În 2025, Ziua Porumbului Orezu® trece la următorul nivel, anunță Forumul APPR, organizatorul evenimentului. Se schimbă atât locația, cât și formatul.
Seceta severă i-a determinat pe organizatorii evenimentului Ziua Porumbului Orezu, care se desfășura tradițional toamna în ferma Elsit din județul Ialomița a familiei Sitaru, să schimbe locația și formatul, transformându-se în SUMMITUL NAȚIONAL AL PORUMBULUI, „o conferință strategică de nivel premium, ce va reuni liderii agriculturii din România, specialiști recunoscuți și companii de top din agribusiness”.
Astfel, Summitul Național al Porumbului are loc pe 17 septembrie 2025, tot în județul Ialomița, dar de data asta la Mihail Kogălniceanu, în ferma Sopema, a lui Arnaud Perrein.
„Această ediție specială marchează 16 ani de tradiție, aducând evenimentului o nouă dimensiune, orientată spre soluții inovatoare și strategii pentru viitor. Vom dezbate provocările actuale, dar mai ales gestionarea riscurilor în agricultură, cea mai mare provocare cu care se confruntă fermierii în prezent”, precizează Alina Crețu, director executiv al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România.
Forumul APPR subliniază că Ziua Porumbului Orezu® continuă să fie un eveniment de referință care reunește fermieri, companii, cercetători și factori de decizie și, totodată, aduce în fața participanților prezentări și demonstrații în premieră.
Și la Summitul Național al Porumbului 2025, Concursul live „Mămăliga de aur” îi provoacă pe doritori să prepare rețeta lor cea mai bună.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Alexandrion Group, producător și distribuitor de băuturi spirtoase și vinuri și singurul producător de whisky single malt din România, parte a Nawaf Salameh Family Office, a semnat două parteneriate strategice noi cu Hanuman Spirits - distribuitor oficial în Estonia și Lituania - și Stan Central Sourcing - partener exclusiv pentru Letonia. Prin aceste acorduri, Grupul face primul pas direct pe piețele din regiunea baltică și valorifică noi oportunități pentru distribuția brandurilor sale la nivel internațional.
Cele două companii de distribuție vor gestiona în mod exclusiv importul și distribuția câtorva branduri de băuturi spirtoase din portofoliul Alexandrion Group, respectiv:
Carpathian Single Malt Whisky (Cognac Cask Finish, Fetească Neagră Cask Finish & Peated Cask Finish) - primul whisky single malt produs în România, multipremiat la competiții internaționale;
Alexandrion 5, 7 și 9 stele - unul dintre cele mai longevive branduri din portofoliul Grupului;
AR Single Malt Whisky (Bourbon Cask, Oloroso Cask & Vinsanto Cask Finish) -un whisky single malt care unifică tradiția și inovația în producția de whisky;
Red Bowler Blended Scotch Whisky -un whisky scoțian, cu un profil echilibrat, maturat în butoaie din lemn de stejar timp de 3 ani;
Kingsbury London Dry Gin & Kingsbury Strawberry Pink Gin - două ginuri cu gust delicat și echilibrat, perfecte pentru gin-tonic și cocktailuri clasice;
Cavo D’Oro - o băutură cu un buchet aromatic intens.
„Țările baltice sunt pregătite pentru un nou standard în lumea băuturilor premium, iar Alexandrion Group vine să răspundă acestor așteptări. Am planificat atent extinderea rețelei noastre de distribuție în această zonă pornind de la cererea tot mai mare a consumatorilor care caută băuturi care îmbină tradiţia şi inovaţia într-un mod inedit. Împreună cu cei doi parteneri vom aduce în fața consumatorilor nu doar produse de calitate superioară, ci vom crea experiențe autentice și memorabile”, a declarat Antonio Salameh, Chairman Alexandrion Group.
Tomas Merlik, Commercial & Marketing Director Europe Alexandrion Group a adăugat: „Intrăm în piețele baltice cu parteneri care înțeleg perfect atât specificul local, cât și exigențele segmentului premium. Hanuman Spirits și Stan Central Sourcing au expertiza și infrastructura necesare pentru a transforma brandurile noastre în repere ale calității în Estonia, Lituania și Letonia”.
Acordurile fac parte din strategia mai amplă de extindere a Grupului Alexandrion, care vizează colaborări selective și de lungă durată în piețe europene cheie, acolo unde aprecierea pentru tradiție și calitate reflectă valorilor Grupului.
„Nu doar importăm produse de top, ci contribuim la crearea lor. Ne propunem să construim o prezență solidă atât în zona de distribuție premium, cât și în dezvoltarea de branduri, oferind valoare și gusturi de neegalat consumatorilor”, arată Meigo Jääger, Sales & Marketing Manager Hanuman Spirits.
La rândul său, Martins Kronbergs, CEO Stan Central Sourcing, subliniază: „Apreciem enorm oportunitatea de a consolida colaborarea cu Alexandrion Group. La Stan Central Sourcing credem că progresul real apare atunci când partenerii împărtășesc aceleași valori, viziune și aspiraţii față de excelență. Așteptăm cu nerăbdare rezultatele pe care acest parteneriat le va aduce”.
Prin această extindere, Alexandrion Group continuă să își consolideze prezența internațională, asigurându-se totodată că brandurile sale sunt introduse pe noi piețe cu grijă, consecvență și respect față de identitatea lor.
Despre Alexandrion GroupAlexandrion Group, parte din Nawaf Salameh Family Office, este liderul pieței de băuturi spirtoase și vinuri din România și singurul producător de whisky single malt din țară și din regiune. Grupul are o tradiție și experiență care datează din 1789. Alexandrion Saber Distilleries 1789 este unul dintre cele mai mari și moderne centre de producție și de îmbuteliere din sud-estul Europei, unde sunt create unele dintre cele mai emblematice mărci premiate internațional, precum Carpathian Single Malt Whisky, JA.AR Single Malt Whisky, Brâncoveanu Vinars, Alexandrion 9 Stele, Alexandrion 7 Stele și Alexandrion 5 Stele, Kreskova Vodka, OMU Vodka, lichiorurile de fructe Saber Elyzia, ginurile Siginia și Kingsbury.Alexandrion Group deține, de asemenea, plantații viticole și unități de producție de vin în România, situate în regiunea Dealu Mare. Cramele Rhein & CIE 1892 din Azuga produc cel mai vechi vin spumant din România, Rhein Extra, fără întrerupere de peste un secol. Acesta are o semnificație istorică și culturală deosebită și este furnizor oficial al Casei Regale a României din 1904.Alexandrion Group are sediul central în România și o rețea globală extinsă de distribuție, coordonată prin hub-uri de afaceri deschise în SUA, Brazilia, Dubai și Cipru.Despre Hanuman SpiritsHanuman Spirits este o companie cu sediul în Tallinn, cu capital scandinav, specializată în distribuția pan-baltică de vinuri și băuturi spirtoase premium, precum și în dezvoltarea propriilor mărci exclusive. Dinamică, tânără și orientată spre calitate, compania aduce inovație și rafinament în fiecare aspect al industriei de băuturi alcoolice.Despre Stan Central SourcingStan Central Sourcing este o companie ambițioasă și dinamică, ce introduce branduri valoroase pe piețele în creștere. Cu accent pe calitate și inovație, Stan Central Sourcing reprezintă o serie de mărci internaționale și artizanale în țările baltice și în piețele din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Prin abordarea strategică și orientarea spre performanță, compania este un partener de încredere într-un sector competitiv și în continuă schimbare.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Gama Swifterdisc de la producătorul ceh de utilaje agricole Bednar cuprinde grape cu discuri pentru prelucrarea superficială, ideale pentru lucrările post-recoltă. Totodată, sunt modele care pot fi echipate cu unitatea de semănat BEDNAR ALFA DRILL, cu o capacitate de 400 de litri, realizându-se astfel prelucrarea solului și însămânțarea într-o singură trecere.
„O soluție eficientă și fiabilă pentru lucrările de prelucrare superficială a miriștii este gama Bednar Swifterdisc. De la modelele compacte Swifterdisc XN (1,75 m) până la Swifterdisc XE_MEGA (până la 18,4 m), această gamă se caracterizează prin capacitate de lucru la viteză mare; gestionare excelentă a resturilor vegetale; fiabilitate dovedită pentru ferme de orice dimensiune. De asemenea, dispunerea X-PRECISE a discurilor (versiunea PROFI) asigură o urmărire perfectă în spatele tractorului, fără deviere laterală”, arată Sorin Aioanei, Territorial Manager România la Bednar FMT.
Swifterdisc XN este o grapă cu discuri cu lățime de lucru de la 3 la 4 metri. Datorită construcției compacte, mașina este adecvată pentru tractoare de putere redusă, 60 – 180 CP. Este o mașină pentru micii fermieri, cu proprietăți ale unor modele specializate mai mari, adecvată pentru cultivarea de bază a solului și pregătirea patului germinativ.
Noua generație oferă discuri cu un diametru de până la 560 mm, iar configurația de bază a grapei cu discuri Swifterdisc XN include setarea hidraulică a adâncimii de lucru.
„Acum, grapele pot fi echipate cu discuri Endurance furnizate de producătorul francez Forges de Niaux, oferind astfel o durată de exploatare mai lungă decât discurile standard, datorită rezistenței ridicate a discului în zona de lucru. Discurile Endurance excelează prin rezistența la impact și deformări extreme. Pentru modelele cu depliere XN 3000, XN 3500 și XN 4000R, discurile laterale pliabile sunt echipamente opționale. Acestea garantează utilizarea întregii lățimi de lucru a mașinii și transportul în siguranță pe drumuri. Discurile laterale pliabile sunt pliate mecanic în sus pentru transport. Swifterdisc XN oferă diverse opțiuni pentru tăvălugul posterior. De la ruloul tubular cu un diametru de 630 mm la U-RING cu două rânduri, cu un diametru al inelului de 500 mm. Alegerea tipului potrivit de tăvălug este importantă pentru a asigura închiderea corespunzătoare cu rambleu a solului și zdrobirea de înaltă calitate a bulgărilor”, precizează Sorin Aioanei.
