ACESTA ESTE UN PAMFLET șI TREBUIE TRATAT CA ATARE Caricatură: A. F. Badiu

Hai să trăiești șefu' pintru că scăpași cu bine în primăvară. De unde știu? Dete colțu' ierbii și începură a se înnunti maidanezii, de-o să avem o producție dă miei pă piața internă, de-o să-i podidească pizma pe uiști cum ne-a crește pibul, dacă apucă Dom'Victoraș să-i fișcalizeze pă furnizori. Pă ei îi roase pizma și când cu vrăbioara de harmasar, că de aia băgă ăla, (cum îl chemă? Abrahamovici), doar gloabe, să ne batgiucurească steluța (nărăvașă rău, da' rău de tot !), ca'cum ne batjiucuriră cu bifstecul dă talan, dar'ar tignafesu'n ei să dea. Acu, dacă numai pe un meci își trase dom Jiji ca la un meleon de parai, vin io și te întreb, n-ar fi bine să ne tragem de-o afacere pă privat? Dacă am arenja cu doftoru' ăla de neguța oo necocoșite, să facă răsad de la alde Rusescu, Bouceanu, Popa și Tătărușanu? Le-am vinde pe parale bune (valută forte, nu euroi în cădere liberă!), la toți ăia de n-are sânje-n instalație. Vezi mata ce și cum și bate fieru' cât îi cald. Nu crez să nu se existeze amatori, mai ales dacă pune ietichete meseriașe, cum ne cere ue. Vezi că intră in afacere și A'Mică cu fina, nevasta lu' primarele, pă partea dă recoltare. Da' nu de asta ț'am iepistolat! Ț'am spus că nu se meritează ca poștarii să se greveze, că o să le mărească lefili, făr' de grevă? Ț-am spus! Io-te că le ridică. Le dublă. Așa că pă medie dete o mărirea, cam cat reduse dom'Iemil. Ce faci ni znai? Socoate! Lefa lu' directoru', plus leafa lu' toți poștarii la un loc, dată pe din două, dă că pe medie leafa în poștie crecu' cu o litră. Nădăjduiesc că o s-o facă pintru toți bujetarii. Dacă tremete la păscut (dete colțu ierbii!), doi din zece bujetari, că nu poa' să trimeță o juma' de om, decât dacă-i cuplat cu juma' dă șoșoi șchiop și ridică leafa la șefi, derivă că pă medie se poate învârtoșa lefili. Și de unde se învârtoșează lefili, se învârtoșează și cotizația la penzii, de o să crească și penziile, și de unde crește penziile crește și daru' la poștar, la doftori, la profesori, la fișcal, ce mai, la toată partea dă macroieconomie care'le se nutrește den lefi și penzii. Devine că ne scoatem din criză. Le am, ț'am mai zis io!

Mai am de-o manțocărie! Zic să te enteresezi pe sus, pe unde ai trecere și să vezi ce le pohtește rânza la ăia de nu ne dă voie să ne băgăm picioarele'n șenghenu' lor. Facem ca' cum am făcut cu baroneasa aia de murea de grija gorobeților, ca cânele de drum lung. Îl convoc pă Rechinu' (ăl mai brava branconier!) și "speriem" nește baboi mășcați dintr-o privată, de-o am io pe aici. Bașca o oca dă netimbrată și un damijon cu zaibăr. Am băgat noi tărișoara în nato și ue cu carașii (ăl mai dulce pește de sub undergrundu' apii!), d'apoi acu' când neamțu'i în campanie și-i crapă măsaua dupe o saramurică pintru ilector. Dacă o fi să mai întinză pelteaua am și soluția: tremetem coietnicii din supurbană, să le entoxice piața cu papiroase netimbrate și legume mahometane, carele ie la fel de ecolizate ca ale lor și jaba analize dă drumuire. O să șază pă tron și s-or uita la pib ca curca'n lemne și n'o să le vie să crează că intrară în criză, pă parte dă acciză. Ce tot cată noduri în papură, că n-avem control pă vămili cardinale dă la noi. Să vie ici'șa'n Obor să-i vază pă bodigarzi, care știe tot: ce fel de, când, cum, de unde, unde, de la cine, la cine, cât, mai ales cât! Legalizam și parandărătul, ce mare scofală? La șase sute de legiuitori și nu crez să zică f'unul pas, că de unde-și trage micii, pixele, sacoșili și fasolea cu ciolan? Să-mi zici când ai pus calimera pe roate, să le ajungă ciortanii cu urechili roșii, fără mișcători (ca codu' lor!), să nu zică la urmă că baboiu-i cal, calu-i vaca, vaca-i nebună și măgarul fără frână.

