Dan Hurduc, unul dintre cei mai experimentați antreprenori din agribusinessul românesc, administrează compania Evel‑H, o societate cu capital românesc înființată în 1999. Aceasta s‑a dezvoltat de la o firmă de consultanță în biotehnologii la o afacere agricolă semiintegrată, specializată în exploatarea terenurilor agricole și în servicii de automatizare a silozurilor, condiționare și depozitare a cerealelor și oleaginoaselor, în prezent având în exploatare 2.200 de hectare în județul Vaslui. Cu Dan Hurduc, fermier și președinte al Clubului Fermierilor Români, am abordat cam întreaga problematică a agriculturii momentului.

„Niciun politician nu s-a aplecat cu seriozitate asupra problemelor sectorului agroalimentar.”

Dan Hurduc: Am început anul 2026 în funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, un mandat care demarează cu responsabilitate şi vine într-un moment greu pentru fermieri. De fapt, în ultimii cinci ani putem spune că mai toate momentele în afară de 2021 au fost grele pentru fermieri, momente care într-un fel sau altul, chiar dacă este greu, fermierii trebuie să-și continue activitatea. Spun cu responsabilitate, pentru că organizația noastră întotdeauna a venit cu acţiuni fundamentate, şi în acest mandat îmi propun, pe lângă continuarea politicilor Clubului care au fost până acum, şi cu anumite acţiuni specifice zonei în care activez, Moldova. Că, de fapt, rotaţia preşedinţilor se face ca fiecare membru din Consiliul director şi acum din Consiliul naţional de coordonare să vină cu probleme specifice din zona lui. România este o ţară mare, cu probleme destul de diverse. De aceea este important ca fiecare preşedinte să aducă problemele din zona lui şi, într-un fel, noi ca o asociaţie de reprezentare, ca un ONG, nu putem decât să le aducem în atenţia decidenţilor şi doar politicul decide. De multe ori, factorii politici, decidenţii, nici măcar nu se apleacă asupra problemelor sectorului şi nu sunt puține momentele în care credem că vorbim degeaba. Dar datoria noastră credem că este să continuăm să aducem problemele în atenţie, dar să venim și cu soluţiile care ar face ca sectorul să fie profesionalizat.

Care sunt priorităţile dvs. în acest mandat, 1 ianuarie – 1 iulie 2026?

Dan Hurduc: Am avut proiecte strategice majore ale Clubului în perioada anterioară, şi cele mai importante pe care le-am adus în atenţie s-au referit la reducerea deficitului balanţei comerciale a produselor alimentare. Am avut noi mecanisme de finanţare a fermierilor, adoptarea unui mecanism sau a unor mecanisme de gestionare a riscurilor climatice şi de piaţă, şi nu în ultimul rând digitalizarea agriculturii. Dar, cel mai important obiectiv este reprezentarea activă şi constantă a intereselor fermierilor prin luări de poziţii, prin aducerea în atenţie a problemelor.

Să nu uităm că din 2027 Politica Agricolă Comună se schimbă. Există o propunere de PAC nu tocmai favorabilă fermierilor şi vrem să o dezbatem cu fermierii, prin organizarea de conferinţe pe regiuni. În aceste șase luni vom avea conferinţele Clubului în fiecare regiune, în cadrul cărora vom discuta cu fermierii provocările care sunt propuse în noua PAC, care nu sunt în avantajul fermierilor. Pe lângă scăderea bugetului, pe lângă cumularea fondurilor pentru agricultură cu fondurile de coeziune, sunt destul de multe probleme, iar fermierii nu sunt atât de conştienţi că problemele vin. Cum a apărut şi acum acordul Mercosur şi dintr-o dată este foarte multă emoţie în piaţă şi toată lumea discută de Mercosur, o parte din politicieni plâng pe umerii fermierilor că „ce fac fermierii”, dar întotdeauna când am avut discuţii, în ultimii trei ani, noi, Clubul Fermierilor, am avut poziţii destul de tranşante vizavi de adoptarea acestui acord Mercosur. Am venit cu fundamentări că acordul impactează agricultura României, dar practic nu ne-a ascultat nimeni şi probabil nici în continuare nu o să ne asculte. Chiar dacă oarecum acordul era previzibil că o să fie adoptat, ne-am fi dorit ca reprezentanţii Guvernului, ai Ministerului Agriculturii şi chiar ai Administraţiei Prezidenţiale, ai Ministerului Economiei să ne solicite măcar o analiză de impact, în care să vadă cum va fi afectată agricultura României şi la ce nivel de cost va fi impactată, şi dacă nu puteam să evităm semnarea acordului, măcar imaginam nişte mecanisme de protecţie, care ar fi făcut ca toată munca din ultimii ani şi toţi banii din PAC să nu se ducă pe apa sâmbetei.

Poziția României este unică în Europa faţă de a celorlalte state, iar noi ar fi trebuit să ţinem cont de lucrul acesta. România a fost cea mai impactată ţară de fenomenul Ucraina, țara noastră a dus greul, chiar mai mult decât Polonia, a dus greul cerealelor care au tranzitat România şi care au rămas aici. Decapitalizarea fermierilor se trage și de la fenomenul în care cerealele au scăzut timp de un an jumătate foarte mult, ne-au invadat mărfurile ucrainene, ne‑au scumpit logistica, ne-au preluat şi piaţa internă şi atunci nu aveam cum să rezistăm decât prin noi împrumuturi la bancă. Şi aceste noi împrumuturi duc la grad mare de îndatorare, iar acum fermierii nu mai au loc să ia împrumuturi pe termen scurt, capital de lucru, că gradul de îndatorare nu le permite. Singura modalitate ar fi mecanisme noi de finanţare, prin care creditele să meargă pe termen mediu şi lung. Când a fost vorba de compensaţii, UE ne-a acordat în primă fază în jur de 25 de milioane de euro, după aceea 45 de milioane de euro, la o pierdere pe care noi am estimat-o la 3-4 miliarde de euro la nivelul întregii agriculturi româneşti. Or, să vii cu o compensare de 24-45 milioane de euro este o glumă care ne face să credem că mecanismele de protecţie la nivelul acordului Mercosur vor fi la fel de eficiente. Tocmai de aceea România ar fi trebuit să voteze poate împotriva acordului, pentru că nu eram pregătiţi, pentru că am mai preluat un şoc pe care l-am preluat pentru toată Uniunea.

Franţa şi Polonia, ţări eminamente cu agricultură puternică, s-au opus acordului UE - Mercosur, şi chiar cu industrie mai mare ca noi, de exemplu Polonia nu are deficit de balanţă comercială, chiar are plus, şi atunci dacă aceste țări au spus „nu”, în condiţiile în care pot fi favorizate de acord, noi am spus „da”, fără să avem o discuţie la nivel de asociaţii din cadrul sectorului, în care să vedem sau măcar să ştim impactul. Considerăm o lipsă de responsabilitate. Agricultorii nu sunt milogi, așa cum ne cataloghează unele televiziuni generaliste. Sunt discuţii în piaţă că putem să luăm produse alimentare mai ieftine. Ce este mai ieftin nu înseamnă și mai bun. Dacă tot clamăm decarbonizarea agriculturii, dacă tot clamăm o mulţime de probleme de mediu, că vrem să mâncăm sănătos, că vrem să fim într-un mediu curat şi toate aceste aspecte să le facă agricultorul, şi când e vorba de alte discuţii, agricultorii au subvenţii şi cer o grămadă de bani. Poziţiile acestea sunt total neprofesioniste şi nu fac bine, sunt într-o zonă de tip politicianism, de tip demagog. Politicienii care în general sunt în opoziţie şi sesizează o problemă pe care ar putea-o specula, acum plâng pe umerii agricultorilor, ceea ce noi, Clubul Fermierilor, nu accesăm opinii politice şi nu ne interesează la nivel politic, dar niciunul dintre politicieni, nici dintre cei de la guvernare şi nici dintre cei din opoziţie, nu s-a aplecat cu seriozitate asupra problemelor sectorului agroalimentar românesc.

Doi din trei fermieri sunt la limită cu gradul de îndatorare

Finanțarea este în acest moment o mare greutate pentru agricultorii din România. Ce soluții are Clubul Fermierilor Români la această problemă?

Dan Hurduc: Noi tragem un semnal de alarmă şi aducem în atenţia decidenţilor politici că sectorul este împovărat, că niciodată sectorul agroalimentar nu a avut un grad de îndatorare atât de mare. Așadar, problema numărul unu, pe lângă problemele climatice, pe lângă crizele internaţionale, concurenţa neloială internaţională, cea mai mare problemă a sectorului este lipsa finanţării. Pentru că fermierii nu se mai pot finanţa pentru capital pe termen scurt, nu mai pot accesa finanţări, că au un grad mare de îndatorare.