În portofoliul producătorului ceh Bednar găsim o grapă cu discuri foarte late, cu un design standard și cea mai mare lățime de lucru de pe piață, considerată cea mai eficientă din lume. Swifterdisc XE_MEGA are lățimi de lucru de 14,4 -18,4 metri și se pretează pentru tractoare de 400-650 CP.
„Swifterdisc XE 18400 MEGA, cu lățimea de lucru de 18,4 metri, este una dintre cele mai eficiente grape cu discuri din lume. 769,36 hectare. Aceasta este suprafața cultivată cu Bednar Swifterdisc XE 18400 MEGA în timpul unei probe de funcționare continuă de 24 de ore (23 de ore și 36 de minute timp de funcționare netă), care a avut loc în iulie 2023. Evenimentul „24 HOURS RECORD” a avut loc în România”, subliniază Sorin Aioanei.
Grapa Swifterdisc XE_MEGA are secții de discuri dispuse în formă de X, ceea ce elimină devierea în lateral a utilajului. Astfel, grapa cu discuri poate să urmărească cu precizie traseul tractorului, iar discul central reduce riscul formării crestelor.
„Menținerea adâncimii de lucru setate pentru prelucrarea uniformă a profilului solului este baza cultivării de calitate a solului. Grapele Swifterdisc XE_MEGA asigură aceeași presiune pe discuri pe întreaga lățime a utilajului, datorită osiei tandem deplasate înainte și conceptului de două cadre laterale pliabile nedivizate. Designul structural al utilajului reduce numărul de cilindri hidraulici în care se poate pierde presiunea din cadrul lateral. Acest design reduce, de asemenea, numărul punctelor de lubrifiere și uzura generală a utilajului și simplifică manipularea utilajului atât pe teren, cât și pe drum”, spune reprezentantul Bednar FMT.
Swifterdisc XE_MEGA este ușor de manevrat, în ciuda lățimii sale maxime de lucru de 18,4 metri, chiar și la capete de rând. Utilajul virează utilizând tăvălugii posteriori, roţile de sprijin pivotante din față și osia de transport. Această construcție elimină sarcina negativă pe cuplaj și eliberează de sarcină tractorul când utilajul se află la capăt de rând.
Sistemul CTF (agricultură cu trafic controlat) elimină compactarea solului și optimizează trecerile ansamblurilor. În timpul lucrului, ansamblurile se deplasează pe câmp în grila dată a lățimii de lucru (6, 12, 18, 24 m etc), ceea ce împiedică apariția compactării inegale pe teren, precum și pe urmele care pot fi ușor cultivate.
Chiar dacă are cea mai mare lățime de lucru de pe piață, adică 18,4 metri, cultivatorul cu discuri lat Swifterdisc XE_MEGA este foarte compact pentru transport, deoarece nu depășește lățimea de transport de 3 metri, iar înălțimea sa este sub 4 metri, chiar și atunci când este echipat cu tăvălugi dubli V-RING sau U-RING. Acești parametri se ating în principal datorită plierii înainte a cadrului lateral, spre bara de tractare. Osia tandem de transport cu pneuri late asigură o deplasare lină.





Gama Swifterdisc de la Bednar cuprinde și alte grape cu discuri decât cele prezentate mai sus, mașini agricole care se pretează pentru toate tractoarele și orice dimensiune a exploatațiilor agricole. Le arătăm mai jos, împreună cu câteva caracteristici tehnice.
Swifterdisc XO_F este o linie de grape cu discuri universale cu discuri scurte, disponibile cu o lățime de lucru de la 4 la 7,5 metri și pretabilă pentru tractoare de 140 – 340 CP. Acestă grapă cu discuri a fost prima pe piață cu ax integrat, montat în fața tăvălugilor posteriori. Construcția asigură o distribuție uniformă a greutății, ceea ce înseamnă o stabilitate ridicată a utilajului și o viteză de lucru ridicată, esențiale pentru funcționarea corespunzătoare a unei grape cu discuri.
Swifterdisc XO_PROFI este o nouă linie de grape cu discuri compacte din portofoliul Bednar, iar eticheta PROFI aduce fermierilor o serie întreagă de avantaje. Lățimile de lucru sunt între 6,25 și 7,25 metri, grapa din această gamă pretându-se la tractoare de 250 - 350 CP.
În categoria sa de grape cu discuri, Swifterdisc XO_PROFI are cea mai mare distanță dintre rândul din față și cel din spate al secției de discuri, adică 140 cm, iar distanța dintre discuri și axa ruloului posterior este de până la 160 cm. Garda la sol de 60 cm permite încorporarea unor cantități mari de materie organică.
Grapa cu discuri Swifterdisc XO_PROFI poate fi echipată cu tăvălug cu lame în față, o alegere ideală pentru tăierea reziduurilor de cultură și a tulpinilor dure. Reziduurile de cultură tăiate se descompun mai bine în sol și înlesnesc prelucrarea ulterioară a solului, prevenind înfundarea utilajului.
Swifterdisc XE are lățimi de lucru de 10 - 12,4 metri și are nevoie de tractoare de 350 - 500 CP. Este un utilaj potrivit pentru pregătirea superficială a solului și amestecarea intensă a reziduurilor de cultură cu solul.
Grapele cu discuri Swifterdisc XE asigură aceeași presiune pe discuri pe întreaga lățime a utilajului, datorită osiei deplasate înainte și conceptului de două cadre laterale pliabile.
Swifterdisc XE_PROFI, o grapă cu discuri cu lățime mare de lucru, asigură o producție zilnică maximă. Totodată, dispune de un cadru scurt și un control intuitiv simplu. Are două modele, ale căror lățimi de lucru de 10,4 și 12,4 metri și viteza de lucru proiectată de până la 18 km/h permit atingerea unei norme de lucru ridicate și, mai presus de toate, generează economii de costuri și producții zilnice ridicate.
Swifterdisc XE_PROFI este o grapă cu discuri complet compatibilă cu ISOBUS, mașina putând fi operată cu oricare terminal compatibil ISOBUS.
Software-ul Bednar EASY CONTROL asigură plierea și întinderea complet automată a utilajului utilizând un singur buton, iar toți parametrii de lucru sunt setați prin introducerea valorilor la terminal.
De reținut că, toate setările, inclusiv adâncimea de lucru, pot fi reglate confortabil și în timpul lucrului.
Modelele Swifterdisc XE_PROFI au secții de discuri dispuse în formă de X, eliminând astfel devierea în lateral a utilajului. Grapa cu discuri poate să urmărească cu precizie traseul tractorului. Discul central reduce riscul formării crestelor.
Grapa cu discuri cu lățime mare de lucru Swifterdisc XE_PROFI este conectată la ieșirea hidraulică LOAD-SENSING a tractorului utilizând numai trei furtunuri. Pompa reglabilă furnizează ulei sub presiune doar atât cât este necesar pentru sarcina specifică a funcției respective, totul fiind complet automatizat. Sistemul utilizează eficient presiunea din sistemul hidraulic și controlează funcțiile care necesită o putere ridicată.
„Un producător progresist de tehnologie agricolă”, așa se descrie constructorul de utilaje agricole Bednar. Compania înființată în anul 1997 în Cehia, astăzi este specializată în producția de tehnologie agricolă pentru cultivarea solului, semănat, cultivare între rânduri, tocare, fertilizare și gestionarea reziduurilor de cultură. Utilaje Bednar se găsesc în peste 39 de țări, lucrând în diferite condiții climatice și de sol.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Macrophomina phaseolina la floarea-soarelui am raportat-o pentru prima dată în anul 2021 în județul Timiș. De atunci, fungul face ravagii prin culturi. Motivele le știm cu toții. Iată că, a venit timpul să raportez acest fung și la rapiță.
În urma unui control fitosanitar făcut în județul Argeș împreună cu echipa OGOR al cărei partener sunt, am identificat acest patogen la o cultură de rapiță din zona Șerbănești. Cultura era deja recoltată. Am prelevat plante (tulpini rămase pe câmp) pentru a evalua atacul de Baris coerulescens. Nu mică mi-a fost mirarea când am găsit microscleroți de Macrophomina phaseolina în zona coletului și în rădăcini. Menționez că, fermierii din această zonă practică tehnologii no-till. De asemenea, rotațiile practicate sunt scurte. Ce înseamnă asta? Răspuns de la un fermier: „floarea soarelui - grâu, rapiță - porumb – floarea-soarelui etc”.

Vă atrag atenția că, pe termen lung vor apărea probleme foarte mari cu privire la patogenii și dăunătorii specifici. Mai mult, porumbul este și el plantă gazdă pentru Macrophomina phaseolina. De aceea, îmi voi îndrepta atenția și către porumb în acest an. E posibil să avem surprize.
Prezența acestui fung la rapiță a fost raportată în Statele Unite, Argentina, Australia (2004, 2006, 2009). Sunt puține lucrări pe subiect, cele mai multe studiind Macrophomina phaseolina la modul general (are mai multe plante gazdă, foarte multe).
Vom vedea în viitor care va fi impactul acestui patogen asupra producției de rapiță. La floarea-soarelui vedem deja.

Cum se manifestă Macrophomina phaseolina la rapiță
Primele simptome pot fi observate în lanul de rapiță în preajma înfloritului. Plantele infectate prezintă simptom de ofilire generală atunci când temperaturile sunt ridicate în timpul amiezei (Schwartz & Gent, 2004). Spre seară plantele își revin (scad temperaturile). La final, ofilirea ia caracter permanent, iar plantele se usucă. De regulă, în lan se observă de la distanță vetre alungite (urmează direcția rândurilor) cu plante ofilite (Gaetán et al., 2006).

