Scrisoarea lu’ Gheorghe - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole
Luni, 28 Octombrie 2019 14:11

Producătorul român, unealtă electorală

„Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești”, reglementată în urmă cu doi ani, se sărbătorește în 10 octombrie și este dedicată promovării produselor agroalimentare românești și producătorului român, portului și dansului popular.

Prin urmare, în această zi, în toată țara, au loc tot soiul de manifestări în prim-planul cărora se află „Măria Sa, producătorul”, care își aduce într-un spațiu special amenajat produsele pentru a fi degustate, probate, cunoscute, povestite și vândute. Pentru că, evident, vânzarea face ca orice afacere să meargă mai departe. Scopul prezenței unui producător la piață este să vândă.

O astfel de zi se sărbătorește prin muncă și voie bună împreună cu publicul larg, din care face parte consumatorul. Așadar, în fiecare an, la 10 octombrie, consumatorul din întreaga țară ar trebui să știe de această sărbătoare unde poate întâlni, în afară de distracție, produsele tradiționale, pâinea cu maia, brânzeturile, zacusca și dulceața ca la mama acasă, ia și cojocul, vinul etc. Este o zi în care, în același timp, în toată țara, producătorul și consumatorul sunt față în față. De multe ori, produsul tradițional local nu are cum să se promoveze acolo lângă casă, așa cum o poate face de „Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești”.

Așa arată, în teorie, o zi națională dedicată unui produs/producător.

În realitate, lucrurile stau altfel și, din păcate, vechile metehne continuă să ne bântuie.

Trepădușii din Ministerul Agriculturii merită toate aplauzele, și-au făcut treaba, au umplut cupola centrală de la Romexpo, au ținut înăuntru o zi întreagă sute de oameni aduși din toată țara cu promisiuni dovedite deșarte la final, au regizat o zi frumoasă pentru șeful lor și pentru șefa acestuia. Că doar suntem în campanie electorală.

Cei mai tineri nu prea au înțeles ce se întâmplă, pentru ce au ajuns la București. Ăi mai maturi s-au simțit ca la congresele PCR. De la intrare li se spunea unde să se așeze, apoi primeau indicații precise când să aplaude, cadența aplauzelor... Cei știuți „cu gura mare” nu au primit aprobare să deschidă gura la „Forumul agricultorilor – bilanț și perspective”. Discuțiile și interacțiunea pe teme de actualitate, anunțate de onor’ Ministerul Agriculturii, au avut loc ca pe vremuri… comuniste. Adică, dacă mă lauzi, vorbești. Dacă nu, taci. Iar premierea producătorilor a arătat respectul pe care-l poartă, de obicei, guvernanții, autoritățile față de cei care le asigură salariile și care contribuie la vistieria statului. Diplomele au fost înmânate producătorilor din ușă de aceiași vajnici sau veșnici trepăduși.

Ce povestesc eu s-a întâmplat în 9 octombrie 2019. În cupola de la Romexpo, pe lângă flori și lădițe cu legume, zarzavaturi așezate cam ca oile lui Flutur de pe deal, cu ani în urmă, producătorii au fost lăsați să-și amenajeze standuri, pentru că a doua zi, în 10 octombrie, li s-a spus că publicul larg, adică cetățenii Capitalei și din împrejurimi, „va avea acces la Expoziția de produse românești desfășurată la Romexpo în data de 10 octombrie 2019, în intervalul 10.00-18.00, intrarea fiind liberă”.

Au venit oamenii de departe, chiar din toată țara, pe cheltuiala lor, au plătit hoteluri în București, și-au expus produsele al căror transport, de asemenea, a costat. Au venit cu speranța că și vor vinde ceva, că nu se vor întoarce cu marfa acasă. În 9 octombrie n-au vândut nimic, deoarece o zi întreagă au luat cunoștință de realizările lui Petre Daea, au asistat la lingușeli și plecăciuni în fața premierului. A trebuit ca aplauzele pentru Viorica Dăncilă să fie puternice și de lungă durată, fiind văzută de ai ei deja cocoțată în deal la Cotroceni.