Ne dorim să găsim împreună cu Ministerul Agriculturii sau cu Guvernul soluţii de finanţare pe termen mediu şi lung. Soluţiile pe termen mediu şi lung pot aduce o gură de oxigen în ecuaţia aceasta a capitalului de lucru în agricultură. Eu estimez că doi din trei fermieri sunt la limită cu gradul de îndatorare, deci 70% din sector are gradul de îndatorare care nu mai permite să acceseze capital de lucru pe termen scurt. Acest moment face ca finanţatorii, ştiind lucrul acesta, să-şi reducă expunerile pe agricultură. O soluție ar fi creditele sindicalizate, ar fi creditele analizate la nivel total al antreprenorilor din agricultură şi să meargă pe credite pe termen lung şi mediu, cu oarecare garanţii guvernamentale. Fermierii nu reuşesc să treacă la nivelul următor. Cauzele le știm, situația climatică din ultimii patru ani, fenomenul Ucraina, iar acum acest acord Mercosur. Toate astea îndepărtează finanţatorii de sector. Noi acum atragem atenţia că sunt probleme în sector, dar finanţatorii, când ştiu că în acest moment preţurile vor scădea şi randamentele nu sunt cele scontate, o să fie şi mai greu în agricultură. Prin urmare, soluţiile sunt creditele cu scadenţe pe termen mediu şi pe termen lung, dar fermierii nu pot convinge singuri finanţatorii să vină cu soluţii pe termen mediu şi lung. Trebuie instrumente financiare realizate de autorităţi. Altfel, vorbim ca să vorbim. De regulă, noi, organizaţiile profesionale, nu putem decât să vorbim şi să aducem în atenţie. Nu noi hotărâm, nu noi decidem, totul este la latitudinea politicului.

Clubul Fermierilor Români vrea să dezvolte parteneriate strategice, instituţionale cu decidenţi la nivel naţional, la nivel european, cu mediul academic, cu mediul universitar, ca soluţiile pe care le prezentăm să aibă o oarecare greutate, să fie filtrate şi să fie soluţiile pe care trebuie să mergem. Nu că spunem noi, sectorul, că avem nevoie de bani, dar sunt şi organizaţii din mediul universitar, din mediul academic, trebuie să strângem rândurile şi să încercăm să depăşim aceste etape, dacă ne dorim ca pe viitor să avem produse sănătoase sau o agricultură performantă.

Gestionarea riscurilor din agricultură

Cum gestionăm riscurile climatice? Zona în care aveți ferma este una afectată foarte mult de schimbările climatice. Sunt ani buni de când nu mai plouă în regiunea Moldovei, în Vaslui la dvs. vă luptați an de an cu seceta severă.

Dan Hurduc: De câţiva ani se încearcă găsirea unui mecanism de gestionare a riscului climatic şi a riscului de piaţă, nu doar a riscului climatic. Noi, Clubul Fermierilor, am avut întâlniri cu reprezentanţii asigurătorilor în care am încercat să-i convingem că putem să facem un mecanism de gestiune a riscului, asemănător cu cel de la locuinţe. Numai că, pentru a convinge asigurătorii, trebuie să intervină şi Ministerul Agriculturii şi eventual dintr‑o zonă guvernamentală, pentru că atunci când îşi calculează riscul la nivel naţional, asigurătorul nu e convins şi practic nici nu-şi doreşte să intre într-un asemenea mecanism, dacă acest mecanism nu este un business.

Avem discuţii cu reprezentanţii pe agricultură ai Băncii Mondiale, în care să facem un studiu prin care să demonstrăm că acest mecanism de gestionare a riscului ar fi fezabil. Vom demara un proiect-pilot prin care să demonstrăm dacă este fezabil sau nu un mecanism de gestionare a riscului, în care cât mai mulţi asigurători să facă parte din el. Pentru că un asigurător, dacă are de despăgubit mai mult de o dată la zece ani, el nu vine în parteneriat. Şi în discuţiile cu asigurătorii s-a dovedit că nu au un apetit atât de mare pentru acest mecanism de gestionare a riscului. Noi ne bazăm pe Ministerul Agriculturii, mai ales că sunt bani care sunt opriţi de la fermieri, pe hectar, tocmai pentru aceste riscuri. Un dezastru climatic la nivel naţional nu-l poate susţine nimeni. Este atât de mare, încât nicio societate de asigurare sau Guvernul nu-l poate susţine. De aceea este nevoie de expertiza asigurătorilor, de expertiza asociaţiilor de fermieri, de expertiza guvernamentală şi de sume din PAC.

Pentru că ați amintit de PAC, să vorbim puțin de viitoarea Politică Agricolă Comună, care, în propunerea Comisiei Europene, e mult schimbată comparativ cu cea de până acum. 

Dan Hurduc: Propunerea Comisiei Europene este ca noua PAC, care va începe în 2027, să se schimbe substanţial. Adică, fondurile pentru agricultură să fie împreună cu fondurile de coeziune, ceea ce dezavantajează agricultura, bugetul să fie redus cu 15% şi să fie la comun cu bugetul fondurilor de coeziune, pretenţiile de mediu să rămână aceleaşi sau chiar să crească. Probabil această propunere de PAC mai are mult până va deveni regulament şi va trece. Avem un dublu standard. Comisia, pe de o parte, îşi doreşte în Europa să avem foarte multe lucrări pentru mediu, să avem o mulţime de acţiuni, să avem decarbonizarea agriculturii, să avem o mulţime de lucruri pe care doar fermierul să le facă, fără să fie remunerat…

O reducere a utilizării îngrăşămintelor, se interzic multe substanțe active din produsele pentru protecţia plantelor...

Dan Hurduc: Exact. Şi, totodată, avem acordul cu Mercosur. Noi ştim că ţările din Mercosur folosesc undeva la 12-13 kg de pesticide pe hectar, pe când în România suntem undeva la 0,8-2,8 kg/ha. Deci, standardul acesta dublu prin care fermierii europeni sunt obligaţi să respecte standardele de mediu, să aibă costuri crescute pentru a respecta acest standard de mediu şi într-un final de a avea producţii mai scăzute, vin în contradicţie cu acordurile pe care le semnează Comisia Europeană, şi în special cu Mercosur, în care or să vină poate produse agricole mai ieftine, dar care nu respectă niciun standard. Practic, consumatorul european are posibilitatea să cumpere produse ieftine şi cu probleme de siguranţă alimentară, iar fermierul european este falimentat pentru că el nu poate să producă la nivelul costurilor din zona Americii de Sud, unde avem precipitaţii de până la 2.000 litri pe metru pătrat, faţă de ce avem noi în Dobrogea sau în centrul Moldovei şi 200 litri sau sub 200 litri pe metru pătrat. Prin urmare, avem precipitaţii de zece ori mai multe, avem energie, în zonele din America de Sud energia este de două-trei ori mai ieftină decât în România, avem 1.500 de substanţe active în plus, care au fost dovedite şi eliminate din Codex-ul UE, pe care le folosesc şi automat sunt mai ieftine, şi atunci concurenţa este totalmente neloială. Probabil undeva, mai devreme sau mai târziu, lucrurile vor scăpa de sub control.

Tinerii sunt viitorul

Digitalizarea. Un alt subiect foarte important, iar dvs. cred că sunteți pionier în ceea ce înseamnă digitalizarea activităţilor din fermă.

Dan Hurduc: Da, schimbările climatice m-au determinat să digitalizez ferma. Noi, Clubul Fermierilor, prin programele noastre educative, punem un accent destul de mare pe digitalizare, ca fenomen de optimizare. Nu că e un moft sau că este la modă acum, noi privim digitalizarea ca un element sau ca un fenomen de scădere a costurilor. În momentul când ne digitalizăm, putem să atragem în agricultură şi tineri, adică resursă nouă, şi în acelaşi timp putem să optimizăm şi procesele în fermă. Acum au apărut utilaje destul de performante în care putem să facem o grămadă de lucruri asistate, pentru că nu mai este nici forţă de muncă, eficienţă ridicată şi noi considerăm că digitalizarea trebuie să continue şi facem şi eforturi în sensul acesta la Clubul Fermierilor.

„AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035”, un program național nou al Clubului Fermierilor Români. Despre ce este vorba mai exact?

