Parlamentul European a adoptat marți, 7 iunie 2016, o rezoluție referitoare la practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, document de poziție prin intermediul căruia eurodeputații solicită Comisiei Europene să vină cu propuneri împotriva acestora, pentru a asigura astfel venituri corecte pentru fermieri, dar și o paletă cât mai largă de produse pentru consumatori.
Conform unui comunicat de presă remis la redacție, liderul delegației eurodeputaților social-democrați din România, Viorica Dăncilă, își exprimă satisfacția față de adoptarea de către Parlamentul European a rezoluției, un semnal pe care Parlamentul European îl transmite în vederea susținerii producătorilor din sectorul agroalimentar, de multe ori lăsați la voia întâmplării în relația cu marile rețele de retail.
„Această rezoluție este un semnal pe care Parlamentul European îl dă, în sprijinul fermierilor. Este un semnal pozitiv pentru producătorii de bunuri de consum alimentar și care, de multe ori, nu sunt protejați în relația cu marile rețele comerciale. Este important ca eforturile acestor oameni să fie recompensate corespunzător, la fel cum este important pentru consumatori să beneficieze de produse de calitate, la prețuri decente.
Îmi exprim speranța că oficialii responsabili din Comisia Europeană vor da cât mai rapid curs solicitărilor făcute prin intermediul acestei rezoluții. Rezoluția servește deopotrivă fermierilor români, despre care știm deja că au de multe ori dificultăți în a-și vinde și distribui produsele în condiții echitabile.
Am votat cu toată convingerea această rezoluție. De când mă aflu în Parlamentul European, am avut ca unul dintre principalele obiective să apăr interesele producătorilor români și ale consumatorilor și cred că acest act servește la atingerea obiectivului menționat” a precizat eurodeputata PSD.
La rândul său, raportorul PE Edward Czesak, a precizat că încă sunt multe de făcut pentru a îmbunătăți relațiile dintre furnizori și rețelele de retail și solicită CE instrumente noi de luptă împotriva practicilor incorecte.
„Inițiativele de până acum nu au fost eficiente. De aceea facem acum mai multe sugestii. Trebuie făcut mai mult pentru a îmbunătăți relațiile dintre furnizori și supermarketuri și hipermarketuri, în special în ceea ce privește așa-numita teamă (fear factor). Cerem de asemenea Comisiei Europene să facă mai mult în ceea ce privește noile instrumente care ne-ar putea ajuta să luptăm, împotriva practicilor incorecte”, a declarat raportorul PE Edward Czesak (ECR, PL). „Toți actorii din lanțul de distribuție alimentară trebuie să aibă aceleași drepturi”, a adăugat el.
Dezechilibrele de venituri și de putere în sectorul alimentar trebuie combătute urgent pentru a îmbunătăți puterea de negociere a fermierilor, se arată în rezoluția aprobată cu 600 de voturi la 48, cu 24 de abțineri. Eurodeputații subliniază faptul că prețurile de vânzare sub costurile de producție și utilizarea incorectă a alimentelor agricole de bază cum ar fi lactate, fructe și legume drept principale alimente vândute la prețuri subevaluate de către marii distribuitori amenință durabilitatea pe termen lung a producției UE în aceste domenii.
Fermierii și întreprinderile mici și mijlocii sunt în mod deosebit vulnerabili la practicile comerciale incorecte (UTPs). Uneori sunt forțați să vândă în pierdere atunci când negocierile privind prețurile cu un partener mai puternic le pune în situație dezavantajoasă, cum ar fi împunându-le să suporte costurile reducerilor din supermarket. Consumatorii sunt și ei dezavantajați, întrucât accesul la produse noi și inovatoare și paleta de opțiuni sunt reduse, mai spun deputații.
Sunt necesare măsuri puternice pentru a învinge ”teama” (”fear factor”) de furnizori
Schemele voluntare și de auto-reglare au dus până acum la „rezultate limitate”, din cauza lipsei unei aplicări corespunzătoare, reprezentării limitate a fermierilor, conflictelor de interese între părți, mecanismelor de mediere care nu reflectă „teama” („fear factor”) de furnizori și a faptului că nu se aplică întregului lanț alimentar, subliniază deputații. O legislație cadru europeană este necesară pentru a lupta împotriva practicilor comerciale incorecte (UTP) și pentru a asigura că fermierii și consumatorii europeni pot beneficia de condiții corecte de vânzare și cumpărare, se mai spune în text.
UTPs sunt, de exemplu, întârzieri ale plăților, restricționarea accesului la piață, modificări unilaterale sau retroactive ale contractului, anulare neprevăzută și nejustificată a contractelor, transferuri incorecte ale riscului comercial și transferul costurilor de transport și depozitare către furnizori.
UE are deja legislație pentru combaterea practicilor comerciale incorecte ale companiilor față de consumatori (Directiva 2005/29/CE), dar nu există reguli UE pentru combaterea practicilor incorecte între diferiți operatori din sectorul alimentar. UTPs sunt acoperite parțial de legislația privind competiția. Parlamentul crede că Supply Chain Initiative și alte sisteme naționale și europene voluntare ar trebui promovate ”ca un supliment la mecanisme efective și puternice de aplicare la nivelul statelor membre, care să asigure că toate plângerile pot fi depuse anonim și care să stabilească penalități descurajante, în coordonare cu UE”. Deputații încurajează producătorii și comercianții, inclusiv organizațiile fermierilor, să se implice în astfel de inițiative.
PE a adoptat marți, 07 iunie, propunerea de Rezoluție referitoare la practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare. Eurodeputații solicită Comisiei Europene, prin intermediul rezoluției votate cu o largă majoritate, să propună măsuri care să ducă la realizarea unor relații comerciale corecte și transparente între producătorii, furnizorii și distribuitorii de alimente.
Și totuși, românii nu vor hipermarketuri, dar cumpără la greu din ele!
În contrapartidă, nu cu mult timp în urmă anunțam că retailul modern continuă să reprezinte un pilon principal de creștere a consumului, atingând o cotă de piață record, de 60%, în primul trimestru al anului 2016, pe fondul reducerii TVA la produse alimentare si băuturi non-alcoolice și al creșterilor salariale, în condițiile în care, la nivel declarativ, toată lumea duce un „război” cu cu mult blamatele mari rețele de magazine.
„Dacă până în 2008, retailul modern creștea cu aproximativ 2-3 puncte procentuale anual în detrimentul celui tradițional, în primele trei luni ale anului creșterea este semnificativă, de 4 puncte față de aceeași perioadă a anului trecut”, afirma Raluca Răschip, Consumer Goods & Retail Director GfK România, cu ocazia lansării unui studiu de specialitate.
Potrivit spuselor oficialului GfK, primele trei luni ale acestui an au reprezentat un reviriment pentru FMCG, creșterile salariale și banii rămași în buzunarele cumpărătorilor din scăderea de TVA reprezentând bani întorși în consum.
“Consumatorul român s-a mai relaxat, odată cu slăbirea presiunii economice. Primul trimestru din 2016 a însemnat un nou început pentru jucătorii din FMCG, odată cu creșterea puterii de cumpărare a românilor datorată reducerii TVA la produse alimentare si băuturi non-alcoolice și a creșterilor salariale. Beneficiul este că acești bani în plus în buzunarul consumatorilor se întorc acum în consum, iar 2016 dă semne bune de continuare a creșterii”, concluzionează Raluca Răschip.
Hipermarketurile înregistrează cea mai mare rată de creștere dintre toate canalele. Acestea câștigă mai bine de un punct procentual, până la 29% cotă de piață datorită creșterii valorii coșului de cumpărături. În afară de coșuri mai mari de cumpărături pentru fiecare vizită, supermarket-urile sunt vizitate de mai multe gospodării și ajung la 17% cotă de piață. Discounterii arată o traiectorie diferită de creștere, reușind să crească și frecvența de cumpărare.
Atât demersurile europarlamentarilor, cât și cele ale deputaților români vizavi de prezența preponderentă a produselor românești la raft par sortite eșecului.
Vorbim în acest caz de data de 10 mai 2016, zi în care Pl-x nr.798/2015 a fost trimisă înapoi la Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, pe motiv că a apărut sub formă de inițiativă legislativă, și nu de amendamente.
În urma primirii raportului favorabil de la Comisie, la data de 3 mai a.c., inițiativa legislativă Pl-x nr.798/2015 de modificare a Legii 321/2009 era înscrisă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. În urmă cu o lună de zile, mai exact pe 10 mai 2016, moment în care ar fi trebuit să se dea votul final, deputatul PSD Pâslaru Florin Costin a cerut retrimiterea proiectului înapoi, la Comisia pentru agricultură, conform Active News.
Potrivit spuselor alesului, proiectul de lege a fost retrimis la discuții pe motiv „pe procedură”, „având în vedere că pe traseu, mult mai vechi introduse pe traseul legislativ, există alte trei legi (n.r. – proiecte legislative) și că acest proiect de lege a fost înaintea altora care au fost ținute la sertar, mai mult decât atât, s-au luat din acele proiecte de lege care, repet, au fost dinainte, s-au luat 90% din text. Noi am fi dorit să vină ca amendamente, nu ca un nou proiect de lege. Pentru acest lucru, vă trimit... vă propun retrimiterea acestei propuneri legislative la comisie”, afirma Pâslaru, în speach-ul susținut de la tribuna Camerei Deputaților. Voturile pentru întoarcerea la Comisie a proiectului de act normativ pentru o lună de zile au fost 143 pentru, 66 împotrivă, respectiv trei abțineri.
Inițitiva legislativă blocată în Parlament prevedea amenzi de 150.000 de lei, cât și faptul că autoritățile pot închide supermarketul pentru o perioadă de până la șase luni, în funcție de abateri, dacă acestea sunt repetate sau dacă cer producătorilor comisioane și le facturează servicii, adică taxele de raft. Eliminarea acestor taxe e contestată de marile lanțuri de magazine care spun că acestea reprezintă costuri de marketing, de promovare a produselor.
Retailerii nu erau mulțumiți de forma pe care o luase Legea 321 încă de la finele lunii aprilie. Decizia din 10 aprilie, previzibilă?
Forma pe care a luat-o Legea 321 (a supermarketurilor) după ce a trecut de Comisia de resort din Camera Deputaților (for decizional) îi nemulțumea pe retaileri încă de la finele lunii aprilie, cu mult înainte de trimiterea Pl-x 798/2015 în plen, fapt care i-a determinat pe mulți să creadă că lobby-ul marilor retaileri funcționează.
Aceștia considerau că prezența a 51 la sută produse românești la raft este una discriminatorie față de altele care provin din state membre ale Uniunii Europene (UE), fapt care ar putea genera inclusiv acțiuni de infringement asupra țării noastre, declara pentru Revista Fermierului Florin Căpățână, vicepreședinte AMRCR, director relații instituționale și dezvoltare durabilă, Carrefour.
Oficialul AMRCR recunoștea totodată că asociația pe care o reprezintă a încercat modificarea amendamentelor aduse actului normativ, inclusiv abrogarea sa și prin propunerea creării unuia nou, lege care să pornească pe baze noi, „de la alte premise”, demers care s-a soldat însă cu un eșec. Cel mai „fierbinte cartof” pentru marii comercianți îl reprezintă prezența la raft a nu mai puțin de 51 la sută produse agroalimentare românești, pe tot parcursul anului, excepție făcând situațiile speciale în care nu se poate respecta procentajul stabilit, de exemplu în lunile de iarnă.
Promisiuni, de protest
Invitat ieri la „protestul” LAPAR, după mulțumirile de rigoare, Nini Săpunaru, șeful Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, a intervenit cu laude proaspăt sosite din clădirea impunătoare – Parlamentul – pe care cu ceva timp în urmă, oierii, bacii țării, o arătau cu degetul. Vorbea de Legea 321...
„(...) Toți cei care suntem aici, tot spectrul politic din Comisia pentru Agricultură, toți am votat Legea 321. Legea 321, așa cum este ea în forma prezentată, nu mai seamănă cu nicio propunere legislativă inițială. Ea, de fapt, este proiectul dumneavoastră. Domnul Laurențiu Baciu, domnul Emil Dumitru, domnul Gheorghe Macovei, domnul Ionică Nechifor, toți au participat la această lege împreună cu noi și amendamentele de acolo sunt făcute împreună cu dânșii. Este legea dumneavoastră, nu este neapărat legea noastră. Avem un proiect în pregătire al domnului Munteanu, care este acum în Senat și s-ar putea să vină înapoi la noi, un proiect care poate să reglementeze și vom încerca să reglementăm în această lună, acest regim al vânzării terenurilor. Și, la fel, această lege o vom discuta împreună cu dumneavoastră, ca să avem acordul dumneavoastră când ne ducem cu ea în Parlament. Nu suntem dușmanii dumneavoastră, toate lucrările în Comisie s-au făcut împreună cu reprezentanții dumneavoastră și, în general, în ultimele șase luni de zile n-a ieșit nimic fără să ne consultăm cu reprezentanții dumneavoastră în Comisie”, afirma el.