Prima zi i-a dezamăgit pe producători. Cei veniți doar pentru așa-zisa dezbatere au plecat către casele lor, iar cei care și-au instalat standurile în cupolă, a doua zi, pe 10 octombrie, s-au dezumflat de tot. Dimineață când au ajuns la Romexpo să-și aștepte vizitatorii, cumpărătorii, au fost anunțați, de data aceasta de reprezentanții centrului expozițional, că trebuie să părăsească incinta. Da, au fost dați afară. Au fost buni doar ca aplaudaci pentru o clasă politică bolnavă. Păi, și ziua națională a produselor agroalimentare românești, în care bucureștenii au intrare liberă și pot vizita standurile și cumpăra produse, ce se întâmplă cu ea, cu promisiunile trepădușilor care au avut misiunea să-i aducă pe producători la București?

Ei bine, expoziția s-a mutat afară, în jurul cupolei. „Cum să car vinurile singur până afară? Ajutați-mă cu un cărucior, ceva, vă rog!” „N-avem!”, venea rapid răspunsul angajaților Romexpo. „Vă rog, dați-mi o masă și o umbrelă ca să pun borcanele, nu pot sta cu zacusca în soare.” „Nu se poate, să vă ajute ministerul, se știa acolo că nu puteți sta în cupolă și azi.” La minister s-o fi știut, dar producătorii n-au fost informați. „Ieri a fost campanie electorală, am fost prostiți să venim la București, am venit tocmai din vestul țării să aplaudăm ca pe vremea lui Ceaușescu. Ni s-a spus că se amenajează o expoziție cu vânzare. Am venit să ne facem cunoscute produsele și ne-am trezit în plin congres al PCR, parcă ne-am întors în timp. Și azi am alergat înnebuniți pe aici ca să ne facem standuri, să ne expunem produsele, că ne-au dat afară din pavilionul central”, mi-a zis aproape cu ochii în lacrimi un producător.

Și la finalul acestei zile dedicate lor și produselor muncite de ei, producătorii români, plătitori de taxe și impozite la statul român, au plecat acasă cu tot cu produse. Bucureșteanul n-a avut habar de expoziția de la Romexpo. 

Fiecare dintre dumneavoastră trageți concluziile după cele văzute și povestite de mine.

Concluzia mea este că orice guvernant, fie el de stânga sau de dreapta, mai tânăr ori mai matur, nu vrea să priceapă nicicum că proprietatea privată e privată, nu e a statului, că producătorul nu e angajatul statului, ci e cel care susține financiar statul, că datorită producătorului el, statul, trăiește, există.

Postura de slugă în care e ținut sectorul privat de 30 de ani de guvernanți, de politicieni, de simpli funcționari nu face altceva decât să continue să țină România în metastaze. Nu ne mai facem bine. Sau… speranța moare ultima.

Parcă văd că la anul, de 10 octombrie, indiferent de culoarea politică a guvernului, vom asista din nou la o manifestare populară de tristă amintire, parcă-i văd pe producători plini de speranță venind iarăși, cu mic, cu mare, la Capitală, uitând pățania de anul ăsta. Pentru că, nu-i așa, românul uită și trece mai departe, sperând.

De 30 de ani facem la fel, trăim în democrație, într-o economie de piață, dar nu uităm și tot revenim la vechile metehne.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 15-31 octombrie 2019

În viziunea ARC, plasarea în dezbatere publică de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a unui proiect de ordin privind stabilirea dimensionării tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României ar putea avea ca efect stoparea pentru moment a unei potenţiale decizii a Uniunii Europene de a include teritoriul țării în zonele considerate cu risc maxim în ceea ce priveşte virusul pestei porcine.

În opinia reprezentanților ARC, Partea a-III-a a Deciziei (UE) 2014/709 ar duce la efecte dezastruoase asupra industriei de procesare a cărnii şi nu numai.