Dan Hurduc: În cadrul acestui program naţional „AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035” avem patru programe pilot, prin care am plecat cu acţiuni privind reducerea balanţei comerciale a produselor alimentare, noi mecanisme de finanţare, mecanismul de gestionare a riscurilor de climă şi piaţă şi digitalizarea. Aceste proiecte-pilot au făcut într-un final să elaborăm o strategie, cum să se dezvolte agricultura până în 2035 şi am înaintat-o decidenţilor. Dezvoltarea viitoare a agriculturii îşi găseşte piloni în cadrul acestei strategii. Dacă ne ţinem de strategie sau nu, este doar atributul politicului. Și s-a văzut că în ultima perioadă România nu a avut nicio coerenţă în acţiuni privind strategia de dezvoltare a agriculturii până în 2035. Ne-am luat doar după propunerile Comisiei, şi când vorbim câteodată de agricultura României, vorbim de ceva care este doar subvenţionat şi doar se duce în buzunarele fermierilor. Dar vedem acum că fermierii nu sunt capitalizaţi, dacă ar fi dus-o atât de bine în agricultură fermierii ar fi fost capitalizaţi, vedem aceste utilaje performante şi ne duce gândul că avem aceste utilaje, dar ele sunt luate pe credit şi, ca să poţi face faţă costurilor în UE nu poţi să o faci decât cu utilaje moderne şi cu tehnologii moderne. Deci pledăm pentru o agricultură modernă, dar când vedem că se desfăşoară la nivel înalt, considerăm că este suprafinanţată şi ar trebui să mai aducem şi din import produse agroalimentare.

Prin urmare, Clubul Fermierilor are acţiuni strategice, are viziune strategică pe termen mediu şi lung, ne ţinem de ea chiar dacă în această perioadă lucrurile nu sunt atât de favorabile şi este atât de multă emoţie în piaţă, încercăm să aducem la masă autorităţile naţionale, autorităţile europene, mediul universitar, mediul academic, parteneri strategici care pot contribui la dezvoltarea agriculturii.

Trebuie să amintim și proiectele educaționale derulate de Club.

Dan Hurduc: Proiectele educaţionale sunt în prim-plan şi le ducem mai departe. E vorba de „Tineri lideri pentru agricultură” şi „Antreprenor pentru agricultura 4.0”. Avem o latură educaţională pe lângă promovare şi reprezentare, continuăm deoarece considerăm că tinerii sunt viitorul şi al agriculturii, nu numai al omenirii.

Mai aveți acele think tank-uri Agrinnovator.

Dan Hurduc: Da, Agrinnovator înseamnă grupuri de lucru în care luăm un domeniu, îl analizăm cu atenţie şi se vine în cadrul grupului cu propuneri pentru acel domeniu şi, într-un final, ajungem la o strategie. Dar, cum mai spuneam şi mă repet, şi datorită emoţiei din piaţă acum, dacă cine ar trebui să audă şi să vadă nu ia în calcul aceste aspecte, nouă nu ne rămâne decât să ne continuăm activitatea. Atributul de dezvoltare şi de demarare, de acţiune este al politicului. Politica agricolă este făcută de Guvern şi de reprezentanţii Ministerului Agriculturii, în cadrul PAC, bineînţeles.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) lansează sesiunea de depunere on-line a proiectelor pentru intervenția DR-16 Investiții în sectorul legume și/sau cartofi, finanțată din Planul Strategic PAC 2023 – 2027 (PS 2027).

Astfel, sesiunea de depunere a cererilor de finanțare se desfășoară în perioada 19 ianuarie – 20 martie 2026. Alocarea financiară stabilită pentru această sesiune este de 151.383.529 euro, împărțită astfel: 70.383.529 euro pentru sectorul legume (ferme individuale), 51.000.000 euro pentru sectorul cultura cartofului și 30.000.000 euro pentru sectorul forme asociative – sector legume.

Valoarea sprijinului public este de maximum 3 milioane de euro/proiect pentru formele asociative din sectorul legume, respectiv, 2.000.000 euro/proiect, cu excepția acelor proiecte care propun simpla achiziție de utilaje și echipamente agricole a căror valoare este de maximum 300.000 euro/proiect, pentru alte culturi decât cea a cartofului, respectiv de maximum 700.000 euro/proiect în cazul utilajelor agricole achiziționate de către formele asociative, indiferent de cultură. Intensitatea sprijinului public nerambursabil este de maximum 65%, raportat la costurile eligibile ale proiectului.

Fermierii și formele asociative pot obține finanțare nerambursabilă prin DR-16 pentru o serie de investiții eligibile, dintre care amintim: înființarea și dezvoltarea exploatațiilor de legume și cartofi, precum și investiții în spații protejate și dotarea tehnică a fermelor cu utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă) specifice legumiculturii și cartofilor, dar și a unităților de procesare la nivelul fermei, inclusiv dotările aferente – doar ca o componentă secundară a proiectului.

Totodată, sunt eligibile costurile ce vizează înființarea și dezvoltarea unităților de condiționare sau de depozitare, achiziția de echipamente și sisteme de avertizare timpurie asupra fenomenelor meteorologice nefavorabile, precum și alte echipamente de diminuare a efectelor acestor fenomene, înființarea şi modernizarea echipamentelor pentru irigații în fermă, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă – doar ca o componentă secundară a proiectului. Toate tipurile de cheltuieli eligibile prin intervenția DR-16 sunt detaliate în Ghidul solicitantului.

Pragul de calitate lunar pentru prima etapă de depunere a sesiunii (19 ianuarie – 18 februarie 2026) este de 68 de puncte pentru ferme individuale și forme asociative, iar pentru componenta „cartof” pragul este 50 de puncte. Ulterior, pragul de calitate lunar scade până la pragul minim de 40 de puncte aferent ultimei etape lunare (19 februarie – 20 martie 2026) pentru ferme individuale și forme asociative și până la 30 de puncte pentru componenta „cartof”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La Serele SupeR, zece milioane de caserole din plastic de unică folosință au fost înlocuite cu ambalaje din carton ondulat, circulare, reciclabile și certificate FSC^®. Producătorul horticol din județul Timiș colaborează cu DS Smith, o companie International Paper și lider global în domeniul soluțiilor de ambalare sustenabile din carton ondulat.

Serele SupeR au ales ambalajele sustenabile din carton ondulat considerând că astfel se vor diferenția pe o piață deja competitivă. „Pentru noi, trecerea la ambalaje sustenabile nu este doar o schimbare operațională, ci o alegere strategică și responsabilă. Am vrut să găsim o soluție care să răspundă nevoilor consumatorilor și partenerilor noștri, dar și să reducă în mod real impactul asupra mediului. Colaborarea cu DS Smith ne oferă mai mult decât un ambalaj inovator, ne oferă o direcție de creștere sustenabilă. Această transformare consolidează relația cu retailul actual și cu oamenii care aleg produsele noastre, tot mai atenți la amprenta ecologică. În spatele panerelor de carton stă o întreagă strategie: am integrat principiile sustenabilității în tot lanțul de aprovizionare, pentru a construi valoare durabilă și încredere pe termen lung. Credem cu tărie că parteneriatele solide, precum cel cu DS Smith pot accelera schimbări sistemice și pot seta noi standarde în agricultură și în ambalare”, subliniază Silvia Răileanu, fondator Serele SupeR.  

Astăzi, Serele SupeR reprezintă unul dintre cei mai importanți producători de roșii din țara noastră și își desfășoară activitatea în Biled, județul Timiș. Compania are de atins o serie de obiective de sustenabilitate pentru a se conforma la legislația europeană în domeniul reducerii amprentei de carbon, inclusiv PPWR (Regulamentul privind Ambalajele și Deșeurile de Ambalaje). Actul normativ își propune să reducă deșeurile de ambalaje din Uniunea Europeană și să traseze un cadru de lucru unitar în toate statele membre.

Cooperativa agricolă Serele SupeR, înființată în 2020, reunește producători locali care au un obiectiv comun: să ofere consumatorilor specialități de roșii cherry cultivate în sere moderne, dar cu gustul pe care îl aveau roșiile din grădinile de altădată. Sub marca înregistrată „Roșii cu gust de roșii”, produsele cooperativei se găsesc acum pe rafturile majorității retailerilor. Cooperativa intenționează creșterea capacității de producție, consolidarea parteneriatelor cu retailerii naționali, dar și investiția în tehnologii verzi, digitale, pentru a accelera tranziția proprie, dar și pe cea a întregului sector, către o agricultură sustenabilă și competitivă.

Parteneriatul dintre DS Smith și Serele SupeR a început în 2022, iar procesul de schimbare a ambalajelor a început cu dezvoltarea unei soluții personalizate. După ce au analizat ambalajele utilizate de Serele SupeR pentru a păstra roșiile proaspete în cele mai bune condiții, designerii DS Smith au creat patru panere din carton ondulat, adaptate sortimentelor de roșii comercializate. Noile panere pot fi ambalate mai ușor și mai rapid pe linia de producție și sunt 100% reciclabile.

Soluția propusă de DS Smith se remarcă și prin marginile înclinate, special concepute pentru a stoca diferitele varietăți de roșii, fiecare cu o anumită dimensiune. Astfel, forma panerelor reduce la minimum spațiul liber și simplifică, în același timp, procesele de producție și de ambalare de pe linia de ambalare hibridă a clientului. În plus, panerele sunt ambalate într-o folie flexibilă reciclabilă, ceea ce face ca produsele să fie mai ușor de reperat la raft și mai atractive vizual pentru consumatori.