În timpul umplerii semințelor se observă cel mai bine plantele bolnave. Simptomele care apar sunt:
Ofilirea frunzelor;
Pete longitudinale de culoare maronie pe tulpina principală, cât și pe ramurile laterale;
Ramurile laterale se pot usca;
În cazurile grave pot apărea despicări longitudinale ale tulpinilor în zona bazală;
Senescența prematură;
Stagnarea în creștere a plantelor/aspect de pipernicire;
Silicve goale sau cu semințe șiștave;
Pe tulpini în zona bazală se formează pete de culoare gri - argintiu până la negru;
În măduvă, în rădăcinile pivotante și în țesutul vascular al bazei tulpinii se formează microscleroți foarte mici de culoare neagră care dau aspect cărbunos;
Plantele bolnave se smulg ușor din sol;
Moartea plantelor, mai ales în timpul perioadei de umplere a semințelor (Gaetán et al., 2006; Khangura & Aberra, 2009).
La infecții masive, plantele se vor usca în fenofaza de umplere a semințelor. Astfel de plante se vor smulge ușor din sol deoarece rădăcinile și partea bazală a tulpinii sunt distruse, putrede, cu aspect sfărâmicios (Gaetán et al., 2006; Khangura & Aberra, 2009).

Realizarea infecțiilor
Infecțiile se realizează în primele etape de viață ale rapiței în condiții de temperaturi ridicate și sol uscat. După Gaetán et al. (2006), Macrophomina phaseolina este deosebit de dăunătoare atunci când temperatura solului este de 320C și plantele sunt stresate de secetă. Microscleroții rezistă în sol mai mult de zece ani.
Putem combate acest patogen?
Metodele profilactice sunt cele mai importante. Se recomandă rotația la patru ani sau mai mult, cultivarea hibrizilor rezistenți sau toleranți, irigarea în perioadele secetoase și calde, controlul buruienilor.
Măsurile chimice nu dau rezultatele scontate. De asemenea, nu există fungicide omologate pentru acest patogen (Schwartz & Gent, 2004).
BibliografieGaetán S. A., Fernandez L., Madia M., 2006. Occurrence of Charcoal Rot Caused by Macrophomina phaseolina on Canola in Argentina, Plant Disease, 90 (4): 524 - 524.Khangura R., Aberra M., 2009. First Report of Charcoal Rot on Canola by Macrophomina Phaseolina in Western Australia, Plant Disease, 2009, 93:6, 666 - 666.Schwartz H. F., Gent D. H., 2004. Canola and Mustard - Charcoal Rot, High Plains IPM Guide, a cooperative effort of the University of Wyoming, University of Nebraska, Colorado State University anf Montana State University 2 pp., disponibil pe bugwoodcloud.org/bugwoodwiki/CharcoalRot - CanolaMustard.pdf
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agricultura românească se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din ultimele decenii: lipsa schimbului de generații. Cu o medie de vârstă a fermierilor de peste 57 de ani și un interes tot mai scăzut al tinerilor pentru acest domeniu, viitorul producției agricole depinde de atragerea și formarea unei noi generații de fermieri. Clubul Fermierilor Români vine cu o soluție concretă, respectiv Programul Tineri Lideri pentru Agricultură.
Datele oficiale ale Comisiei Europene arată că media de vârstă a fermierilor din UE este de 57 de ani, iar doar 11,9% dintre managerii de ferme au sub 40 de ani. Fenomenul de îmbătrânire a populației agricole se accentuează anual, punând presiune pe sustenabilitatea sectorului. Printre cauzele majore se numără și lipsa unor programe de pregătire adaptate realităților actuale.
Tineri Lideri pentru Agricultură, răspunsul Clubului Fermierilor Români
Pentru a contracara această tendință, Clubul Fermierilor Români a dezvoltat programul Tineri Lideri pentru Agricultură (TLA), un proiect educațional dedicat pregătirii manageriale a noii generații de fermieri.
Lansat în 2019 și ajuns în prezent la Seria a VII-a, programul urmărește formarea a 1.000 de absolvenți până în 2027.
Curricula include module de leadership, politici agricole europene și naționale, strategie de business, inovare și digitalizare, precum și adaptarea la schimbările climatice. Pentru seria a șaptea a Programului Tineri Lideri pentru Agricultură, înscrerile se fac până la data de 25 septembrie 2025.
TLA este susținut integral de Grupul Agricover și se bazează pe networking, studii de caz și vizite de lucru în ferme și instituții din România și Uniunea Europeană.
De la reticență la leadership, exemplul lui Ciprian Olteanu
Ciprian Olteanu, actualul președinte al Clubului Fermierilor Români, este unul dintre absolvenții programului. Contactul cu TLA i-a schimbat perspectiva.
„Programul Tineri Lideri pentru Agricultură a fost pentru mine mai mult decât un curs, a fost o investiție în viitor. Am învățat să comunic eficient, să iau decizii sustenabile și să îmi reprezint comunitatea. Am cunoscut tineri fermieri cu viziune și mentori dedicați, care m-au inspirat să fiu un lider responsabil. TLA m-a pregătit nu doar să fiu un fermier mai bun, ci și să contribui activ la schimbarea agriculturii românești”, punctează Ciprian Olteanu.
Povestea sa reflectă misiunea programului: atragerea și formarea tinerilor capabili să ducă mai departe agricultura românească, cu o abordare competitivă și sustenabilă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
CITEȘTE ȘI: Puterea exemplului, cheia schimbării
Se lansează un centru de inovare și formare a antreprenorilor din agricultură
Gastrita înseamnă și reflectă inflamația stomacului. Totuși gastrita limitată la nivelul stomacului este relativ rară, inflamația coexistând cu inflamația intestinelor: gastroenterita.
Gastritele primare se întâlnesc relativ frecvent la monogastrice, îndeosebi la carnivore. La rumegătoare, acestea pot apărea în condițiile exploatării intensive (abomazite).
Iritațiile masei gastrice pot fi determinate de iritațiile mecanice provocate de corpuri străine, ingerate sau pot fi de ordin chimic, fiind provocate de produse chimice ingerate accidental, plante toxice, nutrețuri mucegăite etc..
Gastritele secundare se pot produce consecutiv celorlalte gastropatii, a enteritelor, a bolilor prestomacelor, faringitelor, stărilor congestive de ordin general, unor boli renale, hepatice și chiar pulmonare.
Gastritele simptomatice se întâlnesc la bovine, în contextul diareii virotice (boală a mucoaselor), în pestă, salmoneloză și colibaciloză, în timp ce la porcine, acestea apar pe fondul gastroenteritei transmisibile, a pestei clasice și africane și colibacilozei, la câini, a parvovirozei canine, iar la pisici, în panleucopenie.
Apariția și dezvoltarea bolii
Acționând prin iritația locală pe filieră neurovegetativă sau circulatorie, factorii etiologi ai gastritelor provoacă la nivelul mucoasei, congestie, catar, inflamație, iar, în cazul iritațiilor grave, leziuni profunde, iar în forme cornice, scleroză. Apar modificări funcționale: hipermotilitate cu apariția vomei prin expulzarea conținutului alimentar sau pe cale intestinală. Vomitările exagerate conduc la deshidratare și alcaloză „hidroclorică”, chiar șoc.
Morfopatologic, leziunile din gastritele acute pot fi de ordin congestiv, cataral, hemoragic, fibrinos, ulceros sau flegmonos. Pe lângă aceste leziuni, pot apărea și leziuni consecutive de deshidratare, enterita sau alte leziuni ale bolilor primare.
Tabloul clinic al bolii
În gastrita catarală acută, apare o ușoară stare de abatere, astenie, disapetență, limbă încărcată și ușoare colici.
La bovine, se observă slăbire, polidipsie și alternarea diareii cu constipație.
La viței, apare meteorismul ruminal recidivant.
La suine și carnivore, apar inapetența, neliniștea, retragerea pe locuri reci, vomitări alimentare, durere și retragerea la palpația stomacului, gemete și tendința la bradicardie.
La cal, gastroduodenita evoluează cu subicter și hipertermie, tendință la constipație și colici din cauza dilatației gastrice prin spasm piloric.
Diagnosticul, prevenirea bolii și tratamentul
Diagnosticul se bazează în principal pe vomitare, durere gastrică și restul manifestărilor tipice.
Diferențierea clinică se face față de dispepsiile independente de gastrite, obstrucții esofagiene sau intestinale.
Gastritele se pot preveni prin administrarea de furaje de bună calitate și deparazitări periodice.
Ca tratament, în gastrita catarală acută, se recomandă ca 1 - 2 zile, să se procedeze la semiînfometare, prin cantități reduse de alimente ușor digestibile, administrate în doze mici: fân de bună calitate, grăunțe prăjite, iaurt și pâine prăjită.
Dacă vomitările persistă, se suspendă alimentația pentru 12 - 24 de ore, asigurându-se hidratarea cu apă rece, cu ser fiziologic (intravenos, subcutanat sau oral) sau Perfuzol (inclusiv oral, la alegerea medicului).
Ca medicație calmantă, în special la colici evidente, se recomandă Drotavet (im/iv: cal – 8 ml; vaci: 6 – 8 ml, ovine, porci: 2 - 4 ml; câini, pisici: 0,5 – 1 - 2 ml).
În cazul gastritelor corozive, este utilă spălătura gastrică sau administrarea de vomitive și antidot specific dacă toxicele sunt identificate. Se recomandă și Romzeofort (zeoliți) în hrană sau și individual RomEnteroprotect, pastă antidiareică și gastro protectoare.
Sub raport etiologic, se vor înlătura cauzele care au declanșat gastrita, instituindu-se medicație specifică antiparazitară, antiinfecțioasă sau antitoxică.
Articol de: dr. CĂTĂLIN TUDORAN, șef Laboratorul de Diagnostic Romvac Company
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – mai 2025Abonamente, AICI!Care sunt tehnologiile care asigură nu doar supraviețuirea, ci profitul, în condițiile în care clima și regulile jocului se schimbă? Ne-a răspuns la întrebare Constantin Curcă, reprezentantul Horsch în România, care a arătat care sunt avantajele, dar și costurile tehnologiilor conservative. Producătorul german Horsch este recunoscut pentru utilajele specializate în prelucrarea minimă a solului.
