Oieritul românesc, incompetență sau interese la vârful ANSVSA?!
Sectorul ovin din România traversează una dintre cele mai grave crize din ultimele decenii. Evoluția pestei micilor rumegătoare (PMR), apariția focarelor de variolă ovină, restricțiile sanitare veterinare și blocarea exporturilor au creat o situație economică extrem de dificilă pentru crescători.
Dincolo însă de efectele epidemiologice ale bolilor, o problemă la fel de gravă este pierderea încrederii fermierilor în modul în care autoritățile gestionează criza.
Lipsa de transparență, comunicarea contradictorie, absența unui plan național clar și suspiciunile privind existența unor interese comerciale în jurul pieței ovinelor au alimentat nemulțumirea crescătorilor. În acest context, tot mai mulți fermieri cer nu doar sprijin financiar, ci mai ales răspunsuri, responsabilități și o strategie credibilă pentru reluarea exporturilor.
De la lider european la blocaj comercial
România nu este un actor marginal pe piața europeană a ovinelor. În ultimii ani, țara noastră a devenit principalul exportator de ovine vii din Uniunea Europeană și unul dintre cei mai importanți exportatori la nivel mondial. În anul 2024 au fost exportate aproximativ 1,77 milioane de ovine, majoritatea către piețele tradiționale din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Pentru majoritatea oierilor, vânzarea mieilor și a oilor reprezintă principala sursă de venit.
Lâna și-a pierdut aproape complet valoarea economică, ajungând uneori chiar să genereze costuri suplimentare prin tundere, colectare și eliminare. Nici producția de lapte nu constituie o alternativă pentru toate fermele, mai ales în condițiile deficitului de forță de muncă și ale lipsei unor capacități suficiente de procesare și valorificare.
În aceste condiții, blocarea comerțului cu animale vii lovește exact în centrul modelului economic al oieritului românesc. Estimările vehiculate privind pierderile pentru anul 2026 depășesc 300 de milioane de euro, fără a lua în calcul efectele indirecte asupra transportatorilor, comercianților, abatoarelor, procesatorilor și comunităților rurale dependente de creșterea ovinelor.
În numai doi ani, România a trecut de la o poziție dominantă pe piața europeană și pe piețele din Orientul Mijlociu la situația în care exporturile sunt sever restricționate, iar fermierii nu mai au o perspectivă clară asupra valorificării animalelor.
Cum s-a ajuns aici? ANSVSA trebuie să răspundă
Primul focar important de pestă a micilor rumegătoare a fost semnalat în România în urmă cu aproximativ doi ani, în județul Tulcea, într-o exploatație comercială și centru de colectare în care se aflau zeci de mii de ovine. Una dintre ipotezele vehiculate încă de atunci a fost introducerea virusului prin mișcări ilegale de animale provenite din zone din afara Uniunii Europene în care boala evolua deja. Ulterior, virusul s-a extins, iar focarele au apărut în valuri succesive.
Problema fundamentală este că, după doi ani, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) încă nu a reușit să demonstreze că sistemul de identificare, trasabilitate și control al mișcării animalelor poate limita eficient răspândirea bolii. Comerțul clandestin, animalele fără documente sanitare veterinare, crotaliile utilizate incorect și mișcările de animale care scapă controlului oficial sunt probleme cunoscute de ani de zile.
În iunie 2026, apariția unor noi focare în județul Mureș a arătat că problema nu mai poate fi considerată strict regională. Din acel moment, discuția nu a mai fost doar despre câteva focare, ci despre credibilitatea întregului sistem românesc de trasabilitate și control sanitar-veterinar.
Înainte de a cere fermierilor să accepte noi restricții, sacrificări de animale sau programe de vaccinare, ANSVSA are obligația să explice foarte clar cum s-a ajuns la o asemenea situație epidemiologică. Crescătorii și opinia publică au dreptul să știe. Aceasta reprezintă o condiție elementară pentru reconstruirea încrederii.
Există și o problemă de responsabilitate
În spațiul public au apărut acuzații extrem de grave privind modul în care a fost gestionată această criză. Unii crescători susțin că prăbușirea prețului ovinelor ar avantaja intermediari care cumpără animale foarte ieftin din România și încearcă ulterior să le valorifice prin circuite comerciale externe.
Dacă asemenea practici nu există, ANSVSA și celelalte instituții competente trebuie să prezinte datele care demonstrează acest lucru. Dacă există însă circuite comerciale care exploatează diferențele dintre restricțiile aplicate României și cele existente în alte state membre, ele trebuie investigate.
Într-o piață în care sute de milioane de euro sunt în joc, lipsa transparenței alimentează inevitabil suspiciunile.
Un sistem care trebuie reconstruit
Chiar declarațiile ministrului Agriculturii au indicat existența unor probleme sistemice. Comisia Europeană nu mai are încredere în autoritățile veterinare din România. Se solicită un sistem credibil de identificare și trasabilitate, precum și garanții că mișcarea animalelor poate fi controlată. Nu mai este suficient un document redactat de câțiva funcționari și transmis ulterior fermierilor si medicilor veterinari spre aplicare.
Un plan național serios trebuie construit împreună cu cei care îl vor pune în practică: ANSVSA, Ministerul Agriculturii, Colegiul Medicilor Veterinari, medicii veterinari din teritoriu, organizațiile profesionale ale crescătorilor, operatorii economici și specialiștii în epidemiologie și boli infecțioase.
Colegiul Medicilor Veterinari a înaintat deja un Plan de acțiune pentru supravegherea, monitorizarea și eradicarea pestei micilor rumegătoare la ovine și caprine. Într-o situație epidemiologică atât de gravă, orice propunere profesională de acest tip trebuie analizată și discutată instituțional. Refuzul dialogului nu poate fi o soluție!
Fermierii nu mai cer promisiuni. Cer un plan
Pentru crescători, situația devine de la o lună la alta mai dificilă. Animalele nu pot fi exportate în condițiile obișnuite, cererea internă este insuficientă, iar costurile cu furajarea și întreținerea efectivelor continuă. Numeroase ferme riscă să intre în incapacitate de plată.
Asociațiile de crescători au solicitat măsuri de sprijin, inclusiv scheme temporare de compensare. Dar mesajul transmis de fermieri este mai important decât problema despăgubirilor: sectorul are nevoie de soluții, nu doar de bani.
România are nevoie urgent de un calendar concret pentru: controlul focarelor existente, restabilirea trasabilității, eliminarea comerțului clandestin, redeschiderea rutelor comerciale și negocierea reluării exporturilor.
Cine răspunde pentru pierderile de sute de milioane de euro?
Aceasta este întrebarea pe care autoritățile nu o mai pot evita. Dacă pierderile economice ale sectorului ajung la sute de milioane de euro, trebuie stabilit cât din această pierdere este rezultatul inevitabil al unei boli transfrontaliere și cât este consecința unor deficiențe de management, control și trasabilitate.