În doar trei ani, colaborarea cu DS Smith a adus producătorului Serele SupeR o serie de beneficii, precum:

• 10 milioane de caserole din plastic de unică folosință eliminate și înlocuite cu panere din carton ondulat, 100% reciclabile și certificate FSC^®;

• Reducerea cu 46% a emisiilor de CO₂, față de ambalajele de tip PET realizate din PET (polietilen tereftalat, cunoscut și sub denumirea de polimer thermoplastic);

• Optimizarea consumului de materiale cu până la 21%, fără a afecta protecția produselor;

• Creșterea eficienței proceselor logistice, în concordanță cu cerințele actuale din retail.

Echipa de designeri experimentați a aplicat setul unic de Principii de Design Circular și a valorificat metodologia Circular Design Metrics (CDM) – lansată pentru prima dată în industrie de către DS Smith – pentru a măsura și a cuantifica performanța design-ului în termeni de sustenabilitate, urmărind opt repere cheie. Printre acestea se numără amprenta de carbon, reutilizarea, optimizarea lanțului de aprovizionare și reciclabilitatea, dar și utilizarea materialului sau ponderea elementelor reciclate.

Christian Schmidt, director General DS Smith Packaging România, a declarat: „Parteneriatul cu Serele SupeR demonstrează cum putem aduce valoare adăugată prin design circular și inovație în ambalare. Am reușit să reducem semnificativ utilizarea plasticului, să scădem emisiile și să sprijinim clientul în atingerea obiectivelor sale de mediu. Noile concepte au dovedit eficiența și eficacitatea ambalajelor sustenabile pentru întregul sector horticol din România și sperăm că și alți producători vor începe să le perceapă ca pe noul standard în domeniu. Ne bucurăm de rezultatele generate până acum și rămânem alături de Serele SupeR în tranziția lor către o economie circulară”.

DS Smith are o strategie de sustenabilitate cu obiective clare, Now & Next – Redefinim ambalajele pentru o lume în schimbare și și-a asumat să conducă tranziția întregii industrii către o economie circulară, începând cu dezvoltarea soluțiilor circulare sustenabile pentru clienții săi.

DS Smith, parte a grupului International Paper, este un furnizor global de top de ambalaje sustenabile din carton ondulat, susținut de operațiuni integrate de reciclare și producție de hârtie. Compania joacă un rol central în lanțul valoric din sectoare precum e-commerce, bunuri de larg consum, industria alimentară și a băuturilor, precum și în domeniul industrial. În România, DS Smith deține un centru de coordonare pentru operațiunile de reciclare în București, două centre de colectare în Ștefănești și Cluj-Napoca, o fabrică de hârtie la Zărnești, două unități de producție de ambalaje în Ghimbav și Timișoara și trei centre de servicii în Pitești, Timișoara și Buftea, județul Ilfov.

International Paper (NYSE: IP; LSE: IPC) este liderul global în soluții de ambalare sustenabile. Cu sediul central în Memphis, Tennessee, SUA, și sediul regional EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa) la Londra, Marea Britanie, compania are peste 65.000 de angajați și deservește clienți din întreaga lume, prin operațiuni în mai mult de treizeci de țări.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Grup Șerban Holding SA (BVB: GSH) a inaugurat marți, 25 noiembrie 2025, ferma avicolă Moldavia, un proiect în valoare de 11,5 milioane euro. Localizată în satul Scurta, comuna Orbeni, județul Bacău, ferma compusă din zece hale are o capacitate de peste 50 milioane ouă pe an. Popularea halelor a început în luna noiembrie a.c., iar primele ouă – cod 2, provenite de la găini crescute la sol, vor fi disponibile pe piață începând cu anul 2026.

Investiția în ferma de găini ouătoare, crescute la sol, marchează o nouă etapă în dezvoltarea diviziei zootehnice a holdingului Grup Șerban, acesta construind un lanț agroalimentar complet, sustenabil și competitiv, de la cultivarea cerealelor până la comercializarea produselor finite.

„Prin acest proiect, continuăm să investim în dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar românesc, prin tehnologii moderne, standarde europene de bunăstare animală și un angajament constant pentru calitate”, declară Nicolae Șerban, CEO și fondator Grup Șerban Holding.

Noua fermă, amplasată pe un teren cu o suprafață totală de 54.794 mp și proiectată conform celor mai ridicate standarde europene de bunăstare, biosecuritate și eficiență energetică, include opt hale pentru găini ouătoare adulte, cu o capacitate totală de 160.000 capete, precum și două hale pentru tineret de înlocuire, cu 40.000 capete.

Ferma Moldavia este dotată cu tehnologie de ultimă generație, care optimizează confortul păsărilor și performanța producției, iar infrastructura aferentă dispune de drumuri de acces, rețele de utilități și spații verzi.

Investiția totală a ajuns la 11,5 milioane euro, din care 7,5 milioane euro reprezintă fonduri nerambursabile acordate de Guvernul României, prin programele dedicate dezvoltării sectorului avicol.

„Am dezvoltat o exploatație comercială modernă, aliniată la cerințele europene privind bunăstarea animalelor și protecția mediului, investiție care atinge obiectivul nostru privind eficientizarea energetică și reducerea impactului asupra mediului. Prin lansarea unui nou brand românesc – Moldavia, dedicat produselor proaspete și de calitate superioară, se diversifică portofoliul Grupului Șerban. Totodată, creștem valoarea adăugată în lanțul integrat agroalimentar al Grupului”, punctează Nicolae Șerban.

Prin punerea în funcțiune a noii ferme avicole, Grup Șerban Holding estimează o producție anuală de aproximativ 50 milioane ouă, echivalentul a 2.750 tone, contribuind astfel la consolidarea securității alimentare naționale și la dezvoltarea economiei locale.

Grup Șerban Holding, în cifre:

• peste 15.600 ha de culturi agricole lucrate în trei județe: Vaslui, Bacău și Vrancea;

• 500 de hectare irigate și 13.000 de hectare lucrate cu tehnologia no-till;

• 20 tone/24h capacitate producție panificație, patiserie, cofetărie;

• peste 162.000 de tone capacitate totală de depozitare a cerealelor, plantelor oleaginoase și 21.500 de tone capacitate totală de depozitare a legumelor;

• 11 baze de depozitare a cerealelor, platelor oleaginoase și legumelor;

• peste 1.000 tone/oră capacitate de recepție a cerealelor;

• 300 tone/24h capacitate de uscare a cerealelor;

• 7 tone/h, 30.000 tone/an, capacitate producție a Fabricii de Nutrețuri Combinate;

• peste 400 de angajați;

• capacitate de peste 1.500 bovine Aberdeen Angus;

• capacitate de peste 1.500 de ovine Ile de France și 5.600 de miei;

• 8 hale pentru găini ouătoare adulte, cu o capacitate totală de 160.000 capete, precum și 2 hale pentru tineret de înlocuire, cu 40.000 capete.

Holdingul Grup Șerban, listat la Bursa de Valori București, este o afacere de familie în plină expansiune, care și-a început activitatea în Onești, în anul 1994, astăzi fiind una dintre cele mai dinamice companii prezente în piața de agribusiness din țara noastră.

Structura grupului este integrată și are următoarele domenii de activitate: agribusiness (cultura cerealelor și a legumelor, comerț cu cereale, plante oleaginoase și legume); zootehnie (fermă bovine Angus și ovine Ile de France, fermă de găini ouătoare); panificație; patiserie-cofetărie; alimentație publică; prestări servicii (distribuție și transport).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agroland marchează cel mai bun semestru din istorie, cu un profit net în creștere cu 23% față de perioada similară a anului trecut.

• Vânzări de 229 de milioane de lei, în S1, în creștere cu 11% față de aceeași perioadă din 2024

• Profit net de 12 milioane de lei, +23% față de S1 2024

• Investiții programate de 20 milioane de euro

• 300 de magazine active până în 2028

• Peste un milion de găini pe platforma de la Mihăilești până în 2027

Grupul antreprenorial Agroland, prezent pe piața de retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală, a încheiat cel mai bun semestru al anului din istoria sa, cu vânzări de 229 de milioane de lei, în creștere cu 11% față de aceeași perioadă din 2024. De asemenea, profitul operațional a înregistrat o creștere de 33%, până la 19,5 milioane de lei, iar profitul net s-a ridicat la 12 milioane de lei, +23% față de S1 2024.