„Asociaţia Română a Cărnii îşi exprimă satisfacţia cu privire la măsurile concrete iniţiate de MADR privind adoptarea unui proiect de ordin referitor la stabilirea dimensionării tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României, ordin ce se află postat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Transparenţă decizională - pentru dezbatere publică, ca prim pas în elaborarea, alături de celelalte autorităţi, a unui plan de măsuri conform cerinţelor Comisiei Europene”, se menționează într-un comunicat de presă.

ARC consideră că intervenţia promptă a ministrului Petre Daea, în urma solicitărilor procesatorilor de carne, a făcut posibilă stoparea, pentru moment, a deciziei de a include în totalitate teritoriului României în Partea a-III-a a Deciziei (UE) 2014/709, ceea ce ar contribui la efecte dezastruoase asupra industriei de procesare a cărnii şi nu numai.

Asociaţia Română a Cărnii îşi exprimă convingerea că vor urma şi alte măsuri menite să contribuie la limitarea şi, ulterior, stoparea circulaţiei virusului pestei porcine africane, astfel încât procesatorii de carne să îşi poată continua activitatea în condiţii de normalitate, potrivit comunicatului.

MADR a publicat, luni, pe site, un proiect de ordin de ministru, sub semnătura actualului ministru, Petre Daea, care defineşte exploataţia pentru creşterea suinelor de subzistenţă ca fiind acea exploataţie agricolă cu un efectiv de maximum 5 capete porcine, cu greutatea de minimum 30 kilograme, iar exploataţia mică de creştere a suinelor acea exploataţie agricolă cu un efectiv cuprins între 6 şi 65 capete porcine.

Ministrul demis al Agriculturii, Petre Daea, a confirmat, într-o intervenție telefonică la Digi 24, postarea pe site-ul instituției pe care o conduce, în discuție publică, a unui ordin pentru a stabili dimensiunile exploatațiilor de creștere a porcilor.

„Prezența acestui virus (n.r. - pesta porcină africană) creează foarte multe probleme, motiv pentru care am elaborat și am pus în discuție publică un ordin pentru a stabili dimensiunile exploatațiilor, în așa fel încât să intrăm într-o rânduială, pentru a putea fi în ordine”, a spus Daea.

Într-o declarație pentru Mediafax, Sorin Minea, președintele Romalimenta, a declarat că propunerea de act normativ ar urma să pună control pe fermele mici.

„Problema noastră era că nu controlam porcii din fermele mici, în sensul că nu erau înregistraţi, erau câţi voiau, nu aveau niciun fel de problemă. La ora actuală, ordinul reglementează clar. Nu interzice creşterea porcului, cum au încercat unii să speculeze. Reglementează altceva, spune: până la cinci porci înregistraţi şi crescuţi cu măsuri de biosecuritate; e mică gospodărie şi mănâncă el cu familia lui. Între cinci şi nu ştiu câţi porci este exploataţie mică şi o înregistrezi drept exploataţie mică. E o ordine în creştere porcului. În afară de fermele mari, există aşa-numite ferme mici, care erau o piaţă neagră fără stop şi o plimbare a porcilor dintr-o parte în alta, fără nicio noimă. Ele sunt cele care au întreţinut pesta. Există două soluţii: te apuci şi-i omori pe toţi sau încerci să pui ordine fără să-i aţâţi pe cei mici”, a precizat Minea.

Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică un proiect de ordin care solicită înregistrarea porcilor, pentru a avea o evidenţă a acestora. Proiectul delimitează creşterea porcilor astfel: exploatație de creșterea suinelor de subzistență – exploatație agricolă cu un efectiv de maximum cinci capete porcine, cu greutatea de minimum 30 kg; exploatație mică de creșterea suinelor – exploatație agricolă cu un efectiv cuprins între 6-65 capete porcine; exploatație medie de creșterea suinelor – exploatație agricolă cu un efectiv cuprins între 66-130 capete porcine; exploatație mare de creșterea suinelor – exploatație agricolă cu un efectiv de peste 130 capete porcine.