Au fost respectate toate procedurile?
Au fost luate măsurile la timp?
Au fost controlate efectiv mișcările ilegale de animale?
Au fost făcute anchete epidemiologice complete?
Au fost ascultați medicii veterinari și organizațiile profesionale?
A fost informat corect sectorul?
Aceste întrebări trebuie clarificate atât de autoritățile naționale, cât și în cadrul misiunilor și auditurilor europene care analizează modul în care România a gestionat PMR și variola ovină.
Miza depășește cu mult actualele focare
Nu discutăm doar despre câteva exploatații sau câteva județe. În joc este unul dintre puținele sectoare zootehnice în care România deține o poziție competitivă importantă la nivel european și internațional. Pierderea piețelor din Orientul Mijlociu și Africa de Nord ar putea avea consecințe care să se resimtă ani întregi.
O piață externă pierdută nu se recâștigă automat după ridicarea unei restricții sanitare. Contractele pot fi preluate între timp de competitori. Lanțurile comerciale se reorganizează. Importatorii își caută furnizori alternativi. De aceea, fiecare lună de blocaj contează.
O criză care poate deveni o oportunitate de reformă
România are, paradoxal, și o oportunitate. Criza actuală poate obliga statul să reformeze un sistem de identificare și trasabilitate care de prea mult timp tolerează excepții, improvizații și circuite paralele.
Identificarea animalelor de la naștere, digitalizarea reală a mișcărilor, controlul centrelor de colectare, sancționarea comerțului clandestin și integrarea medicilor veterinari în sistemul de supraveghere trebuie să devină elemente centrale ale noii strategii.
Dar această reformă nu poate fi realizată împotriva fermierilor. Trebuie realizată împreună cu ei.
Sectorul ovin are nevoie de soluții, termene și responsabilități
Oieritul românesc nu își mai permite încă un an de incertitudine. Fermierii au nevoie să știe ce strategie aplică România, în cât timp pot fi controlate focarele, când există perspectiva reluării exporturilor și cine răspunde pentru implementarea fiecărei măsuri.
ANSVSA trebuie să prezinte public datele epidemiologice și să explice deciziile luate. Guvernul trebuie să negocieze rapid cu Comisia Europeană o strategie credibilă de control și eradicare. Iar organizațiile profesionale și crescătorii trebuie implicați real în elaborarea acestei strategii.
În această criză, problema fundamentală nu mai este doar existența virusului. Problema este dacă România mai poate demonstra propriilor fermieri, Comisiei Europene și partenerilor comerciali că are un sistem sanitar-veterinar capabil să controleze boala și să garanteze siguranța comerțului.
Sectorul ovin nu mai are nevoie de explicații vagi. Are nevoie de un plan, de termene și de responsabilități concrete. Și, mai ales, are nevoie de răspuns la întrebarea care devine tot mai greu de evitat: Cum a fost posibil ca România să ajungă, în numai doi ani, de la liderul exportului european de ovine la blocarea uneia dintre cele mai importante piețe ale zootehniei românești?
Autor: prof. dr. ADRIAN OROS, vicepreședinte Colegiul Medicilor Veterinari din România
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Sprijin financiar pentru producătorii de cartof de consum, maximum 300 euro/ha
Schema de ajutor de minimis pentru susținerea producției de cartof de consum în anul 2026 a fost aprobată în ședința de Guvern de joi – 20 august 2026. Bugetul alocat programului derulat de Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este de 26,625 milioane de lei, iar sprijinul acordat cultivatorilor este de maximum 300 euro/ha, proporțional cu suprafața efectiv cultivată.
„Față de sprijinul de 700 - 800 de euro pe hectar propus de noi, Guvernul a aprobat un sprijin de 300 de euro pe hectar. În urma discuțiilor, aceasta a fost suma maximă pentru care am putut obține aprobarea bugetului necesar, ca producătorii de cartofi să nu rămână fără sprijin şi în acest an. Astfel, putem lansa programul înainte de recoltare și, printr-un proces rapid de înscriere și verificare, putem acorda sprijin producătorilor de cartofi, în contextul costurilor de producție tot mai mari și al provocărilor generate de importuri. În același timp, Ministerul Agriculturii continuă să susțină că agricultura are nevoie de un sprijin mai consistent din partea Guvernului și că, mai ales într-un an marcat de situații de criză, fermierii trebuie sprijiniți mai rapid și mai ferm”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.
Pentru a beneficia de sprijin, producătorii trebuie să cultive o suprafață de minimum 0,3 hectare cu cartof de consum, să obțină o producție de cel puțin 12 tone/ha, să fie înscriși în Registrul agricol și să facă dovada valorificării producției prin documentele justificative prevăzute de actul normativ.
Schema se adresează producătorilor agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător valabil până la 31 decembrie 2026, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale și familiale, precum și producătorilor agricoli persoane juridice.
Cererile de înscriere în program se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene, în termen de 5 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii. Acestea pot fi transmise și prin mijloace electronice, poștă sau curierat.
Identificarea suprafețelor și verificarea existenței culturilor se realizează înainte de recoltare, de către echipe mixte formate din reprezentanți ai DAJ și ai centrelor județene APIA. Recoltarea și valorificarea producției se face după verificările în teren și cel târziu până la 18 noiembrie 2026, inclusiv. Documentele care atestă valorificarea producției trebuie depuse până la 23 noiembrie 2026, inclusiv. Plata sprijinului se va efectua până la 22 decembrie 2026.
Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi sau întreprinderi unice nu poate depăși echivalentul în lei al sumei de 50.000 euro pe durata ultimilor trei ani. În situația în care solicitările depășesc bugetul alocat programului, cuantumul sprijinului acordat pe hectar va fi redus proporțional.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Nou erbicid pentru controlul timpuriu al buruienilor din culturile de cereale păioase de toamnă
Divizia Crop Science a Bayer România anunță lansarea în țara noastră a erbicidului Mateno® DUO 600 SC, o nouă soluție destinată controlului timpuriu al buruienilor din culturile de cereale păioase de toamnă. Produsul este conceput pentru a răspunde provocărilor tot mai frecvente din câmp, generate de răsărirea timpurie a buruienilor în toamnă și de presiunea lor tot mai mare asupra culturilor încă din primele faze de vegetație.
În contextul unor toamne mai lungi și al unor ierni mai blânde, buruienile răsar și se dezvoltă mai devreme, concurând plantele de cultură pentru apă, lumină și elemente nutritive. În același timp, primăverile sunt adesea imprevizibile, iar ferestrele optime de intervenție pot fi limitate de temperaturi fluctuante și de precipitații. Prin MATENO® DUO 600 SC, Bayer aduce fermierilor o soluție pentru intervenție timpurie, astfel încât cultura să pornească curat, încă din toamnă.
