Care sunt tehnologiile care asigură nu doar supraviețuirea, ci profitul, în condițiile în care clima și regulile jocului se schimbă? Ne-a răspuns la întrebare Constantin Curcă, reprezentantul Horsch în România, care a arătat care sunt avantajele, dar și costurile tehnologiilor conservative. Producătorul german Horsch este recunoscut pentru utilajele specializate în prelucrarea minimă a solului.

Schimbările climatice modifică regulile jocului. „Dacă schimbarea în ceea ce privește tehnologia de prelucrare a solului nu va avea loc imediat sau într-un timp foarte scurt, într-un viitor apropiat s-ar putea să nici nu mai exiști pe piață”, atrage atenția Constantin Curcă.

Practic, sunt patru tehnologii de prelucrare a solului: tehnologia clasică, și tehnologiile minimum tillage, strip-till și no-till. Horsch produce utilaje pentru fiecare dintre aceste tehnologii de prelucrare a solului. „Dacă astăzi aplici tehnologia minimum tillage, prin încorporarea resturilor vegetale în sol crește cantitatea de humus, crește permeabilitatea solului, dacă faci culturi verzi, care ajută la creșterea capacității solului de reținerea apei, prin toate acestea îți creezi condițiile pentru semănat direct”, explică specialistul Horsch.

Avantaje, dezavantaje și costuri ale tehnologiei minimum tillage

Costurile cu tehnologia minimum tillage, per total, sunt, în orice situație, mai mici față de tehnologia clasică de prelucrare a solului. „Putem să măsurăm foarte clar timpul petrecut pentru efectuarea lucrărilor pentru fiecare hectar de teren în parte, care, în sistemul minimum tillage, este mult mai redus decât în sistemul clasic. Putem să cuantificăm foarte clar producția obținută, la prețul pieței.”

Constantin Curcă precizează că, pe lângă aceste avantaje măsurabile, sunt și câteva avantaje nemăsurabile. De pildă, aplicarea tehnologiei minimum tillage duce la îmbunătățirea structurii solului, creșterea permeabilității solului și a fertilității naturale a acestuia. Amestecul de resturi vegetale duce la creșterea cantității de humus pe unitatea de suprafață, ceea ce influențează în mod direct felul în care solul poate fi prelucrat.

Există, însă, și câteva dezavantaje ale acestei tehnologii. „Aspectul cel mai important este schimbarea strategiei de erbicidare. Când aplici tehnologii minime de prelucrare a solului vei face erbicidare de contact în momentul în care ies buruienile. Totuși, faptul că buruienile răsar mai devreme nu ar trebui să fie o problemă care să ne sperie, deoarece pe de o parte asta înseamnă că am creat condiții mai bune de răsărire inclusiv plantelor, nu doar buruienilor. Pe de altă parte, faptul că pe un teren prelucrat cu tehnologia minimum tillage buruienile răsar mai repede, înainte de semănat, ne oferă posibilitatea de a le combate chimic sau mecanic”, arată Constantin Curcă.

Și fermierii mai mici au acces la utilajele Horsch

Condițiile pedoclimatice din ultimii ani i-au determinat pe unii fermieri să treacă spre o agricultură conservativă. Alții, probabil că cei mai mulți, nici nu vor să audă, încă. „Este de neînțeles să nu vrei ca măcar să experimentezi această tehnologie minimă, având nenumărate exemple de la fermieri din imediata vecinătate, fermieri care lucrează în sistemul minimum tillage și care au rezultate. Dacă în momentul în care faci bani nu te gândești să încerci și alte tehnologii, vei ajunge o pradă sigură în fața concurenței.”

L-am întrebat pe reprezentantul Horsch dacă fermierii care exploatează suprafețe mai mici de teren agricol își permit utilajele producătorului german. Iată ce a răspuns: „Chiar dacă pe câmp vedeți tractoare de sute de cai putere cu utilaje Horsch, cu caracteristici tehnice de mare performanță, trebuie să știți că firma Horsch oferă aceleași soluții tehnice și fermierilor care au tractoare de la 80-90 CP, cât și fermierilor care lucrează cu tractoare de peste 600 CP. Nu doar fermierii mari își permit utilajele Horsch. Avem o gamă de produse dedicate pentru clasa de putere mică, medie, mare și foarte mare”.

Oare statul n-ar putea sprijini fermierii cu fonduri special direcționate către cumpărarea de utilaje noi pentru agricultura conservativă? „România nu ar fi prima țară care ar aloca bani pentru tehnologiile conservative de prelucrare a solului. Spre exemplu, Republica Moldova are, din 2008 – 2009, un program numit 2KR, susținut de guvernul japonez, prin care Ministerul Agriculturii din Moldova subvenționează cu 15% din valoarea de achiziție a utilajelor minimum tillage sau no-till. Dacă vorbim despre aceste sisteme, fermierii moldoveni sunt cu mult înaintea fermierilor români. Rezultatele acestei măsuri se văd cu ochiul liber în dotarea fermelor și în modul în care se face agricultură în condiții de secetă extremă, când fermierii pot să semene direct și să țină sub control costurile”, ne-a spus Constantin Curcă.

În concluzie, fermierii trebuie să acorde atenție alegerii sistemului de prelucrare a solului, pentru că nu este de ajuns să facă doar un minimum de lucrări, ci trebuie să crească și calitatea solului astfel încât permeabilitatea acestuia să crească, la rândul său, iar gradul de tasare să se reducă așa încât rezultatul să aducă și un profit.

Foto: MEWI