Politica prioritară ale PNL, atunci când vine vorba de programul lor de guvernare, „prioritate zero” cum o denumesc strategii partidului, este elaborarea Programului Național Strategic (PNS) prin care fermierii și satul românesc ar urma să beneficieze de finanțări de peste 20 de miliarde de euro în următorul exercițiu financiar 2021- 2027.

Conform viziunii PNL, PNS care urmează să fie elaborat în consultare cu fermierii și reprezentanții acestora, se va concentra pe crearea unor programe de sprijin în vederea stimulării organizării producătorilor agricoli și creșterii calității produselor.

„Ținând seama de particularitățile acestui domeniu care se referă la constrângeri economice, de mediu și privind sănătatea publică, riscuri naturale și competiție ridicată, Programul de guvernare conține atât măsuri pe termen scurt, menite să nu distorsioneze echilibrul producător/piață, cât și unele inițiative care să pregătească viitoare politici publice pentru perioada post 2020”, se menționează în documentul PNL.

Programul partidului lui Orban conține efectiv zece demersuri și proiecte ce vor fi puse în practică în 2020. Dintre ele, amintim continuarea programelor naționale de sprijin pentru agricultori, aprobate de Parlament și aflate în derulare; reformarea celor două agenții de plăți în agricultură, respectiv Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură, cu accent pe debirocratizarea procedurilor, în scopul accelerării absorbției fondurilor europene; modificarea Programului de creștere a tomatelor în spații protejate, cu o schemă de minimis prin care se va subvenționa 10% din valoarea facturii tuturor legumelor livrate spre comercializare.

Totodată, va fi elaborat un plan strategic național pentru relansarea sectorului de creștere a porcilor, concomitent cu măsuri pentru eradicarea pestei pornice africane.

„În următorii 5 ani, dorim creșterea producției, astfel încât să ne asigurăm autosuficiența alimentară în domeniul cărnii de porc”, se menționează în documentul de poziție.

În plus, se vizează încurajarea consumului de produse românești în România, precum și demararea procesului pentru implementarea actului normativ privind Camerele Agricole, în vederea întăririi rolului activ al asociațiilor de fermieri.

PNL promite și bonificații financiare, în funcție de talia firmei, pentru livrarea mărfurilor prin intermediul unei entități comerciale, fiind țintită evaziunea fiscală. Se vor acorda, de asemenea, subvenții pentru digitalizarea producției, potrivit programului de guvernare al PNL, și se vor concentra eforturi pentru dezvoltarea învățământului dual în domeniul agricol.

Documentul mai notează că, odată cu retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, România va deveni a cincea cea mai mare putere agricolă a Europei, dar va avea și cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în agricultură, respective 23% din totalul angajaţilor.

Pe lângă Emil Dumitru, fermier cu state vechi și fost președinte al Pro Agro, propunerea PNL pentru portofoliul Agricultură este și Nechita-Adrian Oros. Acesta ocupă funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și este de profesie medic veterinar, vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România.

Adrian Oros este membru PNL și a fost ales, în 2016, deputat de Cluj. Oros a a mai activat în politică la PNȚCD, până în 2008.

A fost președinte PNL Cluj-Napoca în perioada 2009-2012.

Timp de un an, Adrian Oros a fost director al Direcției Sanitare Veterinare Cluj, iar între 2008 și 2009 a fost director al Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţa Alimentelor Cluj.

Conform declarației de avere, Adrian Oros are un teren intravilan și unul agricol, ambele în județul Cluj, un apartament și o casă, două autoturisme, un depozit la Banca Românească și un credit la BRD Cluj – Napoca.

sursa: Mediafax

Directorul general al Adama România și Polonia, Dimitrios Drisis, a fost numit membru al Consiliului de Administrație (CA) al Agricover, începând de joi, 24 octombrie 2019, ca urmare a achiziției unui pachet de acțiuni de către compania pe care o reprezintă, mai exact a 10% din capitalul social al principalul jucător din agribusiness-ul românesc.