„Inovația este importantă pentru ca fermierii să rămână competitivi, să reducă risipa și să producă mai eficient, cu un impact mai mic asupra mediului. Prin lansarea Mateno® DUO 600 SC, venim cu o soluție practică, ușor de integrat în tehnologia de cultură, care răspunde unei nevoi reale din câmp: un start curat al cerealelor păioase încă din toamnă”, a declarat Alin-Sebastian Nemțișor, Manager Marketing pentru Cereale și Rapiță Bayer România și Republica Moldova.
Mateno® DUO 600 SC este un erbicid selectiv Bayer, cu acțiune reziduală preponderent la nivelul solului, destinat controlului buruienilor anuale dicotiledonate și al unor monocotiledonate sensibile din culturile de grâu de toamnă, grâu durum de toamnă, triticale și secară. Produsul combină două substanțe active complementare: 500 g/L aclonifen și 100 g/L diflufenican, fiind omologat în România cu certificatul nr. 954PC/07.03.2024. Din punct de vedere al aplicării, produsul poate fi utilizat preemergent sau postemergent timpuriu, în funcție de cultura tratată și de condițiile prevăzute în eticheta omologată.
Prin asocierea celor două substanțe active, Mateno® DUO 600 SC contribuie la controlul buruienilor încă din faza de germinare și continuă să acționeze și asupra celor deja răsărite. Soluția oferă control timpuriu, acțiune reziduală de durată, reducerea răsăririlor și a infestărilor secundare, precum și avantajul a două moduri de acțiune diferite într-o singură formulare. Pentru fermieri, acest lucru înseamnă o cultură mai bine protejată de la început, o concurență redusă asupra plantelor de cultură și mai multă flexibilitate în organizarea lucrărilor din primăvară.
Lansarea Mateno® DUO 600 SC face parte din angajamentul Bayer de a pune la dispoziția fermierilor din România soluții moderne, dezvoltate pe baza nevoilor reale din fermă și adaptate contextului agronomic local. Într-un mediu agricol în care eficiența intervențiilor, flexibilitatea și utilizarea corectă a tehnologiei devin tot mai importante, Mateno® DUO 600 SC completează portofoliul Bayer cu o opțiune relevantă pentru managementul timpuriu al buruienilor din culturile de cereale păioase.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Valerian Iștoc revine la Summit Agro România, în funcția de președinte
Summit Agro România anunță că, începând cu data de 16 septembrie 2026, funcția de președinte al companiei va fi preluată de către Valerian Iștoc.
Valerian Iștoc are o experiență îndelungată în sectorul agricol, cunoscând foarte bine compania Summit Agro România, în cadrul căreia a mai activat profesional în trecut. Revenirea sa în companie aduce astfel atât experiență relevantă acumulată în industrie, cât și o bună înțelegere a culturii organizaționale și a specificului activității Summit Agro România.
„Preluarea conducerii de către Valerian Iștoc reprezintă o nouă etapă în evoluția Summit Agro România, cu accent pe continuitatea direcției strategice, dezvoltarea portofoliului și menținerea unei colaborări apropiate cu partenerii din piața agricolă. Summit Agro România, împreună cu Sumi Agro Europa, își reafirmă angajamentul de a continua dezvoltarea pe termen lung, alături de echipă, fermieri, distribuitori și parteneri, cu încrederea că vom crește împreună și vom consolida, în continuare, relațiile construite în agricultura din România”, transmite compania.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Promisiuni deșarte, iarăși?
Crescătorii de oi și capre traversează cea mai gravă criză din ultimele decenii. Mii de exploatații sunt afectate de restricțiile impuse în urma gestionării crizei generate de pesta micilor rumegătoare, iar consecințele economice sunt devastatoare.
Exporturile de animale vii sunt blocate, fermele sunt în pragul falimentului, iar numeroși crescători riscă să renunțe definitiv la această activitate.
Organizațiile profesionale ale crescătorilor, încă de la începutul anului, au transmis numeroase adrese, propuneri și avertismente către autoritățile competente, fără ca problemele să fie soluționate. Practic, și ANSVSA, și MADR, și Parlamentul n-au văzut, n-au auzit, și-au văzut de treabă. Adică au făcut ce știu mai bine. Au mimat munca.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nici măcar nu s-a sinchisit să ia măsuri pentru ridicarea restricțiilor de export de ovine vii din România, impuse din cauza pestei rumegătoarelor mici sau pentru a ține boala sub control. Or, dacă „specialiștii” veterinari au făcut ceva în acest sens, nu se vede, nu au purtat discuții reale cu crescătorii, nu i-au informat în niciun fel.
În același timp, ca să-și mai demonstreze o dată indolența, ANSVSA a hotărât să nu mai susțină vaccinarea împotriva antraxului, o boală infecțioasă transmisibilă la om, cu consecințe dintre cele mai grave. Mai-marii autorității au preferat să facă economii la bugetul instituției, dar nu prin eliminarea angajaților la statul degeaba, ci prin tăierea bugetului alocat acțiunilor sanitar-veterinare obligatorii.
Consecința inacțiunilor ANSVSA, în principal, i-a scos în stradă pe crescătorii de ovine și caprine, mii dintre ei protestând în București, pe 30 iulie.
Principalele solicitări ale fermierilor sunt deblocarea exportului de ovine și compensarea integrală a pierderilor economice; vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului; plata urgentă a despăgubirilor pentru pesta micilor rumegătoare; menținerea programelor de supraveghere sanitar-veterinară fundamentate științific; suportarea din fonduri publice a costurilor vaccinării obligatorii împotriva antraxului; protejarea fermelor de atacurile de urși și lupi cu despăgubiri acordate în maximum 30 de zile.
În urma protestului și a întâlnirii reprezentanților fermierilor cu cei ai Guvernului, personal îmi pare că oficialii au pus un pic de pauză nervilor crescătorilor, prin promisiuni despre care eu cred că nu se vor materializa prea curând. Deh, e vară, perioadă de concedii, șefii instituțiilor și parlamentarii au nevoie de odihnă, ce credeți că e ușor să stai opt ore într-un fotoliu?! Apar probleme pe coloana vertebrală. Dar… asta nu-i grav pentru cei care nu o au.
Revenind la protestul oierilor, acestora li s-a comunicat, la Guvern, că un plan de măsuri se află în lucru și a fost transmis către ANSVSA spre consultare, urmând să fie evaluat de un comitet de specialiști. Conținutul planului nu a fost prezentat organizațiilor profesionale la întâlnirea de la Palatul Victoriei, urmând ca acesta să le fie supus consultării într-o formă avansată, înainte de a fi propus Comisiei Europene.
Fermierii susțin că sectorul are nevoie de un plan cu termene asumate public și de un mecanism de compensare care să acopere pierderea reală a fiecărei exploatații, inclusiv a celor care nu au avut animale bolnave. De asemenea, se solicită ca organizațiile profesionale să fie consultate în timpul construirii măsurilor destinate crescătorilor de ovine și caprine. Altfel, cum s-a dovedit, soluțiile nu vor funcționa în teren.
Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, le-a comunicat reprezentanților crescătorilor de oi și capre că poartă discuții cu Comisia Europeană și cu Guvernul pentru identificarea sumelor necesare despăgubirii pierderilor de venit și a cheltuielilor suplimentare suportate de fermieri, pe baza unei formule de calcul raportate la media prețului din ultimii trei ani.
Având în vedere haosul din administrația publică, din viața politică dâmbovițeană, speranțele crescătorilor că autoritățile vor lua măsuri pentru salvarea lor scad cu fiecare zi. Câți fermieri vor mai fi în activitate la următorul protest?
Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef
Publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2026Abonamente, AICI!Mai puține pierderi, mai multă precizie în câmp prin verificarea echipamentelor de stropit
Agricultura de precizie este asociată frecvent cu GPS, drone și tehnologii digitale. Dar înaintea acestora există o condiție, echipamentul trebuie să aplice corect ceea ce fermierul a decis să aplice. O duză uzată, o presiune incorectă sau o distribuție neuniformă pot compromite chiar și un tratament bine calculat.
Inspecția tehnică periodică a echipamentelor de stropit nu este doar o obligație administrativă, ci reprezintă un instrument prin care pot fi reduse pierderile, poate fi îmbunătățită eficiența tratamentelor și limitată aplicarea inutilă a produselor de protecție a plantelor.
„Pentru fermier, ecuația este simplă: un utilaj verificat înseamnă o aplicare mai precisă, costuri mai bine controlate și o protecție mai eficientă a culturii. Eficiența unui tratament nu depinde doar de produsul de protecție a plantelor folosit, de doză sau de momentul aplicării. La fel de important este echipamentul care îl aplică. O mașină de stropit cu duze uzate, presiune neuniformă, pierderi sau componente reglate incorect poate distribui neuniform soluția: prea puțin în unele zone, prea mult în altele. Aceasta înseamnă costuri mai mari, tratamente mai puțin eficiente și un risc crescut pentru mediu. De aceea, mașinile și instalațiile de stropit folosite în activitatea agricolă sunt supuse inspecției tehnice periodice”, arată Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF).
Inspecția periodică a echipamentelor profesionale de aplicare a produselor de protecție a plantelor este o obligație a tuturor statelor din Uniunea Europeana, fiind prevăzută de Directiva 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, transpusă în legislația națională prin OUG nr. 34/2012.
După anul 2020, intervalul dintre inspecții nu poate depăși trei ani, iar echipamentele noi trebuie inspectate cel puțin o dată în primii cinci ani de la achiziție. În România, Autoritatea Națională Fitosanitară este instituția responsabilă cu această activitate.
Peste 5.000 de echipamente inspectate pe an
Datele ANF arată o creștere puternică a activității de verificare.
Sursa: ANF, 2021 - 2025
Dacă în anul 2021 s-au verificat 770 de echipamente de stropit, anul trecut, în 2025, au fost verificate 5.064. În numai doi ani, numărul echipamentelor inspectate a crescut de aproape cinci ori, ceea ce arată extinderea semnificativă a capacității de control tehnic.
Potrivit ANF, ritmul se menține și în 2026. Activitatea de verificare a echipamentelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor a început pe 23 februarie, iar până la 14 august au fost verificate 1.842 de echipamente, folosind cele șase centre mobile aflate în prezent în dotarea ANF.
Ce verifică inspecția
Principiul este similar unei inspecții tehnice auto, conform ANF: „Faptul că un utilaj funcționează nu înseamnă automat că funcționează corect”. În cadrul inspecției sunt urmărite elementele care influențează siguranța și precizia aplicării: starea echipamentului, eventualele pierderi, sistemele de distribuție, pompa, manometrul, conductele și duzele.
„Obiectivul este simplu: cantitatea stabilită de produs să fie distribuită cât mai uniform și exact pe suprafața tratată. Pentru fermier, aceasta este și o problemă economică. O diferență aparent mică de aplicare, repetată pe sute sau mii de hectare, poate însemna cantități importante de produs utilizate inutil sau, dimpotrivă, o protecție insuficientă a culturii”, explică ANF.
Prin centrele mobile, inspecția se apropie de fermieri
Autoritatea Națională Fitosanitară își extinde infrastructura de inspecție. Astfel, ANF își mărește rețeaua de la 6 la 28 de centre mobile, prin adăugarea a încă 22 de unități, în cadrul Programului RAPID, finanțat prin Banca Mondială.
Procesul este în derulare, iar cele 22 de autoutilitare au fost deja achiziționate, livrate și inscripționate, iar în următoarele săptămâni urmează să fie dotate cu aparatura necesară și distribuite în teritoriu. Se estimează că dotarea completă a noilor centre mobile va fi finalizată până în prima parte a lunii septembrie.
„Extinderea contează mai ales dintr-un motiv practic: utilajele agricole sunt dificil și costisitor de transportat pe distanțe mari. Prin centrele mobile, inspecția se apropie de fermieri, ceea ce reduce timpul și costurile verificării și permite o acoperire mai bună a zonelor agricole”, subliniază ANF.
Fermierii și toți utilizatorii care dețin echipamente de aplicare a produselor de protecție a plantelor au obligația să facă inspecția tehnică periodică a utilajelor de stropit cel puțin o dată la trei ani, iar pentru echipamentele noi o dată în primii cinci ani de la achiziție.
Verificarea utilajelor se face la centrele de inspecție ale ANF, inclusiv la centrele mobile care se deplasează în teritoriu. În urma verificării se obține un document care atestă că echipamentul corespunde tehnic, valabil până la următoarea inspecție.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Interes mare din partea fermierilor și procesatorilor pentru ajutorul pentru investiții în capacități noi de producere a energiei electrice din surse regenerabile
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță închiderea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare a proiectelor care au ca obiectiv realizarea unor capacități noi de producere de energie electrică din surse solare.
Sesiunea de primire a proiectelor s-a derulat în perioada 15 iunie - 14 august 2026, iar în cadrul celor două componente ale Schemei de Energie s-au depus 1.177 de cereri de finanțare pentru proiecte a căror valoare totală este de 400.860.356 de euro.
Din fondurile totale ale proiectelor propuse pentru finanțare de fermieri și procesatori, pentru componenta Capacități instalate mai mici de 1 MW au fost depuse on-line la AFIR cereri pentru 1.107 proiecte a căror valoare totală se ridică 251.982.320 de euro. În cadrul acestei componente alocarea a fost de 145.000.000 de euro, astfel încât gradul de depunere a ajuns la 174%.
Pentru componenta Capacități instalate mai mari de 1 MW, solicitanții au depus 70 de proiecte a căror valoare totală a ajuns la 148.878.005 euro, gradul de depunere ajungând la 124%, raportat la alocarea de 120.000.000 de euro.