„Rezultatele obținute în primele șase luni reconfirmă robustețea și reziliența modelului de afaceri Agroland Group. Diviziile de Retail, Food și Agribusiness au livrat cel mai bun prim semestru din istoria companiei, întărind baza pentru obiectivele strategice pe termen mediu. Am încheiat această perioadă cu un ritm sănătos de creștere cu două cifre la nivel de venituri și profit. Privind înainte, ne concentrăm pe scalarea platformei avicole de la Mihăilești ca pilon important al diviziei Food, extinderea și digitalizarea rețelei Agroland Mega, consolidarea producției de furaje și pet food și investiții în logistică și energie regenerabilă. De asemenea, ne menținem angajamentul față de transparență și buna guvernanță și ne pregătim prin noi investiții și dezvoltare business în anii următori, pentru trecerea pe Piața Principală a BVB”, a declarat Horia Cardoș, fondator și CEO Agroland Group.

Divizia Food a vândut, în primul semestru din acest an, prin platforma avicolă de la Mihăilești (Giurgiu) 38,7 milioane de ouă de consum, reprezentând un avans de 27% față de primele șase luni din 2024. Veniturile din vânzarea ouălor de consum au crescut cu 52% față de S1 2024, ajungând până la 31,6 milioane de lei.

De asemenea, divizia de Retail a ajuns în S1 2025 la vânzări nete de 177,1 milioane de lei, o majorare cu 11% comparativ cu primul semestru din 2024, iar numărul de clienți a crescut cu 12%, ajungând la 2,1 milioane de persoane.

Veniturile din inputurile agricole au fost, în S1 2025, de 24,3 milioane lei, în scădere cu 23% față de S1 2024. Scăderea a fost determinată de restrângerea strategică a activității de trading de cereale la nivel intra-grup prin suspendarea acestor vânzări către terți și de scăderea cu 35% a vânzărilor de semințe input, în special de porumb și floarea soarelui, pe fondul pierderilor repetate înregistrate de fermieri din cauza secetei.

În S1 2025, cheltuielile cu mărfurile s-au ridicat la 117,5 milioane de lei, mai mari cu 9% comparativ cu S1 2024, în linie cu creșterea vânzărilor. Alte cheltuieli importante sunt cele cu energia și apa, care au înregistrat o creștere de 49%, la 3,6 milioane de lei, ca urmare a creșterii semnificative a activității de producție în fabricile grupului. De asemenea, cheltuielile cu personalul au ajuns la 23,3 mil. de lei, (+ 28% față de S1 2024), evoluție determinată atât de majorarea salariului mediu, cât și de creșterea numărului de angajați (551 față de 432 în S1 2024).

La nivel consolidat, Agroland Group a înregistrat în primele șase luni ale anului 2025, cheltuieli financiare de 5,4 milioane de lei, o majorare de 76% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Aceasta este determinată de creșterea datoriilor bancare, care au o rată variabilă a dobânzii, restul cheltuielilor fiind reprezentat de dobânda fixă aferentă obligațiunilor corporative AAB26 și AGR28. 

„Rezultatele din primul semestru reflectă o execuție meticuloasă și o guvernanță financiară strictă: am îmbunătățit mixul comercial pentru a stimula vânzările și a îmbunătăți marjele, am utilizat mai eficient capacitățile din Ișalnița, Caransebeș și platforma de la Mihăilești, susținute de aprovizionarea cu cereale prin divizia agribusiness, unde activitatea de trading a fost direcționată strategic spre alimentarea propriilor facilități și am menținut disciplina în capitalul de lucru pentru a limita volatilitatea și a proteja marjele. Pe partea de costuri, am ținut cheltuielile cu mărfurile și materiile prime sub control prin standardizare operațională, achiziții centralizate și creșterea productivității, iar presiunile din energie și forță de muncă le-am absorbit prin organizare și eficientizarea fluxurilor. Cheltuielile financiare au fost gestionate activ, în contextul dobânzilor variabile și al obligațiunilor corporative, cu monitorizare atentă a cash-ului și a costului capitalului. Rezultatul este o organizație mai eficientă, care livrează performanță într-un mediu de piață volatil”, precizează Adrian Gafița, director financiar Agroland Group.

Grupul Agroland continuă investițiile în toate cele trei verticale de business

În luna august a acestui an, Agroland a anunțat o investiție greenfield de 20 de milioane de euro în platforma avicolă de la Mihăilești, care va transforma capacitatea de producție a diviziei Food. Compania va construi noi ferme avicole, care vor contribui la creșterea capacității de producție a ouălor de consum a platformei de la Mihăilești. Până la sfârșitul anului 2027, este preconizat să atingă o capacitate de 900.000 găini ouătoare cage-free și 100.000 găini BIO și free-range și reprezintă un pas strategic către consolidarea poziției Grupului Agroland să devină unul dintre cei mai mari producători de ouă din România, cu un portofoliu diversificat de produse: convenționale, BIO, free-range, premium și procesate (ouă lichide, omlete congelate). Această extindere va permite ca, începând cu 2028, divizia Food să depășească cifra de afaceri de 250 de milioane de lei.

În același timp, divizia de Retail continuă să crească într-un ritm accelerat, cu un obiectiv clar de 300 de magazine active până în 2028 și o cifră de afaceri de peste 350 de milioane de lei, susținute de expansiunea formatului Agroland Mega și de digitalizare. În primele șase luni ale anului 2025, grupul a continuat investițiile în vederea creșterii rețelei de magazine Agroland, deschizând trei magazine în format MEGA, în Arad, Suceava, Turnu Măgurele, precum și nouă magazine tradiționale, dintre care patru magazine în județul Suceava, două în Ilfov și câte un magazin în județele Alba, Călărași și Dolj. După închiderea perioadei de raportare, a mai deschis alte două magazine în format MEGA, în Slobozia și Cisnădie.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Agroland, un nou magazin în format MEGA în Slobozia – Ialomița

20 milioane euro într-o fermă de 600.000 de găini 

Grupul antreprenorial românesc Agroland, activ în retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală, continuă extinderea rețelei de magazine prin inaugurarea unei noi unități în format MEGA în orașul Slobozia, din județul Ialomița. Magazinul în regim propriu, inaugurat joi - 7 august 2025, a presupus o investiție de aproximativ 150.000 de euro, sumă care nu include stocul de marfă.

Noul magazin Agroland este situat în centrul comercial Park Plaza din Slobozia și dispune de o suprafață de 300 mp. Totodată, înlocuiește vechiul magazin tradițional și oferă o gamă extinsă de peste 2.800 de produse, de la articole pentru grădinărit și creșterea animalelor, până la produse pentru îngrijirea animalelor de companie. Este cel de-al 33-lea magazin Agroland MEGA la nivel național și primul în acest format din județul Ialomița, ceea ce marchează o nouă etapă în strategia de extindere a rețelei. Magazinul funcționează de luni până vineri în intervalul orar 08:00-20:00 și în weekend cu program sâmbata: 8:00 - 18:00 și duminica: 8:00 - 16:00.

„Ialomița este un județ în care ne-am integrat treptat și în care ne bucurăm de sprijinul unei comunități active. Odată cu deschiderea acestui nou magazin format MEGA în Slobozia, consolidăm prezența Agroland în regiune și reconfirmăm angajamentul nostru de a investi local și de a crea locuri de muncă. Estimăm pentru această unitate vânzări de peste 800.000 de euro în 2026 și un trafic mediu zilnic de aproximativ 150 de clienți”, a declarat Horia Cardoș, fondator și CEO al grupului Agroland.

În trimestrul doi din 2025, cele 92 de magazine proprii Agroland au înregistrat 696.000 de clienți, o creștere de 19% față de aceeași perioadă din 2024. Valoarea medie a bonului a rămas constantă, la 92 de lei. Pe întregul semestru I din 2025, rețeaua a atras, în total, în magazine proprii și francize, două milioane de clienți (+20% față de S1 2024), iar bonul mediu a fost de 88 de lei.

*****

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cu ocazia Forumului Național pentru Viitorul Agriculturii, eveniment organizat pe 5 iunie 2025 de Clubul Fermierilor Români la București, l-am întâlnit pe fermierul clujean Emil Turdean cu care am vorbit despre actualul an agricol, dar și despre culturile de nișă spre care s-a îndreptat pentru a fi pe plus în afacerea agricolă pe care o deține încă din 1994.

Pasiunea pentru agricultură, deschiderea spre cercetare și evoluție, dorința de a învăța, de a se informa și de a aplica în afacerea agricolă orice apare nou, modestia și hărnicia, toate îl caracterizează pe Emil Turdean, fermier din județul Cluj. Pe cele două exploataţii agricole, cea de la Luna de Jos şi cea de la Turda, lucrează peste 1.500 de hectare.