A lu' mata, Gheorghe

Castanele fierbinţi din războiul pentru agrodolar

Un început de an cu sunete de alarmă, iar mai apoi cu fanfare tot de război”, având drept obiectiv agricultură şi alimentele. Nu trebuie să fii expert, poţi fi chiar prost cu studii superioare pentru a-ţi da seama că este în plină desfăşurare războiul alimentelor, pentru noua monedă forte, numită agrodolarul. Se spune că în război şi în dragoste totul este permis şi astfel, numai în ultimul timp, au ieşit la lumina “muniţiile” folosite în confruntările globale şi locale. În acest război fiecare combatant îşi experimentează propria arma pe teritoriul “vrăşmaşului” Cel mai mediatizat “armament” a fost şi este carnea de cal. O bombă cu efect neaşteptat chiar şi de britanicii care au lansat-o – sau poate DA. Englezii, francezii şi până şi cei cunoscuţi în istorie cu “fereşte-te de darul grecilor” ne-au găsit pe noi românii vinovaţi. Nimeni nu şi-a cerut scuze pentru gravele acuzaţii iar despre consecinţe... Iată, aşa dar cum s-a experimentat un “armament” cu efect devastator pe termen lung. Fac o mică paranteză, pentru primul efect şi citez folclorul electronic: „Întrebare: Cum este carnea de cal cu gust de carne de vacă? Răspuns: Aşa cum este carnea de miel cu gust de carne de câine!” Că este “războiul” alimentelor stau dovadă numeroase ştiri din presă Agricolă internaţională: S-a ajuns la o amplă dezbatere despre scandalul cărnii de cal în Parlamentul European. Oare de ce? Acesta este doar un mic episod. Aflu că zeci de tone de caşcaval contrafăcut au fost retrase de la consum de către autorităţile din Ungaria, zeci de tone de caşcaval de origine poloneză, deoarece produsele conţineau un procent important de grăsime vegetală?!.

Rusia va scoate anumite companii germane din lista furnizorilor ţării din cauza îngrijorării privind posibilul conţinut de aflatoxina B1 existentă în produsele acestora.

Tot Rusia interzice importul de carne cu ractopamina din SUA şi din acest episod profită Brazilia

Cererea crescândă de biocombustibil a lăsat agricultorii din mai multe ţări fără obiectul muncii, adică teren agricol, arată un raport întocmit de fundaţia nonprofit GRAIN din Spania.

Focare de război şi pe PLAIURILE MIORITICE.

Fructe cu pesticide şi macrou cu paraziţi care au ajuns în depozitele şi magazinele din şapte judeţe din ţară. Peştele, pescuit în Insulele Feroe, a trecut prin Olanda înainte de a ajunge în România. Pere şi ardei capia din Turcia, contaminate cu pesticide. Din câte ştiu, sanitariştii veterinari au descoperit “apă caldă” şi de fapt au băgat gunoiul sub preş. Încă din anul 1997 am semnalat, cu probe de laborator, că tomatele din Turcia aveau cantităţi foarte mari de nitrate şi nitriţi. Ce s-a întâmplat? “A rămas ca în tren” şi au fost consumate şi de copii care ulterior au fost depistaţi cu afecţiuni la ficat. Nu credeţi? Întrebaţi specialiştii cărora de multe ori li s-a pus botniţă.