Proiectele depuse de fermieri și de procesatori propun investiții în capacități noi de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum în ferme și în unități de procesare a produselor agroalimentare.
„Interesul fermierilor pentru energie verde se dovedește să fie unul foarte mare, având în vedere solicitările de finanțare pentru instalarea de noi capacități de producere a energiei electrice din sursă solară. În sesiunea pentru Schema de Energie pe care am închis-o vineri 14 august, s-au primit solicitări de fonduri nerambursabile care se ridică la un total de peste 282 de milioane de euro, ceea ce reprezintă un procent total de consumare a alocării care se ridică la 107%. Acum vom demara procedura de verificare și de evaluare a tuturor proiectelor depuse, iar în urma finalizării evaluării proiectelor depuse, în funcție de valoarea totală a fondurilor care vor rămâne disponibile, vom analiza oportunitatea lansării unei noi sesiuni pentru a putea consuma și fondurile rămase disponibile”, a precizat Adrian Chesnoiu, director general AFIR.
Alocarea financiară totală disponibilă pentru această sesiune a Schemei de ajutor privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare a fost de 265 de milioane de euro, din care 145 de milioane de euro pentru capacități instalate mai mici sau egale cu 1 MW și alte 120 de milioane de euro pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.
Finanțarea acordată pentru realizarea investițiilor prin Schema de energie este 100% nerambursabilă și poate ajunge până la 650.000 euro/MW pentru capacități instalate mai mici și inclusiv de 1 MW sau până la 550.000 euro/MW pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.
„Nu vorbim doar despre panouri fotovoltaice, ci despre costuri mai mici pentru ferme, mai multă predictibilitate pentru procesatori și o agricultură mai competitivă. Cele peste o mie de proiecte arată că fermierii și industria alimentară sunt pregătiți să facă pasul către independența energetică, iar rolul nostru este să transformăm acest interes în investiții concrete, printr-un proces de evaluare riguros și cât mai rapid. Totodată, analizând datele preliminare privind dosarele depuse în cadrul schemei de ajutor de stat, se poate constata că, pentru componenta de finanțare a capacităților mai mici de 1 MW, există o suprasolicitare a fondurilor nerambursabile disponibile, în timp ce, pentru componenta destinată capacităților mai mari de 1 MW, există o rezervă de fonduri care va fi pusă la dispoziția fermierilor în cel mai scurt timp posibil printr-o nouă sesiune de depunere”, a declarat Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Sprijinul financiar aferent Schemei de energie este disponibil prin Fondul pentru Modernizare, gestionat de Ministerul Energiei, iar administratorul Schemei de ajutor de stat este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
NHR Agropartners devine Agropartners
Pe 14 august 2026, compania Agropartners, cunoscută anterior sub denumirea de NHR Agropartners, a lansat oficial noua sa identitate vizuală. În cadrul evenimentului la care a participat presa agricolă, Agropartners a anunțat schimbarea de nume și a prezentat strategia de reorganizare pentru piața din România. Peste 25 de ani de activitate pe piața utilajelor agricole din țara noastră se transformă într-o etapă nouă, caracterizată prin agilitate, orientată către tehnologie, agricultură de precizie, consultanță și parteneriate pe termen lung.
Dincolo de noua identitate vizuală, Agropartners își propune să construiască un model de business mai eficient, bazat pe tehnologie, consultanță, service și proximitate față de fermier. Acest moment, pentru compania Agropartners marchează începutul unei noi etape, fermierul fiind în centrul atenției și beneficiind de utilajul potrivit, tehnologia potrivită și suportul tehnic disponibil atunci când este nevoie.
Reorganizarea internă include crearea unor funcții noi în cadrul echipei comerciale și de service:
-
Servicii de consultanță și vânzări personalizate: crearea unor roluri dedicate pentru a sprijini fermierii în alegerea echipamentelor potrivite și a soluțiilor de finanțare optime;
-
Service și suport tehnic de înaltă performanță: optimizarea rețelei de filiale teritoriale, facilitând accesul mai rapid la piese de schimb originale și intervenții de service în câmp;
-
Continuarea parteneriatelor de top: compania își reconfirmă statutul de partener de încredere pentru mărci de renume internațional (cum ar fi Deutz-Fahr sau JCB), oferind fermierilor acces la tehnologie de ultimă generație.
Anamaria Damian a anunțat că își încheie mandatul de director general, la finalul lunii august. „După mai bine de 21 de ani de activitate și pasiune dedicate acestei companii, a venit momentul să deschid calea spre noi oportunități profesionale. Sunt mândră de comunitatea puternică pe care am construit-o împreună cu echipa noastră și am toată încrederea că Agropartners va continua să crească și să reconfirme locul de frunte pe care îl merită în piața utilajelor agricole”, a declarat Anamaria Damian.
La conducerea executivă a companiei rămâne William England, care are misiunea de a duce Agropartners în următoarea etapă de dezvoltare. Directorul general Agropartners are o experiență de peste 30 de ani în managementul executiv global în agribusiness.
William England provine dintr-o familie de fermieri din Marea Britanie, având studii superioare în agricultură și un parcurs impresionant în coordonarea unor investiții de anvergură și restructurări de afaceri agricole în Europa Centrală și de Est, Australia și Orientul Mijlociu. Expertiza sa internațională combinată cu o cunoaștere profundă a piețelor europene este un catalizator esențial pentru expansiunea și eficientizarea Agropartners.
„Singurul lucru constant în viață este schimbarea. Agropartners intră într-un capitol nou, plin de energie. Obiectivul nostru clar este de a transforma compania într-un business profitabil și aproape de fermier. Toate schimbările și reorganizările interne au scopul să oferim clienților noștri echipamente performante, servicii mai rapide și un sprijin real în dezvoltarea afacerilor lor agricole”, a subliniat William England.
Noul logo reflectă un partener puternic și stabil
Ideea din spatele noului logo a fost de a păstra valorile tradiționale ale brandului, dar și de a introduce elemente noi, unificate într-un simbol proaspăt ce reflectă un partener puternic și stabil. Tranziția de la vechiul brand la denumirea simplificată și modernă Agropartners vine însoțită de o emblemă triunghiulară stilizată (monograma AP), care îmbină armonios pământul, tehnologia și energia.
„Verdele reprezintă natura, sustenabilitatea, agricultura de precizie și recoltele bogate, creând o punte vizuală de continuitate cu mărci de renume precum Deutz-Fahr. Galbenul aduce bucurie, energie, soare și optimism, amintind de lanurile coapte și de utilaje puternice de la parteneri precum JCB. Griul antracit oferă o bază industrială solidă, care evocă oțelul, mecanică de înaltă precizie, profesionalismul și loialitatea. Forma triunghiulară ascendentă înseamnă progres, inovație, mișcare continuă și dezvoltare alături de fermieri, la fel ca tehnica agricolă de vârf pe care o comercializăm”, a explicat Emilia Radu, specialist marketing în cadrul companiei Agropartners.