Pl-x 798/2015, pe ordinea de zi a Comisiei de Agricultură, 8 iunie 2016
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare (Pl-x 798/2015) – lege ordinară - Respinsă de Senat -3.11.2015 se află pe ordinea de zi a Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților, Cameră decizională de altfel. Va fi prezentat raportul Comisiei pentru Agricultură (Adoptare) – distribuit – 26.04.2016 și Raport înlocuitor (Adoptare)– distribuit – 24.05.2016.
Mai multe despre documentația disponibilă, aici: http://www.cdep.ro/caseta/2016/06/07/pl15798_rp.pdf
Îmi aduc aminte de luna noiembrie 2012, an în care LAPAR organiza un amplu miting împotriva guvernanților conduși pe atunci de Victor Viorel Ponta și nu dă deloc cu semnul egal când mă gândesc cât de bine a ieșit protestul de azi, 7 iunie 2016; fără nasuri sparte, îmbrânceli, amenzi și senzația de luptă pentru ceva.
De ce spun asta: rar mi-e dat să opinez pe tema protestelor; relatarea este mai la îndemână. Chiar și reportajul. Poate opinez bine, poate nu, până la urmă nici nu mai contează. Ce este important este faptul că în 2012 scriam cu patos de pe holurile Guvernului, alergând cu laptopul în mână către „câmpul tactic” din Piața Victoriei - „Un fermier s-a ales cu fractură de piramidă nazală, iar un altul cu traumatisme la ambele brațe, după ce amândoi au fost bruscați, conform declarațiilor lor, ridicați și duși cu forța în duba Jandarmeriei de către unii dintre luptătorii aflați în dispozitivul dislocat în fața Palatului Victoria, cu ocazia mitingului agricultorilor și zootehniștilor afiliați LAPAR, FCBR și HOLSTEIN.RO, «SOS Salvați Agricultura României»”.
Ce vremuri...
Azi am savurat cu plăcere două plăcinte, un suc de fructe și, cu reportofonul în mână, mă bronzam. Ba chiar am și socializat. Asistam însă pasiv la un show foarte bine pus la punct de altfel, unul total diferit față de lupta pe baricade din 2012 unde îl admiram pe Laurențiu Baciu care striga precum un vajnic luptător în oastea lui Ștefan: „Pe ei voinicii mei!”.
Nici discursul de astăzi al băcăuanului n-a fost lipsit de patos; prea mult. Oierii din fundal (bacii noștri vajnici, luptători până la ultima picătură de sânge) însă, dovedeau aproape cu lacrimi în ochi că problemele îi năpădeau, iar lupta lor era alta. Chiar au încercat să arunce laptele pe jos și cu grai dulce-amar arătau către aleșii din Parlament. A doua oară, în fața ministrului, au fost opriți. Deh, protocolul.
Ce a urmat însă?
Pentru a nu fi acuzat de părtinire, voi selecta o serie de afirmații apropiate declarațiilor de dragoste, direcționate dinspre organizatorii mitingului față de tehnocrați și politicieni, deopotrivă. De felul meu, sunt mai sindicalist. Cred în lupta poporului pentru binele tuturor. De aceea, nu sunt deloc de părere că adunarea de astăzi a fost un protest în adevăratul sens al cuvântului.
Vinovata pentru întârzierea plății subvențiilor, o angajată APIA? Nu mai e vinovat „acel Horumbă”?
Primul paragraf care poate fi comentat este cel în care, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, vorbește despre „vinovata” care ar fi generat haosul din interioriul APIA, degringoladă care a scos în ultimele șapte luni în stradă mii de oameni, de trei ori. „Acel Horumbă”, Nicolae Horumbă pe numele său întreg, fostul director general adjunct al APIA ar fi „interpretat legislația europeană după bunul plac”, fapt care ar fi dus la întârzierea plății subvențiilor. Cine e până la urmă vinovat?
„Din sursă sigură, întârzierea plății către zootehnie este cauzată de faptul că un funcționar al APIA și-a permis să nu semneze un contract pentru că așa a înțeles doamna respectivă. Acea doamnă și-a luat în fiecare lună salariul, fără să fie penalizată, pentru că este iar o lege anapoda unde funcționarul public este Dumnezeu. Indiferent ce face, nu poate să ia nimeni vreo măsură cu el, pentru că este protejat de lege. Și chiar un ministru fiind, îl dă după aceea în judecată dacă ia măsuri de abuz în serviciu. Sunt stat în stat. Le-au creat aceste legi în care o parte din cei care numai consumă și nu produc, sunt apărați de legea respectivă”, a afirmat Baciu în deschiderea evenimentului.
Am încercat din trei să aflăm numele doamnei. Tot încerc...
Apoi, iată alte două elemente importante – funcționar „vinovat”, ministru „victimă”, aspecte rostite azi și menite să genereze anumite reacții în public. Doar zgomot de talangă am auzit. Sincer.
„În ultima vreme, spre deosebire de ceilalți miniștri, putem să-l asimilăm (n.r. - pe Achim Irimescu) cu un singur ministru care a ținut la agricultori – cu Remeș. Vreau să vă spun că este bine intenționat și un funcționar al statului poate face treabă dacă îl ajutăm și noi”, a fost prima declarație stupefiantă care mă făcea să cred că Laurențiu Baciu de pe acea scenă nu era acel Laurențiu Baciu pe care am ajuns să-l cunosc și să-l apreciez atât de mult. Luptătorul moldovean în care aveam încredere. Greșesc? Dacă da, îmi cer scuze. Înseamnă că n-am învățat nimic în toți acești ani de presă.
„Trebuie să înțelegem că prezența ministrului aici este să lămurească anumite probleme. Încă o dată fac apel, hai să punem întrebări pertinente, nu se rezolvă acum și să nu credeți că strângând din dinți sau arătând pumnul, rezolvăm vreo problemă. Este un respect pentru noi faptul că a venit încoace pentru că, până acum, și trebuie s-o recunoaștem, niciun ministru n-a venit în rândul nostru. Am colindat tot Bucureștiul acesta și nu s-a sinchisit nimeni, că n-a avut nimeni curajul răspunderii. Până la urmă el are o răspundere, a avut curajul și a venit aici. Acum ce facem? Îi luăm pielea? A lua o măsură cu un ministru care este de bună credință, nu rezolvă problema. Noi trebuie să căutăm acolo unde este buboiul, pe românește. Acolo trebuie să-l scoatem, și noi îl scoatem. Domnule ministru, noi vă mulțumim pentru faptul că ne-ați surprins cu vizita dumneavoastră, eu vă mulțumesc în numele tuturor, că au avut posibilitatea să veniți să ne explicați”.
N-am reușit să înțeleg ce se întâmplă. Recunosc, la proteste am mai fost. Rar mi-a fost însă dat să văd o asemenea apropiere între un fermier și un oficial guvernamental. Poate nu știu eu multe lucruri...
Laude și pentru Comisia de Agricultură
Același fenomen neînțeles s-a petrecut și atunci când și-au făcut apariția pe scenă, ca niște adevărați învingători, membrii Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților; invitați de șeful LAPAR. Cea mai bună Comisie de 25 de ani încoace? Nu cu mult timp în urmă și aceștia erau huliți.
„Este cea mai bună Comisie de Agricultură de 25 de ani încoace, în care veteranul ei, domnul fost ministru, Petre Daea, are un cuvânt de spus. Nu o dată ne-a convins, chiar dacă dumneavoastră nu l-ați auzit, unii din noi au fost acolo că au fost chemați la foarte multe legi; aveai impresia că este un fermier înrăit. De asemenea, ne-am bucurat de intervențiile domnului Munteanu, de intervențiile domnului Scarlat, astfel că, în acest sens, am găsit la câteva legi, și vă asigur că le știu poziția, și Legea Vânătorii va ieși cum ne trebuie. S-a încercat, practic, prin acea lege, să-și bată cineva joc de noi, dar mai este timp suficient să iasă cum ne trebuie, cum, de altfel, sper domnule ministru Daea că n-o să vă despărțiți niciodată de acest segment al economiei naționale și, astfel, să vă gândiți atunci când se votează Legea 321, să votați o lege pentru români, în interesul securității alimentare românești. Și dacă mâine este pe ordinea de zi, aș vrea ca mâine pe timpul acesta sau ceva mai târziu să aflăm că Legea 321 a fost votată în favoarea noastră, a celor de aici, a agricultorilor din România”, a afirmat liderul LAPAR.
După mulțumirile de rigoare, Nini Săpunaru, șeful Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, a intervenit cu laude proaspăt sosite din clădirea impunătoare – Parlamentul – pe care cu ceva timp în urmă, oierii, bacii țării, o arătau cu degetul. Parcă jucam într-un film mut.
„Astăzi eram adunați ca să discutăm modificări la Legea Cooperației. Vă anunțăm că avem de gând să scutim de impozit în primii cinci ani cooperativele care se înființează. De asemenea, domnul ministru ne-a anunțat că la negocierile cu cei de la Comisia Europeană. Există posibilitatea să intensificăm sprijinul financiar pe proiecte europene pentru cooperative, să ne ducem până la 80-90 la sută. Toți cei care suntem aici, tot spectrul politic din Comisia pentru Agricultură, toți am votat Legea 321. Legea 321, așa cum este ea în forma prezentată, nu mai seamănă cu nicio propunere legislativă inițială. Ea, de fapt, este proiectul dumneavoastră. Domnul Laurențiu Baciu, domnul Emil Dumitru, domnul Gheorghe Macovei, domnul Ionică Nechifor, toți au participat la această lege împreună cu noi și amendamentele de acolo sunt făcute împreună cu dânșii. Este legea dumneavoastră, nu este neapărat legea noastră. Avem un proiect în pregătire al domnului Munteanu, care este acum în Senat și s-ar putea să vină înapoi la noi, un proiect care poate să reglementeze și vom încerca să reglementăm în această lună, acest regim al vânzării terenurilor. Și, la fel, această lege o vom discuta împreună cu dumneavoastră, ca să avem acordul dumneavoastră când ne ducem cu ea în Parlament. Nu suntem dușmanii dumneavoastră, toate lucrările în Comisie s-au făcut împreună cu reprezentanții dumneavoastră și, în general, în ultimele șase luni de zile n-a ieșit nimic fără să ne consultăm cu reprezentanții dumneavoastră în Comisie”.
Deja nu mai înțelegeam nimic. Nu înțelegeam de ce fermierii sunt până la urmă acolo. Era miting de protest sau de susținere politică?
Politician cu ștaif și experiență, Petre Daea a preluat microfonul și a ținut și el un curs de retorică. El recunoaște că formatul de discuții preferat nu era nicidecum protestul și i-a rugat pe fermieri pe un ton ferm să-i lase pe deputații „agricultori„ în pace să muncească. Cert este că așa s-a întâmplat. Talăngi și... atât.
„Lăsați-ne împreună cu reprezentanții dumneavoastră care sunt aici sau care vor veni de mâine încolo la muncă în Comisie, să rezolvăm cu atenție, cu răbdare, cu echilibru, problemele pe care dumneavoastră le-ați ridicat. V-aș ruga să aveți încredere în colegii care vă reprezintă în Comisia pentru Agricultură și care sunt alături de dumneavoastră. (...) Astăzi sunteți la București să dialogați cu noi într-un format pe care eu nu mi l-aș fi dorit ca om, știindu-vă ce aveți de făcut acasă. Este doar o secvență a preocupării dumneavoastră. Lăsați-ne pe noi, împreună cu reprezentanții pe care îi aveți (și sunt oameni valoroși) să punem la punct ceea ce astăzi nu este în regulă și care vă dezavantajează viața și activitatea concretă”, a spus Daea.
Nu noi, ceilalți sunt de vină
Tipic declarațiilor politicianiste, șeful MADR, Achim Irimescu și-a pornit discursul de pe scenă cu acuze către fostul Guvern. Era de înțeles. Venise la protest ca un adevărat învingător.
„Nu se datorează Guvernului actual întârzierea. Am (...) recuperat foarte mult din întârziere. Spre exemplu, când am cerut o programare în ce dată vor începe plățile, mi s-a spus 27 aprilie; am reușit cu mari eforturi 8 aprilie. Sigur că vă înțeleg perfect și vă dau toată dreptatea, nu este normal ce se întâmplă, întârzierile foarte mari pentru alocarea și plata banilor”, spunea că amărăciune în glas ministru tehnocrat. „Sunt convins că toți așteptați acești bani și vă înțeleg perfect. Este adevărat că au fost niște decizii care s-au luat cu întârziere în Ministerul Agriculturii și în Agenția de Plăți. Este vorba de faptul că ne-am complicat foarte tare anul trecut și au fost «n» scheme de plată (...). Eu înțeleg perfect nemulțumirea dumneavoastră și sunt alături de dumneavoastră, fiți convinși în acest sens. Am făcut eforturi foarte mari în ultima perioadă, s-a lucrat la APIA și noaptea, sâmbăta și duminica. Din păcate, directorul general Florin Faur, care a făcut eforturi foarte mari, a avut probleme medicale și este în spital. Sunt, repet, eforturi foarte mari pe care le face administrația, dar la fel, recunoaștem, s-a ajuns în situația în care suntem în ultima lună de plată”.