Şi dacă este război, de ce să nu ne dăm şi noi mari. ANSVSA a băgat pe ţeavă aflatoxina din lapte. Ce a ieşit? O dezbatere ne profesionala susţinută chiar de cei care cunosc adevărul nu de ieri, ci din totdeauna. Dacă exist, unde este??? După răspunsuri romanul traduce că este în toată ţara. Mi-a rămas în memori răspunsul şefului cel mare de la ANSVSA că nu-i poate sancţiona pe cei vinovaţi cu caii din Delta. Întrebare: dar de compensat îi poate? Răspuns: îi poate cu vârf şi îndesat. Aşa este pe la noi, unii au doar drepturi şi chiar consistente, alţii... Repet, am încredere în cea mai tânără echipă de conducere a Ministerului Agriculturii şi sper să nu dezamăgească. Felicitări secretarului de stat Achim Irimescu, cel care a spus “Vom condiţiona achiziţionarea terenurilor agricole de către străini”. Credeţi că este suficient? Cine întreabă? EU şi ceilalţi "proşti” cu studii superioare!!!

PS Vinovatul de serviciu ROMÂNIA a exportat carne de curcan cu reziduuri de antibiotice!!! N-a ținut cu calul, poate ține cu curcanul. Atenţie la comunicatele din ţară făcute ori din prostie ori cu multă, multă reavoinţă. Prea mulţi se pricep, ca înainte, la agricultură și la fotbal. Tânăra conducere a Mnisterului Agriculturii trebuie să facă o amplă dezinfecţie sanitar-veterinară în organismele plătite din... două locuri pentru a veghea la sănătatea animalelor și implicit a oamenilor.

MADR publică preţurile cerealelor pe principalele pieţe din România. La grâul de panificaţie, în martie, preţul este de 1077,48 lei/tonă în Banat, faţă de 1045,36 în ianuarie. În Muntenia, preţul mediu este de 971,89 lei, faţă de ianuarie, când era 1272,98 lei, iar în Oltenia preţul este acum de 1096,08, faţă de ianuarie, când era 1162,12.

Preţurile sunt fără TVA, de la depozite. În timp ce în Banat preţul a crescut, iar în Oltenia a avut o uşoară scădere, în Muntenia preţul a scăzut foarte mult faţă de ianuarie.

La grâul furaj, în Banat nu mai e nimic de vânzare, iar în Muntenia preţul este de 1067 lei per tonă. În Oltenia, preţul a scăzut de la 946 lei în ianuarie la 840 lei în martie.

În Banat se mai vinde încă orz pentru bere, cu 1000 lei per tonă, în Oltenia s-a terminat orz pentru furaj. Nunai în Muntenia se mai vinde orz furaj, la 930 lei tona.

În ceea ce priveşte porumbul, preţul a avut fluctuaţii. În Banat a scăzut la 907 lei tona, în Oltenia a scăzut de la 1020 lei în ianuarie la 997 în martie, iar în Muntenia a crescut de la 841 lei per tonă la 996 lei în martie.

M. M. Mihail

Dr. ing. D. M.: Alo! Domnule reporter, când ne dă banii, că au trecut prea multe zile şi avem nevoie acum, nu mâine?

Reporter: Este o întrebare rostită de mai multe ori pe an de dr. ing. Dimitrie Muscă şi de câte ori o aud simt o mare jenă că nu-i pot da un răspuns favorabil şi-i dau unul precis: NU ŞTIU! Chiar de data aceasta eram derutat şi de sistemul „naţional” de dezinformare care în ziua când era pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern se consemna pe internet că subiectul a fost amânat. În sfârşit, banii au fost aprobaţi şi trimeşi la judeţe. Imediat am şi primit un telefon.

Dr. ing. D. M.: Am fost anunţat de la APIA că au venit banii.

Reporter: Iată o veste bună.

Dr. ing. D. M.: Da, dar au venit jumătate şi eu şi ceilalţi agricultori avem nevoie de toţi banii. Planta cere acum si nu altădată.

Reporter: La urma urmei APIA a dat, nu a luat şi-i cam greu cu banii în acest an. Banii pentru agricultură îi distribuie Ministerul Finanţelor Publice...

Dr. ing. D. M.: ... Care se comportă ca un contabil-şef de pe vremuri.