„Suntem încântați să întărim legătura cu una dintre cele mai importante companii din agribusiness-ul din România. Vom lucra împreună cu Agricover pentru a face schimb de cunoștințe și bune practici, cu scopul de a sprijini și moderniza agricultura românească cu produse și servicii noi. Parteneriatul nostru cu Agricover ne va permite să ne sporim și mai mult apropierea de fermieri, în timp ce vom continua să lucrăm și să oferim sprijin complet partenerilor noștri fideli și tradiționali de pe piață, care vor continua să comercializeze produsele noastre în țară”, a precizat Drisis.

În urma tranzacției, structura acționariatului Agricover devine următoarea: Agricover Holding S.A. (86,75%), Adama (10,00%), acționari minoritari (3,25%).

Agricover S.A. („Agricover”) este subsidiară a Agricover Holding S.A. Înființată în anul 2000, compania citată este specializată în distribuția de input-uri pentru agricultură și urmează o linie strategică de dezvoltare a business-ului, centrată pe optimizarea portofoliului de produse, creșterea cotei de piață și eficientizarea operațiunilor.

Cu o cifră de afaceri de 1,6 miliarde de lei la finalul anului 2018 (416 milioane de dolari), firma se dezvoltă sustenabil, înregistrând și o creștere cu 25% a numărului de clienți fermieri.

„Continuăm strategia noastră și accesăm know-how specializat pentru fiecare linie de business prin dezvoltarea de parteneriate strategice, de data aceasta în zona distribuției de input-uri agricole, Adama fiind unul dintre liderii globali recunoscuți în producția de produse pentru protecția culturilor agricole. Fermierii, partenerii noștri, vor avea acces la un portofoliu complex de produse, consultanță specializată și cele mai moderne tehnologii de protecția plantelor,” a declarat Liviu Dobre, Director General Agricover Holding. „Suntem onorați să avem alături de noi, de peste 19 ani, cei mai mari producători globali de input-uri agricole, capabili să ofere fermierilor cele mai moderne și inovative soluții. Vom continua să ne aliniem celor mai înalte standarde de guvernanță corporativă și de transparență comercială, pentru a asigura o bază sustenabilă de dezvoltare pentru noi și pentru toți partenerii noștri”.

Adama Ltd. este una dintre cele mai importante companii de protecție a plantelor din lume. Cu unul dintre cele mai cuprinzătoare și diversificate portofolii de produse diferențiate și de calitate, echipa sa de peste 7 000 de oameni ajunge la fermieri din peste 100 de țări, oferindu-le soluții pentru combaterea buruienilor, a insectelor și a bolilor și creșterea producției.

Două miliarde de dolari vor fi investite de Syngenta, în următorii cinci ani, pentru dezvoltarea a cel puțin două tehnologii revoluționare pe piață, în fiecare an, în vederea reducerii contribuției agriculturii la schimbările climatice, pentru a-i exploata capacitatea de atenuare și pentru a ajuta sistemul producției alimentare să rămână în limitele planetare.

Potrivit unui comunicat de presă primit la redacție, investiția sprijină un nou obiectiv de sustenabilitate a companiei.

Sumele alocate îi vor ajuta pe fermieri să se pregătească și să facă față amenințărilor tot mai mari reprezentate de schimbările climatice.

Erik Fyrwald, CEO-ul sursei citate, a mai anunțat că investiția în cercetare-dezvoltare pentru o agricultură sustenabilă va fi completată de motivația de a reduce intensitatea de carbon a operațiunilor companiei cu cel puțin 50% până în 2030, pentru a sprijini obiectivele ambițioase ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

Angajamentul firmei a fost validat și aprobat de inițiativa Obiective Bazate pe Știință (SBTi).