Compania Agropartners activează pe piața românească din anul 2000 și are filiale în principalele zone agricole ale țării, cu echipe de service și specialiști care oferă fermierilor soluții pentru mecanizarea și eficientizarea activităților agricole.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Semnal de alarmă privind tranzitul cerealelor ucrainene
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis președintelui României, conducerii Parlamentului și prim-ministrului o scrisoare deschisă prin care solicită controlul riguros și trasabilitatea completă a cerealelor ucrainene aflate în tranzit, precum și măsuri concrete pentru protejarea intereselor economice ale României.
Experiența nefastă din perioada 2022-2023, precum și informațiile apărute în spațiul public privind reactivarea culoarelor de solidaritate pentru produsele agricole provenite din Ucraina, Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită clarificarea măsurilor aplicate de statul român pentru controlul cerealelor ucrainene aflate în tranzit pe teritoriul României, precum și protejarea intereselor legitime ale fermierilor, transportatorilor și operatorilor economici români.
„Considerăm că o atenție distinctă trebuie acordată mărfurilor provenite din Ucraina care tranzitează Republica Moldova și intră ulterior pe teritoriul României. Pentru aceste fluxuri sunt necesare proceduri clare privind verificarea originii, a cantității și a destinației declarate, precum și mecanisme prin care traseul mărfurilor să poată fi urmărit până la ieșirea din țară. Din perspectiva sectoarelor pe care le reprezentăm, tranzitul cerealelor ucrainene nu poate fi tratat doar ca o operațiune de transport. Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare și operare portuară. În lipsa unor controale reale, există și riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piața românească”, arată AAC în scrisoarea deschisă.
Monitorizare, trasabilitate și controale de siguranță a tranzitului
Alianța solicită autorităților următoarele informații:
-
Care sunt procedurile aplicabile cerealelor ucrainene care intră pe teritoriul României, inclusiv a celor care ajung în România prin Republica Moldova.
-
Ce mecanisme concrete de schimb de informații sunt utilizate între autoritățile române, autoritățile din Republica Moldova și autoritățile din Ucraina, astfel încât originea, cantitatea, traseul și destinația cerealelor ucrainene aflate în tranzit să poată fi verificate în timp real și corelate între instituțiile competente.
-
Cum este monitorizat transportul de la punctul de intrare până la punctul de ieșire și cum se verifică faptul că întreaga cantitate declarată în tranzit părăsește efectiv teritoriul României.
-
Care sunt instituțiile competente să verifice originea, cantitatea, calitatea și destinația acestor mărfuri, precum și respectarea nivelurilor de reziduuri și pesticide permise în Uniunea Europeană. Totodată, ce instituții au responsabilitatea de a preveni contaminarea mijloacelor de transport feroviar, rutier, maritim sau fluvial și intrarea pe teritoriul României a mijloacelor de transport supraîncărcate, care pot deteriora infrastructura, și cum sunt delimitate responsabilitățile între aceste instituții.
-
Ce măsuri sunt aplicate pentru a preveni descărcarea, comercializarea sau schimbarea destinației cerealelor declarate în tranzit.
-
Ce controale de calitate și siguranță alimentară sunt făcute asupra cerealelor ucrainene aflate în tranzit și în ce etapă a tranzitului au loc aceste verificări.
-
Ce măsuri sunt prevăzute pentru ca mărfurile românești să nu fie dezavantajate privind accesul la transport, depozitare și operare portuară.
-
Există reguli sau proceduri prin care se acordă prioritate mărfurilor ucrainene? În caz afirmativ, care sunt acestea și în ce condiții se aplică?
-
Ce măsuri are în vedere Guvernul pentru a compensa pierderile și costurile suplimentare suportate de fermierii și operatorii economici români ca urmare a creșterii acestor fluxuri.
-
Care sunt cantitățile de cereale ucrainene intrate și tranzitate prin România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova, defalcate pe punct de intrare, punct de ieșire, rută de transport, mod de transport și perioadă de raportare.
„Considerăm necesară publicarea periodică a acestor informații, într-o formă simplă și verificabilă, astfel încât sectorul agricol să poată urmări volumele tranzitate, rutele utilizate și ieșirea mărfurilor de pe teritoriul României”, subliniază Alianța pentru Agricultură și Cooperare.
Solidari cu Ucraina, dar nu cu prețul bunăstării fermierilor autohtoni
„Reiterăm faptul că România a sprijinit și continuă să sprijine Ucraina, inclusiv prin facilitarea tranzitului de mărfuri. Însă, în același timp, considerăm esențial ca acest sprijin să fie gestionat prin mecanisme echilibrate, care să nu creeze probleme și costuri disproporționate asupra fermierilor români și să nu conducă la utilizarea infrastructurii naționale în condiții care dezavantajează producția și comerțul românesc. Infrastructura României trebuie privită în primul rând ca infrastructură critică pentru funcționarea economiei naționale, pentru accesul produselor românești la transport, depozitare și operare portuară, precum și pentru menținerea unui echilibru economic intern. Această necesitate este cu atât mai importantă într-o perioadă în care traficul fluvial este afectat de nivelul scăzut al Dunării, rețeaua rutieră este suprasolicitată de fluxurile comerciale, turistice și sezoniere, costurile energiei și ale transportului au crescut semnificativ, iar traficul feroviar presupune costuri tot mai greu de suportat pentru operatorii români. În aceste condiții, tranzitul mărfurilor provenite din Ucraina trebuie organizat prin reguli clare, controale efective și mecanisme de trasabilitate verificabilă, astfel încât să nu afecteze accesul real al produselor românești la piață și la infrastructura logistică națională.
În plus, având în vedere experiența practică anterioară din punctele de frontieră și faptul că Ucraina este o țară aflată în război, dar și vulnerabilă la serioase probleme administrative și de integritate semnalate inclusiv la nivel internațional, considerăm că statul român nu poate ignora riscurile de trafic ilicit, evaziune, denaturare a destinației declarate a mărfurilor și alte forme de pericol social asociate unor culoare comerciale insuficient controlate.”
Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită instituirea unui cadru real de consultare cu organizațiile reprezentative ale fermierilor, cooperativelor, transportatorilor și operatorilor portuari, înainte de adoptarea unor noi măsuri privind culoarele de solidaritate și gestionarea fluxurilor de produse agricole provenite din Ucraina direct sau indirect prin Republica Moldova.
„Fără a pune în discuție importanța solidarității regionale, considerăm că aceste măsuri trebuie însoțite de reguli clare, controale efective și o trasabilitate verificabilă, astfel încât interesele economice ale României să fie protejate. Vă rugăm să ne comunicați măsurile dispuse și răspunsurile la aspectele semnalate prin prezenta solicitare, precum și un calendar al consultărilor cu mediul asociativ menționat anterior”, încheie AAC scrisoarea deschisă.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federația Națională PRO AGRO, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV și Asociația Forța Fermierilor (AFF).