Reporter: Cum adică?

Dr. ing. D. M.: Spune că nu are bani. Bani există, dar trebuie să fie investiţi cu profit şi profitul cel mare vine din agricultură că industria a fost declarată „un maldăr de fier vechi”. Un finanţist care vede țara în perspectivă trebuie să investească mult în agricultură. Vinzi mâncare, cumperi maşini.

Reporter: Ce aţi face dacă aţi fi Ministrul Agriculturii?

Dr. ing. D. M.: Eu fac performanță aici la Curtici şi la Olari, îi invit şi pe cei de sus să facă şi ei performanţă!

Reporter: Şi totuşi...

Dr. ing. D. M.: Am aflat că şi prin trecutul nu prea îndepărtat, miniştrii agriculturii făceau anticameră la câte un director de la Finanţe. Nu ştiu cum este acum, dar este inadmisibil să aştepte cu mâna întinsă la bunăvoinţa unui directoraş. Dacă aş fi eu într-o asemenea situaţie, mi-aş da demisia. Fără bani nu se poate face agricultură performantă. Restul intră la categoria poveşti.

Reporter: O întrebare la zi: Cum arată grâul?

Dr. ing. D. M.: La superlativ, atât ca densitate cât şi la înălţime. Ne răsplăteşte efortul. Este şi rezultatul tehnologiilor aplicate dar şi a faptului că i-am dat hrană necesară. Dar revin la bani, dacă nu vin atunci când ai nevoie nu se poate obţine mult dorita performanţă.

Reporter: Nu l-am întrebat despre aflatoxină, pentru că îi ştiam opinia şi nu o aştern pe hârtie.

Peripețiile prin care trece laptele românesc sunt mai mult decât hilare sau cel puțin bizare. Oare aflatoxina care se găsește în lapte poate provoca dezastrul cu care unii au dorit doar rating? Un dezastru este cert. Cel al crescătorilor de vaci. Vânzări scăzute cu 70%, produse retrase de la raft, pierderi care se întind pe o perioadă încă nedeterminată.

Pe scurt, vă propun să descifrăm ce-i cu aflatoxina și „dezastrul” asupra sănătății noastre.

Aflatoxina este o micotoxină produsă de ciuperci din genul Aspergillus, adică mucegaiuri.

Aspergillus flavus se dezvoltă pe furaje după o perioadă de umezeală îndelungată și în anumite condiții de temperatură. Din dezvoltarea ei pot rezulta următoarele aflatoxine: B1 (cea mai toxică), G1, și M.

După ce vacile consumă furaje în care se găsește aflatoxină, are loc transformarea automată a aflatoxinei B1 într-o formă hidroxilată numită aflatoxina M1sau M2. În lapte se găsesc doar aflatoxina M1 sau M2, care are o toxicitate mai mică.

Consumul de furaje mucegăite cu Aspergillus nu înseamnă obligatoriu că acesta ar conține aflatoxină.

Ce spune legislația europeană în privința limitelor maxime de aflatoxină din lapte? Regulamentul 165/2010 al Comisiei Europene stabilește o limită de 0,05 μg/kg de aflatoxină M1 pentru laptele brut, lapte tratat termic și lapte destinat fabricării de lactate și 0,025 μg/kg în preparate de lapte praf pentru sugarii mici și preparate de lapte praf pentru sugarii mari, incluzând lapte pentru sugarii mici și lapte pentru sugarii mari.

Dacă am compara cu limita maximă stabilită pentru B1 (cea mai toxică pentru ficat, fiind un precarcinogen) și pentru aflatoxinele totale (aflatoxine B 1 + G 1 + B 2 + G 2 ) de 2 μg/kg respectiv 4 μg/kg pentru alunele de pământ (arahide) și alte semințe și fructe oleaginoase și produse prelucrate din acestea, destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingrediente în produse alimentare, observăm că sunt mai mari cu 40 până la 80 de ori decât M1 din lapte.

Și diferențele cresc, se dublează și chiar triplează, dacă arahidele, fisticul și toate celelalte oleaginoase sunt tratate termic înainte de a fi date în consumul uman.