„Agricultura se află acum în prima linie a eforturilor globale de abordare a schimbărilor climatice”, a declarat Fyrwald. „Syngenta se angajează să accelereze inovația pentru a găsi soluții mai bune și mai sigure pentru a aborda provocarea comună a schimbărilor climatice și a pierderilor de biodiversitate. Acestea nu sunt doar vorbe goale, este o acțiune reală care va stimula atenția din cadrul Syngenta pentru a-i ajuta pe fermieri să abordeze schimbările climatice și pentru a reduce contribuția sectorului la emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial”.

Cele două miliarde de dolari vor fi alocate unor programe cu beneficii clar diferențiate sau tehnologii revoluționare care vor facilita schimbări treptate în sustenabilitatea agricolă, cum ar fi utilizarea terenurilor, sănătatea solului și gestionarea integrată a dăunătorilor.

Printr-o colaborare multianuală cu The Nature Conservancy, Syngenta dezvoltă strategii de identificare și testare a noilor inovații și tehnologii care le pot aduce beneficii fermierilor și care pot contribui la rezultate pozitive de mediu. Colaborarea se bazează pe eforturile de promovare a sănătății solului, a eficienței resurselor și a protecției habitatelor în regiunile agricole majore la nivel mondial.

„Conservarea (realizarea acesteia) la scară va necesita acțiuni curajoase din partea sectorului privat. Pe măsură ce companiile recunosc tot mai mult riscurile schimbărilor climatice și beneficiile sustenabilității, noi salutăm oportunitatea de a contribui cu expertiză și cunoștințe la transformarea practicilor comerciale. Investiția pe care Syngenta o face în inovație reprezintă un pas important în direcția unui viitor în care oamenii și natura prosperă”, a precizat la rândul său Sally Jewell, director general al The Nature Conservancy.

Și Cynthia Cummis, Director la Private Sector Climate Mitigation de la World Resources Institute, unul dintre partenerii inițiativei Obiective Bazate pe Știință, a felicitat Syngenta pentru reușita validării de către inițiativa Obiective Bazate pe Știință a obiectivelor lor de reducere a emisiilor.

„Un bun leadership în sectorul agroalimentar este esențial în lupta împotriva schimbărilor climatice, iar prin stabilirea acestor obiective, Syngenta își va asigura o dezvoltare ce va rezista probei timpului”, a menționat aceasta.

Obiectivele fac parte din angajamentul Syngenta de accelerare a inovației, lansat la începutul anului, pentru a aborda provocările tot mai mari cu care se confruntă fermierii din cauza schimbărilor climatice, a eroziunii solului și a pierderii de biodiversitate. Progresele în ceea ce privește aceste obiective vor fi raportate anual și verificate independent. Anunțul a fost făcut după finalizarea a 150 de sesiuni de ascultare pe tot globul, pentru a-i ajuta pe liderii companiei să identifice domeniile prioritare pentru investiții.

Producătorii agricoli hunedoreni au definitivat însămânţările de toamnă în proporţie de 30%, prioritățile fiind reprezentate de orz, grâu, triticale şi orzoaică.

Potrivit vocilor autorizate ale Direcţiei Judeţene de Agricultură (DAJ) Hunedoara, în prezent este vizibil deficitul de apă cauzat de lipsa precipitaţiilor, specific unui început de secetă pedologică.

Șefia DAJ precizează că, în cazul semănatului de toamnă, sunt programate circa 10 000 de hectare.

În ceea ce priveşte arăturile de toamnă, fermierii execută aceste operaţiuni imediat ce eliberează terenurile de resturile de la cultura de porumb.

Ediția 2019 a conferinței RO Fruits&Vegetables Show, cel mai apreciat eveniment dedicat profesioniștilor care activează în industria de legume-fructe, va reuni, în 21 noiembrie 2019, la hotelul Crowne Plaza, din București, cei mai importanți producători, distribuitori și importatori locali, și nu numai.