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
DR-18: Sprijin financiar de 100.000 de euro/proiect pentru floricultură, plante medicinale și aromatice, de la 1 septembrie
De la 1 septembrie 2026, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide sesiunea de depunere a proiectelor pentru intervenția DR-18 „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027.
Intervenția DR-18 dispune de o alocare de 5 milioane de euro și finanțează investiții corporale și necorporale necesare obținerii producției primare de flori, plante aromatice, plante medicinale și plante ornamentale.
„Sprijinul urmărește o mai bună tehnologizare a exploatațiilor agricole din aceste subsectoare, prin investiții în utilaje și echipamente, precum și consolidarea ofertei interne de flori și plante aromatice, medicinale și ornamentale”, precizează Adrian Chesnoiu, director general AFIR.
Pentru proiectele depuse în cadrul DR-18, pragul de calitate este de 70 de puncte în perioada 1–30 septembrie 2026 și de 40 de puncte în perioada 1–31 octombrie 2026.
Valoarea maximă a sprijinului financiar destinat investițiilor în floricultură, plante medicinale, aromatice și ornamentale este de 100.000 de euro/proiect.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Citeşte mai mult ...
AFIR deschide sesiunea pentru DR-14, o intervenție cu un buget de 108 milioane euro pentru investiții în fermele de mici dimensiuni
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că de la 1 septembrie 2026 deschide sesiunea de depunere a proiectelor pentru intervenția DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Bugetul total alocat este de 108 milioane de euro, iar proiectele pot fi depuse în perioada 1 septembrie - 31 octombrie 2026.
„Intervenția DR-14 sprijină modernizarea fermelor de mici dimensiuni, îmbunătățirea performanței economice și orientarea acestora către piață, precum și adoptarea unor practici și tehnologii care contribuie la utilizarea eficientă a resurselor și la tranziția către o agricultură durabilă”, arată Adrian Chesnoiu, director general AFIR.
Bugetul sesiunii este împărțit în patru componente:
-
30 milioane de euro pentru sectorul zootehnic;
-
30 milioane de euro pentru legumicultură;
-
18 milioane de euro pentru achiziții simple, indiferent de sector;
-
30 milioane de euro pentru alte sectoare, destinate proiectelor care nu se încadrează în celelalte componente.
Pentru toate cele patru componente, pragul de calitate este de 80 de puncte în perioada 1–30 septembrie 2026 și de 40 de puncte în perioada 1–31 octombrie 2026.
Prin DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, fermierii pot beneficia de o finanțare nerambursabilă care ajunge până la 50.000 de euro/proiect, intensitatea sprijinului fiind de cel mult 85% din totalul cheltuielilor eligibile.
Beneficiarii eligibili pentru a primi finanțare în cadrul intervenției DR-14 sunt micii fermieri, cu excepția persoanelor fizice, a căror calitate va fi verificată în baza de date IACS - APIA din care reiese și codul exploatației înregistrate pentru entitatea economică a solicitantului.
Investițiile care vor primi finanțare prin DR-14 trebuie să asigure construirea sau modernizarea construcțiilor cu destinație agricolă sau necesare în fermă, amenajarea facilităților de gestionare adecvată a gunoiului de grajd, dezvoltarea unităților de condiționare, depozitare și procesare de la nivelul fermei, inclusiv comercializarea și marketingul propriilor produse agricole.
De asemenea, sunt eligibile cheltuielile care vizează achiziționarea de mașini agricole specializate și echipamente noi, asigurarea accesului la utilități în cadrul exploatației agricole, înființarea și modernizarea echipamentelor pentru irigații în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, doar ca o componentă secundară a proiectului. Toate tipurile de investiții care se vor finanța în cadrul intervenției DR-14 sunt detaliate în Ghidul solicitantului.
Fondurile neutilizate în cadrul unei componente vor putea fi repartizate către componentele supralicitate, în ordinea de prioritizare stabilită: sectorul zootehnic, legumicultură, alte sectoare și achiziții simple.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Finanțare pentru investiții în sectorul vitivinicol, din 17 august 2026
Din 17 august până pe 19 octombrie 2026, inclusiv, este deschisă sesiunea de depunere a cererilor de finanțare pentru investiții în sectorul vitivinicol din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, anunță Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
Pentru sesiunea din 2026 sunt disponibile 9.348.921 euro pentru intervenția IS-V-02 „Investiții în active corporale și necorporale”, precum și 1.695.498 euro pentru intervenția IS-V-07 „Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin”.
Alocarea financiară totală aferentă celor două intervenții este de 11.044.419 euro. Din această sumă, 30% este destinată proiectelor de achiziții complexe, iar 70% proiectelor de achiziții simple, procente aplicabile fiecărei intervenții sectoriale.
Accesarea intervenției IS-V-02 contribuie la îmbunătăţirea performanţei întreprinderilor vitivinicole și a adaptării lor la exigențele pieței, precum și sporirea competitivității lor pe termen lung în ceea ce privește producerea și comercializarea produselor vitivinicole, inclusiv economiile de energie, eficiența energetică globală și procesele sustenabile.
Accesarea intervenției IS-V-07 conduce în principal la sporirea durabilității producției de vin în principal prin îmbunătățirea utilizării și a gospodăririi apei, conversia la producția ecologică, introducerea unor tehnici de producție integrată, achiziționarea de echipamente pentru metode de producție de precizie sau digitalizată, contribuția la conservarea solului și creșterea capacității de captare a carbonului în sol etc.
Pentru sesiunea din anul 2026, cererile de finanțare, însoțite de documentele justificative, se depun în format electronic, prin sistemul informatic al APIA, conform Ghidului de utilizare a sistemului informatic privind măsurile de investiții IS-V-02 și IS-V-07 – Modul Portal Investiții, disponibil pe site-ul APIA.
Finanțarea cererilor aprobate se va realiza în limita plafonului disponibil corespunzător anului financiar vizat, în ordinea înregistrării la APIA.
Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare din cadrul investiției IS-V-02 și investiției IS-V-07 se închide în cazul în care valoarea cererilor de finanțare atinge pragul de 150% din limitele bugetare stabilite, urmând a se trece la etapa de evaluare.
Ghidurile informative aferente intervențiilor IS-V-02 și IS-V-07 sunt publicate pe site-ul instituției.
Pașii de urmat pentru logarea în Geoportalul viticol
Link-ul de acces al Geoportalului viticol este: https://portalinvestitii.apia.org.ro/. Pentru a accesa link-ul și a se loga în aplicație, fermierii trebuie să solicite crearea unui cont de acces.