El a promis solemn că plățile nu vor întârzia, iar data limită de 30 iunie a.c. va fi respectată. Cu toate acestea, dacă termenul va fi depășit, statul va plăti penalitățile. Mă întreb, din banii cui? Că nu cred că domnul ministru va scoate din traista sa diferența...
„Eu pot să vă garantez că nu vor fi probleme. Oricum, și dacă s-ar fi ajuns în situația să se plătească după 30 iunie 2016, dumneavoastră (n.r. - fermierii) nu sunteți penalizați; diferența, penalizarea se alocă de la bugetul de stat, dar nu vom ajunge acolo, fiți convinși. Păcat că la animale nu s-au dat încă banii. (...) În condițiile în care modulul funcționează, banii se vor da în cel mai scurt timp, începând de săptămâna viitoare la animale”, a precizat ministrul de resort. „La cei care primesc fonduri pentru animale, vestea bună este că vor fi fonduri foarte mari. De exemplu, o să depășească 1.000 de euro la vaca de carne, o să depășească 800 de euro la vaca de lapte. Sunt sume foarte bune. Încercăm în continuare. Avem la plată ajutorul pentru motorină, 93 de milioane de lei pentru primul trimestru al acestui an. În această săptămână vor fi transferați banii în trezorerie. De săptămâna viitoare începe și la ovine. Subvenția totală la ovine este vorba de 10 euro pe cap de oaie. Sigur, eu unul nu sunt foarte mulțumit pentru că raportul între bovine și ovine este 1/6 și ar trebui să-l găsim și la subvenție printr-o sumă mai bună”.
Stenograma, sufletul protestului
Cum întotdeauna am încercat să dau dovadă de verticalitate, și de această dată las la latitudinea cititorilor să decidă dacă acesta a fost un protest în adevăratul sens al cuvântului sau doar un miting de susținere. Poate greșesc eu...
Ca o paranteză, reiterez afirmațiile de susținere ale unui mare fermier român la adresa mea, cu ocazia unui eveniment care a avut loc la ASAS cu ani în urmă; după protestele din 2012. Era un mesaj de susținere și se termina cam așa: ... (...) este singurul jurnalist care nu mi-a denaturat mesajul, iar dacă greșesc cu ceva, îl voi lăsa să scrie despre asta”. Așa am și făcut.
Iată însă câteva dintre schimburile de replici între organizatori și invitați. Delicioase.
Laurențiu Baciu: „Acum însă, am eu o întrebare la dumneavoastră, ca să fie finală. Oamenii aceștia, până la 30 iunie a.c., vor primi toți banii?”.
Achim Irimescu: „Absolut!”.
Laurențiu Baciu: „Avem promisiunea unui ministru. Rămâne să mai avem răbdare încă trei săptămâni, să vedem ce minune. De nu, domnule ministru, acum știm să venim și pe jos. Nu ne mai trebuie jandarmi să ne ducă autobuzele, venim pe jos; cunoaștem drumul”.
Moise Ötvös: „Domnule ministru, încă o dată, vă rog, repetați, până la 30 iunie primim banii?”.
Achim Irimescu: „Absolut!”.
Laurențiu Baciu: „Domnule ministru, credeți că până în toamnă, reușim să scoatem o lege a vânzării terenurilor, în care să putem pune la adăpost integritatea poporului român?”.
Achim Irimescu: „Da, și avem un proiect în discuție, numai că aștept ca dumneavoastră, reprezentanții producătorilor, să veniți s-o agreăm împreună pentru că este o lege de care dumneavoastră beneficiați în primul rând. Este musai să ne consultăm cum ne-am consultat întotdeauna, pe toate actele legislative, cu dumneavoastră și cu Parlamentul. Și cele două Comisii de Agricultură ale Parlamentului au fost alături de noi. Este foarte important să nu iasă o lege fără acceptul dumneavoastră. Vă propun, dacă nu săptămâna aceasta, săptămâna viitoare să agreăm un proiect de act legislativ pe care să-l promovăm cât mai rapid”.
Laurențiu Baciu: „Și acum, pentru că, vedeți, oamenii sunt amenințați pe propriile lor proprietăți, legea vânătorii ne va scoate pe noi de sub lupa aceasta a infracționalității?”.
Achim Irimescu: „Este musai să discutăm și proiectul de lege privind amendarea Legii Vânătorii, pentru că eu cred că trebuie să stabilim un echilibru foarte clar între producători, între vânători; nu este normal, spun eu, ca să neglijăm inclusiv Constituția, legea fundamentală a țării și sunt aspecte, mi le-au sesizat juriștii care pun semne de întrebare. În acest sens trebuie musai să fim de acord asupra unui proiect de lege, în primul rând cu crescătorii de ovine, cu fermierii și cu Parlamentul pentru că trebuie să adoptăm legi care să nu introducă disensiuni între categoriile de utilizatori ai Fondului Cinegetic și, bineînțeles, fermierii noștri. În ochii Guvernului, toți fermierii sunt egali. Ca urmare, nu trebuie să creăm niciun fel de discrepanță între categoriile de fermieri”.
Ionică Nechifor: „Domnule Daea, aici în fața fermierilor, pentru că știm că în curând veți intra în vacanță parlamentară, promiteți-ne că Legea Vânătorii va fi votată până la vacanța parlamentară pentru că ne trezim în toamnă că vom fi scoși de pe proprietățile noastre. O a doua problemă domnule ministru Daea, promiteți-ne că mâine Legea 321 va fi votată, aprobată și susținută în așa fel încât produsul românesc să fie protejat și susținut chiar și de către parlamentari pentru că și dumneavoastră consumați acest produs”.
Petre Daea: „Eu sunt un om stăpânit și nu purtător de vorbe, ci de fapte. Lăsați-ne să lucrăm împreună cu dumneavoastră și să facem ceea ce ne-ați solicitat”.
Quod erat demonstrandum.
Producătorii din sectorul agroalimentar protestează astăzi, începând cu ora 12,00, în Parcul Izvor din faţa Palatului Parlamentului, nemulţumiţi de întârzierea plăţii subvenţiilor din agricultură, dar şi din cauza amânării unor legi esenţiale pentru sector.
Mitingul de protest este organizat de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), împreună cu Federaţia Romovis, Federatia PROOVIS, Federaţia Naţională a Crescătorilor de Ovine din România (Dobrogea), Asociaţia Crescătorilor de Bovine din judeţul Covasna, Asociaţia Naţională a Crescătorilor de Vaci de Carne, Federaţia Naţională CAPRIROM.
Fermierii cer reglementarea fiscalizării (TVA, subvenţiile nu trebuie supuse fiscalizării, producătorii agricoli sunt supuşi unor abuzuri ANAF), iar responsabilii de întârzierea subvenţiilor să suporte consecinţele. Totodată, ei solicită ca vânzarea terenurilor agricole către străini să fie stopată în regim de urgenţă şi reglementări clare pe Legea etichetării produselor agroalimentare şi pe Legea Vânătorii, cea care, după „expirarea” OUG 60/2015, blochează din nou păşunatul între 6 decembrie şi 24 aprilie şi limitează numărul de câini la turma de oi şi pe Legea 321, produse româneşti în supermarketuri.
LAPAR precizează că mitingul este autorizat de catre Primaria Municipiului Bucureşti conform protocolului semnat miercuri, 1 iunie 2016 şi nu are nicio legătură sau caracter politic.
Schema desfășurării protestului:
- între orele 10:00 - 11:00, afluirea autocarelor din provincie către următoarele locuri stabilite la intrările în București: A1 în dreptul liceului Industrial Auto nr. 8, pe banda 1 de circulație; DN.1 – la Fântâna Miorița, pe banda 1 de circulație; - DN 2 și A3 - Șoseaua Colentina, în dreptul Parcului Plumbuita, pe banda 1 de circulație; - A2 - zona Policolor; - DN 6 - Șoseaua Alexandriei, zona Penitenciar Rahova;
- 11:00 - 12:00 – afluirea autocarelor din provoncie, sub supravegherea forțelor de ordine, din punctele de intrare în București spre alveola Parc Izvor. Debarcarea participanților se va face pe strada Izvor, tronsonul cuprins între Bulevardul Libertății și strada B.P. Hașdeu, pe banda 1 de circulație;
- după debarcarea participanților, autocarele vor fi îndrumate de către forțele de ordine pe B-dul Tudor Vladimirescu, unde acestea vor rămâne staționate până în momentul defluirii participanților;
- 11:00 - 12:00- grupare fermieri în alveola Parc Izvor;
- 12:00 - 16:00 - miting;
- 16:00 - 16:30 - defluirea individuală a participanților.
Chimiștii străini de la Wendelin Stark, parte din ETH Zurich, au reușit să dezvolte un nou tip de înveliș de sinteză menit să protejeze boabele de grâu de a fi mâncate de insecte dăunătoare.
În demersul lor, oamenii de știință s-au inspirat de la „umila” piersică și de la alte fructe din Familia Rosaceae.
Câteva straturi de acid polilactic învelesc bobul de grâu. O enzimă este încastrată în stratul cel mai de adâncime, în timp ce straturile de mijloc conțin amigdalină. Insectele pot elibera aceste două tipuri de substanțe în timp ce se hrănesc, obligând astfel enzima să convertească amigdalina în acid cianhidric. Această substanță poate slăbi sau omorî larvele insectelor.
„Nu sparge sâmburele de piersică și nu mânca miezul, este toxic!”. Cu toții cunoaștem sfatul pe care părinții ni-l dădeau în copilărie, înainte să înfulecăm prima noastră piersică. Miezul sâmburelui de piersică, ascuns în învelișul tare, similar cu cel al unei nuci, conține amigdalină, o substanță care se poate degrada în acid cianhidric în interiorul stomacului.
Însă piersicile, caisele și migdalele nu și-au dezvoltat acest sistem de apărare astfel încât să-i țină la distanță pe copii din a savura aceste fructe. În fapt, vorbim de capacitatea naturii de a proteja materialul semincer de a fi distrus de insecte.
Un grup de cercetători ai Wendelin Stark, parte a ETH Zurich, s-au inspirat din asta și au copiat în laborator sistemul defensiv al migdalului amar (Amygdalus communis var. amara), precum și al altor membri ai familiei Prunus. În prezent, ei dezvoltă un înveliș destinat protecției materialului semincer și care funcționează într-un mod similar cu acest model natural și care să fie la fel de eficace, însă care nu interferează cu germinația și este și biodegradabil pe deasupra.
Cianidele sunt sub-produse rezultate din hrănirea insectelor
Pentru a determina eficiența învelișului protector, cercetătorii au testat diferitele secvențe de straturi. Secvența care într-un final s-a dovedit a fi cea mai eficientă este compusă din mai multe straturi de acid polilactic (PLA), o substanță care este inofensivă atât oamenilor, cât și mediului. Ultimul strat, cel intern, conține o enzimă. Deasupra sa este un strat de acid polilalctic pur, urmat de două straturi în care precursorul de acid cianhidric – amigdalina – este încastrat, aceeași substanță existentă în miezul sâmburilor de migdal amar. Ultimul strat este compus din acid polilactic pur.
Dacă o larvă a unei insecte consumă aceste straturi, amigdalina este eliberată, iar apoi și enzima. Cele două substanțe se amestecă, iar amigdalina se descompune în acid cianhidric, component care taie apetitul larvei sau chiar o ucide.
Testare cu succes pe insectele dăunătoare. Cariul depozitelor, lovit cel mai tare
În colaborare cu institutul Julius Kühn din Berlin, cercetătorii au testat eficiența tratamentului lor pe o varietate de insecte dăunătoare cerealelor. Sistemul de apărare al migdalului amar s-a dovedit deosebit de eficace împotriva larvelor viermilor de făină (Tenebrio molitor), molia indiană de cămară (Plodia interpunctella), cât și a celor de dăunători ai depozitului cum este cazul cariului cerealelor (Rhyzopertha dominica). Acesta din urmă cauzează pagube considerabile depozitelor de grâu de pe întreg mapamondul.
Un număr semnificativ mai mic de adulți de cariul depozitelor au eclozat pe semințele învelite cu stratul protector, față de cele neprotejate. S-au reprodus într-un număr mult mai mic, iar larvele au crescut mai încet, deoarece mâncaseră mai puțin.
Cu toate acestea, învelișul nu a protejat 100% împotriva tuturor insectelor dăunătoare boabelor de grâu: tratamentul nu a fost eficient împotriva gărgăriței grâului (Sitophilus granarius). Acest tip de insectă dăunătoare nu-și depun ouăle pe bobul de grâu, în schimb efectuează o gaură în el, le depune în interior după care o sigilează. Larvele consumă bobul de grâu din interior, fapt care face ca acestea să nu intre în contact direct cu învelișul.