Mă întreb și vă întreb, de ce această tevatură atît de mediatizată? La ce folos această fugă după laptele contaminat, după carnea de cal, după puii cu hormoni ori urme de antibiotic? Credeți că acum am inventat roata?

Normele stabilite de Comisia Europeană se aplică doar în cazul aflatoxinei, dar în cel al antibioticelor și hormonilor nu? Cine are interesul ca întreg lanțul din industria alimentară a României să fie compromis pe baza unor „suspiciuni”?

Știam că întâi se verifică, se confirmă sau infirmă și apoi se face public. Dar, cui îi pasă!? Fermierilor și consumatorilor, cu siguranță!

ȘTEFAN RANCU

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) informează că vineri, 22.03.2013, a început plata Schemei de plată unică regulară pe suprafaţă (S.A.P.S.) din Fondul European de Garantare pentru Agricultură (F.E.G.A.). S-a efectuat plata SAPS pentru un număr de 226.884 fermieri, în valoare totală de 502,8 milioane lei (110,8 milioane euro).

Menţionăm faptul că plata SAPS se va efectua şi în săptămâna 25 – 29.03.2013, pentru un număr de 839.196 fermieri şi o valoare totală de 1,93 miliarde lei (425.03 milioane euro).

Pentru anul 2012, cuantumul alocat SAPS este de 119,66 euro/ha, la care se aplică coeficientul de reducere liniară, iar plăţile se efectuează în lei, la cursul de schimb stabilit de către Banca Centrală Europeană, în data de 28 septembrie 2012, şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.294/01 din 29 septembrie 2012, respectiv 4,5383 lei pentru un euro.

Reamintim că în perioada octombrie-decembrie 2012, APIA a efectuat plăţi

reprezentând avansul aferent Schemei de plată unică regulară pe suprafaţă în valoare totală de 2,25 miliarde lei (496,23 milioane euro) pentru un număr de 1.043.172 fermieri.

În intervalul 18 - 19 martie a.c. a avut loc, la Bruxelles, cea de-a 3232-a reuniune a Consiliului Uniunii Europene pe teme de Agricultură şi Pescuit. Delegaţia României a fost condusă de Achim Irimescu, secretar de stat în MADR. Scopul întâlnirii l-a constituit adoptarea mandatului Consiliului privind Pachetul legislativ pentru reforma PAC, în vederea demarării trialogului cu Parlamentul European şi Comisia Europeană în 11 aprilie. Consiliul a supus atenţiei miniştrilor acele elemente cu caracter politic, esenţiale în vederea atingerii unui acord între statele membre UE: sistemul de plată pe suprafaţă, flexibilitatea între piloni, schema de înverzire, schema pentru sprijin cuplat, cotele de zahăr.

Pentru România, au fost de maxim interes următoarele puncte: posibilitatea menţinerii SAPS ca plată tranzitorie premergător trecerii la SPS, o alocare mai importantă pentru sprijinul cuplat, posibilitatea revizuirii deciziei de transfer de fonduri între piloni, flexibilizarea şi o mai bună adaptare a cerinţelor de înverzire la specificul naţional, prelungirea regimului de cote la zahăr, mărirea sprijinului pentru infrastructura zonelor forestiere.

România a reuşit să obţină o prelungire a aplicării SAPS până în anul 2020, care se va acorda împreună cu celelalte scheme de plată propuse de noua reformă: înverzirea, tinerii fermieri, fermele micii şi sprijinul cuplat de producţie, de genul celui acordat în prezent la ovine.

Deşi negocierile s-au concretizat cu o creştere a sprijinului cuplat de la 10% la 12% din anvelopa financiară naţionala pentru plăţile directe, România va continua să-şi susţină poziţia iniţială, de extindere a procentului până la 15%, procent propus şi de către Parlamentul European.

O flexibilitate mai mare de revizuire a deciziei statului membru în ceea ce priveşte transferul dintre piloni reprezintă, de asemenea, un mare câştig al negocierilor.