La început de iunie, în ferma lui Emil Turdean, culturile arătau bine. „Grâu, rapiţă, secară, orzoaică de primăvară, floarea-soarelui toate sunt extraordinare”, ne-a zis fermierul. În schimb, porumbul, ca talie, e rămas în urmă cu cel puţin o lună, din cauza frigului, iar acum, dacă intră perioada secetoasă, porumbul va rămâne de un metru, iar cultura va fi compromisă. „În rest, culturile, la cei care au făcut tehnologie, sunt în top. Cei care n-au făcut, n-au fertilizat şi n-au făcut tratamente fitosanitare vor avea probleme, pentru că sunt boli. Dar acum fiecare face după cum crede că e bine în ferma lui, numai să nu ne văităm că nu suntem rentabili şi nu suntem eficienţi. Diferenţa între a face un al treilea tratament pentru boli, care costă 56 de lei, şi să nu-l faci, înseamnă o cultură compromisă pe care n-o poţi da decât la furaj. Totdeauna trebuie calculat cu costurile unde te afli. Dacă costul acela îţi mai aduce minim încă pe atât, înseamnă că trebuie făcut. Pentru că e o presiune fantastică de boli pe cereale, eu am optat pe trei tratamente cu fungicide, insecticide, am avut un atac fantastic de insecte în primăvara asta, de când au venit căldurile. Rapiţa la mulţi colegi a îngheţat, cei care au folosit mult azot din toamnă, adică n-au fertilizat echilibrat şi au avut azot mai mult, a crescut tija florală, a îngheţat şi a rămas rapiţa pitică. Cei care ne-am dus cu fosfor, potasiu mai mult din toamnă şi azot cât e necesar, 20 kg, rapița s-a făcut viguroasă, rădăcinile au rămas jos, a venit îngheţul, a mai murit câte o frunză, dar tija centrală n-a murit. Avem cultură de rapiţă care arată foarte bine”, povestește Emil Turdean.

Oportunități de câștig cu in, cânepă și fasole

În ferma lui Emil Turdean, 60% din păioasele de toamnă înseamnă secară. „Toată lumea produce grâu, eu am pus secară, care e un produs din ce în ce mai cerut, pentru că toată lumea vrea să mănânce pâine de secară. În piață sunt hibrizi de secară care au potenţial de 10-12 tone la hectar. Preţul la secară în primăvara asta a fost mai mare ca la grâu. Mai am orzoaică de primăvară, de bere, unde iar, într-o perioadă foarte scurtă, poţi face 8 tone de orzoaică de bere. Cu un leu s-o dai, e tot mai rentabil decât să faci porumb 6 tone. Cultura de floarea-soarelui rezistă foarte bine la secetă, dar am schimbat tehnologia de semănat, nu mă mai duc pe rânduri largi, mă duc pe rânduri de 45 cm la 45 cm 3 boabe. Acoperă mai bine pământul, calatidiul creşte mai mare. Și rapiţa o seamăn la rânduri de 45 cm, valorifică ploile din iarnă-primăvară, în ultimii ani am făcut sub 4,5 tone media la rapiţă. Deci ne adaptăm şi noi”, arată fermierul.

Din această toamnă, Emil Turdean vrea să cultive in și cânepă. „Inul e o cultură foarte bună. Am avut în cultură, am făcut 4.000 şi ceva de kilograme la hectar la in. Vreau să intru pe cânepă de fibră, fibra o cumpără cei de la Orăştie, sămânţa de cânepă ne rămâne unde trebuie. De asemenea, caut terenuri unde pot iriga, vreau să pun și fasole, produs pe care țara noastră îl importă masiv. Sunt soiuri de fasole unde faci 7 tone de fasole boabe la rânduri de 45 cm. Tot timpul vin oportunităţi. Trebuie să fii atent, informat.”

Perdele forestiere pentru protecția culturilor agricole

Emil Turdean intenționează să investească, din banii proprii, în perdele forestiere, pentru că ajută foarte mult culturile agricole. „Am observat că peste tot unde sunt roată împrejurul parcelelor arbori, culturile se comportă mult mai bine. Vreau să-mi plantez perdele de protecție roată împrejur la toate parcelele mele, pe cheltuiala mea, n-am nevoie de nimeni. Am văzut anul trecut în Bulgaria, când am fost cu un coleg, ce înseamnă în Bulgaria floarea-soarelui cu perdele de protecţie. Era bine. Am văzut ce e dincoace la noi, era tristă, ofilită, voia să moară. Până la urmă, trebuie să mai scoatem un ban din buzunar şi-l băgăm înapoi în natură, ca natura să ne apere pe viitor. Ciclul acela trebuie să-l facem să fie funcţional.”

Ca arbori, vrea să planteze platan, mesteacăn, stejar, paltin, nuc negru, cireș sălbatic.

Din cauza faptului că nu mai avem ierni cu zăpadă, pământul se usucă rapid primăvara. „Am avut vânturi puternice în această primăvară, iar unde erau pomi, pâlcuri de pomi, pământul nu era mișcat. Însă, în multe locuri tot pământul l-a dus vântul și l-a pus pe pășuni, că mișcă terenurile. De aceea, consider că perdelele forestiere sunt necesare și utile”, a încheiat Emil Turdean.

CITEȘTE ȘI: Cultura mare și zootehnia, mână-n mână

Viitorul agriculturii, între experiment și reziliență. Viziunea unui fermier veteran

Inul și cânepa, culturi valoroase care necesită atenție în politica agricolă a țării

JUDEȚUL TIMIȘ, cu sediul în municipiul Timișoara, B-dul Revoluției din 1989, nr. 17, având CIF 4358029, telefon 0256406300, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., în baza Hotărârii Consiliului Județean Timiș nr. 126/30.04.2025, anunță organizarea licitației pentru închirierea prin licitație publică a bunurilor imobile și mobile aflate în cadrul Centrului de colectare legume și fructe Tomnatic, proprietatea privată a Județului Timiș, situate în localitatea Tomnatic, județul Timiș.

Bunurile închiriate sunt situate pe parcela de teren identificată în CF nr. 401838 Tomnatic, nr. cadastral 401838, cu o suprafață de 11.509 mp, și se vor utiliza exclusiv pentru derularea activităților de colectare, prelucrare, sortare, ambalare, depozitare și livrare de legume și fructe, preponderent din zona agricolă a județului Timiș.

Lista detaliată a bunurilor imobile și mobile se regăsește în caietul de sarcini.

Prețul minim de închiriere este de 65.690,08 lei/lună la care se adaugă cota legală de TVA.

Garanția de participare la licitație este de 10.000 lei.

Documentația de atribuire poate fi achiziționată, la cerere, de la sediul Consiliul Judeţean Timiş, B-dul Revoluţiei din 1989, nr. 17, camera 225, între orele 9⁰⁰-16⁰⁰ de luni până joi, iar vineri între orele 9⁰⁰-13³⁰, începând cu data de 18.06.2025, prețul pentru obținerea acesteia fiind de 66 lei. Plata se poate face numerar la casieria Consiliului Județean Timiș sau prin ordin de plată în contul RO78TREZ62121360250X XXXX deschis de Județul Timiș la Trezoreria Timișoara.

Înscrierea la licitaţie se va face în perioada 18.06.2025 – 08.07.2025, de luni până joi între orele 8.30–15.30 și vineri între orele 8.30-13.30, la Registratura Consiliului Judeţean Timiş, B-dul Revoluţiei din 1989, nr. 17, parter.

Pentru participarea la licitație, persoanele interesate au obligația de a depune ofertele cu respectarea condițiilor de formă și de fond prevăzute în caietul de sarcini, într-un plic sigilat, la care este atașată cererea de înscriere la licitaţie și care conține: documentele de calificare și un plic interior sigilat cu oferta propriu-zisă.

Ofertele se depun într-un singur exemplar original.

Data limită pentru solicitare clarificări este 01.07.2025, ora 15³⁰.

Data limită de depunere a ofertelor este 08.07.2025, ora 15³⁰.

Licitația publică se va desfăşura în data de 10.07.2025, cu începere de la ora 10⁰⁰, la sediul Consiliului Judeţean Timiş, Sala Revoluției, etaj I.

În cazul în care până la data şi ora anunţată nu sunt depuse cel puţin 2 oferte valabile, licitația va fi anulată, iar procedura se va relua în aceleași condiții, la o dată care va fi anunțată ulterior de către organizator.

Data transmiterii anunțului de licitație către instituțiile abilitate, în vederea publicării este 11.06.2025.

Instanța competentă în soluționarea litigiilor apărute este Secția contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Timiș, Piaţa Tepeş Vodă nr. 2, Timișoara.

Pentru programare în vederea vizionării bunurilor care fac obiectul licitației, precum și pentru orice alte informații suplimentare privind licitația publică, persoana de contact este dl. Alin-Andrei Gorscovoz, consilier superior în cadrul Serviciului de gestionare a patrimoniului, tel 0722388870 sau mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Grupul antreprenorial Agroland prezent pe piața de retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală anunță un amplu proces de rebranding și consolidare a structurii sale operaționale pe trei verticale strategice de business: retail, food și agribusiness. Prima fermă de producție ouă ecologice înființată în România, cu o capacitate anuală estimată la trei milioane de ouă BIO, se va alătura grupului începând cu 1 mai 2025. Totodată, Agroland anunță un ritm susținut de investiții și intrarea pe noi segmente, cum ar fi zona de abatorizare păsări.