În plus, cercetătorii au fost capabili să demonstreze în condiții de laborator și în câmp că tratamentul nu a interferat cu germinața boabelor de grâu. În laborator, 98 la sută din materialul semincer protejat de acest înveliș au germinat. În condiții de câmp, bobul de grâu cu înveliș protector a germinat puțin mai târziu decât cele obișnuite, iar planta s-a dezvoltat inițial puțin mai greu. Chiar și așa, plantele de grâu au fost capabile să recupereze startul pierdut să ajungă la maturitate.
Un posibil înlocuitor al pesticidelor clasice
„Am demonstrat că acest nou tip de înveliș funcționează: cerealele sunt protejate de atacul insectelor și sunt utilizabile în condiții de câmp”, au explicat autorii studiului, Carlos Mora și Jonas Halter. Utilizarea acestui tip de tratament este la fel de eficient precum spreierea și nici mai scumpă decât utilizarea insecticidelor.
Cercetătorii ETH sunt convinși că acest tip de înveliș protector poate fi utilizat cu succes și la alte tipuri de culturii agricole.
„Metoda are potențial de a înlocui anumite pesticide sintetice”, este de părere Carlos Mora. „Nu doar că acest înveliș este biodegradabil, însă acesta asigură că materialul semincer își păstrează calitățile și în depozite”.
Lucrarea a fost publicată în data de 13 aprilie 2016 în Journal of Agricultural and Food Chemistry.
Măsuri clasice de combatere a dăunătorilor de depozit
Specialiștii români în protecția plantelor spun că depozitarea producției agricole peste iarnă presupune luarea unor măsuri de combatere a dăunatorilor de orice fel, care pot compromite și distruge tot ceea ce a fost stocat.
„Este absolut necesar controlul periodic al materialelor depozitate, deoarece există în permanență pericolul infestării cu dăunători de depozit, cum sunt și insectele (gărgărița orezului depozitat - Sitophilus oryzae, cariul cerealelor - Rhyzopertha dominica, gândacii făinii - Tribolium confusum, Tribolium castaneum, gărgărița grâului depozitat - Sitophilus granarius, gândacul tutunului - Lasioderma serricorne, gândacul din Surinam - Oryzaephilus surinamensis, molia fructelor uscate - Plodia interpunctella, gărgărița fasolei - Achanthoscelites obtectus s.a.), acarienii (acarianul făinii - Acarus siro) și alții”, afirmă dr. Viorel Rotaru și ing. Vicențiu Cremeneanu.
Aceștia produc pagube considerabile semințelor depozitate prin pierderi în greutate, reducerea germinației, modificarea compoziției și aspectului produselor, îmbolnăviri ale consumatorului etc.
În acest context se au în vedere unele aspecte esențiale privind prevenirea și combaterea unor eventuale atacuri, și anume controlul permanent al temperaturii și umidității din spațiile de depozitare pentru evitarea condițiilor favorabile atacului unor dăunători asupra semințelor sau materialului de plantat, combaterea rozătoarelor din diferite spații de depozitare ș.a.
Pe fondul instabilității atmosferice severe înregistrate în data de 31 mai 2016, anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă, în intervalul 14.10-18.10, toate cele trei unități de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) au intrat în stare de alertă și au realizat cu succes activități de combatere a căderilor de grindină.
„UCCG Moldova 1 Iași, a realizat ieri activități de combatere a căderilor de grindină la nivelul județului Iași în intervalul 15:47-16:38 când s-au lansat rachete antigrindină din patru puncte de lansare (Maxut-Deleni, Valea Racului, Ruginoasa și Hodora). Din aceste PL-uri, s-au înregistrat 12 intervenții active în atmosferă, care au protejat recoltele și comunitățile din zonă față de căderile de grindină. După cum se observă și pe imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, riscul de a se produce căderi de grindină a fost maxim, dimensiunea greloanelor variind pe alocuri între 1.27 și 2.54 cm diametru”, se precizează în comunicat.
Conform aceluiași document, tot marți, în raza de intervenție a UCCG Moldova 2 Vrancea, în jurul orei 18:30 s-au intervenit activ în atmosferă, prin lansarea a două rachete antigrindină din punctul de lansare Anghelești.
UPCCG Prahova a intervenit în intervalul orar 14:15-16:35 în cinci din cele opt puncte de lansare din cadrul unității. Astfel în PL Pietroasele au fost desfășurate opt acțiuni de combatere a grindinei, urmând patru acțiuni în Tohani, patru intervenții din Ceptura, două din Mehedința și o acțiune a avut loc din Tătaru, mai spun oficialitățile MADR.
„Eficiența intervențiilor a fost de 100%, în zona protejată de unitățile din cadrul SNACP nefiind înregistrate căderi de grindină. Insistăm asupra faptului că SNACP nu are în acest moment capacități de intervenție pentru combaterea căderilor de grindină la nivelul întregii țări, ci doar în zonele protejate de infrastructura antigrindină din cadrul celor trei unități operaționale”, se precizează în comunicat.
La momentul de față, sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) are capabilități de intervenție limitate la nivel regional, în funcție de amplasarea punctelor de lansare a rachetelor antigrindină. În sezonul de combatere a căderilor de grindină din anul 2016 sunt operaționale Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova, care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județele Prahova și Buzău, pe o suprafață de 180.000 ha, prin 11 puncte de lansare; Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iași care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județul Iași, pe o suprafață de 90.000 de ha, prin punctele de lansare amplasate în localitățile: Maxut, Valea Racului, Ruginoasa, Hodora și Coarnele Caprei, precum și Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județul Vrancea, pe o suprafață de 50.000 de ha, prin punctele de lansare amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești, conform datelor Ministerului Agriculturii.
Starea culturii de grâu din Franța – cea mai mare ca nivel din Uniunea Europeană (UE) – se degradează continuu, fiind preconizată a atinge niveluri mai mici decât cele de anul trecut, chiar dacă previziunile cu privire la totalul producției la nivelul întregii Uniuni Europene sunt pozitive.
Proporția culturii de grâu moale, franțuzesc, aflat în stare „bună” sau „excelentă”, era la nivelul zilei de luni, 23 mai 2016, de 83 la sută, în scădere cu două puncte procentuale de la săptămână la săptămână, au anunțat cei de la FranceAgriMer, citați de Agrimoney.com.
Chiar dacă procentajul este în continuare unul puternic, el reprezintă o viteză în plus adăugată procesului de declin înregistrat încă de la mijlocul lunii aprilie a.c., atunci când 92 la sută din cultura de grâu a Hexagonului era clasificată a fi în stare „bună” sau „excelentă”.
Acest total vehiculat mai nou extinde prăpastia față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut în Franța, atunci când 91 la sută din cultură era catalogată a fi încadrată în cele două condiții amintite anterior.
„Presiunea bolilor, tot mai mare”
Declinul, prezent într-un procentaj mai mic la celelalte culturi agricole, cum este cazul grâului durum și al orzului de toamnă, survine în contextul discuțiilor despre iarna blândă, situație care a limitat pe de-o parte efectele negative ale frigului asupra culturilor de grâu, dar care nu a afectat populațiile de insecte dăunătoare.
Unii comentatori au adus în discuție inclusiv temeri privind virusul piticirii galbene, o boală diseminată de populațiile de afide care au supraviețuit iernii relativ intacte și au fost încurajate și de o perioadă de primăvară cu precipitații însemnate.
La începutul acestei săptămâni, cercetători din cadrul biroului de agrometeorologie „Mars” din cadrul Comisiei Europene (CE) au afirmat că „singura temere care mai temperează așteptările privind producțiile” obținute la cerealele de toamnă, în Franța, „este presiunea sporită a bolilor, pe fondul vremii umede”.
Unitatea specializată a CE – Mars – a estimat producția de grâu moale, franțuzesc, din acest an, că va totaliza 7,64 tone la hectar, cu 0,3 tone pe hectar peste media cincinală, însă sub rezultatul obținut în 2015, de 7,92 tone la hectar, fapt care a propulsat producția țării la peste 40 de milioane de tone, în premieră.
„Previziunile s-au îmbunătățit”
Cu toate acestea, așteptările cu privire la recolta totală de grâu a UE, în acest an agricol, continuă să se îmbunătățească. Nu mai devreme de marți, 24 mai 2016, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) își revizuia în creștere previziunile de producție pentru acest an, inclusiv la grâu durum, cu 1,5 milioane tone, până la un total de 153,6 milioane tone.
„Perspectivele pentru zonele centrală și sud-estică a Europei s-au îmbunătățit după ploile recente. Chiar dacă, ocazional, temperaturile au coborât sub punctul de îngheț în anumite zone vestice, pagubele nu au fost însemnate”, au precizat cei de la IGC.
Separat, joi, 26 mai 2016, Comisia Europeană și-a revizuit și ea estimările cu privire la recolta de grâu moale cu 2,30 milioane tone, până la un total de 145,1 milioane tone.
Cu o revizuire în creștere și la producția de grâu dur, producția totală de grâu a Uniunii Europene pentru acest an este preconizată a totaliza 153,9 milioane tone.
Anul trecut, UE a „smuls” o recoltă-record de grâu de 160,1 milioane tone, incluzând aici și producția de grâu dur, conform estimărilor CE.
România, „la jumate” ca producție estimată în 2016. Vremea ține însă cu noi
La finele lunii martie 2016, CE își prezenta previziunile privind productivitatea grâului românesc. Specialiștii europeni estimau pe atunci un total de 3,81 tone/hectar, în scădere cu numai 1% față de totalul obținut în anul agricol anterior.
Chiar dacă sub 50 din randamentul înregistrat în Franța, cel estimat pentru România este cel mai mare nivel prognozat de Comisia Europeană în această perioadă în ultimele nouă sezoane, interval pentru care autoritățile de la Bruxelles au date statistice.
O recoltă medie finală de 3,81 tone/hectar la grâu ar fi, practic, cea de-a doua clasată în topul productivității pentru grâul românesc din ultimele 26 de sezoane agricole. Acest nivel de recoltă la hectar corespunde unei producții totale estimate la 7 milioane de tone. Volumul total este în media ultimelor cinci sezoane, dar cu 11,3% față de vârful de record istoric de vară trecută.
În perioada 1-7 iunie 2016, în cultura grâului de toamnă, rezerva de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a țării. În nordul, nord-estul și estul Moldovei, centrul și estul Dobrogei, vestul Crișanei și izolat în nord-vestul Banatului se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată și puternică).
Cerealierele de toamnă (orz şi grâu), înfiinţate în epoca optimă vor parcurge fazele de înspicare şi înflorire (10-100%), precum şi formarea/umplerea bobului (10- 80%). Cele mai avansate în vegetaţie sunt culturile din jumătatea de sud a ţării aflate la maturitatea în lapte (10-50%). În semănăturile tardive se vor semnala fazele de alungire a tulpinii (30- 100%), „burduf” şi înspicare (10-60%).
FranceAgriMer cu ochii pe România
Tot joi, 26 mai 2016, a fost reînnoit Protocolul de colaborare tripartit între Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Agenţia pentru Servicii şi Plăţi (ASP) şi FranceAgriMer din Franţa, conform unui comunicat de presă primit la redacție.
La eveniment au participat conducătorii celor trei instituţii, respectiv: domnul Florin Marius FAUR, Director general APIA, domnul Stéphane LE MOING, Preşedinte - Director general ASP şi domnul Jean-Claude GRACIETTE, Director General Adjunct pentru măsuri de piață, FranceAgriMer, ocazie cu care cele trei părți au discutat prioritățile cooperării, dar și aspecte transversale, precum simplificarea Politicii Agricole Comune.
Având în vedere rezultatele fructuoase ale colaborării din anii anteriori, concretizate prin organizarea unor serii de întâlniri, seminarii şi instruiri pentru experţii APIA, cele 3 instituţii şi-au exprimat interesul şi disponibilitatea de a continua cooperarea şi schimbul de experienţă şi bune practici. Prezentul act adiţional reprezintă continuarea Protocolului de parteneriat încheiat între părţi la 28 iunie 2010 şi reînnoit în 2011, 2012 , respectiv în 2013.
„Acest eveniment marchează un nou pas în demersurile pe care APIA le întreprinde în vederea îmbunătăţirii cadrului instituţional şi a activităţilor derulate în scopul asigurării celor mai bune servicii beneficiarilor de fonduri agricole”, se preciza în documentul de presă.
Conform oficialilor APIA, protocolul are ca scop definirea relațiilor între părți în vederea realizării unui program de schimburi tehnice în domeniul ajutoarelor directe către agricultori, administrării piețelor de produse agricole, al măsurilor de intervenție, precum şi al măsurilor de comerț exterior.