Schimbările climatice modifică regulile jocului. „Dacă schimbarea în ceea ce privește tehnologia de prelucrare a solului nu va avea loc imediat sau într-un timp foarte scurt, într-un viitor apropiat s-ar putea să nici nu mai exiști pe piață”, atrage atenția Constantin Curcă.
Practic, sunt patru tehnologii de prelucrare a solului: tehnologia clasică, și tehnologiile minimum tillage, strip-till și no-till. Horsch produce utilaje pentru fiecare dintre aceste tehnologii de prelucrare a solului. „Dacă astăzi aplici tehnologia minimum tillage, prin încorporarea resturilor vegetale în sol crește cantitatea de humus, crește permeabilitatea solului, dacă faci culturi verzi, care ajută la creșterea capacității solului de reținerea apei, prin toate acestea îți creezi condițiile pentru semănat direct”, explică specialistul Horsch.
Avantaje, dezavantaje și costuri ale tehnologiei minimum tillage
Costurile cu tehnologia minimum tillage, per total, sunt, în orice situație, mai mici față de tehnologia clasică de prelucrare a solului. „Putem să măsurăm foarte clar timpul petrecut pentru efectuarea lucrărilor pentru fiecare hectar de teren în parte, care, în sistemul minimum tillage, este mult mai redus decât în sistemul clasic. Putem să cuantificăm foarte clar producția obținută, la prețul pieței.”

Constantin Curcă precizează că, pe lângă aceste avantaje măsurabile, sunt și câteva avantaje nemăsurabile. De pildă, aplicarea tehnologiei minimum tillage duce la îmbunătățirea structurii solului, creșterea permeabilității solului și a fertilității naturale a acestuia. Amestecul de resturi vegetale duce la creșterea cantității de humus pe unitatea de suprafață, ceea ce influențează în mod direct felul în care solul poate fi prelucrat.
Există, însă, și câteva dezavantaje ale acestei tehnologii. „Aspectul cel mai important este schimbarea strategiei de erbicidare. Când aplici tehnologii minime de prelucrare a solului vei face erbicidare de contact în momentul în care ies buruienile. Totuși, faptul că buruienile răsar mai devreme nu ar trebui să fie o problemă care să ne sperie, deoarece pe de o parte asta înseamnă că am creat condiții mai bune de răsărire inclusiv plantelor, nu doar buruienilor. Pe de altă parte, faptul că pe un teren prelucrat cu tehnologia minimum tillage buruienile răsar mai repede, înainte de semănat, ne oferă posibilitatea de a le combate chimic sau mecanic”, arată Constantin Curcă.
Și fermierii mai mici au acces la utilajele Horsch
Condițiile pedoclimatice din ultimii ani i-au determinat pe unii fermieri să treacă spre o agricultură conservativă. Alții, probabil că cei mai mulți, nici nu vor să audă, încă. „Este de neînțeles să nu vrei ca măcar să experimentezi această tehnologie minimă, având nenumărate exemple de la fermieri din imediata vecinătate, fermieri care lucrează în sistemul minimum tillage și care au rezultate. Dacă în momentul în care faci bani nu te gândești să încerci și alte tehnologii, vei ajunge o pradă sigură în fața concurenței.”

L-am întrebat pe reprezentantul Horsch dacă fermierii care exploatează suprafețe mai mici de teren agricol își permit utilajele producătorului german. Iată ce a răspuns: „Chiar dacă pe câmp vedeți tractoare de sute de cai putere cu utilaje Horsch, cu caracteristici tehnice de mare performanță, trebuie să știți că firma Horsch oferă aceleași soluții tehnice și fermierilor care au tractoare de la 80-90 CP, cât și fermierilor care lucrează cu tractoare de peste 600 CP. Nu doar fermierii mari își permit utilajele Horsch. Avem o gamă de produse dedicate pentru clasa de putere mică, medie, mare și foarte mare”.
Oare statul n-ar putea sprijini fermierii cu fonduri special direcționate către cumpărarea de utilaje noi pentru agricultura conservativă? „România nu ar fi prima țară care ar aloca bani pentru tehnologiile conservative de prelucrare a solului. Spre exemplu, Republica Moldova are, din 2008 – 2009, un program numit 2KR, susținut de guvernul japonez, prin care Ministerul Agriculturii din Moldova subvenționează cu 15% din valoarea de achiziție a utilajelor minimum tillage sau no-till. Dacă vorbim despre aceste sisteme, fermierii moldoveni sunt cu mult înaintea fermierilor români. Rezultatele acestei măsuri se văd cu ochiul liber în dotarea fermelor și în modul în care se face agricultură în condiții de secetă extremă, când fermierii pot să semene direct și să țină sub control costurile”, ne-a spus Constantin Curcă.
În concluzie, fermierii trebuie să acorde atenție alegerii sistemului de prelucrare a solului, pentru că nu este de ajuns să facă doar un minimum de lucrări, ci trebuie să crească și calitatea solului astfel încât permeabilitatea acestuia să crească, la rândul său, iar gradul de tasare să se reducă așa încât rezultatul să aducă și un profit.
Foto: MEWI
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – mai 2025Abonamente, AICI!Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru intervenția DR-23 Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii unor produse alimentare și produse transformate, altele decât cele prevăzute în Anexa 1 a Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene din Planul Strategic 2023 – 2027 (PS 2027). Lansarea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare este preconizată pentru perioada septembrie - octombrie 2025.
Finanțarea acordată în cadrul intervenției DR-23 este de maximum 65% din totalul cheltuielilor eligibile și nu depășește 10 milioane de euro pentru investițiile de înființare în sectorul panificației și de cel mult 3 milioane euro pentru celelalte tipuri de investiții.
Beneficiarii eligibili, conform fișei intervenției DR-23, pentru acest tip de finanțare sunt operatorii economici care se încadrează în categoria IMM (întreprinderi mici și mijlocii) conform Legii nr. 346/ 2004 cu modificările și completările ulterioare, precum și întreprinderile mari.
Dintre tipurile de investiții care se pot finanța prin intervenția DR-23, amintim: fabricarea înghețatei și a sorbetului, fabricarea pâinii, a prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie, fabricarea macaroanelor, tăieţeilor, cuşcuşului şi altor produse făinoase similare. Totodată, sunt eligibile pentru finanțare fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase, fabricarea condimentelor şi ingredientelor, dar și fabricarea preparatelor alimentare omogenizate şi a alimentelor dietetice, fabricarea băuturilor, cum ar fi berea.
Domeniile de activitate eligibile pentru investiții sunt detaliate în Anexa 16 la Ghidul solicitantului. Tot pachetul procedural ce include Ghidul solicitantului și anexele aferente intervenției DR-23 este disponibil pe site-ul AFIR, la secțiunea Finanțare.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Prețurile alimentelor în Europa au crescut cu până la 50% din cauza crizei climatice, care este direct legată de degradarea solului, transmite Mișcarea Salvează Solul, care a emis un avertisment urgent: criza tăcută a degradării solului este un factor major, dar ignorat, al acestei tensiuni economice și o amenințare critică la adresa securității alimentare a Europei în viitor.
„În timp ce costurile energiei și perturbările lanțului de aprovizionare au dominat titlurile, deteriorarea sănătății celui mai important ecosistem al planetei noastre - solul - expune din ce în ce mai mult sistemele noastre alimentare la șocuri climatice devastatoare precum secetele și inundațiile, ceea ce duce la prețuri volatile și recolte incerte. Un sol sănătos este necesar pentru a atenua aceste crize și pentru a ne proteja împotriva lor”, arată Praveena Sridhar, Coordonator Științific și de Politici al Mișcării Salvează Solul.
La recentul Summit al ONU privind sistemele alimentare din Etiopia (27-29 iulie 2025), a devenit clar că tendința de creștere a prețurilor la alimente poate fi observată în întreaga lume. Noul raport al ONU, publicat la 28 iulie 2025: The State of Food Security and Nutrition in the World 2025 (Starea securității alimentare și a nutriției în lume 2025) a subliniat faptul că, în fiecare regiune începând cu 2018, costul pe persoană și pe zi (în dolari la paritatea puterii de cumpărare) a crescut.

Credit: Raportul ONU: State of Food Security and Nutrition 2025 & Carbon Brief
Din cauza practicilor agricole industriale intensive, solul devine mai puțin rezistent la șocurile climatice din ce în ce mai frecvente, cum ar fi seceta sau ploile abundente, ceea ce face culturile agricole extrem de vulnerabile și crește prețurile la alimente. În Europa, aceasta este o catastrofă, având în vedere că regiunea este un punct fierbinte al schimbărilor climatice, încălzindu-se de două ori mai mult decât media globală.
Statistici exemplificatoare din Europa susțin această imagine sumbră:
Șocul uleiului de măsline. Bazinul mediteraneean se confruntă cu o secetă fără precedent. Spania, cel mai mare producător mondial de ulei de măsline, s-a confruntat în 2023 cu cea mai gravă secetă din 1905. Solul nerezistent a contribuit în mod direct la creșterea prețurilor uleiului de măsline cu 50% în întreaga Uniune Europeană, din ianuarie 2023 până în ianuarie 2024.
Recolte volatile, prețuri volatile. Marea Britanie a înregistrat o creștere bruscă de 22% a prețului cartofilor în perioada ianuarie-februarie 2024, demonstrând modul în care lipsa rezistenței solului la precipitații abundente afectează, de asemenea, randamentele și prețurile.