„Consumatorul român apreciază și caută tot mai mult produse cu proveniență locală, un comportament vizibil mai ales atunci când vine vorba de alegerea legumelor și a fructelor. În acest context, aproape toate lanțurile de retail au dezvoltat programe de colaborare cu producători români de fructe și legume. Această preferință a românilor se reflectă și în trendul crescător al produselor eco/bio, o piață estimată local la 60-70 de milioane de euro anual. RO Fruits & Vegetables Show reunește, anul acesta, retaileri internaționali și locali, operatori HoReCa, distribuitori, producători și importatori din România, Republica Moldova și din zona Europei Centrale și de Est, dar și furnizori de soluții și servicii, având ca scop dezvoltarea și modernizarea acestui sector deosebit de important pentru comerțul românesc”, a declarat Maria Hurduc, organizator RO Fruits & Vegetables Show.

Consumul de fructe și legume proaspete reprezintă o categorie care câștigă tot mai mult spațiu în coșul cumpărătorilor români. Categoria a devenit, în ultimii ani, una de destinație și pentru retailul modern, iar vânzările anuale de fructe și legume realizate de marile lanțuri comerciale sunt în creștere, indiferent de formatul de magazine. Acest lucru se explică prin migrația consumatorilor de la piețele tradiționale spre formatele moderne, fenomen valabil și pentru fructe și legume proaspete.

În topul celor mai vândute cinci fructe, în ceea ce privește volumul vânzărilor, se regăsesc bananele, merele, portocalele, pepenii și lămâile, iar în topul celor mai vândute cinci legume, tot în termeni de volum, se află cartofii, roșiile, morcovii, ceapa albă și varza albă.

RO Fruits&Vegetables Show oferă peste 200 de oportunități de business și este structurat după patru componente-cheie: Conferință (dezbateri în plen), Expo Village dedicat furnizorilor de produse și soluții, Sesiuni de matchmaking (întâlniri individuale B2B), Cină și networking.

Evenimentul va oferi date și trenduri de piață relevante pentru evoluția industriei de legume și fructe din România și Europa. Managerii de achiziții/buyerii din Retail și HoReCa, traderii și importatorii caută surse credibile și durabile de aprovizionare, pentru a le oferi consumatorilor, în orice sezon, produsele proaspete pe care aceștia și le doresc. Pe de altă parte, furnizorii români și străini (producătorii), mândri de calitatea produselor lor, caută parteneri de business de încredere (cumpărători), care să le valorifice cât mai bine eforturile depuse în faza de producție.

Potrivit Oficiului European de Statistică (Eurostat), românii sunt printre europenii care consumă zilnic cele mai puține legume și fructe, cu o medie de 42% din populație, ceea ce ne situează cu 22 de procente sub media europeană. Din fericire, trendul privind consumul de fructe și legume proaspete este în creștere, alături de preferința românilor de a le achiziționa din marile lanțuri comerciale.

Informații detaliate despre tematica evenimentului, vorbitori, program și modalitatea de înscriere sunt disponibile aici: https://modernbuyer.ro/evenimente-modernbuyer-romania/.

Prezentă de peste 10 ani pe piața românească, publicația online Modern Buyer se adresează profesioniștilor în achiziții și vânzări din industriile retail, FMCG, HoReCa, do-it-yourself, electro-IT și e-commerce.

Oficialii Corteva au anunțat joi, 17 octombrie 2019, crearea unui fond de 500 000 dolari americani pentru a susține inițiativa Corteva Agriscience pentru un impact pozitiv asupra climei (Corteva Agriscience Climate Positive Challenge), un program menit să accelereze trecerea spre o agricultură care să influențeze pozitiv clima.

Acest sistem de finanțare nerambursabilă va fi lansat anul viitor și va răsplăti eforturile pentru compensarea emisiilor de carbon și protejarea mediului, susținând, în același timp, fermele și fermierii.

Sumele acordate vor recompensa financiar fermierii care implementează practici inovatoare, cu un impact pozitiv asupra climei și care colaborează cu organizații locale de protecția mediului, universități, agricultori sau alte entități din lanțul agricol, pentru a contribui la multiplicarea acestui tip de acțiuni.