Totodată prezentul protocol vizează schimburi de informații economice şi perspective de dezvoltare a organizațiilor comune de piață, pregătirea şi perfecționarea personalului prin acțiuni in situ, precum și schimburi de bune practici privind organizarea administrativă, examinarea procedeelor şi instrumentelor administrative, în scopul de “benchmarking” şi de ameliorare constantă. Sunt vizate, de asemenea, și aspecte tehnice, de organizare, reglementare, procedurale şi administrative privind plățile directe şi sistemul integrat de administrare şi control (IACS), dar și realizarea unor acțiuni comune de cooperare în țările terțe Uniunii Europene.
Semnarea noului protocol de cooperare reconfirmă dinamica accentuată a raporturilor româno - franceze în domeniul agriculturii, continuând seria schimburilor de experienţă şi bune practici iniţiate şi derulate în cursul anilor precedenţi între Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Agenţia pentru Servicii şi Plăţi (ASP) şi FranceAgriMer din Franța.
Șeful LAPAR, Laurențiu Baciu, posta în jurul orei 17:30 pe pagina oficială de Facebook a Ligii că astăzi, 30 mai a.c., s-a decis prelungirea termenului de depunere a cererilor unice de plată fără penalizări în cadrul Campaniei 2016 până la data de 10 iunie, iar APIA... tăcea mâlc.
„Stimati colegi, în cursul zilei de azi s-a hotărât ca perioada de depunere fără penalizări a cererilor unice de plată în cadrul Campaniei 2016 să continue până la data de 10 iunie 2016, inculsiv. Având în vedere modificarea prevederilor regulamentare, precum și cele ale OUG 3/2015, cererile unice de plată pot fi depuse fără penalizări de întârziere până la data de 10 iunie 2016. După această dată se pot depune cereri unice de plată cu o penalizare de 1% pentru fiecare zi lucrătoare timp de 25 zile lucratoare. Președinte LAPAR, Laurențiu Baciu”, se precizează în postarea de pe rețeaua de socializare.
Poate n-ar fi atras atenția atât de mult această postare (în afara bucuriei fermierilor de a mai avea câteva zile la dispoziție să completeze actul), în condițiile în care nu cu mult timp în urmă, Guvernul României anunța printr-un comunicat de presă că termenul de depunere fără penalizări avea să fie 15 iunie, iar APIA să informeze ulterior că acesta rămâne 31 mai. În fine astăzi, LAPAR, surpriză, avea să răstoarne situația și să anunțe o altă dată, și anume cea de 10 iunie. Degringoladă? Lipsă de comunicare? Sau comunicare selectivă? Diversiune?
Presa întreabă, APIA răspunde
Astăzi, după postarea băcăuanului Baciu, ne-am adresat oficial Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru a afla informația corectă. Cât de corectă ar fi putut fi, în condițiile în care Guvernul transmite o informație, ministerul de resort alta pentru ca, LAPAR, să vină cu totul și cu totul altă dată limită de depunere?
Răspunsul primit a sosit relativ rapid, însă total gol de conținut. Reprezentantul APIA transmite că există un act normativ de modificare și completare a OMADR 619/2015, OUG 3/2015, Legii 36/1991 și a unei părți din PNDR, însă că nu poate furniza mai multe detalii... până la momentul la care șefia MADR va decide să comunice oficial informația. Iar!
Ciudat cum se vehiculează într-o lună nu mai puțin de trei termene de depunere a cererilor unice, Campania 2016. Ce să mai înțeleagă fermierul român din toată această degringoladă? Că șefia Ministerului Agriculturii se joacă cu mintea lui?
„La acest moment există un proiect de ordin privind modificarea și completarea Ordinului MADR nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1, alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, care a fost supus spre aprobare. Urmează ca Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să facă o informare oficială în acest sens. Cu deosebită consideraţie, Serviciul Relații cu Publicul și Comunicare”, este răspunsul primit de la APIA.
În acest moment, practic, ultima comunicare oficială a APIA este cea din 24 mai 2016, atunci când anunța că termenul de depunere fără penalizareavea să fie 31 mai 2016: „Avînd în vedere modificarea prevederilor regulamentare, precum și cele ale O.U.G. 3/2015, cererile unice de plată pot fi depuse fără penalizări de întârziere până la data de 31 mai 2016. După această dată se pot depune cereri unice de plată cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare. Solicitările depuse după data de 27 iunie 2016 nu mai sunt admise, iar fermierului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin”.
Așteptăm încă o comunicare oficială a specialiștilor de la Ministerul Agriculturii privind data depunerii fără penalizări. A câta oară?
În perioada 15-18 iunie 2016, municipiul Cluj-Napoca va fi gazda unei conferințe internaționale din seria celor organizate sub egida Societății Europene pentru Conservarea Solurilor (ESSC).
HOREA CACOVEAN, OSPA CLUJ
Instituțiile clujene - Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară și Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice - sunt organizatori ai marelui eveniment denumit „Solul – Viitorul nostru comun”. Conservarea solului se referă la metodele de punere în aplicare a principiilor pentru menținerea productivității și sănătății terenurilor agricole prin controlul asupra acțiunii eroziunii hidrice, eoliene, la care se adaugă influența omului prin activitățile sale agricole și industriale. Pentru mai multe detalii se poate accesa link-ul http://essc2016.conference.ubbcluj.ro/.
Cu un titlu sugestiv, „Solul - Viitorul nostru comun”, evenimentul de la Cluj-Napoca prezintă o mare importanță pentru specialiștii români din domeniul științei solurilor și a ramurilor cu care aceasta se întrepătrunde, mai ales că vine după mai mult de 30 de ani în care în țara noastră nu au mai fost organizate conferințe care să reunească un număr atât de mare de specialiști străini.
Solul reprezintă resursa naturală cea mai neglijată, dar și cea mai afectată de acțiunile antropice, situație ce impune ca investițiile în remediere și conservare să devină esențiale, în contextul actual impus de schimbările climatice, dar mai ales de asigurarea securității alimentare a unei populații globale în creștere accentuată.
Scopul reuniunii internaționale este de a prezenta rezultatele cercetărilor privind conservarea solurilor și, în același timp, o bună pledoarie pentru un mai mare respect pentru sol - suportul existenței vieții pe această Planetă. Conferința va reuni peste 160 de specialiști și participanți, fiind concentrată pe tematici extreme din domenii precum cartarea și eroziunea solurilor, conservarea și remedierea solurilor, soluri urbane, soluri forestiere și influența incendiilor asupra învelișului de soluri, pedotehnică, modelarea schimbărilor climatice și influența lor asupra solurilor, managementul sustenabil al terenurilor agricole și agricultura organică și conservarea solurilor.
Prin această conferință ne exprimăm speranța că vor fi atinse cât mai mult dintre problematicile care constituie amenințări față de terenurile agricole și a resurselor de apă la nivel global. Cu siguranță, vor fi atinse și o serie de rezultate științifice concrete, care ar putea ajunge ulterior în practica cotidiană.
Merită subliniat faptul că acele contribuții care vor fi apreciate de un onorat comitet științific vor fi publicate într-o revistă de specialitate cu impact la nivel mondial.
Circa 30% din terenul mondial, afectat de o degradare semnificativă a solului
Cercetările din ultimul deceniu, unele dintre ele fiind bazate pe numeroase date satelitare și de teledetecție, au prezentat situații alarmante la nivel global. Astfel, aproximativ 33% din suprafața totală de pășuni, 25% din terenurile arabile și 23% din suprafața pădurilor au cunoscut un proces de degradare constantă pe parcursul ultimelor trei decenii. În jur de 30% din suprafața de teren la nivel mondial, care înseamnă casa pentru aproximativ 3,2 miliarde de oameni, este afectată de o degradare semnificativă a solului, ce implică și o scădere a securității alimentare. Costurile remedierii și conservării solurilor la nivel mondial se ridică la aproximativ 300 de miliarde de euro pe an. O evaluare globală a specialiștilor arată că fiecare euro investit astăzi va duce la economisirea a cinci euro în viitorul apropiat.
Organizarea conferinței la Cluj-Napoca prezintă și o semnificație colaterală: în primul rând, am reușit să convingem conducătorii Societății Europene pentru Conservarea Solurilor că țara noastră și orașul de pe Someșul Mic merită cu prisosință să găzduiască un asemenea eveniment de importanță internațională.
O altă latură meritorie a acestei conferințe este dată de șansa pentru tinerii specialiști români de a fi în contact cu noutățile științifice apărute în domeniul conservării solurilor, dar și de a fi în contact cu cercetătorii străini. Asta, mai ales că această conferință reușește să reunească la Cluj-Napoca cercetători de pe aproape toate continentele și, prin urmare, cu probleme diferite privind evoluția și menținerea fertilității solurilor.
Potențialul agricol extraordinar al României, printre cele mai ridicate din Europa, este capabil să hrănească peste 80 de milioane de oameni, iar noile abordări în ceea ce privește metodele și tehnicile de conservare a fertilității solurilor au reprezentat principalele motive privind lansarea invitației de a organiza la Cluj-Napoca, sub egida ESSC, conferința „Solul - Viitorul nostru comun”.
Când îl auzi pe conf. Stelian Dărăban vorbind de rasa românească Merinos, omologată în 1986, rezistentă la condițiile meteo din zona de vest a țării și furnizoare de lapte de calitate, parcă îți revine curajul de a mai crede în sistemul de cercetare românesc, în revigorarea sectorului de creștere a ovinelor și caprinelor, chiar dacă piața este liberă, crescătorii se orientează și către alte rase profitabile, iar piedicile de ordin legislativ și/sau social îi determină pe unii să se lase de afacere.
Momentul oportun pentru această dezbatere a fost chiar „Sărbătoarea oieritului”, eveniment care a avut loc în localitatea Ciugud, județul Alba, în zilele de vineri și sâmbătă (8-9 aprilie 2016), pus la punct până în cel mai mic detaliu de Consiliul Judeţean Alba, Primăria Comunei Ciugud și Asociaţia Crescătorilor de Ovine din Judeţul Alba.
Partenerii evenimentului au fost Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca (USAMV) și Asociaţia pentru promovarea şi conservarea biodiversitatii, a tradiţiilor rurale, a tehnicilor şi produselor tradiţionale.
Cum oaia a fost vedeta evenimentului, cu cine altcineva puteam sta de vorbă decât cu conf. dr. Ing. Stelian Dărăban din cadrul USAMV Cluj, om care și-a dedicat cariera profesională dezvoltării rasei românești de Merinos.
Apariția rasei Merinos de Cluj a avut loc în 1956, moment în care au fost încrucișate Ţurcana Albă de Sibiu cu Merinosul transilvănean. Trei decenii a durat omologarea ca rasă și certificarea ei cu brevet de invenție. În anul 1992, Ţurcana a luat însă locul oilor cu lână fină și semi-fină, iar creșterea Merinosului de Cluj a fost ignorată. Așa se explică faptul că, în prezent, rasa este crescută doar la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.
Cu toate că se întreprind eforturi în acest sens, reprezentantul USAMV spune că-i va fi greu să repopuleze zona de câmpie cu această rasă.
„Sperăm să se revină la o zonare corectă, zona de șes și de podiș să fie apanajul creșterii de oi de lână fină și semi-fină, dar la ora actuală efectivele au ajuns atât de scăzute că nu putem difuza material bilogic, femei de prăsilă”, a explicat specialistul pentru presa de specialitate. „Omologată în 1986, oaia Merinos românesc este adaptată condițiilor pedoclimatice din zona Clujului, zonă cu precipitații în momentul formării de peste 700 mm anual, cu ierni mai reci și care poate fi mulsă. (...) Prezintă performanțe bune pentru producția de lapte, chiar dacă nu cantitativ, dar calitativ, cu substanță uscată mai multă și un randament de transformare în brânzeturi mai mare”.
Conform aprecierilor conferențiarului, chiar dacă rasa Merinos de Cluj este rentabilă, nu prea are aplomb la crescătorii de ovine, deoarece este o rasă „pretențioasă” vizavi de bunăstare.
„Obligatoriu, Merinosul românesc necesită pe timpul stabulației adăpostire; este rasa care se crește ca la carte: șapte luni perioadă de pășunat, cinci luni perioadă de stabulație, aceasta din urmă însemnând și furajare din stoc, nu purtatul pe pășune. Doar dacă sunt iernile blânde, poat fi scoase la o plimbare funcțională, așa-zisa gimnastică funcțională pentru animale gestante, dar furajarea se face în stoc. De ce ar fi Merinosul, în general oile cu lângă, rentabilă? Merinosul este o rasă de lână fină-carne sau carne-lână fină, sunt rase mixte, în afară de Merinosul australian care este considerată suprarasă pentru producția de lână fină”, mai spune Dărăban.
Reprezentantul USAMV Cluj a mai preciat că grupele rasei Merinos sunt precoce, având o viteză de creștere mare, dar și reproductiv.