Scăderi ale randamentului în viitor. Proiecțiile sunt îngrozitoare. În cadrul unui scenariu cu emisii ridicate, randamentul porumbului în regiunea mediteraneeană a Europei ar putea scădea cu până la 40% până în 2050. Pierderile la grâu sunt estimate între 15% și 25%, atât în Europa de Est, cât și în Europa de Vest. Acestea nu sunt simple statistici, ele reprezentând o amenințare directă la adresa disponibilității și accesibilității alimentelor de bază. Alte cercetări sugerează că presiunile asupra mediului, inclusiv schimbările climatice și degradarea solului, ar putea duce la creșterea prețurilor la alimente cu mai mult de o treime până în 2050, chiar și în țări mai bogate precum Marea Britanie.
În afară de aceste produse alimentare specifice, în medie, inflația prețurilor la alimente în Europa, deși a scăzut de la vârful istoric de 15% din martie 2023, a rămas totuși la un nivel ridicat de 5,7% în 2024, mult peste norma de dinainte de pandemie de 2,1%, care poate fi considerată o rată a inflației „sănătoasă”.
„Legătura este incontestabilă: un sol bolnav înseamnă sisteme alimentare bolnave și, în cele din urmă, prețuri mai mari pentru consumatori. Prea multă vreme am tratat solul ca pe un mediu inert, dar acesta este un ecosistem viu, vital pentru producția alimentară, la fel ca alte elemente fundamentale precum aerul și apa. Degradarea acestuia, cauzată în mare parte de agricultura industrială intensivă, face ca agricultura noastră să fie incredibil de fragilă în fața escaladării extremelor climatice. Trebuie să vedem acțiuni politice pentru protejarea solurilor la fiecare convenție globală, inclusiv la COP30 în Brazilia, deoarece solul este coloana vertebrală a ecosistemului global și deține potențialul de a ajuta omenirea să se întoarcă din pragul dezastrului ecologic”, afirmă Praveena Sridhar.
Mișcarea Salvează Solul subliniază faptul că degradarea solului și dependența de îngrășămintele chimice, agravate de condițiile meteorologice extreme determinate de climă, sporesc vulnerabilitatea culturilor și determină volatilitatea continuă a prețurilor la alimente.
Soluția constă în adoptarea unor practici durabile de gestionare a solului, cum ar fi reducerea la minimum a perturbărilor, menținerea rădăcinilor vii, maximizarea biodiversității și acoperirea solului, pentru a crește materia organică, a rupe legătura dintre costurile inputurilor și prețurile alimentelor și a produce soluri rezistente, care rețin apa și care susțin culturi mai puternice.
Despre Salvează Solul Salvează Solul este o mișcare populară globală, lansată de Conscious Planet pentru a aborda o criză existențială – degradarea rapidă a solurilor agricole. În ultimii 30 de ani, Salvează Solul a implementat o strategie holisticǎ pentru revitalizarea solului, prin proiecte conduse de fermieri care pot fi extinse la scară largă, prin promovarea de politici și prin campanii de sensibilizare a cetățenilor. Mișcarea colaborează cu o serie de guverne din întreaga lume pentru a elabora politici privind solurile și sprijină peste 250.000 de fermieri din India pentru a face tranziția către diverse alte practici agricole regenerative, inclusiv agrosilvicultura. Salvează Solul este susținută, printre altele, de Programul ONU pentru Mediu, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, Convenția ONU pentru Combaterea Deșertificării, Programul Alimentar Mondial și UICN.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Pentru creșterea și dezvoltarea în condiții optime a culturilor agricole, apa constituie factorul esențial în definirea cantitativă și calitativă a recoltelor. Solul trebuie să fie bine aprovizionat cu apă (pentru grâu, de exemplu, să conțină 1.200-1.500 m3/ha) și apa să fie reținută de sol cu forțe mai mici de 10-15 bari. Aceasta, deoarece capacitatea plantelor de absorbție a apei din sol este de maximum 15 bari.
Pentru absorbția apei din sol, plantele folosesc energia rezultată din oxidarea materiei organice sintetizate în procesul de fotosinteză.
Când solul este bine aprovizionat cu apă și aceasta este reținută cu forțe mai mici, plantele cheltuiesc mai puțină energie pentru absorbția apei și restul de energie este folosit în procesele de creștere și dezvoltare a plantelor.
Insuficiența apei în faza de la înspicare la umplerea bobului, însoțită de arșiță, creează dezechilibru în circuitul apei în plante.
Transpirația depășește capacitatea de absobție a apei din sol, se dereglează metabolismul și transportul asimilatelor din frunze în bob, înregistrându-se procesul de ofilire (veștejire) a plantelor.
Ofilirea are loc atunci când cantitatea de apă eliminată de plantă în procesul de transpirație depășește cantitatea de apă absorbită de sistemul radicular din sol.
Se manifestă în următoarele situații:
când conținutul solului în apă este scăzut, sub coeficientul de ofilire;
când solul, deși are umiditatea, însă în timpul arșiței transpirația depășește capacitatea de absorbție a apei de către sistemul radicular;
când solul, deși are umiditate, fiind tasat-compactat, nu permite accesul oxigenului necesar procesului de respirație al sistemului radicular, proces producător de energie necesară absorbției apei;
la fel, în solul tasat-compactat se acumulează CO2 care devine inhibitor pentru plante.
În plantele ofilite au loc următoarele transformări:
- scăderea conținutului în glucide din cauza scăderii fotosintezei și a intensificării respirației;
- creșterea cantității de zaharoză pe seama polizaharidelor din frunzele inferioare;
- creșterea cantității de monozaharide pe seama dizaharidelor hidrolizate; ofilirea (veștejirea) poate fi trecătoare și are loc în orele însorite la mijlocul zilei, când transpirația este intensă și frunzele nu mai sunt aprovizionate cu suficientă apă, deși solul are umiditate.
Dar seara și peste noapte își revin.
Ofilirea poate fi și durabilă, când solul are umiditate scăzută și plantele nu-și mai pot acoperi pierderile de apă prin transpirație. Au efecte negative asupra producției. Un experiment a dovedit că patru zile de ofilire după înflorire producția de porumb a scăzut cu 40%.
Șiștăvirea boabelor are loc când deficitul de umiditate apare în perioada dintre înflorit și coacere în ceară, deoarece migrarea substanțelor către bob este diminuată și greutatea boabelor scade, pierd apa, se zbârcesc, scade MMB și MH.
Boabele șiștave nu sunt căutate nici pentru panificație, nici pentru sămânță, având aspectul comercial necorespunzător.
În cazul porumbului, acesta are un consum de apă în perioada de vară de 4 l/zi fiecare plantă. La o densitate de 70.000 pl/ha rezultă un consum de 280.000 l/ha/zi.
După procesul de fecundare, consumul crește la 5-6 mm/ha, iar în zilele de arșiță, la 9-10 mm/ha, ceea ce înseamnă că o ploaie de 20 mm abia ajunge pentru două zile.
În condiții de secetă, porumbul își reglează mărimea știuleților, în sensul că pe vârful acestora, pe o porțiune mai mare sau mai mică, în funcție de lipsa umidității, nu mai formează boabe, iar boabele formate au aspectul șiștav și producția diminuată.
Pentru a diminua, cât mai mult posibil, din aceste fenomene, sunt necesare măsuri ca:
1. Măsuri de genetică și ameliorare a noilor culturi, care se referă la:
masa vegetativă aeriană a acestora să fie mai redusă decât volumul sistemului radicular;
să aibă rădăcini adânci,ramificate și cu peri deși;
cu frunze mici, erecte, cu procent ridicat de clorofilă și acid ascorbic;
cu stomate mai puține, mai mici, așezate în adâncituri și acoperite cu peri;
frunze cu cuticulă groasă și acoperită cu strat de ceară;
să aibă sucul celular cu presiunea osmotică ridicată;
protoplasma celulelor mai elastică, să suporte deshidratarea și să-și revină;
procesele de respirație și transpirație ale plantelor mai reduse;
să acumuleze acizi organici care pot neutraliza amoniacul rezultat din degradarea protoplasmei la temperaturi ridicate.
2. Măsuri agrotehnice asigurate în fiecare fermă, și anume:
terenul menținut mărunțit, nivelat și afânat, astfel încât să poată înmagazina și conserva întreaga cantitate de apă din precipitații;
patul germinativ pregătit în ziua sau preziua semănatului, cu combinatorul, printr-o singură trecere și numai până la adâncimea de semănat. În niciun caz a nu se recomandă grapa cu discuri care vântură solul la diferite adâncimi, cu pierderi de apă de 28-29%;
culturile să fie amplasate într-un asolament bine întocmit, din care să nu lipsească sola săritoare cu graminee și leguminoase perene care reface și menține structura solului, și asigură un regim aerohidric optim pentru creșterea și dezvoltarea plantelor;
solul bogat în materie organică are capacitatea de a reține cu 20% mai multă apă și prin descompunere formează humus care are capacitatea de a reține de 4-5 ori mai multă apă, întârziind cu două săptămâni apariția secetei;
primăvara semănat mai timpuriu și cu îngrășăminte starter pentru a grăbi germinarea, răsărirea și creșterea, pentru a evita influența arșiței, iar densitatea va fi mai redusă, dar cu plantele uniform repartizate, fără goluri în care pot crește buruienile și pentru a menține o umiditate atmosferică ridicată cu reducerea transpirației;
orientarea rândurilor N-S pentru a asigura o umbrire între rânduri și a reduce transpirația;
efectuarea prașilelor pentru reducerea îmburuienării și consumul de apă și reducerea evaporării apei la suprafața solului;
practicarea agriculturii conservative asigură un regim aerohidric optim pentru plante, reducând procesul de ofilire șiștăvire cu menținerea nivelului și calității recoltelor.
Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2025Abonamente, AICI!CITEȘTE ȘI: Schimbările climatice și sterilitatea la porumb
Sol sănătos, prin dezmiriștit și menținerea terenului permanent verde
În medie, un român aruncă o porție de mâncare pe zi, ceea ce înseamnă 6.000 de tone de alimente irosite zilnic la nivelul întregii țări. Aruncăm 20% din totalul alimentelor produse, iar gospodăriile sunt cele mai mari surse de risipă alimentară, urmate de HoReCa și retail.