„Înțelegem dificultățile cu care se confruntă agricultorii din întreaga lume în ceea ce privește comercializarea produselor, politicile din domeniu și schimbările climatice”, a declarat James C. Collins, Jr., CEO Corteva Agriscience. „Acesta este și motivul principal pentru care facem acest anunț acum, pentru a încuraja fermierii dornici să contribuie la multiplicarea unor bune practici”.

Collins a prezentat prima dată conceptul de agricultură cu efect pozitiv asupra climei anul trecut, la Premiul Mondial pentru Alimente (World Food Prize). De atunci, compania a avut întâlniri cu fermieri și organizații din diverse zone ale domeniului agricol și al producției alimentare, aflate în prima linie în materie de promovare a agriculturii sustenabile.

Discuțiile au vizat identificarea unor metode de a obține o agricultură la nivel global cu „emisii negative” de carbon și impact pozitiv asupra climei.

„În mod clar, există interes și pasiune pentru colaborare și coordonare în a acționa împotriva celei mai mari provocări a generației noastre”, a continuat Collins.

Corteva lucrează deja la crearea unor stimulente financiare pentru fermieri, în funcție de situația din piață. Granular, o subsidiară a companiei, colaborează cu Nori, singura platformă, la nivel mondial, pentru eliminarea emisiilor de dioxid de carbon. Acest site conectează cumpărătorii de compensații pentru emisiile de carbon cu fermierii care utilizează practici agricole durabile, oferindu-le acestora piață viabilă de creditare, care va contribui la generarea de venituri.

„Acesta este doar începutul”, a spus Collins. „Sunt atât de multe alte lucruri pe care le putem face atunci când lucrăm împreună”.

Corteva Agriscience este o companie globală, pur-agricultură, tranzacționată pe bursă, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - inclusiv un mix echilibrat și divers de semințe, soluții pentru protecția culturilor și soluții digitale axate pe maximizarea productivității și creșterea randamentului și a profitabilității.

Având în portofoliu unele dintre cel mai ușor de recunoscut mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, care pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare.

Directorul general al Adama Agricultural Solutions pentru România și Republica Moldova, Dimitris Drisis, preia afacerile companiei și în Polonia, ajungând astfel să coordoneze un business de peste 110 milioane de euro.

Cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul agriculturii, al chimiei și al biotehnologiei, Dimitris Drisis și-a petrecut întreaga carieră în agribusiness, în funcții de top management. Odată cu preluarea funcției de director general al Adama Polonia, ajunge să coordoneze un business de trei ori mai mare, Polonia fiind o piață de două ori mai mare decât România.

În prezent, valoarea pieței de soluții de protecție a plantelor (erbicide, fungicide, insecticide etc.) din România este de aproximativ 400 de milioane de euro, iar cea din Polonia depășește 700 de milioane de euro.

Misiunea lui Dimitris Drisis va fi să repoziționeze Adama în top trei companii jucătoare pe piața de protecția plantelor. La acest moment, în Polonia, Adama se situează pe locul patru pe o piață extrem de competitivă și fragmentată, cu multe companii locale.

Alegerea lui Dimitris Drisis nu este întâmplătoare, întrucât cota de piață de 13% pe care o are Adama România și Republica Moldova este una dintre cele mai bune pentru Adama la nivel mondial și cea mai bună la nivel european. „Polonia este, probabil, cea mai competitivă piață din Europa. O piață amplă și complexă, cu mulți jucători, unde companiile multinaționale care oferă soluții de protecție a plantelor au o concurență serioasă prin companiile locale, numeroase și foarte puternice. Aceste particularități fac ca provocarea acceptării acestei noi poziții să fie cu atât mai mare. Cu toate acestea, sunt optimist și am convingerea că portofoliul și serviciile noastre îi vor convinge pe fermierii polonezi că soluțiile Adama îi vor ajuta să-și simplifice viața și să-și dezvolte afacerile”, a declarat Dimitris Drisis.

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

Banner_Revista_ferm_250x300

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

newsletter rf

Revista