La plata pentru înverzire - subiect cu pronunţat caracter politic, s-a reuşit reducerea procentului destinat zonelor de interes ecologic de la 7% la 5% şi, creşterea acestuia până la 7% abia în anul 2018, doar în urma unei evaluări a Comisiei, care să ia în considerare impactul asupra mediului, veniturile fermierilor şi producţia agricolă.

Poziţiile ferme ale statelor membre au determinat reducerea procentului sancţiunii pentru înverzire de la peste 100%, cum a fost propus iniţial de către Comisia Europeană, la 25% din plata efectuată. Prin excluderea criteriilor de înverzire din cerinţele de bază aferente unor măsuri de dezvoltare rurală cu plata pe suprafaţă, la calculul pierderii de venit nu se va deduce plata pentru înverzire.

Sistemul cotelor de zahăr a fost prelungit până în anul 2017.

Pentru infrastructura zonelor forestiere, s-a obţinut o creştere a intensităţii sprijinului de 25 puncte procentuale, de la 75% la 100%.

Cel mai important punct obţinut de către România îl reprezintă introducerea unei noi prevederi care să permită compensarea diferenţei nivelului de plăţi directe, în comparaţie cu statele membre aflate peste media UE. Propunerea aparţine României şi reprezintă o soluţie agreată de Consiliu şi de Comisie referitor atât la asigurarea unei convergenţe externe mai echitabile între statele membre UE, cât şi în vederea sprijinirii financiare a fermierilor, în mod proporţional condiţiilor noii reforme

În ultima vreme, au apărut foarte des probleme legate de alimente şi de siguranţa alimentară. “Nu e o pură coincidenţă, sunt mai multe lucruri adunate”, a afirmat prim-ministrul Victor Ponta. “În primul rând, a fost o problemă veche, a controlului. Mult timp, controlul se făcea doar formal, eventual pe prietenie, sau pe şpagă, evident. Al doilea lucru, a fost o atmosferă europeană. Totul a pornit de la scandalul cărnii de cal, în care produsele româneşti încep să facă competiţie pe piaţa internă, a importurilor”, a continuat el.
A fost şi propagandă externă. “Chiar a fost, nu ceva organizat, eu nu cad în teoria conspiraţiei, cum că guvernul britanic nu ştiu ce a vrut, sau guvernul francez, dar se creează aceste interese. Şi, în al treilea rând, şi acum, în ultimele zile, cu energie, ministrul Agriculturii şi noua conducere a ANSVSA încep să descopere că a fost şi o chestie care s-a mai practicat în România. Ţineţi minte problema cu gripa aviară? Inventăm o problemă, ca să vindem teste, să o rezolvăm,” a mai afirmat Victor Ponta.

Este evident că sunt probleme legate şi de modul în care se face controlul de către ANSVSA, care trebuie să fie mai eficient.

“E o problemă de competiţie, pentru că nimeni nu vrea ca producătorii români să fie prezenţi, în primul rând, pe piaţa internă. Sunt mari interese ale celor care importă alimente şi, după aceea, trebuie să fie competitivi pe piaţa europeană”, a concluzionat prim-ministrul Victor Ponta.

sursa: guv.ro

COD GALBEN: În Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei şi zona Munţilor Banatului şi a Carpaţilor Meridionali vor fi precipitaţii, predominant sub formã de ninsoare, ce vor cumula local 20 l/mp.

Vântul va avea intensificări de peste 55-60 km/h, viscolind ninsoarea.

În jumătatea de sud a ţării va ninge, iar vântul va avea intensificări, viscolind ninsoarea. În Lunca Dunării vor fi precipitaţii mixte şi se va forma polei. 

COD PORTOCALIU: În intervalul menţionat, în judeţele Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Ilfov – inclusiv municipiul Bucureşti - precum şi în nordul judeţelor Olt, Teleorman şi Giurgiu, va ninge local abundent, viteza vântului va depăşi la rafalã 70 km/h, iar zăpada va fi puternic viscolită şi troienită.
În nordul şi centrul Moldovei, precum şi în Maramureş, va ninge liniştit, dar se va depune strat nou de zãpadã.
sursa: meteoromania.ro