Consolidarea structurii operaționale a Grupului Agroland se face pe trei verticale strategice de business: retail, food și agribusiness.

Agroland Retail va include magazinele proprii, distribuția către francize și infrastructura logistică aferentă.

Agroland Food va integra toate fermele existente, fabrica de procesare a ouălor, fermele de reproducție și stațiile de incubare, iar în viitor o linie de abatorizare. Agroland Agribusiness va continua să administreze distribuția de inputuri agricole, tradingul de cereale, producția și selecția de semințe, iar până la sfârșitul anului, fabricile de furaje. 

Ecosistemul de companii va funcționa sub umbrela Agroland Group, iar noua structură de organizare va permite companiei să se adapteze mai rapid la schimbările din piață și să implementeze strategii de creștere mai eficiente.

Cum fiecare verticală va avea o contabilitate separată și va putea fi evaluată individual, noua structură oferă investitorilor de pe piața AeRO a Bursei de Valori București, unde companiile Agroland Business System (BVB: AG) și Agroland Agribusiness (BVB: AAB) sunt listate, mai multă claritate și transparență, și o imagine clară asupra performanței fiecărui segment de activitate. O astfel de reorganizare va avea un impact pozitiv asupra procesului de listare pe piața principală, un obiectiv pe termen mediu al grupului.

Schimbările marchează o nouă etapă de dezvoltare a companiei care își continuă planurile ambițioase de dezvoltare pe un model de business integrat. Grupul își propune să continue investițiile într-un ritm susținut, peste nivelul din 2024, și să intre pe noi segmente.

Astfel, pe zona de food, Agroland a achiziționat și prima fermă de producție ouă ecologice înființată în România, cu o capacitate anuală estimată la trei milioane de ouă BIO, entitate care se va alătura grupului la începutul lunii mai. Această unitate va răspunde cererii tot mai mari pentru produse sustenabile și cu valoare adăugată. Tot pe zona de food, continuă investițiile în dezvoltarea platformei avicole de la Mihăilești care va ajunge anul acesta la o producție medie lunară de 5,8 milioane de ouă, în creștere cu 18% comparativ cu producția medie din 2024.

Pe zona de agribusiness, grupul a demarat modernizarea stației de condiționare a semințelor din Șimian, județul Mehedinți, investiție care va contribui la creșterea calității proceselor de selecție și pregătire a semințelor, consolidând poziția companiei în lanțul de producție agricolă.

Nu în ultimul rând, pe zona de retail, Agroland a planificat pentru acest an deschiderea a cel puțin zece magazine noi, dintre care minimum șase vor fi în format Mega.

„Securitatea alimentară devine din ce în ce mai importantă, mai ales în actualul context geo-politic la nivel global. Credem că România este bine poziționată și dispune de resursele necesare pentru a-și mări producția internă și a diminua sau chiar elimina dependența de importuri pe multe segmente de producție agro-alimentară. Producția de ouă este unul din aceste segmente. Putem să asigurăm nu doar ouăle necesare consumului intern dar chiar să exportăm. Agroland își propune să fie un partener de încredere în acest proces, investind în producția internă, dar și în dezvoltarea unei unități de procesare a ouălor, pentru a adăuga valoare produselor și a contribui la exportul acestora”, a declarat Horia Cardoș, fondator și CEO al Agroland Business System. 

Schimbările la nivel de organizare vin la pachet cu crearea unei noi identități vizuale, mai clare și mai puternice pentru piața pe care activează, evidențiind fiecare dintre cele trei verticale de business. 

„Noua identitate vizuală vine să susțină structura organizațională pe verticale de business și poziționarea Agroland Group ca un ecosistem de companii puternice în retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală, cu o abordare integrată, care se bazează pe sustenabilitate și parteneriate strategice pentru a contribui la dezvoltarea unui sector agricol modern și eficient. Ne propunem să susținem productivitatea și prosperitatea micilor și marilor fermieri și a comunităților prin produse de calitate, resurse și soluții competente și parteneriate îndelungate bazate pe încredere”, punctează Horia Cardoș.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La Sarichioi, în județul Tulcea, Ivan Fedot face legumicultură pe o suprafață de peste 300 de hectare, iar pe 1.200 de hectare are cultură mare. Nu este de profesie agronom, dar a devenit dintr-o întâmplare agricultor, la îndemnul unui alt fermier, pentru care asigura transportul producției.

Legumicultura a luat, de ceva vreme, avânt în această zonă, care înainte de 1989 se bucura de un bazin legumicol de aproximativ 3.000 de hectare. „Între localităţile Sarichioi, Zebil, Enisala, Sabangia erau numai ferme legumicole, fosta AESC Zebil cu peste 3.000 de hectare. Mergeai pe şosea şi în stânga, şi în dreapta erau numai legume. După 1989 a dispărut Horticola, iar cei care erau la Horticola şi aveau experienţă au început în privat să se dezvolte pe legume. Şi uite aşa, de la unul, de la altul, s-a creat un bazin legumicol foarte mare. Astăzi, sunt aproape 1.000 de hectare cultivate cu legume”, povestește Ivan Fedot, fermierul născut și crescut în Sarichioi. „Am stat printre legume, dar n-am cultivat, nici din familie n-a avut nimeni. Acum vreo 25-30 de ani, fiind conducător auto, am cărat ceapa de aici la Bacău, pentru un fermier de aici. Dânsul m-a îndemnat să pun şi eu un hectar de ceapă. Şi, de atunci, până la ora actuală cultivăm peste 300 de hectare de legume şi am ajuns până pe la 1.200 hectare de cultură mare.”

Primul hectar de ceapă, plantat lângă cultura existentă a fermierului care i-a insuflat „microbul”, i-a adus o producție de 30 t/ha. „A fost de o calitate ireproşabilă, era ceapă Diamant de la Buzău, de la Staţiune, soi românesc, bineînţeles. L-am semănat cu semănători clasice, vă daţi seama – acum avem semănători de precizie, e cu totul altceva, sunt hibrizi acum –, dar atunci hectarul ăla a făcut o ceapă de calitate bună, am prins şi an bun, preţ a avut. A fost chiar de o calitate mai bună decât la amicul meu care a pus. Am pus suflet şi a ieşit treabă bună”, ne-a zis fermierul Ivan Fedot, căruia i-a fost aproape soția, horticultor de meserie.

Acest început promițător l-a făcut ca în anul următor să cultive trei hectare și a mers mai departe, plantând și rădăcinoase, şi vărzoase. Inițial a lucrat terenul părinţilor, socrilor și pe cel al neamurilor, iar când a văzut că lucrurile merg bine a început și să arendeze. „La început n-a fost greu deloc, pentru că terenul era nelucrat la noi. Erau diferite asociaţii care au luat terenul, l-au arendat, l-au lăsat şi era pârloagă, cât vezi cu ochii. Mi-a fost greu că n-aveam utilaje cu ce să lucrez. Când m-am apucat de hectarul ăsta, aveam un tractor U650, îl cumpărasem pentru părinţi şi socri, care aveau o mică asociaţie. Aveam un plug, disc, remorcă, nişte instalaţii de irigat, dar cum era pe vremea aceea, de aluminiu”, își amintește Ivan Fedot.

Dacă inițial problema era lipsa utilajelor, în prezent o reprezintă cea a lipsei terenului. „Acum e greu, că nu mai e teren. De când cu subvenţiile astea, toată lumea lucrează. Dar e suficient cât avem. Jumătate la irigat, jumătate la neirigat, unde avem, în special, avem culturi de toamnă, care nu sunt aşa de pretenţioase pentru apă precum legumele. Leguma nu poţi s-o pui dacă nu ai apă, mai bine nu înfiinţezi cultura, deoarece cheltuiala pe hectar e foarte mare şi riscul e prea mare”, arată fermierul din județul Tulcea.

Apă pentru culturi de top

Existența lacurilor în zonă, așa cum sunt Babadag, Razelm, Zebil, i-a ajutat pe agricultori, mai ales că beneficiază și de posibilitate de pompare, dar și de subvenție pentru apă, fapt ce a venit în ajutorul tuturor. „Avem o organizație a udătorilor, OUAI, care funcţionează. Pe Sarichioi sunt în jur de 1.250 de hectare lotul de irigat, iar pe Sabangia în jur de 3.000 de hectare. Avem staţie de bază de pompare din lacul Razelm, care de la înfiinţarea ei şi până acum a funcționat. Pentru că s-a format un bazin legumicol şi a fost nevoie de apă. Şi am ţinut şi noi de sistem, alături de cei de la ANIF care ne-au sprijinit şi ne-au dat apa. Acum e subvenţionată şi e şi mai bine”, precizează Ivan Fedot.