„Pot fi montate în primul an, la vârsta de 8-10 luni. Au prolificitate bună și au o capacitate bună de alăptare, putând înțărca doi miei. Pot fi supuse densificării fătărilor. Nu merge la noi în țară două fătări pe an pentru că este o tehnologie destul de costisitoare care are nevoie de instalații de alăptare artificală. Sunt trei fătări la doi ani, sunt înțărcați doi miei la o oaie și sunt obținuți șase miei în doi ani, pe când la o Țurcană, în doi ani se obțin trei miei; mult mai rentabil. Apoi, vorbim de o rasă mai compactă. Raportul dintre lungimi, lățimi și adâncimi o aduce înspre rasele de carne. Se obțin niște rase de carne care nu se vor încadra în clasa excelent sau foarte bun, dar ar fi carcase care pot fi încadrate în clasa bună. Aceasta din urmă, corelată și cu o grăsime de clasa III H, ar face un preț de valorificare aproape triplu aproape de carcasa de la rasă Țurcană care nu poate fi clasată; să mă scuze crescătorii, dar nu se obține o carcasă clasată din rasa Țurcană curată”, a mai punctat Stelian Dărăban.
Horia Moruțan: În acest moment, oaia nu mai este rentabilă. Oierii sunt nemulțumiți de obligativitatea COP și de neplata subvențiilor
Despre rentabilitatea ovinelor în sectorul agribusiness am vorbit cu organizatorul evenimentului de la Ciugud, nimeni altul decât dr. Horia Moruțan, medic veterinar și președinte al Asociației Crescătorilor de Ovine din județul Alba, proprietar a peste 900 de oi.
Întrebat fiind cum vede în prezent rentabilitatea sectorului de creștere a ovinelor, răspunsul lui Moruțan a fost dezarmant: mielul rămâne singurul produs vandabil, și acela greu de valorificat.
„Oaia, în acest moment, nu mai este rentabilă. Înainte de 1989 erau trei producții: lână, lapte și carne, iar în acest moment, lâna este gratis, nu acoperă nici măcar tunsul. Laptele, din cauza lipsei forței de muncă și a intrării pa piața noastră a tot felul de brânzeturi care, de cele mai multe ori nu sunt din lapte și la prețuri derizorii, brânzeturile sunt pe cale de dispariție. Rămâne mielul, produs pe care îl vindem foarte greu și la prețuri derizorii”, a mărturisit Moruțan.
Potrivit afirmațiilor sale, creșterea ovinelor are nevoie în primul rând o de piață eficientă de desfacere.
„Noi trebuie să ajungem să vorbim de oaie, de miel, de brânză, nu neapărat de strategii, de genetică ș.a.m.d. Noi trebuie vechile piețe cumva să le reactivăm, iar omul să-și poată vinde într-un mod elegant și civilizat toate produsele. Trebuie să fim atât de inteligenți încât, chiar dacă suntem în UE, să nu mai lăsăm să intre în țara noastră tot «rahatul» țărilor din lume, iar produsele noastre să dăiunuie, să fie pe piața românească”, a conchis el.
Nemulțumit de turnura pe care a luat-o sectorul ovinelor în ultimii ani este și Ioan Moga, crescător din satul Leorinț, comuna Rădești, proprietar al unui șeptel de 50 de oi Suffolk. Principalul of al baciului din Leorinț este reprezentat de obligativitatea Controlului Oficial al Performanțelor (COP). De anul acesta, pentru a primi sprijinul cuplat (SCZ), crescătorii sunt obligați să aibă ovinele înscrise în Registrul Genealogic (RG) al rasei. Adică exact cei care au reușit să facă performanță.
„Ciobanii sunt nemulțumiți pentru că nu s-au dat subvențiile, nici până la ora actuală. Acum, de exemplu, ne obligă cu COP-ul. Dacă ai o mie de oi, cum poți face COP-ul în vârf de munte? Nu se poate. Trebuie să-și dea fiecare seama că dacă ai 20-30 de oi, poți face COP-ul, dar la o mie de oi nu. (...) Îl obligăm pe cel care are o mie de oi să țină doar o sută ca să poată face COP-ul”, a afirmat Ioan Moga.
Condițiile de acordare a sprijinului cuplat au separat crescătorii de ovine în două tabere. La mijloc sunt mai mult de 28 milioane de euro care ar urma să fie împărțiți oierilor.
De anul acesta, pentru a primi sprijinul cuplat (SCZ), crescătorii sunt obligați să aibă ovinele înscrise în Registrul Genealogic (RG) al rasei. Aceasta convine însă doar celor care au reușit să facă performanță. În acest fel, foarte mulți crescători vor pierde banii. România a notificat la Comisia Europeană 3,5 milioane de capete ovine/caprine pentru care poate fi acordat un sprijin de maxim 7 euro/cap. În realitate însă, efectivul înscris în RG la finalul anului 2015 este mult mai mic: în jur de 505.000 ovine și 53.000 caprine, arată datele ANZ.
Oierii sunt în continuare nemulțumiți și de neplata la timp a subvențiilor și de lipsa de coerență în ceea ce privește modificarea Legii vânătorii.
O situație comparativă schematică arată clar că la data de 11 mai 2015, nu erau plătite decât 0,35 miliarde de lei prin APIA, în condițiile în care la aceeași dată din 2013 suma totaliza 1,22 miliarde euro, un an mai târziu 1,05 miliarde, iar în 2015 suma de 1,07 miliarde euro.
... și caprele ar putea fi profitabile, nu-i așa?
Dacă este sau nu rentabilă creșterea caprinelor ne-a mărturisit Adrian Botiș, din Șeușa, comuna Ciugud, județul Alba. Fost electrician, Botiș „a luat taurul de coarne” și s-a reorientat către producția de alimente nutritive și sănătoase, cum este și cazul laptelui de capră și al brânzeturilor de calitate.
„M-am apucat de această activitate gândind la ea ca la o afacere, nu din alte motive. Nu am avut nicio treabă cu caprele până acum, nu am avut nicio treabă. Din această cauză am început cu puțin. Eu sunt electrician de meserie, dar am ajuns cioban. Am avut niște bani și m-am gândit să încep o afacere”, a declarat crescătorul de caprine.
În opinia sa, caprele Saanen sunt mult mai rentabile decât ovinele, singurul inconvenient fiind piața de desfacere pentru produsele finite.
„Cresc capre pentru că sunt de părere că sunt rentabile, mai rentabile chiar și decât oile, din punct de vedere al producției de lapte. Caprinele dau o cantitate mai însemnată de lapte decât oile și este un produs care, în primul rând, noi trebuie să ne educăm pe noi înșine să îl consumăm. Eu consider că este laptele accesibil și cel mai sănătos de pe piață”, a recunoscut fermierul. „Brânza pe care o fac eu nu se găsește în comerț; nici gust, nici textură. Eu nu vând în magazine, ci mă duc la piață. Este greu la piață, pentru că românul merge în supermarket de unde își cumpără de toate și la o calitate mult mai joasă. Asta este. Poate cu timpul ne vom da seama, vom merge la piață și vom cumpăra produse naturale de la oameni care fac ceva din pasiune și ceva natural, sănătos”.
El deține 40 de capre pe lapte Saanen, plus tineret și țapi. În total, cu tot cu iezi, fermierul deține un șeptel de circa 100 de capete și speră la mai mult. În 2014 s-a apucat de creșterea caprelor, din dorința de a crea un produs care nu există pe piață.
„Sărbătoarea oieritului”, un motiv de socializare între crescători după un an de muncă
Creierul din spatele evenimentului de la Ciugud, dr. Horia Moruțan, a mărturisit într-o discuție cu presa că a gândit sărbătoarea de la începutul lunii aprilie (prima ediție, de altfel) ca o modalitate de socializare atât între crescătorii de ovine și caprine, dar și între aceștia și societate.
El spune că după o perioadă lungăă de muncă asiduă, fermierii își pot etala animalele și produsele finite obținute și își pot împărtăși cu colegii experiențele de peste an.
„Această sărbătoare nu am gândit-o doar pentru noi, crescătorii de oi, ci vrem să fie o emulație între noi și restul societății. Vrem ca societatea românească să ne privească din mai multe unghiuri, să vadă că suntem oameni care nu vor să părăsească această țară, vrem să muncim, vrem să ne creștem copiii, dar trebuie să fim foarte atenți la multe aspecte și la faptul că și această ramură, din păcate, și din cauza lipsei acelor strategii care, după 1989, sunt doar la nivel declarativ, sunt doar la nivel de declarație”, a precizat Moruțan. „După o perioadă cu foarte multă muncă, după perioada de iarnă, perioada de fătări, este un moment în care mulți prieteni, crescători, se întâlnesc cu bucurie, cu mândrie își etalează animalele, își povestesc pățăniile, viața lor din ultimele luni. În această perioadă ei nu au avut posibilitatea să se întâlnească așa de des, iar acum este un prilej de mare bucurie”.
Și primarul Gheorghe Damian din Ciugud este mândru de prima ediție a evenimentului organizat împreună cu Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine și Consiliul Județean și în parteneriat cu USAMV Cluj.
În plus, edilul explică locul și motivația derulării unui astfel de eveniment în economia unei localități destul de mici, care se descurcă din punct de vedere al dezvoltării cu ajutorul propriilor puteri. Pentru Damian micile business-urilor locale sunt importante, motiv pentru care a și susținut asfaltarea unui drum de nu mai puțin de 30 km care deservește accesul la mai multe ferme din zonă.
„E foarte important să avem grijă de acești oameni, să-i promovăm, să-i sprijinim, să ne batem pentru ei ca legile care apar în Parlament, ca ceea ce noi, ca și administrație, facem pentru ei să fie și spre binele lor, nu doar a unora. (...) În România există o tendință a tinerilor de a reveni la țară, de a-și face o fermă, de a-și încropi o gospodărie, în așa fel încât să trăiască mai bine”, a declarat Gheorghe Damian. „La ora actuală avem circa 450 de vaci, aproximativ 2.000 de oi, pentru o comună care nu este foarte mare. Sigur, noi, ca și administrație, nu am stat pe loc și am făcut un proiect împreună cu alte două comune cu care ne mândrim. Am asfaltat undeva la 30 km de drumuri de câmp care leagă cele trei comune și șapte sate între ele. Dar nu doar atât; aceste drumuri deservesc peste 1.500 ha de teren arabil. Pe traseul acestor drumuri au apărut în ultimii cinci ani un număr de 12 ferme. Sigur, tânărul sau familia care dorește să-și dezvolte o fermă mai mare, tot timpul se gândește: «Unde îmi așez ferma și ce avantaje am». Accesul este un punct important în alegerea locului”.
Anul trecut, România a ocupat locul IV în UE-28 la capitolul șeptel ovin și caprin, după Marea Britanie, Spania și Grecia, cu un total de 11,2 milioane capete, se arată într-un raport al Institutului Național de Statistică.
Mai mult, cu privire la densitatea de oi și capre la 100 hectare de teren, țara noastră se situează tot pe locul patru în Uniunea Europeană, după Grecia, Regatul Unit şi Spania.
Totodată, efectivele de ovine şi caprine au înregistrat creşteri majore, ajungând în anul 2015 la un nivel de 11,249 milioane capete, respectiv cu 33,8% mai mare faţă de anul 2006 şi cu aproape 3% faţă de anul 2014.
Guvernul a aprobat astăzi fondurile necesare pentru efectuarea de plăți pentru ajutoare în agricultură în valoare de peste 300 milioane de euro destinate sectorului zootehnic, mai exact plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) și schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, respectiv stabilirea cuantumului acestora pentru plățile aferente anului 2015.
Foto credit: domainer.com.au
ANT destinate speciilor bovine și ovine/caprine care se acordă pentru anul de plată 2015 au un plafon de 203,15 milioane euro, care se asigură de la bugetul de stat prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2016.
„Suma este compusă din 27,78 milioane euro pentru schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine, 116,77 milioane euro pentru schema decuplată de producție în sectorul carne, specia bovine, respectiv 58,59 milioane euro pentru schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine”, se precizează în documentul de presă.
Plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic se acordă fermierilor din sectoarele care au beneficiat de plăți naționale directe complementare în anul 2013.
De asemenea, Guvernul a aprobat plafonul maxim de 113,35 milioane euro, care se acordă pentru anul de plată 2015, pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, crescătorilor de animale din speciile bovine, ovine, caprine, viermi de mătase.
„Suma se repartizează în 1,33 milioane euro pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte, 24,5 milioane euro pentru speciile ovine/caprine, 10,5 milioane euro pentru specia bovine, categoria taurine din rase și metișii acestora, 76,99 milioane euro pentru specia bovine, categoria vaci de lapte, cât și 27.000 euro pentru specia viermi de mătase”, conform comunicatului Guvernului.
Plățile pentru schemele de ajutoare naționale tranzitorii și sprijin cuplat în sectorul zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4176 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015.
Instituția publică responsabilă cu implementarea acestor măsuri este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Procedurile referitoare la primirea cererilor unice de plată, verificarea administrativă și în teren, autorizarea și efectuarea plăților se realizează de către Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură.