Risipa începe când cumpărăm prea mult, continuă când gătim disproporționat și se încheie când aruncăm ce a fost muncit cu trudă. Prin intermediul inițiativei „Gospodari la Obor”, Asociația Lanțului Alimentar Scurt (ALAS) vrea să rupă acest cerc, construind o rețea informală de oameni care nu irosesc nimic – de la legume și frunze, până la idei și timp.
De ce este important să reducem risipa alimentară?
Pentru că, în fața taxelor mai mari, putem învăța cum să cheltuim mai puțin, dar mai înțelept.
Pentru că, în loc să generăm gunoaie, putem produce compost pentru grădinile urbane și balcoanele verzi.
Pentru că regenerarea orașului pornește din comunități vii, active, care gătesc împreună și creează sol nou din resturi.
Pentru că piețele și magazinele sunt locurile de unde cumpărăm, iar ALAS și organizațiile partenere își doresc să îi învețe pe români să cumpere responsabil și calitativ. Nu cantitatea, ci calitatea alimentelor trebuie să primeze pentru românii care vin la piață.
„Gospodăria adevărată înseamnă respect – pentru muncă, pentru hrană și pentru resursele care ne rămân. În vremuri în care totul pare mai scump, acest proiect ne reamintește că putem face mult cu puțin, dacă lucrăm împreună. Piața Obor este un loc simbol pentru consumatorii casnici, dar este și un loc de unde își procură materia primă mulți chefi de top. Împreună cu alți colegi de breaslă vrem să transmitem acest mesaj: economia începe cu responsabilitatea cu care cumpărăm. Un român atent la resurse este perceput ca fiind gospodar. Românii trebuie să reînvețe să fie gospodari, nu risipitori”, declară Marius Tudosiei, fondator ALAS și proprietar Băcănia Veche.

Proiectul este finanțat de Platforma de Mediu pentru București, prin programul „În ZONA TA”, și se desfășoară în parteneriat cu entități valoroase precum: Academia de Compost, Balconul Obor, Grădini Comunitare Obor, Asociația Eco Ruralis, Climatosfera și mai multe unități de învățământ din Sectorul 2.
,,Ce facem mai exact? Instalăm un compostor comunitar lângă Piața Obor, pentru ca resturile vegetale să hrănească pământul, nu gropile de gunoi. Organizăm ateliere de gătit comunitar cu legume imperfecte, pentru a reduce risipa și a învăța rețete zero waste. Îi implicăm pe copii, seniori, comercianți și vecini în ateliere, tururi ghidate și sesiuni de educație ecologică. Derulăm o campanie de conștientizare cu mesaje clare și simple: Nu risipi nimic la Obor!; La Obor se mănâncă tot; Compost is the new black!”, arată Cristina Chinole, Manager de Proiect ALAS.
Asociația Lanțului Alimentar Scurt își dorește să arate că legumele imperfecte sunt la fel de gustoase și demne de pus pe farfuriile oamenilor, că ne hrănesc și ne dau energia zilnică și că nu există niciun motiv să fie aruncate, mai ales în acest context economic în care „economisirea” trebuie să fie un laitmotiv al vieții noastre, având în vedere că atâția copii, bătrâni și bolnavi au o alimentație precară, pentru că nu își permit să cumpere alimente variate.
„Cu atât mai mult în etapa asta e important să fim atenți la resurse și să încercăm, prin asta, să contracarăm eventualele creșteri de prețuri. Nu toată lumea a crescut prețurile, dar impactul noilor taxe va fi resimțit la nivel general în România. Iar atenția la resurse poate însemna o gospodărire mai bună, niște planuri mai detaliate, care să ne ajute să cheltuim mai puțin. Ar trebui, mai ales, să ne concentrăm pe cum putem evita risipa. Risipa alimentară începe din faza achizițiilor – suntem tentați să cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Continuă când gătim, pentru că nu folosim integral produsele, și se încheie când aruncăm mâncare deja gătită – pentru că gătim prea mult pentru cât de puțini suntem. E păcat de toată munca celor care au trudit să avem aceste lucruri pe masă. E păcat să ajungă la gunoi. E păcat și de munca noastră să o risipim așa. Gospodăria adevărată înseamnă respect pentru tot ce avem: de la grădina proprie până la resturile care pot deveni compost. La Punctul Gastronomic Local La Motoare gătim cu ce ne oferă natura și nu irosim nimic – transformăm legumele trecute în zacuscă, oasele în ciorbe și cojile în hrană pentru pământ. Asta nu e doar sustenabilitate, e bun-simț gospodăresc. Cu toții putem învăța cum să facem asta, la restaurant sau acasă”, subliniază Răzvan Lavric, gospodar Slow Food, fondator La Motoare (Haleș – Buzău) și membru ALAS.
Proiectul „Gospodari la Obor” se va derula în Piața Obor și în Parcul Păsărarilor, acolo unde vor avea loc ateliere, picnicuri, sesiuni de compostare și campanii de informare.
„Compostarea comunitară este, în primul rând, un demers de educare a populației cu privire la importanța colectării separate la sursă și a gestionării sustenabile a biodeșeurilor. În plus, contribuie la protejarea mediului, pentru că se evită emisiile generate prin depunerea biodeșeurilor la groapă, se îmbunătățesc solurile din orașe și se regenerează biodiversitatea. Nu în ultimul rând, compostarea comunitară contribuie la îndeplinirea țintelor de reciclare ale României, prin evitarea contaminării cu biodeșeuri a fracțiilor reciclabile”, susțin reprezentanții Academiei de Compost.
Cel care produce hrana cu trudă este mai atent cu modul în care o gestionează. Ruralul risipește mai puțin decât urbanul, în parte pentru că oamenii de la sat au fost mai dezavantajați economic, iar o mare parte din resursele lor au fost folosite ca hrană pentru animale. Tocmai de aceea, mulți dintre gospodarii de la Obor pot avea un rol aparte în educarea populației urbane.
Începem să conștientizăm care sunt efectele economice, sociale și de mediu ale risipei alimentare, dar românii trebuie să învețe să perceapă hrana ca pe un element esențial pentru siguranța națională.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Copiii frumoși se nasc greu, zice o vorbă din popor. Adevărat sau nu în cadrul maternității, metafora este realitate în societatea noastră unde proiectele bune apar cu mare greutate. Și totuși...
...am hotărât să ne mai opintim încă o dată pentru urnirea bolovanului branduirii României ca țară viticolă, cu accente pe toate zonele de producere a vinurilor de calitate.
Fără să fi iertat vreodată gafele, inconsistența și incoerența politicului, am fost – deopotrivă – de acord să recunosc meritele „Administrației” acolo unde se fac simțite.
Chiar dacă sub forma conceptualizării unui proiect, hotărârea Consiliului Județean Prahova îmi dă speranțe. Ca atare, subscriu eforturilor colective ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Ținutul Vinului și UAT-urilor din componență și ale Instituțiilor Statului de a genera bunăstare prin exploatarea inteligentă a resursei numită VIN. Așadar, cuplăm experiența, expertiza, avangardismul, care compun VINARIUM, și trecem la luptă.
Până când vom termina arhitectura unui chestionar dedicat, unul care să inventarieze nevoi / așteptări, idei bune cu circulație, idei bune abandonate și măsurarea propriilor noastre idei, atașez gândurile grupului de lucru.
Forma suplă, schematică, nu este decât vârful aisbergului, dar, evident, v-am fi recunoscători pentru eventualele ajustări, modificări, îmbunătățiri.
1. BRANDING ȘI IDENTITATE REGIONALĂ
Obiectiv:
Crearea unei identități coerente și memorabile pentru oenoturismul din Prahova.
Acțiuni:
Slogan regional (ex. „Prahova – Ținutul Vinului” sau „Dealu Mare: vin, cultură și distracție”).
Logo oficial pentru rutele vinului – folosit pe panouri, materiale de promovare, vinuri locale etc.
Hartă turistică a cramelor și atracțiilor conexe – tipărită și în format digital.
2. INFRASTRUCTURĂ ȘI SEMNALIZARE TURISTICĂ
Obiectiv:
Facilitarea accesului și orientării turiștilor spre crame și atracții adiacente.
Acțiuni:
Indicatori rutieri personalizați spre crame, spații de degustare, muzee ale vinului.
Totemuri moderne de orientare în localități-cheie (Valea Călugărească, Urlați, Ceptura, Tohani etc.).
Colaborare cu CNAIR pentru semnalizare pe DN1, DN1B și A3 („Ținutul Vinului – ieșire Urlați” etc.) și A7 – Autostrada Podgoriilor.
Adaptarea stațiilor CFR de pe ruta Ploiești – Buzău pentru pachete turistice de tip wine train.
3. PACHETE TURISTICE & EXPERIENȚE LOCALE
Obiectiv:
Creșterea duratei sejurului prin experiențe tematice integrate.
Acțiuni:
Crearea unor „weekenduri tematice”:
„Vin & istorie” (cu vizită la Muzeul „Crama 1777” Valea Călugărească)
„Vin & natură” (cu drumeții, călărie, vizite la crame eco)
„Vin & gastronomie” (mese cu preparate locale + pairing)
Târguri sezoniere: „Toamna Vinului”, „Paștele în Dealu Mare”, „Flori și vin” (în mai).
Tururi ghidate cu microbuze sau e-bike între crame, organizate zilnic în sezon.
Introducerea unui „Wine Pass” – card care oferă acces cu reducere la degustări, cazare, evenimente sau chiar al unui pașaport generator de premii.
4. PROMOVARE MULTICANAL
Obiectiv:
Creșterea vizibilității locale, naționale și internaționale.
Acțiuni:
Platformă digitală unică (site + aplicație): „TinutulvinuluiPrahova.ro”, cu rezervări directe.
Campanie de promovare pe rețele sociale și YouTube – clipuri cu crame, experiențe, povești locale.
Colaborare cu influenceri în turism, gastronomie și vin (români + străini).
Participare cu stand propriu la târguri internaționale.