Fermierii care nu au cont aprobat pentru accesarea Geoportalului viticol, pot solicita aprobarea de conturi accesând link-ul: http://inregistrare.apia.org.ro/viniviticol/add-form și respectând procedura disponibilă în ghidul de creare conturi, ghid accesibil pe link-ul https://apia.org.ro/directia-masuri-de-piata/ps-pac-2023-2027-isv-02-isv-07-investitii-vitivinicole/sesiune-depunere-2026/.
Ulterior completării și transmiterii cererilor de finanțare în Geoportal, solicitantul va depune un exemplar al cererii de finanțare însoțit de documente justificative pe suport de hârtie la sediul Centrelor Județene APIA, respectiv al APIA Municipiul Bucureşti, pe raza căruia este implementat programul, conform ghidului informativ.
În vederea asigurării suportului tehnic pentru fermieri, APIA va asigura organizarea bisăptămânală în zilele de marți și joi în intervalul 11.00 – 13.00 a unor sesiuni webmeeting prin intermediul platformei Zoom. Link-ul destinat fermierilor în vederea participării la webmeetingurile suport este: Topic - Suport_Investitii_ISV_02_ISV_07_Sesiune_2026; Join Zoom Meeting https://us06web.zoom.us/j/86195982611?pwd=ipQT4cCW8Zb9PjBZABhfKLqQCmZAiH.1
Meeting ID: 861 9598 2611
Passcode: 383808
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Nou Centru Climatic, investiție strategică a BASF Agricultural Solutions pentru consolidarea capacităților de dezvoltare și omologare a produselor de protecția plantelor
BASF Agricultural Solutions anunță extinderea capacităților de cercetare printr-o investiție strategică într-un nou Centru Climatic la sediul său central din Limburgerhof, Germania. Noua facilitate va consolida poziția companiei în domeniul cercetării și va susține generarea datelor științifice necesare procesului de omologare a produselor pentru protecția plantelor la nivel global.
-
Noua facilitate de cercetare de la Limburgerhof răspunde cerințelor tot mai stricte în materie de reglementare și cercetare
-
Centrul va permite realizarea studiilor de ecotoxicologie în condiții controlate și reproductibile, necesare procesului de omologare a produselor pentru protecția plantelor la nivel mondial
-
Investiția susține strategia de inovație a companiei
Lucrările sunt în plină desfășurare, iar centrul urmează să fie finalizat în prima jumătate a anului 2027. Odată devenit operațional, acesta va include camere climatice de ultimă generație, capabile să reproducă și să controleze cu precizie condițiile de mediu necesare desfășurării studiilor științifice. Investiția vine ca răspuns la cerințele de reglementare tot mai riguroase și la nevoia tot mai mare de studii ecotoxicologice de înaltă calitate, în linie cu principiile Bunei Practici de Laborator (GLP).
„Noul Centru Climatic este mult mai mult decât un centru de cercetare. Reprezintă o investiție strategică prin care ne consolidăm capacitatea de a îmbina cercetarea de cel mai înalt nivel cu expertiza în domeniul reglementării. Astfel, vom putea pune la dispoziția fermierilor soluții inovatoare într-un mod mai eficient și responsabil, adaptat cerințelor legislative aflate în continuă evoluție”, a declarat Melanie Bausen-Wiens, membru în Consiliul de Conducere al BASF Agricultural Solutions, responsabilă pentru Tehnologie.
Noul Centru Climatic va oferi condiții strict controlate pentru studiile de ecotoxicologie. Controlul precis al factorilor de mediu, precum temperatura, umiditatea și lumina, va permite realizarea unor studii reproductibile și solide din punct de vedere științific, îmbunătățind, în același timp, predictibilitatea planificării, calitatea datelor și capacitatea necesară pentru un volum tot mai mare de studii.
O parte dintre camerele climatice vor fi dedicate activităților de cercetare în domeniul insecticidelor. Aceste spații permit dezvoltarea și menținerea populațiilor de insecte utilizate în programele de screening și evaluare din etapele incipiente ale cercetării, contribuind, astfel, la dezvoltarea viitoarelor inovații în protecția plantelor.
Prin această investiție, BASF Agricultural Solutions își reafirmă angajamentul pe termen lung față de Centrul Agricol din Limburgerhof, unul dintre cele mai importante centre globale ale companiei pentru inovație în agricultură. Extinderea infrastructurii consolidează și mai mult capacitățile științifice și competitivitatea centrului și va contribui la atragerea viitoarelor generații de specialiști.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Catalogul național al zonelor prioritare pentru biodiversitate creează probleme fermierilor
Clubul Fermierilor Români a transmis ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, o scrisoare deschisă cu observații și solicitări privind proiectul de ordin pentru aprobarea Catalogului național al zonelor prioritare pentru biodiversitate, aflat în consultare publică. Documentul semnalează suprapuneri între zonele propuse și terenuri arabile lucrate, precum și absența unor etape procedurale prevăzute de lege înainte de includerea definitivă a suprafețelor în Catalog.
În cadrul dezbaterii publice din 10 august 2026, reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor au precizat că lista zonelor prioritare pentru biodiversitate nu include terenuri încadrate ca arabil. Analiza realizată de Clubul Fermierilor Români indică situația inversă în cel puțin un caz documentat: în zona ROSCI0005ZPB Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni, conturul oficial al zonei propuse se suprapune cu terenuri arabile aflate în blocurile fizice APIA 152 și 109, UAT Balta Albă, unde se află culturi de câmp în rotație. Clubul solicită verificarea și clarificarea acestei situații și atrage atenția că, în absența unei hărți interactive publice, fermierii nu pot identifica alte suprapuneri similare.
Solicitările transmise ministerului vizează publicarea integrală a documentației studiului care a stat la baza identificării zonelor, în temeiul Legii nr. 544/2001, transpunerea hărților GIS în harta interactivă existentă pe site-ul instituției, precum și desemnarea zonelor numai cu acordul proprietarului și al unității administrativ-teritoriale, potrivit art. 40⁸ din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2026. Clubul cere parcurgerea în ordine cronologică a etapelor legale, inclusiv înștiințarea prealabilă a deținătorilor de terenuri, anterior includerii definitive a zonelor în Catalog.
Clubul Fermierilor Români solicită, de asemenea, acordarea de compensații pentru pierderile generate proprietarilor, indiferent de tipul activității economice afectate sau de diminuarea valorii bunului, realizarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate deja existente înaintea oricărei extinderi a suprafețelor protejate, valorificarea studiului științific similar elaborat de Academia Română și crearea unui mecanism de ajustare periodică a categoriilor de arii naturale protejate, corelat cu evoluția reală a habitatelor.
„Fermierii nu contestă obiectivele de conservare a biodiversității. Contestă un proces în care suprafețele sunt desemnate fără hărți accesibile, fără acordul proprietarilor și fără un mecanism de compensare. Agricultura are nevoie de reguli previzibile, construite pe date verificabile și pe consultarea celor care lucrează efectiv terenul”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Publicitate
Revista