De ce s-a întârziat plata pe animal
Guvernul României prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale preciza la începutul lunii martie că se alfa în faza în care trebuia să dezvolte şi să finalizeze modulele de software care controlează procesul de acordare a subvenţiilor, în paralel cu pregătirea documentaţiei pentru subvenţii, declara în primele zile ale lunii martie, la Cluj, premierul Dacian Cioloș, adăugând că orice efort ar face, nu poate accelera mai mult finalizarea modulelor de software pentru plata pe cap de animal.
Între timp, fermierii supărați pe întârzieri și pe faptul că nu au banii de subvenții în cont promiteau proteste de amploare și se pregăteau să se lege cu lanțuri de gardul Ministerul Agriculturii. Acest lucru nu s-a mai întâmplat.
Dacian Julien Cioloș arăta pentru asta însă cu degetul către fostul Executiv Ponta care a decis să facă și plăți anticipate și să introducă un modul în plus, în paralel cu începerea cu întârziere a dezvoltării softului dedicat.
„Pentru plata pe cap de animal, acolo nu s-a putut face plata anticipată. Deci suntem acum în faza în care trebuie să dezvoltăm şi să finalizăm aceste module de software care controlează procesul de acordare a subvenţiilor în paralel cu pregătirea documentaţiei pentru subvenţii, fiind primul an în care se aplică aceste noi reguli ale politicii agricole comune. Deci, de anul viitor şi din anii viitori plăţile se vor face mai repede, la timp, decât anul acesta, când sunt întârzieri în elaborarea softului şi pe care, cu orice efort am face, nu le putem accelera mai mult, pentru că există echipe de software care lucrează şi care au început, cu întârziere, cum vă spuneam; au intrat acum într-un ritm normal, dar avem întârzierea asta din trecut”, mărturisea premierul.
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, alături de organizatorul Agriplanta-Romagrotec și Asociația Producătorilor de Porumb din România, au oferit informații despre cultura plantelor, în special despre cultura porumbului, despre proprietățile solului reprezentate printr-un profil de sol și despre utilizarea corectă a presiunii în pneuri, se precizează într-un comunicat de presă primit la redacție.
„Informațiile despre proprietățile solului reprezentate printr-un profil de sol, oferite de Conf. Dr. Laura Paulette, Catedra de Pedologie, USAMV Cluj-Napoca, precum și cele referitoare la cultura porumbului, oferite de dna. Alina Crețu – Asociația Producătorilor de Porumb din România au fost extrem de apreciate de fermierii prezenți în zona demo”, se arată în documentul de presă.
Zonele demo, atracția târgului
În cadrul zonei demo „Tractor și Tractorist” au fost prezenți nu mai puțin de 500 de fermieri. Ei au avut posibilitatea să aleagă și să testeze unul dintre cele șase tractoare puse la dispoziția lor de KUBOTA prin AgriAlianța, DEUTZ-FAHR prin NHR Agropartners, MASSEY FERGUSON prin General Leasing, NEW HOLLAND prin AgroConcept, CASE prin Titan Machinery și HATTAT prin Mavi.
Zona demo „Tehnici Moderne pentru Protecția Plantelor” pe de altă parte s-a bucurat și în acest an de secțiunea „Mașini de erbicidat în acțiune”. În plus, în zona „Tehnici moderne pentru protecţia plantelor” au fost prezentate trei maşini tractate şi cinci mașini autopropulsate pentru tratamente fitosanitare. Maşinile s-au deplasat pe un traseu compus care a inclus: deplasarea pe un teren denivelat, putându-se vedea modul în care se păstrează stabilitatea rampelor, o zonă de întoarcere la 180 de grade şi o deplasare în regim de lucru cu suprapunerea peste traseul inițial pentru a se vedea închiderea tronsoanelor de rampă cu ajutorul computerului de proces si corelarea cu sistemul de conducere prin GPS.
Firmele care au prezentat Mașini de Erbicidat în acţiune au fost: Agri-Alianța, Agrifac, Lemken, Ipso Agricultură, Mewi, NHR Agropartners și Tehnofavorit.
Tractoare conduse prin satelit, premieră 2016
În segmentul „Tractoare inteligente” (premieră în cadrul ediției 2016), au fost prezentate tractoare echipate cu sisteme de conducere prin satelit, pentru deplasare paralelă cu un traseu anterior sau copierea unui traseu impus, fără a fi necesară intervenţia operatorului.
„Echipamentele de conducere prin satelit sunt deosebit de utile pentru lucrări de tratamente fitosanitare, fertlizat şi întreţinerea culturilor. Fiecare tractor este echipat cu această tehnică deșteaptă. Se pot conduce și ziua și noaptea pentru că sunt coordonate prin satelit”, explică Dr.Ing. Ovidiu Ranta USAMV Cluj-Napoca, Catedra de Mecanizare.
Cele cinci tractoare inteligente prezente în demonstrații au fost: Massey Ferguson prin General Leasing, Fendt prin Mewi, Deutz Fahr prin NHR Agropartners, John Deere prin IPSO Agricultură și Case IH prin Titan Machinery.
Zona demo „Lucrările Solului Şi Semănat”
În cadrul acesteia, în segmentul „conservarea apei în sol” au fost prezente maşini care prelucrează patul germinativ fără răsturnarea brazdei, cu organe de lucru de tip daltă sau gheară, fapt ce ajută foarte mult la conservarea apei în sol. De asemenea, au fost prezentate maşini care la o singură trecere pregătesc patul germinativ şi execută şi semănatul reducând foarte mult traficul pe sol şi compactarea acestuia, reducând cantitatea de energie necesară pentru prelucrare şi preţul de cost.
Firmele care au intrat cu echipamente în demonstrațiile pentru lucrările solului și semănat au fost: Agri-Alianța, Amazone, Agromec Ștefănești, Landtechnik, Lemken, Maschio Gaspardo, NHR Agropartners, Mewi și Titan Machinery.
Sub egida „Din pasiune pentru agricultură”, Agriplanta-Romagrotec și-a închis porțile duminică, 22 mai 2016. Cea mai mare expoziție agricolă în câmp din România și-a propus și a reușit să fie și în acest an cea mai importantă platformă de comunicare dintre fermieri și furnizori de input-uri pentru agricultură.
Ediția de anul acesta a Agriplanta s-a bucurat de prezența a nu mai puțin de 14.300 de vizitatori, cât și de 210 firme participante din 17 țări: România, Ungaria, Austria, Germania, Finlanda, Italia, Bulgaria, Spania, Belgia, Danemarca, Polonia, Portugalia, Cehia, Olanda, Slovacia și Serbia. De asemenea, evenimentul expozițional s-a întâins pe 36 hectare spațiu, din care 18 hectare spațiu pentru demonstrații, peste 500 de fermieri având oportunitatea să conducă un tractor în zona Demo „Tractor și Tractorist”, iar peste 1.000 de copii au participat la programul Agrikids.
Primul concurs național de vinuri dedicat producătorilor mici și mijlocii și-a ales câștigătorii, fiecare primind un pachet de promovare a afacerii, în valoare de 5.000 de euro, se precizează într-un comunicat de presă primit la redacție.
Prima ediție a concursul BASF „Povești cu vinuri românești” a ajuns la final, odată cu decizia juriului ADAR care a consfințit lista celor trei vinuri câștigătoare. Nu mai puțin de 260 de vinuri din toată țara au fost înscrise la concursul organizat de BASF, care și-a propus astfel să promoveze viticultorii mici și mijlocii, care cultivă suprafețe mai mici de 100 de hectare.
Fiecare dintre cele patru etape regionale a desemnat 12 vinuri finaliste (câte trei pentru fiecare categorie: alb, rosé, roșu). Marea finală a avut loc pe 18 mai, la Alba Iulia, într-un decor medieval, demn de faimoasa cetate. Cei peste 80 de participanți au primit onorul din partea Gărzii Cetății Alba Carolina și au putut asista la ceremonia de schimbare a gărzii, care s-a făcut cu salve de tun. Invitații au fost primiți apoi de personaje medievale fermecătoare, statui vii, dar și bufoni, ca la o adevărată curte regală medievală.
În această atmosferă au avut loc atât jurizarea propriu-zisă a vinurilor calificate în marea finală, cât și ceremonia de premiere. Juriul, format din oenologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România, a fost prezidat de Georgel Costache, vicepreședintele ADAR, expert din partea României în Comisiile de Enologie și Băuturi Distilate la Organizația Internațională a Viei și Vinului și singurul degustător expert din România care a obținut marea medalie de aur la concursul mondial de vinuri Bruxelles, cea mai mare competiție de acest gen din lume.
Juriul a evaluat și apreciat calitățile celor 35 de probe calificate în marea finală de la Alba Iulia, conform sistemului de maximum 100 de puncte, folosit la toate concursurile internaționale.
„Este primul proiect de acest gen, în sensul că s-a dat posibilitatea producătorilor mici și mijlocii să participe la un astfel de concurs, organizat după regulamentul Organizației Internaționale a Viei și Vinului. Ca expert, am fost încântat să văd vinuri de foarte bună calitate, atât la fazele regionale, cât și la faza națională”, a precizat Costache.
Participanții au avut prilejul de a vedea cum s-au desfășurat cele patru ediții regionale și parcursul finaliștilor până la evenimentul de la Alba Iulia. Invitații au aflat poveștile și provocările viticultorilor mici și mijlocii, dar și care sunt cele mai bune metode și produse de protecție a culturii de viță de vie, pentru o recoltă de calitate, chiar de la Jörg Polzin, Country Manager al Diviziei BASF pentru Protecția Plantelor: „Avem onoarea de a premia cele mai bune vinuri românești și cei mai temerari viticultori. Împreună, producători locali și noi, cei care asigurăm protecția culturilor de viță de vie, îmbinăm succesul economic cu responsabilitatea socială. Noi, cei de la BASF, punem expertiza noastră în slujba viticultorilor. Produsele noastre inovatoare asigură un viitor sustenabil pentru vinurile românești”, a fost declarația lui Polzin.
Experții ADAR au anunțat și câștigătorii primei ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”. La categoria vinuri roșii, cel mai bun sortiment a fost un Merlot din 2013, produs de Crama Basilescu. A fost un vin ales, care și-a etalat pe deplin calitățile.
„Caracteristice acestui vin au fost tocmai aromele de fructe prezente. Mă refer aici la arma proaspătă și foarte delicată de căpșuni, frăguțe, zmeură, cu un post-gust care duce la anumite nuanțe de fructe și faptul că vinul, fiind destul de mineral, îți dă o senzație de sănătate”, a apreciat președintele juriului, Georgel Costache.
Cel mai bun vin rosé a fost ales un cupaj între Merlot, Cabernet Sauvignon și Syrah, produs în 2015 la Crama Licorna.
„Au contat culoarea, rosé onion, dar și aromele florale și cele de fruct, date tocmai de soiurile care fac parte in cupaj”, a spus vicepreședintele ADAR.
Pentru viticultorul care a creat acest cupaj, Gabriel Lăcureanu, inițiativa BASF este mai mult decât binevenită: „E primul concurs la care rezultatul chiar are un impact pozitiv asupra viticultorului mic și mijlociu, îi ajută să se promoveze. Nici un alt concurs din România nu a mai făcut asta până acum. Nimeni nu a mai oferit ca premii și altceva, în afară de diplome și medalii. Asta e cel mai important, ajutorul acordat producătorilor mici și mijlocii”, spune acesta.
Cea mai strânsă competiție a fost în cazul vinurilor albe. Două dintre cele trei probe evaluate în marea finală a concursului „Povești cu vinuri românești” au obținut același punctaj, iar juriul a apelat la criteriile suplimentare, stabilite înaintea jurizării, pentru a desemna câștigătorul. Acesta a fost un Muscat Ottonel, din 2015, înscris la concurs de Casa de Vinuri Podgoria, din Buzău.
„Majoritatea sortimentelor participante la finală sunt vinuri de o calitate excepțională, care pot oricând concura la concursuri internaționale. Vinul alb câștigător a avut o aromă foarte delicată, de o anumită finețe. Deși este un vin tânăr, din 2015, mi-a plăcut foarte mult lipsa oricărei asperități, totul era rotund, armonios. Poate oricând să fie premiat și la un concurs de afară”, a apreciat Costache.
Viticultorul care a înscris proba câștigătoare nu se aștepta la asemenea laude venite din partea singurului degustător expert din România medaliat la Bruxelles.
„A fost un concurs excelent! Eu am participat pentru prima dată la un astfel de eveniment, pentru că suntem o cramă relativ nouă. Chiar am rămas surprins că vinurile noastre au fost apreciate de juriu. Mi-a plăcut că cei de la BASF s-au gândit și la micii producători. Chiar trebuie lăudată inițiativa lor, pentru că și noi, micii viticultori, venim din urmă cu vinuri poate la fel de bune ca și cele ale brandurilor consacrate”, a spus Benedict Olaru, reprezentantul Casei de Vinuri Podgoria.
