Ca urmare a apariției bruște și a manifestării în forță a fenomenelor meteo din ultima perioadă (temperaturile scăzute înregistrate în zona colinară a României), s-au înregistrat pierderi în sectorul pomi-viticol chiar și de 100% (la nuc, în zona colinară), iar în podgoriile din nordul Moldovei, mersul vremii a cuprins ninsori şi temperaturi minime absolute în aer şi sol (-1,4 grade Celsius) sub pragul de îngheţ al lăstarilor, care au condus la pierderi mari de 70–90%, se precizează într-un comunicat de presă al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS).

În plus, potrivit Agerpres, în perioada următoare este necesară determinarea pagubelor înregistrate, cât şi constatarea şi transmiterea daunelor către comisiile locale.

„Temperaturile scăzute înregistrate în zona colinară a României (-4 grade Celsius, până la -6 grade Celsius), în perioada 20 - 24 aprilie 2017, reprezintă un fenomen rar, care nu a mai fost înregistrat de staţiile meteorologice ale staţiunilor noastre niciodată. Aceste temperaturi survin după o perioadă de temperaturi foarte ridicate din luna martie şi prima jumătate a lunii aprilie, ceea ce a dus la un avans fenologic de 7 - 10 zile în perioada de temperaturi negative. Temperaturile minime au fost înregistrate de către senzorii din staţiile meteorologice ale unităţilor de C-D amplasate în livadă”, spun specialiștii ASAS, toate acestea în contextul în care speciile pomicole seminţoase (măr, păr, gutui), nucifere (nuc) şi arbuştii fructiferi (căpşun, afin, zmeur, coacăz) se aflau în plină fază de înflorire. Mai mult, speciile pomicole sâmburoase (prun, cireş, vişin, cais, piersic) se aflau în faza de sfârşitul înfloritului până la fruct tânăr, în funcţie de soi şi zona climatică.

În cazul prunului, au adăugat cei de la ASAS, plantațiile aparținând Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti - Mărăcineni, cele de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă (SCDP) din Râmnicu Vâlcea, de la SCDP Tg. Jiu și de la SCDP Voineşti au înregistrat pierderi de până la 95%. Și asta, în timp ce în zonele Iaşi şi Bistriţa nu au fost înregistrate pierderi mai mari de 35%. Printre soiurile cele mai afectate sunt Stanley şi Anna Spath.

La cireş au fost puternic afectate plantații în aceleaşi zone ca şi prunul, soiuri ca Regina, Kordia, în proporţie de 95%. În zona Iaşi, cireşul a fost afectat într-o pondere de 35%.

La piersic şi cais: zona principală Dobrogea nu a fost afectată.

Nucul a fost afectat însă 100% în zona colinară.

Cu privire la plantațiile de măr, în acest caz au fost înregistrate pagube în special în zonele Piteşti, Voineşti, Tg. Jiu, prin afectarea florilor în proporţie de la 36% la soiul Golden până la 80% la soiul Idared.

Cultura de căpşun a fost afectată 90% în zona colinară.

Ca soluții de management al situației, cercetătorii ASAS propun determinarea cu rigoare a pagubelor înregistrate (prin secţionarea organelor de rod), constatarea şi transmiterea daunelor către comisiile locale. Totodată, lipsa/diminuarea rodului din acest an nu trebuie să ducă la abandonarea plantaţiilor, recomandându-se tratamente fitosanitare pentru menţinerea unui frunziş normal, care să susţină diferenţierea rodului pentru următorul an (trebuie aplicată o tehnologie de criză prin diminuarea cantităţilor de îngrăşăminte şi aplicarea unor tratamente numai pentru sănătatea frunzişului).

Instituţia susţine că este necesară plata cât mai rapidă a primelor de asigurare la producătorii asiguraţi. În eventualitatea susţinerii de către MADR a pierderilor, contravaloarea lucrărilor tehnologice deja efectuate în livezi până la înregistrarea pagubelor este de circa 2.500 lei/ha.

În domeniul viticulturii, îngheţurile târzii au afectat lăstarii principali şi implicit producţia, diferenţiat în funcţie de amplasarea plantaţiilor viticole şi de pornirea în vegetaţie a soiurilor vinifere.