În urmă cu aproximativ șase ani, printr-un proiect derulat cu fonduri europene, a fost schimbată infrastructura de irigat, de la vane, la antene, cu apometrele aferente, și până la debitmetre. Astfel, nu mai există pierderi de apă şi funcţionarea este optimă.

Chiar dacă finanțarea a fost 100% nerambursabilă, fermierii care doresc să acceseze astfel de fonduri trebuie să aibă în vedere că au nevoie de bani, totuși, pentru studiile de fezabilitate, măsurători etc. „În plus, ai nevoie de un consultant bun, un proiectant bun şi, bineînţeles, un constructor bun. Noi am avut parte de toţi, mai puţin consultantul și am schimbat vreo trei până am implementat proiectul. Trebuie să respecţi ghidul AFIR-ului, iar consultantul are răbdarea asta, îl citeşte, se documentează şi depune toate hârtiile de la un proiect la altul. Dar consultanţii au multe proiecte şi nu fac faţă, aici e problema lor. Şi te amână, mai fac greşeli, de la o hârtie la alta, te trezeşti cu specificaţii de la alt proiect, na, se întâmplă. Dar, uşor-uşor se rezolvă”, a specificat fermierul.

Fondurile europene rămân gura de oxigen a fermierilor

În ferma de la Sarichioi, investițiile pentru depozitul de cereale sau pentru hala unde se face selectare, și până la utilajele pentru lucrat terenul, au fost făcute, în proporție de 90%, pe fonduri europene. „Am început de la achiziţii de utilaje, apoi achiziţii utilaje pentru legumicultură, am avut un proiect mare cu silozuri de cereale pentru depozitare şi după aia am făcut hala respectivă, un depozit de colectare, condiţionare a legumelor”, își amintește Ivan Fedot.

Aici sunt preluate legume și de la alți producători din zonă, care s-au asociat în Cooperativa Agricolă Kalinka Eco Farm și au reușit să intre în supermarketuri, unde livrează zilnic legume proaspete. Ivan Fedot este președintele cooperativei și spune că nu a fost greu să îi facă pe asociații săi să vină laolaltă. „N-a fost greu să-i aducem în cooperativă, pentru că eu am dat primul exemplu cu ce se poate face. După aia, au venit şi ceilalţi alături de noi. Sunt şi mai mici, şi mai mari, de la 2-3 hectare, până la 200 de hectare. Dacă aş avea numai cultură de cereale m-aş plictisi. În legumicultură trebuie să stai tot timpul pe câmp, să urmăreşti boli, dăunători. Dacă nu eşti atent o zi, două, imediat te-a ars la buzunar. Ba un dăunător, ba o boală, ba o buruiană. Trebuie să fii cel puţin de trei ori pe zi în câmp la legume.”

În trecut, Ivan Fedot a avut și ardei, tomate, vinete, dar din cauza lipsei forţei de muncă pentru cules, a ajuns în prezent să cultive doar rădăcinoase, care se recoltează mecanic. După spălare, ambalare și etichetare, urmează livrarea, totul decurgând firesc, fără impedimente.

Cooperativa asigură valorificarea

Dacă pentru mulți desfacerea este o problemă spinoasă, Cooperativa Agricolă Kalinka Eco Farm lucrează cu lanțuri de magazine din toată țara, Timişoara, Cluj, Roman, Craiova, Bucureşti. „Dacă ai calitate, ai şi desfacere. Ai calitate – ai producţie – ai şi preţ. Deci marfa trebuie să fie conformă şi de calitate. Faptul că livrăm în toată ţara e o bucurie şi o satisfacţie. Şi nu reuşim să livrăm pe câte cerinţe avem. Asta denotă că produsele se consumă, e desfacere, iar noi facem o treabă bună”, arată președintele cooperativei, care spune despre relația cu supermarketurile că este optimă și că totul decurge conform contractului, plata făcându-se la două sau trei săptămâni. „Înainte era la două luni, acum două săptămâni, o săptămână, nu ne facem probleme”, spune Ivan Fedot.

Legumele de la Kalinka Eco Farm sunt sănătoase deoarece sunt păstrate doar la temperatură și umiditate controlate, dar și pentru că li s-au făcut tratamentele la timp, acum cooperativa agricolă fiind în situația în care le poate valorifica în fiecare lună a anului, ceea ce înseamnă constanță. Orice produs la care, după spălare, se văd diferite boli sau dăunător, este returnat. „Totul e localizat, avem trasabilitate de la înfiinţarea culturii până la recoltare, cu tratamente, cu tot ce trebuie”, a punctat Ivan Fedot.

Depozitarea, cheia succesului

Investiția în utilaje și spații de depozitare este una dintre cheile de succes nu doar în legumicultură, ci și în cultura mare. Astfel, existența silozului l-a ajutat pe Ivan Fedot să nu vândă la recoltare: „Recoltăm, vedem cantitate, vedem calitatea produsului, facem toate analizele şi când facem ofertă o facem pe toată cantitatea şi obţinem un preţ mai bunicel faţă de perioada de recoltare. Acum, în ultima perioadă, preţurile la recoltare chiar au fost mai mari faţă de ce a fost după câteva luni. A venit războiul, a venit marfă din import foarte ieftină, iar piaţa face preţul. Omul se duce şi cumpără unde e ieftineală. Dar, una peste alta, ne-am descurcat. N-am vândut sub preţul de cost, la unele categorii de cereale chiar am vândut şi vindem ca să acoperim găurile noastre, leasinguri, credite. Le-am rostogolit şi rostogolim în continuare, mergem înainte”.

O problemă rămân irigațiile. Însă, producțiile realizate pe terenurile irigate l-au ajutat pe agricultorul tulcean să acopere pe cele realizate de pe terenurile care nu beneficiază de irigații.

Tehnologia înseamnă performanță

De-a lungul anilor, pe terenurile de la Sarichioi, Ivan Fedot a testat cam toți hibrizii pentru a atinge performanța optimă. „Au apărut de atâta timp hibrizi noi, performanţi, pe care bineînţeles că i-am băgat în cultură. Dacă am văzut diferenţa de calitate, de cantitate în primul rând, am mers pe hibridul respectiv. Tot ce apare nou în fiecare an testăm. Nu înseamnă că dacă un morcov, de exemplu, merge într-o zonă, acelaşi morcov hibrid merge şi în cealaltă zonă. Depinde de climă, de teren, de multe alte aspecte”, explică fermierul. Din punctul său de vedere, la morcov, o producţie bună este între 60-80 tone pe hectar, la rădăcinoase între 30-50 tone la hectar, la ceapă variază de la 40, la până chiar 100 de tone. Dar pentru a ajunge la nivelul acesta ai nevoie de tehnologie, performanţă, investiţii în teren. „Nu poţi să investeşti puţin şi să scoţi mult. Acolo unde investeşti mult ai şi cantitate, şi calitate. Când nu investeşti nu ai nici cantitate, nici calitate. Deci una fără alta nu se poate.”

Toate problemele cu mediul, boli, dăunători, hibrizi sau soiuri care nu merg, cu vânzarea se pot combate doar cu tehnologie. „Am investit foarte mult în tehnologie. De la utilaje de pregătit terenul, recoltare, condiţionare, etichetare. Mâna de lucru e scumpă şi nu se găseşte, iar dacă nu ai tehnologie, nu poţi să răzbeşti să realizezi ceea ce vrei”, ne-a mai zis Ivan Fedot.

Familia, celula binelui

Lui Ivan Fedot, alături îi stau și cei trei nepoți, dincolo de soţie și copiii. „Copiii au fost pe câmp de mici, mutam irigaţiile și împrăştiam îngrăşămintele, cu mâna, pe vremea aia. Şi de mici au lucrat alături de părinţi. Au terminat studiile, s-au dus la facultate, au făcut facultatea, una agronomie, cealaltă geografie, a dat la master şi la geografie, şi la horticultură şi după aia a avut şi un doctorat în agricultură şi l-a luat şi pe acela. Deci pot să zic că am copii cu studii de specialitate în domeniul agricol. Apoi, avem trei nepoţi, băieţi, care umblă mecanizatori pe combine, pe tractoare, le place, mergem în câmp, vedem cum cresc plantele, cum începe porumbul, mazărea, morcovul. Am visat să fiu şofer de tir, dar acum avem trei tiruri în portofoliu, cu care livrăm marfă. Nu-mi pare rău. Nu ştiu de unde mi-a intrat microbul ăsta agricol, dar parcă acum nu văd să fac altceva”, ne-a spus la final Ivan Fedot, care, așa cum mărturisește, dacă ar fi să o ia de la capăt, ar porni pe același drum început cu hectarul de ceapă.

Articol de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: Ajutorul de minimis pentru legumele în spații protejate

Tutavir, insecticidul biologic autorizat pentru combaterea dăunătorului Tuta absoluta

Fermier, mai mult decât o meserie