Să trăiţi miştooo!
Bre şefu’ mă picni o idee şi mă roade să ţ’o spui ca Mata să i’o spui lu’ nea’Traian, că la iel ie nădejdea ajunjerii la fericire, unde nu-i întristare şi glojdeala’i pă verdeţă. E geneală! Dă Nobăl pă ieconomie. Ia o ţeruză şi o buca’ dă papir şi scrie, că la cât eşti dă hăbăuc, o uiţi.
I’o’te’o! Declarăm rezbel cumanilor şi pecenegilor. Cum intrăm în stare dă belegeranţă, cum tre’ ca şi natoul şi uieul să sară în ajutoru nost’, cum scrie la tratatili. Nu’i loc dă tărcolit!
Or să ne caţă cel mult la duşmani pă goagăl! Și’or să găsească Comana şi Peceneaga, aşa că o să devie că n’am enventat nimicuţa! Cum pintru iei Bucureştiu’I la Budapesta, n’o să se prinză. Booon! Cum ţ’am zîs, înrolăm tot natul, dă la caş la gură, pân’ la barbă sură, că’i rezbelu’ lu’ întreg poporu’ (doctrină dă aparare ca’ cum ar veni!).
Fimeili (y compris donşoarele) pân’ la şaiştri, bărbaţii până la şaişşinşi, ce câr, ce mâr, că curtea marţeală îi paşte. Ie rezbel ce tura’ vura! Acu’ tre’ să sară aleaţii, alde nato şi uie cu tot ce tre’? Ţoale meletare? Tre’! Potol’ pintru cazan, dă trei ori pă zi, şapte pă săptămână? Tre’! Spiţerii? Tre’! Soldă? Că ie şi soldă, mata nu ai dă un’ să ştii, că ieşti mai cârlan! Tre’! Soldă nato, ca la cinjdă ieuroi pă zi. Dă la amerecani poa’ să fie în dolari, la cursul zilei. Să ne tremeaţă şi arme, că cum să te răzbeleşti fără de? Gioarse să hie, le-om găsi rost! D’un parexamplu’ le vindem talibanilor şi când i’or năpădi trupele lu’onu, să se dee prinşi dă’n cauză dă defecţiune tehnică. A fi şi pintru iei mai onorabil, dăcât să se baţă pân’ la ultimul cartuş, pă post dă cart d’acces în locanta cu clădărăi de piulaf. Nu văzuşi încă avantajurile?
Tot io că d’aia mă luaşi dă analistru’. Păi o dată ce ţărişoara noatră ie’n belijeranţă şi tot natu’i sub arme, gata s-a termenat cu grevili lu’ penzionarii, foncţionarii, poliţaii, profesorii, doftorii şi alţii. Ie rezbel, ioc grevă! Başca că le plătim soldili nereduse cu douăşcinci, ca la soldi nu se pune, că vine dă la aleaţii noşti! Potol’ la cazan. Nu cosumă gazi, că merge cu lemne. O să-i dăm în falememt pă ruşi, pă omeveu şi pă conu’Dinu, da’ ce să facem? Ie şi iefecte colaterale la un rezbel, pă carele tre’ să ni le asumăm! Nu mai cheltuim pă recompensati, că le primim moca. Nice pă ţoali c’o s’avem uniforme. Pă bujetu’ nost’ poa’ să rămâie ceaiu’ dă la zăce şi faivoclocu’, budigăii, ismenele, colţunii, dospapiru şi pamperşii pintru sugaci că doar n’om sista acţiunili dă creşterea natalităţii pintru un amărât dă răzbel!
Pune şi că nu iasă den prima! Da’ ăl mai mare avantaj ie că se poate închide tonomatili pă cale bucală şi ălea pă scris dupe, ca să fie pă gându’ lu’ iecs-Primaru’ dă Kronştat. Om scăpa dă destabelezatori şi asta să fie prima acţie meletară. Pă chestia asta ţ’ai câştiga loc dă veci în inima lu’ neaTraian! Dupe socoata mea, dacă s-o face aşa, nici nu tre’ să stăm în rezbel decât… hai să zicem f’un cencenal. Cu empozitu’ pă soldă, plătim rata la Féméi şi consolidăm bujetu’ carele’i cam sighinaş dupe cum zise dom’Iemil săracu’, că mult mai suferă dă grijea noast’.
Gheorghe