Cei trei mari câștigători își vor putea promova acum afacerile mult mai bine. Marele premiu pus la dispoziție de BASF a constat în trei kit-uri de promovare a afacerii, în valoare de 5.000 de euro fiecare. Câștigătorii au posibilitatea de a alege între crearea unei identități de brand, crearea unui magazin online pentru vinurile produse sau închirierea unui spațiu expozițional pentru promovarea vinurilor în cadrul Promenada Mall, din București.
Pentru BASF, următorul pas este crearea catalogului tuturor viticultorilor mici și mijlocii care au luat parte la prima ediție a concursului.
„Vrem să lansăm acest catalog la următoarea ediție a concursului, unde sperăm să aducem și mai mulți participanți. A fost un concurs cu condiții excelente de jurizare, iar specialiștii oenologi ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România au fost pe măsura evenimentului. Pe viitor ne dorim să aducem informații noi despre vinurile românești, despre investițiile pe care le fac viticultorii noști și, în general, despre toate lucrurile bune care se întâmplă în industria românească a vinului”, spune Robert Băicoianu, crop manager culturi speciale BASF și organizator al concursului.
Despre divizia BASF de protecție a plantelor
Cu vânzări de circa 5,4 miliarde EUR în 2014, divizia BASF pentru protecţia plantelor oferă soluții inovatoare de protecție a plantelor, tratament pentru semințe și control biologic, precum și soluții inovatoare de management al nutrienților și factorilor de stres al plantelor. Portofoliul BASF include, de asemenea, produse pentru gazon și plante ornamentale, pentru controlul dăunătorilor și sănătate publică. Divizia BASF de protecție a plantelor este un inovator de vârf care sprijină cultivatorii să-și optimizeze producția agricolă, ajutându-i să producă hrană de bună calitate în mod eficient. Furnizând tehnologii noi și know-how, Divizia BASF de protecție a plantelor ajută cultivatorii să-și îmbunătățească eficiența economică și calitatea vieții lor, a familiilor lor și a comunității. Informații suplimentare pot fi obținute pe web la adresa www.agro.basf.com sau accesând conturile noastre de pe reţelele de socializare.
Despre BASF
La BASF, noi creăm chimie, şi facem acest lucru de 150 de ani. Portofoliul nostru include o gamă largă de produse, de la substanţe chimice de bază, produse pentru industria materialelor plastice, produse de performanţă şi produse pentru protecţia plantelor până la petrol şi gaze. Ca lider în domeniul industriei chimice, combinăm succesul economic cu protecţia mediului şi responsabilitatea socială. Cu ajutorul ştiinţei şi inovaţiei, ne ajutăm clienţii din aproape toate industriile să facă faţă cerinţelor curente şi viitoare ale societăţii. Produsele şi soluţiile noastre contribuie la conservarea resurselor, asigurarea nutriţiei şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii. Am rezumat această contribuţie în obiectivul nostru global: Creăm chimie pentru un viitor sustenabil. În anul 2014 BASF a realizat vânzări de aproximativ 74 miliarde EUR şi a avut peste 113.000 angajaţi la sfârşitul anului. Acţiunile BASF sunt cotate la bursele din Frankfurt (BAS), Londra (BFA) şi Zurich (AN). Informaţii suplimentare despre BASF sunt disponibile pe internet la adresa www.basf.com.
Francezii de la Strategie Grains au revizuit în creștere previziunile privind producția de grâu a Uniunii Europene, consultanții ridicând ștacheta cu 1,9 milioane tone, până la un total obținut la final de sezon de 146,7 milioane tone, în creștere față de cifra vehiculată anterior de 144,8 milioane tone.
Estimările privind producția în creștere au fost susținute în mare măsură și de condițiile agrometeo favorabile, afirmația conform căreia „cerealele de toamnă prezintă un potențial excelent” viind valabilă pentru multe din statele Uniunii Europene cu suprafețe întinse de cultură.
În mod particular, creșterea este pusă pe seama unor țări-cheie în ceea ce privește producția de grâu, și anume Germania, România și Spania.
În aceste state UE, potrivit datelor Strategie Grains, culturile de toamnă au beneficiat în mare parte de vreme bună, fapt care a susținut din plin dezvoltarea plantelor.
Stocuri UE în scădere
Aceeași firmă de consultanță, spun de această dată cei de la Agrimoney.com, au mai adăugat că actualul program de export de grâu al UE, mult mai solid decât așteptările, și care ar urma să totalizeze circa 30,4 milioane tone, va duce la diminuarea disponibilului din silozuri pentru sezonul 2015-2016. Strategie Grains preconizează că după finalizarea sezonului agricol, stocurile de grâu ar urma să atingă un total de 14,7 milioane tone, în scădere cu 0,9 milioane față de estimările de luna trecută.
Reprezentanții companiei au mai adăugat că prețurile mici au reprezentat la rândul lor un stimul pentru cererea de consum din sectorul zootehnic, fapt care a dus la diminuarea cu și mai mult a disponibilului din silozuri.
Estimări pozitive și pentru culturile de primăvară
Mergând și mai departe, specialiștii Strategie Grains afirmă că aproape toate suprafețele care fuseseră alocate pentru orzul de primăvară și pentru porumb au fost deja însămânțate.
Consultanții SG prevăd totodată o producție totală de porumb pentru UE de 62,7 milioane tone. Dacă estimările se vor transpune în realitate, totalul obținut în acest sezon de producție ar fi mai mare cu nouă procente decât cel obținut la finele anului 2015.
Păstrând registrul, producția de orz este estimată a fi mai mare decât ceea ce s-a obținut anul trecut, previziunile actuale orbitând în jurul cifrei de 62,5 milioane tone, cu unu la sută mai mult decât recolta din 2015.
Și USDA anunța în aprilie condiții bune la producția mondială de grâu
La mijlocul lunii aprilie a.c., raportul USDA releva că stocurile mondiale de grâu ar putea ajunge în sezonul 2015-2016 la 239,26 milioane tone, depășind cea mai ridicată estimare a analiștilor intervievați de Bloomberg și cu 0,7% mai mult decât preconiza USDA luna trecută.
Cantitatea de grâu care urmează să fie utilizată de China, cel mai mare consumator mondial de grâu, va scădea însă la 112 milioane tone, cel mai mic nivel de după 2011, în timp ce producția de grâu a Uniunii Europene a fost estimată la 160 milioane tone, cu un procent mai mare decât prognozele din luna martie 2016.
În plus, USDA își îmbunătățea estimările referitoare la stocurile finale de porumb și soia până la 208,91 milioane tone respectiv 79,02 milioane tone, peste estimările analiștilor.
„Nu vom vedea prea curând o inflație mare datorată prețurilor la alimente”, aprecia Dale Durchholz, analist la AgriVisor LLC, citat de Agerpres.
În pofida raportului USDA, la Bursa de la Chicago cotațiile futures la grâu cu livrare în luna aceasta creșteau în aprilie cu 1,17% până la 4,525 dolari per bushel în timp ce cotațiile la porumb au crescut cu 1,68 dolari până la 3,6275 dolari per bushel.
România a obținut mai mult grâu în 2015 decât în 2014
La cultura grâului, producția medie la hectar a fost de 3,68 tone în 2015, față de 3,64 tone cât se înregistra cu un an în urmă, iar cantitatea totală recoltată a depășit 7,5 milioane de tone, comparativ cu 7,4 milioane de tone în anul 2014.
Producția medie la hectar obținută la orz a depășit și ea 4,03 tone, în timp ce în 2014 a fost de numai 3,8 tone, iar cantitatea totală recoltată a ajuns la 1,051 milioane de tone.
Conform FAO, Egiptul, unul dintre principalii clienți de export ai României, va importa în anul fiscal 2015-2016 aproximativ 11 milioane de tone de grâu, în linie cu nivelul mediu al importurilor din ultimii cinci ani.
Identificarea de soluții pe termen scurt și mediu pentru absorbirea șocului resimțit de fermierii care-și desfășoară activitatea în sectorul laptelui, ca urmare a supraproducției înregistrată la nivelul UE din cauza dispariției sistemului cotelor de producție, la care s-a adăugat embargoul impus de Federația Rusă la unele produse provenind din UE, fapt care a intensificat concurența pe piața europeană, a reprezentat subiectul principal al discuțiilor care au avut loc joi, 19 mai 2016, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, eveniment la care au participat ministrul Achim Irimescu, reprezentanții fermierilor și procesatorilor din sectorul laptelui, precum și reprezentantul rețelelor de retail.
În cadrul dezbaterilor s-a stabilit că fermierii au fost cei mai afectați de criza înregistrată pe piața laptelui și că sunt necesare măsuri urgente pentru sprijinirea acestora.
„Situația cu care se confruntă în prezent sectorul laptelui impune identificarea de măsuri urgente, pe termen mediu și lung. E necesar ca aceste soluții să îi mulțumească pe cei de pe întreg lanțul alimentar, fermieri – procesatori – comercianți. Nu-mi doresc dispariția niciunuia de pe lanț, dar trebuie să avem în vedere că greul cade în special pe fermier, trebuie ajutat fermierul, care este în prezent sub presiunea prețului extrem de scăzut la lapte. De aceea, toți cei adunați în această sală trebuie să colaborăm pentru a mișca lucrurile rapid și să salvăm acest sector”, a afirmat ministrul Achim Irimescu, conform unui comunicat de presă.
Astfel, s-au evidențiat o serie de soluții, aici amintind posibilitatea reducerii costurilor de colectare a laptelui autohton de către procesatori, știut fiind că infrastructura precară din zonele rurale montane afectează parcul auto al procesatorilor, repercutându-se în final în prețul de achiziție (analiza posibilității reducerii accizei la motorină pentru laptele colectat de către procesatori de la producătorii români); plata subvențiilor în zootehnie de către APIA începând cu data de 25 mai 2016; elaborarea unui set de măsuri care să vizeze ca Programul «Laptele în școli» să fie alimentat din lapte provenind de la fermele locale; conservarea sub formă de lapte praf a surplusului de lapte achiziționat de procesatori de la fermieri, concomitent cu identificarea unor posibilități de acoperire a pierderilor, astfel încât să nu fie afectat nici sectorul de procesare; organizarea unui monitor al prețurilor la lapte, dar și la alte produse, format din reprezentanți ai fermierilor, procesatorilor și ai MADR care să urmărească fluctuațiile pieței și să decidă cu celeritate măsurile de intervenție, astfel încât prețurile să nu scadă sub nivelul costurilor de producție etc.
Surse care au fost prezente la negocieri afirmă că după discuția de ieri, circa 60% din fermele cu peste 15 vaci ar urma să fie salvate, la fel și procesatorii.
Ministrul Achim Irimescu i-a asigurat pe fermieri că în perioada imediat următoare vor fi luate toate aceste măsuri de sprijin, ele urmând a fi acompaniate pe termen mediu și lung de alte măsuri care să vizeze stabilitatea sectorului și a fermierilor, indiferent de turbulențele conjuncturale ale pieței
Joi, 19 mai 2016, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a avut loc o reuniune de lucru la care au participat ministrul Achim Irimescu, reprezentanții fermierilor și procesatorilor din sectorul laptelui, precum și reprezentantul rețelelor de retail.
Prețurile lactatelor cresc pe bursele internaționale
Prețurile lactatelor au crescut pe GlobalDairyTrade pentru a patra lună la rând, pe fondul discuțiilor că vremea rece și costurile de achiziție mici scurtcircuitează creșterea producției de lapte materie-primă din Uniunea Europeană, fapt confirmat și de achizițiile în creștere realizate de procesatorii români de la producătorii autohtoni.
Prețurile lactatelor, conform măsurătorilor indexului GlobalDairyTrade, s-au majorat cu 2,6%, marți, 17 mai 2016, până la cel mai înalt nivel înregistrat în ianuarie a.c., revenirea spectaculoasă fiind înregistrată la produsele care conțin grăsimi din lapte.
Într-adevăr, prețurile laptelui bătut s-au majorat cu 16,2 procente, cu valori ale grăsimii anhidre din lapte crescând cu 4,9 la sută, în timp ce costurile de achiziție ale laptelui praf integral (zonă care reprezintă majoritatea produselor comercializate la licitații) se află în creștere cu 3%, până la un nivel de 2.252 dolari americani tona (cel mai înalt nivel înregistrat în 2016).
Revizuirea în creștere a valorilor laptelui praf integral este în contrast cu contractarea de 0,9 la sută, până la un nivel de 1.658 dolari americani în medie, a prețului laptelui praf degresat. Astfel, bonusurile obținute la tranzacționarea laptelui praf integral a ajuns la 593 dolari tona, cel mai mare înregistrat din octombrie 2013 pe GlobalDairyTrade, mai exact cu ocazia licitațiilor-etalon care sunt organizate de două ori pe lună de către Fonterra, gigantul neozeelandez.