Miniserial TV sau YouTube: „Drumul Vinului din Prahova” (10 episoade x 5-10 min.), cu actori și vinificatori locali.
5. EDUCAȚIE & COMUNITATE
Obiectiv:
Implicarea localnicilor și crearea unui ecosistem durabil.
Acțiuni:
Cursuri pentru gazde (Airbnb, pensiuni) despre ospitalitate, vin, storytelling.
Proiecte cu licee și universități (agricultură, turism, arte culinare).
Festival al tinerilor viticultori și creatori locali – vin, design de etichete, muzică live.
Finanțare prin fonduri europene pentru reconversii de gospodării în pensiuni tematice viticole.
BONUS: Idei de diferențiere
Degustări cu neurofeedback (pilotat de VINARIUM) pentru turiști curioși de „ce le place cu adevărat”.
Rute pentru rulote & campinguri viticole (cu infrastructură de bază la crame).
Colțuri tematice „Instagramabile” în fiecare cramă (branduit cu „#Ținutul Vinului”).
Acțiuni suplimentare:
Integrarea conceptului „Ținutul Vinului” pe toate materialele de promovare, astfel încât să devină un brand recunoscut al regiunii Prahova.
Panouri tematice la intrările în județ și pe principalele artere, cu mesaje de bun-venit în „Ținutul Vinului”.
Semnalizare pe Autostrada A7: Panouri mari, de tip turistic (similar celor din Franța), care să indice „Autostrada Podgoriilor” și ieșirile către Dealu Mare și alte atracții oenoturistice.
Indicatoare locale în interiorul localităților, care să ghideze turiștii spre A7 – Autostrada Podgoriilor dar și evidențiind legătura între crame, zone de camping, piste de biciclete etc.
Hărți stradale mari în stațiunile montane (Sinaia, Bușteni, Azuga), dar și în Ploiești, care să includă destinațiile (până la) și rutele oenoturistice, traseele de ciclism și alte atracții, oferind o perspectivă unitară asupra întregii regiuni, nu doar a locului „unde te afli”.
Tururi ghidate care să includă și explorarea Autostrăzii Podgoriilor, cu opriri la puncte de belvedere, crame și zone de degustare.
Pachete speciale pentru rulote și campinguri viticole, promovate pe platforme internaționale de caravaning.
Campanii dedicate Autostrăzii Podgoriilor pe rețele sociale, promovând-o ca o rută turistică în sine, cu filmulețe, interviuri cu vinificatori și turiști.
Colaborări cu platforme internaționale de turism pentru a include Prahova și Autostrada Podgoriilor în traseele recomandate pentru turiștii internaționali.
Ateliere de informare pentru localnici despre beneficiile oenoturismului și despre importanța Autostrăzii Podgoriilor pentru dezvoltarea regiunii.
Programe de voluntariat pentru tinerii din zonă, implicându-i în proiectele de promovare a oenoturismului și infrastructurii turistice.
Astfel, planul devine mai amplu și mai bine ancorat în realitatea regiunii, evidențiind atât potențialul turistic al Prahovei, cât și rolul Autostrăzii Podgoriilor în conectarea și promovarea acestei regiuni viticole.
6. MUZEUL VIEI ȘI VINULUI – „CITÉ DU VIN” DE PRAHOVA
Pentru a aduce un plus de valoare și a consolida identitatea regiunii, propunem crearea unui muzeu modern al viei și vinului, un adevărat „Cité du Vin” al Prahovei. Acesta va fi un spațiu de edutainment, care să îmbine informația despre tradiția viticolă cu tehnologiile moderne, oferind vizitatorilor o experiență imersivă și interactivă.
Concept:
Expoziții interactive 3D și holograme, care să prezinte istoria vinului în regiune, procesul de vinificație și specificul fiecărei crame.
Zone de degustare virtuală, unde vizitatorii pot experimenta diferite arome și alege vinul preferat prin intermediul tehnologiei.
Ateliere de upgrade profesional, dedicate atât pasionaților, cât și profesioniștilor din domeniu, contribuind la creșterea cunoștințelor și abilităților acestora.
Evenimente tematice și lansări de vinuri, care să transforme muzeul într-un punct de referință pentru întreaga comunitate viticolă și pentru turiști.
Spații winebar.
Beneficii:
Creșterea brandului regional: un astfel de muzeu va contribui la consolidarea imaginii Prahovei ca destinație oenoturistică de top, atrăgând turiști din țară și din străinătate.
Valoare adăugată: vinurile din Prahova, dar și celelalte produse vor beneficia de o notorietate crescută, ceea ce va aduce beneficii întregii economii locale.
Astfel, integrarea unui muzeu modern al viei și vinului va reprezenta un punct de atracție central în „Ținutul Vinului”, susținând dezvoltarea turismului și a brandului regional.
Prahova își propune să devină destinația principală a oenoturismului din România, printr-un plan complex și inovator, ce aduce în prim-plan conceptele de „Ținutul Vinului” și „Autostrada Podgoriilor” (A7). Iată cum se va transforma această regiune într-un adevărat paradis pentru iubitorii de vin:
Prahova va fi cunoscută drept „Ținutul Vinului”, cu un logo distinct și un slogan memorabil. Fiecare cramă, fiecare pachet turistic va reflecta această identitate, creând o experiență unitară și coerentă.
Autostrada A7 va deveni la nivelul mentalului colectiv „Autostrada Podgoriilor”, cu panouri turistice speciale care vor ghida turiștii spre Dealu Mare, crame, campinguri și alte atracții. În localitățile din Prahova, totemuri moderne vor indica distanțele și direcțiile către crame, piste de biciclete și alte puncte de interes.
Vizitatorii se vor bucura de tururi tematice – de la „Vin & istorie” la „Vin & gastronomie” – și de pachete dedicate rulotelor, toate, menite să prelungească șederea și să creeze amintiri de neuitat.
O platformă digitală dedicată va centraliza toate informațiile și va facilita rezervările. Campaniile pe rețele sociale, colaborările cu influenceri și participarea la târguri internaționale vor aduce Prahova în atenția întregii lumi.
Educație și comunitate
Localnicii vor fi implicați activ prin cursuri de ospitalitate, iar tinerii vor putea participa la programe de voluntariat și evenimente dedicate, contribuind la creșterea brandului regional.
Muzeul Viei și Vinului – „Cité du Vin” de Prahova
Un proiect de viitor ambițios este crearea unui muzeu modern al viei și vinului, un spațiu de edutainment care va aduce împreună istoria, tradiția, tehnologiile avansate și buna-dispoziție.
Prin acest plan, Prahova își propune să devină nu doar o destinație turistică, ci și un simbol al excelenței economiei sustenabile, un loc în care ruralul și urbanul se întâlnesc armonios.
Ziua Internațională a Viei și Vinului va fi valorificată în mod plenar, racordată direct la mărimea și importanța zonei viticole prahovene.
Ca notă particulară – heraldica județului include și un strugure!
Sperăm ca, odată cu primii pași făcuți în implementare, noua realitate prahoveană să devină exemplu de bune practici și pentru celelalte județe, mai ales pentru cele de pe A7 – Autostrada Podgoriilor.
Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2025
Abonamente, AICI!
Am vizitat recent ferma de porci din rasele Mangalița și Bazna a lui Ioan Rășinar, de la Pâncota, județul Arad. Am avut o discuție interesantă din care am ales pentru dumneavoastră câteva păreri pe care vă invităm să le citiți în continuare.
Ioan Rășinar este vicepreședinte al Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Bazna și Mangalița și are aproximativ 600 de capete de porci, incluzând scroafele (100 de Mangalița și 20 de Bazna) și vierii (10 de Mangalița și 3 de Bazna), organizați pe linii genetice diferite.
O pasiune din copilărie
A ales această rasă pentru că a crescut într-un mediu în care porcii Mangalița făceau parte din viața cotidiană a familiei: „Sunt născut în Munții Apuseni, la Răchițele, în județul Cluj, și părinții mei au crescut cu Mangalița. Deci eu de copil, de mic, am poze cu mangalița, din 1968, 1970, și după ce ne-am mutat aici, la Pâncota, am cumpărat trei scrofițe și un vier, dintr-o întâmplare, în 2012, și am ajuns azi, de la un hobby, la 600 de capete”.
Crescut în libertate
Ferma este clasificată ca fermă de elită de tip A, conform Ordinului 132/2023 al ANSVSA și Legii Porcului, având activități de creștere, îngrășare și reproducție în sistem semideschis. Porcii sunt crescuți în aer liber, chiar și pe timp de iarnă. Noi l-am mai vizitat chiar și în perioadă de iarnă și porcii erau afară, deși au adăposturi construite. Au o suprafață foarte mare unde pot circula în voie. „Acum a plouat, e noroiul un pic mai mare, dar ei până la minus 20°C rezistă afară, și dacă plouă ei nu intră în adăpost, rămân afară. Numai dacă plouă 3, 4, 5 zile, atunci e o problemă, dacă e frig afară. Dacă nu-i frig, nu e nicio problemă. Le plac noroiul, balta, libertatea, n-au stres. Fătările încep prin februarie-martie, deci nu am probleme să zici că fată afară, am maternități, le bag acolo și, după două luni, când scot purceii, încep trierea unii la livrare, alții… ce-i frumos rămâne pentru reproducție, restul la îngrășare.”
O afacere totuși profitabilă
Mangalița are un ritm de creștere mai lent, care presupune un interval mai mare pentru ca un exemplar să atingă greutatea optimă de sacrificare. „Ca să sacrifici un porc de Mangalița trebuie să aibă minimum 130 kg, până la 170, 180, 200 kg, atunci ai randament. Ca să-l faci la 150 kg să zicem, îți trebuie cam 17 luni. Deci eu calculez în felul următor: de la fătare până la 17 luni, cam 8-10 kg pe lună.”
Hrana este exclusiv naturală, fără furaje concentrate. „Cu lucernă, porumb și triticale, atât, fără premixuri. De fapt, ei nici nu mănâncă premix, nici nu se uită la el. Am încercat furaj concentrat, dar dau cu botul în el, nu le place. Le place porumbul întreg. Și cu cocean, dacă este.”
