Trăiţi miştooo!
Dă când mă băgaşi analistru’ nu mai poci dă grije şi mi-e să nu dau colţu’ ca’ cum dă cânele dă drum lung. Pă parte ieconomică văzuşi că mă pricep aşa că o să’ţ mai emailez câte ceva. Azi de-un parexamplu’ vreau să-ţi fac neşte propuneri dă empozite pă care să le transmiţi lu’ Dom Iemil să le baje în Codu’ Fişcal, să mai aivă resurse pintru astupuşul bortelor din bujet. De’un par ecsamplu’ empozitele enderecte. Ori nu ştii ce ie ăle? Ie că când nu se poa’ măsura pă derectelea ceva, da’ cevau’ ăla ie lână’n lână, nesmintit.
Atunci vi tu, măsori p’in altuceva şi afli ce făcu ăla când făcu pă directelea. Ca’ cum ar veni faci o artifici dă calcul (vezi armetica dă clasa a şaptea). Ie ca când vii acasă capsat dăn diferite cauze dă iefecte şi-I dai fro’ două muierii. Nu tre’ să-i spui dă ce! Ştie ia! Aşa şi pă linie dă empozite. Poci să empozitezi suflatu’ nasului, dupe numărul dă batiste dă le cumpără unu’. Nu-i pintru toţi, că ie unii de dă cu… iei dă pământ ori în fasole! Poci să empozetezi glojdeala zilnică şi cotedeană, cu o acciză pă dospapir.
Nici asta nu ie pintru toţi, ie pintru cetadini, da’ nu-i de lepădat, că ca la şaij dă procenturi den naţie ie’n urban şi ăştia n’are de unde brusture ori ciucalăi. Pă ăi dă cresc muşte, poci să-I empozitezi dupe număru’ de deşte, că n-ai cum să le măsori mierea linsă când îmblă la buduroi. Pă tonomaţi poci să-i taxezi ori dupe vorbele dă laudă la adresa lu’ Mogulu’ ori dupe înjurăturile la adresa lu’ neaTraian, da’i mai bine dupe şi-şi. Nici nu ştii cât s-ar strânje la buget! Mai greu ie cu taxarea ielectoratului pintru acelaşi lucru, da’ am soluţia. Se taxează pauşal, ori forfecar, că nu se escistează să nu injure! La telectuali’i simplu’! Îi taxezi dupe număru’ dă cărţi den bibliotecă. Îi drept că aici o să intre şi unii de’o au văpsită pă zid, da’ poci să faci scrob dă ouă fără să le sparji, te intreb io?
Pintru creştini numeri bisericile dă pe traseu’ până la servici’, înmulţeşti cu trei cruci pă biserică, înmulţeşti cu doi pintru întors şi gata! Poa’ să greşeşti cu ceva, când schimbă drumu’, da’ nu ăstea contează, grosu-i dincolo! Ateii îi lăsăm, ie neglejabeli dă când nu mai recunoaşte nici Nea’Nelu că-i ateu. Mai greu ie cu mahometanii şi ovreii, că n’are atâtea geamii şi sinagogi să-i vezi făcând cruci, da’ se găseşte soluţii şi pintru iei. De’un par ecsamplu’ mahomedanii îi taxezi dupe numărul de zile cu semilună. La ovrei ie mai simplu’. Îi taxezi şi gata. Ştie iei dă ce. Ăl mai greu ie cu enderectele pintru rurali. Ăştia n-au năsuflete, n-au dospapir, dă cărţi, pune deştu’. Biserică, una’n sat.
Pă glojdeala nu merje, că doar dracu’ ştie cât bagă la jgheab, dă când ie gospodari dă suptsistenţă. Da’ găsi soluţia şi pintru iei! Empozităm enderect glojdeala, p’in măsurarea strânsurii din privată, dă patru ori pă an, că deferă. Cum în rural mai mult cu ştevie, lobodă, ştir şi gorgoaze, devine că strânsura ie mai den gros vara şi mai slabă iarna. O facem deferenţiat să nu se zică că abuzăm de poziţie dominantă. Aşa o să puie şi ruralii câte ceva la consolidarea bujetului şi bagă dă seamă că ie paj de procenturi den populaţie. Ce, ie de colea?
Gheorghe.