„Pierderi mari de 70-90% în podgoriile din nordul Moldovei”

Mersul vremii a cuprins ninsori şi temperaturi minime absolute în aer şi sol ( -1,4 grade Celsius) sub pragul de îngheţ al lăstarilor, fapt care a condus la pierderi mari de 70-90% în podgoriile din nordul Moldovei. În cazul de față, refacerea butucilor este posibilă numai din mugurii dorminzi.

În zona centrală (Odobeşti), temperaturile scăzute au afectat lăstarii principali mai ales la şes şi la plantaţiile tinere cu forme de conducere semiînaltă şi înaltă.

În partea de sud ;i de sud-est a Moldovei (Dealu Bujorului), temperaturile de -3,4 grade Celsius au afectat lăstarii principali şi producţia în proporţie de 15 - 90%. În Dobrogea (Murfatlar) nu s-au înregistrat pierderi datorită dezmuguritului întârziat al majorităţii soiurilor. În podgoriile din Transilvania (Blaj) se estimează pierderi între 20% și 80%, în cazul amplasării plantaţiilor pe şes.

În podgoria Dealu Mare, temperaturi de -1,2 grade Celsius au afectat parţial producţia (15-50%), iar în vestul ţării, pierderi mai mari se înregistrează la şes şi mai puţin pe versanţi şi pe platouri.

De asemenea, pe şes s-au înregistrat pagube la plantaţiile de portaltoi, unde au îngheţat lăstarii porniţi în proporție de 50%, ceea ce va determina o întârziere a vegetaţiei cu aproximativ două-trei săptămâni, care se va repercuta asupra numărului de butaşi maturaţi, într-o pierdere de 15%.

O situaţie aparte o prezintă plantaţiile din centrele viticole Bujoru şi Pietroasa, unde se estimează pierderi şi în plantaţiile viticole amplasate pe versanţi, de până la 60%.

„În concluzie, starea de vegetaţie a plantaţiilor viticole la acest moment este bună, cu excepţia plantaţiilor viticole amplasate la şes şi la baza pantei din majoritatea arealelor viticole, unde se estimează pierderi de producţie cauzate de brume şi îngheţuri târzii, cuprinse între 15% și 100%. Gradul de afectare a rodirii plantaţiilor de vie va putea fi stabilit mai precis ulterior, când plantele intră în vegetaţie normală”, se precizează în comunicatul dat publicității de Agerpres.

Ca urmare, ASAS recomandă refacerea viţelor afectate de brume târzii de primăvară în perioada dezmuguritului. Refacerea se bazează pe capacitatea de lăstărire a ochilor secundari încă neporniţi în vegetaţie la survenirea brumei şi a celor dorminzi de pe cordoane. Lăstarii fără rod se ciupesc când aceştia ajung la 5-7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor purtători de inflorescenţe.

De asemenea, instituţia propune refacerea butucilor afectaţi de brumele târzii de primăvară, după emiterea lăstarilor.

În funcţie de momentul apariţiei brumelor şi de intensitatea acestora, este necesară aplicarea următoarelor soluţii de refacere: tăieri de refacere a butucilor cu vârfurile lăstarilor afectaţi de brumele târzii de primăvară. Tăierea constă în suprimarea porţiunilor de lăstari afectate ireversibil (veştejite), refacerea vegetaţiei, fiind asigurată de copilii care pornesc de la subsuoara frunzelor în curs de formare, care prelungesc vârfurile de creştere a lăstarilor. Vegetaţia se reface rapid, fără a fi afectată producţia de struguri.

ASAS indică tăieri de refacere a butucilor afectaţi de brumele târzii pe 1/3 - 2/3 din lungimea lăstarilor. Se îndepărtează prin tăiere porţiunile de lăstari cu frunze şi inflorescenţe afectate. Refacerea vegetaţiei are loc pe baza copililor emişi. Inflorescenţele rămase neafectate, plus cele noi care se formează pe copili, pot asigura realizarea parţială a producţiei.

În plus, agronomii ASAS recomandă tăieri de refacere a butucilor cu lăstari afectaţi integral de brumele târzii. Se suprimă prin tăiere lăstarii afectaţi de brumă de la punctul de inserţie pe lemnul anual. Refacerea vegetaţiei se bazează pe pornirea în vegetaţie a lăstarilor din ochii dorminzi de pe lemnul multianual. Lăstarii se ciupesc când ajung la 5-7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor care sunt purtători de inflorescenţe. Se asigură astfel elementele de rod pentru anul următor şi chiar realizarea unei mici producţii în anul în curs.