Agriculturii Valeriu Tabără, au propus mărirea perioadei până în 2020.
Politica Agricolă Comună este în mâna PE şi a Consiliului de Miniştri
„Cred că e prea devreme să vorbim de concluzii, având în vedere că, în această primă întâlnire, fiecare stat membru a avut posibilitatea să-şi exprime punctul de vedere cu privire la Reforma Politicii Agricole Comune, care ne vizează pe toţi, agricultori şi consumatori deopotrivă. Sunt convins că vor mai fi şi alte întâlniri”, ne-a declarat Rareş Niculescu, prim-vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. Europarlamentarul român a adăugat că măsurile propuse de Comisia Europeană, de comisarul Dacian Cioloş sunt o bună bază de discuţie pentru activitatea ulterioară a Parlamentului European. Pachetul legislativ privind PAC 2014-2020 poate fi îmbunătăţit, mai ales că va intra în dezbaterea PE şi a Consiliului de Miniştri.
„Reforma aduce veşti importante pentru România, dar, cu siguranţă, sunt unele lucruri pe care dorim să le vedem reglementate în alt fel, sau într-unul mai potrivit cu necesităţile noastre, cu ceea ce doreşte România de la noua PAC. În primul rând, trebuie o simplificare a PAC. Agricultorul trebuie să petreacă mai mult timp pe câmp şi mai puţin în spatele biroului. Această politică aduce unele măsuri pe care le consider excesiv de birocratice. Sunt de acord cu necesitatea de a da un caracter mai “verde”, de a aduce mai multă ecologie în această politică, dar consider că unele măsuri sunt exagerate şi foarte dificil de pus în practică.
Trebuie să fim foarte atenţi să nu îngreunăm viaţa agricultorului prin unele măsuri, ca lucrurile să nu fie mai complicate decât sunt în prezent. Apoi, va trebui să fim foarte atenţi la criteriile care stau la baza repartizării fondurilor între statele europene, atât în primul Pilon, cel dedicat plăţilor directe, cât şi în al doilea Pilon, cel dedicat dezvoltării rurale. Ne dorim ca aceste criterii să fie cât mai obiective şi cât mai transparente. Cred că va fi o provocare să găsim acea formulă care să asigure ambele criterii - obiectivitatea şi transparenţa. În momentul în care vom găsi formula potrivită pe care s-o prezentăm cetăţenilor, numai atunci îi vom putea convinge de legitimitatea noii politici, de caracterul mai echitabil pe care l-am promis încă de la începutul dezbaterilor”, a mai spus prim-vicepreşedintele COMAGRI.
În opinia europarlamentarului român, în ţara noastră avem două agriculturi diferite şi două categorii de necesităţi. „Pe de o parte, avem problema agriculturii de subzistenţă, care trebuie neapărat rezolvată şi o soluţie este încurajarea schimbului de generaţii în agricultură, încurajarea tinerilor de a se muta în mediul rural şi de a prelua exploataţiile, mici sau mari, ale părinţilor. Este una dintre condiţiile de a face paşi înainte în această privinţă. De altfel, Reforma PAC aduce noutăţi importante în privinţa instalării tinerilor fermieri. Pe de altă parte, avem agricultura mijlocie şi mare, o categorie care are nevoie de fonduri pentru dezvoltare. Mă refer la cel de-al doilea Pilon, care se pare că va fi generos pentru România. De altfel, Dezvoltarea Rurală este cel mai de succes program cu finanţare europeană din România”, afirmă Rareş Niculescu.