Ioan Rășinar zice că nu ține o socoteală strictă a profitului, dar crede că afacerea sa este una profitabilă: „Ca să câștigi, purceii se vând foarte bine. Deci am comenzi de purcei până la 100 de purcei la o comandă, sunt înscriși pe listă, cu 50, cu 20, cu 10 purcei, pentru că oamenii își fac ferme mari. Aici e valoarea, în materialul pentru reproducție, aici se câștigă foarte bine. Apoi se câștigă bine la procesare. La procesare câștigi, cum se spune la noi, la jambon. Că vinzi un jambon la 700 de lei, înmulțit cu 4, înseamnă ceva. Și restul îți rămâne. Deci, dacă te gospodărești bine și lucrezi și în familie, cum lucrez eu, mai mult cu familia, ajungi dintr-un porc de 130-150 kg să scoți până la 6.000 de lei. Iar din 6.000 vii în jos cu cheltuielile, și cât îți rămâne. Bine, e și munca de a-l procesa. Dar, acum când dau drumul la abator, o să dau purceii la diferite persoane ca să crească și apoi îi iau înapoi. Și atunci am livrare spre București, spre Timișoara, colaborez cu un băiat din asociație de la Câmpeni și le dau carcasă. La carcasă, i-ai dat-o, la revedere! Nu te blochezi cu untura. Că mulți s-au blocat în asociație, cu untura. Dar eu, împreună cu domnul Mihai Motora de la Câmpeni, el are o carmangerie, ne-am gândit ce să facem cu untura și cu osânza. El cu soția și-au deschis o firmă și au făcut haioșuri din osânză și cornulețe din Mangalița. Și se vând extraordinar. Eu nu sunt blocat, alții sunt blocați, dar eu ce să le fac? Pe viitor, când își dă drumul la Câmpeni, o să mai facem comerț și prin Asociație, cu cei care au acte și totul în regulă, nu, că am și eu 2 kg. Deci cu autorizație, cu carmangerie, cu medici.”

În ceea ce privește prețul obținut din vânzarea către populație a cărnii „de mangaliță”, Ioan Rășinar spune că prețul este mai bun în zona de sud a României. „În jur de 40-50% din asociație sunt în Arad, și noi nu vom putea vinde aici, că omul are. Zona unde se vinde bine este în sud. De exemplu, la noi e 20 lei/kg viu și în Dâmbovița e 25. Carcasa la noi e 30, în Dâmbovița e 40-45.”
Pentru ca o astfel de activitate să fie profitabilă, este esențial să o faci profesional și cu o dimensiune minimă a efectivului – în jur de 20-50 de scroafe. „Să ai o biosecuritate ca lumea, să faci tot ce-ți cer medicii, că vine DSV-ul. Eu am medic veterinar care se ocupă, fac burceloza, iau analiză de sânge din trei în trei luni, vieri autorizați, apoi luăm din trei în trei luni analiză pentru PPA, deci la mine totul e sub control. La mine în fermă nu intră necaz, Doamne ferește!, decât din cauza păsărilor, țarca și cu cioara. Dacă cineva în zonă ar avea ceva porc cu pestă și l-ar arunca pe câmp sau chestii din astea, nu l-ar îngropa sau n-ar spune, dar în rest m-a ferit Dumnezeu și n-am avut probleme.”
Sprijinul statului a fost reinvestit
Activitatea fermei s-a dezvoltat în paralel cu creșterea Asociației, care de la 15–20 de membri a ajuns la circa 200, iar efectivele de scroafe cu origine au crescut de la câteva sute la 2.000–3.000 pentru Mangalița și în jur de 500 pentru Bazna. Gazda noastră se arată mulțumit de evoluția, atât a breslei, cât și a sa personală: „Mergem în sus, mergem foarte bine, și încep să se facă ferme mari, nu mai mergem pe ferme mici. Pe gospodăria populației, neavând voie să faci reproducție, nu se poate. Și atunci m-am tot dezvoltat, pe banii de la minimis primiți de la Guvernul României, că am primit bani frumoși în fiecare an, indiferent cine a fost ministru. Acum se dau și 2.000 de lei pe scroafă la vânzare de 4 purcei, plus 150 de euro pe scroafă de la APIA, de la UE. Deci pleci cu un avantaj de 2.750 de lei pe scroafă. Dacă vă fac un calcul la Bazna, că primești acum 2.700, și dacă-ți mai fată 10 purcei și-i vinzi numai cu 1.000 de lei, ai 2.500 de euro!”.
Banii obținuți din subvenții i-a reinvestit constant. A reușit să construiască un abator de capacitate mică pentru ovine, caprine și porcine (200 de capete/lună), pe care tocmai l-a finalizat; o carmangerie funcțională și un magazin dedicat produselor din Mangalița în Arad. „Am un circuit bun, vând foarte bine, că în ultimul timp se caută. Nu numai carne, ci și produse din carne de Mangalița. Slănina e extraordinară, având și analizele făcute la slănină, are colesterolul bun 70% față de porcul celălalt, care are 30-35%.”
Un consumator avizat
Ioan Rășinar este atât producător, cât și consumator, chiar dacă problemele de sănătate nu l-ar fi lăsat să profite de pe urma activității sale. „Eu consum slănină de Mangalița din 2012, fără probleme, chiar și untură. Untura merge foarte bine la cei care au diabet, ei vin și cumpără, ei zic că se mențin la același nivel. Am făcut și eu un experiment, pe 3 ani. Am avut colesterol 182, doctorul mi-a recomandat, având și stent la inimă, mi-a recomandat să nu mănânc, să iau medicamente, dar eu n-am luat niciun medicament. Și în fiecare an l-am avut 182, am buletinele acasă. Dar bine, nu fac nici abuz, mănânc în fiecare dimineață, nu seara, iau 40-50 g, o ceapă roșie, un usturoi, și toate la un loc fac o treabă bună.”
La finalul discuției noastre l-am întrebat ce-i place cel mai mult de la Mangalița. Răspunsul vine fără ezitare: „Mușchiulețul! La un porc de Mangalița, la 150 kg, mușchiulețul e 0,7 kg. Deci 700 de grame, ăla nu-l vând. Eu vând slănina, untura cu boia și cu ceapă, cârnațiul, jumările, din fiecare câte un pic”. Iar despre pomana porcului, crescătorul zice râzând: „La mine e în fiecare zi!”.

Senzația pe care ne-a lăsat-o această vizită la ferma lui Ioan Rășinar a fost că am primit o lecție, nu neapărat despre cum transformi pasiunea în afacere, ci mai degrabă o lecție despre perseverență, respect față de natură și autenticitate, într-o lume în care fast-foodul și industrializarea cuceresc totul. Este o lecție predată de un om care, la rândul său, a învățat în copilărie că lucrurile bune se fac încet, cu suflet și cu rost.
Articol de: ADRIAN NEDELCU & ȘTEFAN RANCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2025
Abonamente, AICI!
Grupul antreprenorial românesc Agroland, activ în retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală, continuă extinderea rețelei de magazine prin inaugurarea unei noi unități în format MEGA în orașul Slobozia, din județul Ialomița. Magazinul în regim propriu, inaugurat joi - 7 august 2025, a presupus o investiție de aproximativ 150.000 de euro, sumă care nu include stocul de marfă.
Noul magazin Agroland este situat în centrul comercial Park Plaza din Slobozia și dispune de o suprafață de 300 mp. Totodată, înlocuiește vechiul magazin tradițional și oferă o gamă extinsă de peste 2.800 de produse, de la articole pentru grădinărit și creșterea animalelor, până la produse pentru îngrijirea animalelor de companie. Este cel de-al 33-lea magazin Agroland MEGA la nivel național și primul în acest format din județul Ialomița, ceea ce marchează o nouă etapă în strategia de extindere a rețelei. Magazinul funcționează de luni până vineri în intervalul orar 08:00-20:00 și în weekend cu program sâmbata: 8:00 - 18:00 și duminica: 8:00 - 16:00.

„Ialomița este un județ în care ne-am integrat treptat și în care ne bucurăm de sprijinul unei comunități active. Odată cu deschiderea acestui nou magazin format MEGA în Slobozia, consolidăm prezența Agroland în regiune și reconfirmăm angajamentul nostru de a investi local și de a crea locuri de muncă. Estimăm pentru această unitate vânzări de peste 800.000 de euro în 2026 și un trafic mediu zilnic de aproximativ 150 de clienți”, a declarat Horia Cardoș, fondator și CEO al grupului Agroland.

În trimestrul doi din 2025, cele 92 de magazine proprii Agroland au înregistrat 696.000 de clienți, o creștere de 19% față de aceeași perioadă din 2024. Valoarea medie a bonului a rămas constantă, la 92 de lei. Pe întregul semestru I din 2025, rețeaua a atras, în total, în magazine proprii și francize, două milioane de clienți (+20% față de S1 2024), iar bonul mediu a fost de 88 de lei.
*****
Agroland, fondat de Horia Cardoș, este un grup antreprenorial românesc prezent pe piața de retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală, care și-a început activitatea în 1997 ca o mică rețea de magazine pentru fermieri. În prezent, prin divizia Agroland Retail, grupul operează cea mai mare rețea, cu peste 240 de magazine specializate în vânzarea de produse pentru grădină, fermă și animale de companie.Divizia Agroland Food integrează fermele existente, fabrica de procesare a ouălor, fermele de reproducție și stațiile de incubare, și în viitor linia de abatorizare. Agroland Agribusiness administrează distribuția de inputuri agricole, tradingul de cereale, producția și selecția de semințe, urmând ca până la sfârșitul anului să integreze și fabricile de furaje.Acțiunile Agroland Business System și Agroland Agribusiness sunt listate pe piața AeRO a Bursei de Valori București începând din 2021, sub simbolul AG și respectiv AAB.Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!