Robotul de tuns iarba IMow, de la Stihl, vine, mai nou, în ajutorul proprietarilor de suprafețe înierbate care variază între 800 și 5 000 de metri pătrați și le oferă acestora posibilitatea redirecționării timpului atât de prețios către alte activități din gospodărie.
Un astfel de utilaj este o soluție tehnică ideală care asigură, pe de o parte, un nivel constant al firelor de iarbă, cât și un nivel optim de îngrășare a pământului. Și asta pentru că robotul tunde în permanență firele de iarbă, lăsând în urmă bucăți milimetrice care păstrează umiditatea și asigură un nivel optim de îngrășare a gazonlui.
„În timpul verilor ploioase, gazonul trebuie tuns la 2-3 zile, dacă se dorește ca acesta să aibă un aspect unitar și îngrijit. Fie că proprietarii folosesc o soluție de tundere cu motocoasă sau mașină, tot le consumă timp”, spun dezvoltatorii noii tehnologii. „Altfel, sunt obligați să angajeze o persoană care să o facă în locul lor. Ambele situații vor fi evitate, odată cu instalarea unui robot IMow, pentru că se va ocupa singur de acest job. Pentru un astfel de utilaj, este suficient să i se comunice perimetrul de desfășurare, prin instalarea unor fire de demarcație, iar pe acest spațiu el își va face treaba non-stop. Încărcarea acumulatorului o realizează singur, în stația de andocare, iar dacă începe să plouă afară, senzorul de umiditate îi transmite utilajului retragerea la docking, până când vremea își revine”.
În ceea ce privește securitatea în utilizare, un robot de tuns iarba este chiar mai sigur decât un aspirator. Și asta pentru că, în momentul în care întâlnește un obstacol, utilajul se oprește din tăiat și își reconfigurează traseul. În plus, în cazul puțin probabil, în care cineva îl ridică sau îl răstoarnă, sistemul de tăiere se oprește instant. Iar dacă cineva încearcă să fure utilajul, acesta își va declanșa alarma și va atenționa propietarul prin e-mail sau sms.
Unele variante mai avansate de IMow pot fi coordonate printr-o aplicație online instalată pe telefonul mobil. Prin acest sistem, se pot configura programele de tăiere, dar se pot obține informații despre starea utiliajului sau localizarea sa exactă prin GPS. În plus, un astfel de sistem nu va funcționa decât împreună cu stația de docking de lângă casa utilizatorului, cu care s-a realizat cuplarea prin codul PIN. Compania germană a adus pe piața din România mai multe variante de IMow, care fac față inclusiv la terenuri accidentate sau în pantă.
Pentru a putea obține proteine menite să acopere nevoile de hrană ale unei populații în creștere, dar și să stimuleze sectorul agricol, firme cu notorietate în domeniu analizează modalități prin care pot fi folosiți microbii în cele două direcții, scriu cei de la Financial Times.
De exemplu, Calysta, o companie care a colectat 30 de milioane de dolari, anul acesta, de la investitori precum BP și Cargill, produce hrană pentru peşti din microbi care proliferează în mod natural, folosind metanul ca sursă de energie.
Și Sustainable Bioproducts, cu sediul în Chicago, SUA, încearcă să dezvolte, la rândul ei, proteine comestibile din extremofile - organisme care pot supravieţui în medii extreme -, pe care le colectează din izvoarele termale vulcanice din Parcul Naţional Yellowstone. Compania a reuşit să obţină o finanțare de 33 de milioane de dolari de la investitori precum Danone, din Franţa, respectiv Archer Daniels Midland, şi speră să lanseze pe piaţa americană înlocuitori de proteine în următoarele 12 - 18 luni.
Microbii în slujba mediului
În ceea ce priveşte agricultura, un număr din ce în ce mai mare de companii, precum Joyn Bio, Pivot şi Indigo, caută să valorifice microbii care se găsesc pe rădăcini şi în sol pentru a proteja şi a stimula culturile. Aceştia ar putea contribui la reducerea cantităţilor de substanţe chimice folosite în agricultură, menţinând în acelaşi timp randamentele.
Pe baza unor tehnici avansate disponibile în prezent, cum sunt secvenţierea ADN-ului şi metode de screening, cercetătorii pot să analizeze microbii şi structura acestora. Unele startup-uri pot recrea microbii prin intermediul ingineriei genetice.
În ultima vreme, unele companii se îndreaptă spre fermentarea de înaltă tehnologie, pentru a transforma microorganismele în proteine cu ajutorul inteligenţei artificiale şi al biotehnologiei de vârf.
Printre alte companii care folosesc microbi şi metode de fermentare, se numără și MycoTechnology, care transformă proteine din leguminoase şi orez, descompuse cu ajutorul miceliilor de ciuperci shiitake sau alți fungi, în ingrediente pentru alimente.
Investițiile în astfel de companii au crescut cu aproape 40% în 2018, comparativ cu 2017, la 511 milioane la nivel global, potrivit PitchBook, furnizor de date în domeniu.
Tot în ceea ce privește sectorul agricol, microbii sunt o variantă demnă de luat în seamnă, în condițiile în care folosirea excesivă a substanțelor chimice sintetice are un impact semnificativ asupra mediului. Produsele pentru protecția plantelor și fertilizatorii folosiți în agricultura intensivă sunt responsabili pentru reducerea fertilității solului, iar apele reziduale deversate în mare sunt o cauză a „zonele moarte” întâlnite de-a lungul coastelor.
Utilizarea microorganismelor în aceste sectoare întâmpină însă și dificultăți, cum sunt costurile de producție mai mari și o muncă de convingere a consumatorului mai intensă. Noile produse și tehnologii folosite în agricultură sunt privite cu scepticism de fermieri care, în trecut, au fost dezamăgiți de eficacitatea scăzută a fertilizatorilor bio.
Joi, 12 septembrie 2019, Guvernul Dăncilă a adoptat o hotărâre pentru înființarea Băncii de resurse genetice vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale Buzău.
Viitoarea entitate va avea ca scop explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea și conservarea resurselor fitogenetice.
„În ședința de Guvern de astăzi (n.r. - joi, 12 septembrie 2019), la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a fost adoptată o hotărâre de Guvern foarte importantă privind înființarea băncii de resurse genetice vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale Buzău. Este, practic, o decizie istorică, România a mai încercat să creeze o astfel de bancă în anii '80. Nu s-a finalizat. Iată că am reușit, de această dată, să creăm această bancă de resurse genetice vegetale care, practic, va pune la adăpost fondul de gene din România, în domeniile de care vă spuneam: legumicultură, floricultură și plante aromatice”, a menționat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, la finalul ședinței Executivului.
Oficialul guvernamental a mai precizat că România are cea mai mare varietate de plante regionale și tradițioanle din Europa, în acest moment și, neavând până acum această bancă, de-a lungul timpului, s-au pierdut foarte multe semințe, devenind dependentă de importul de semințe pentru o serie de plante.
„Este o măsură așteptată de toți legumicultorii care, bineînțeles, va contribui, pe termen lung, la asigurarea securității alimentare a României”, a continuat Barbu.
Banca va conserva patrimoniul genetic vegetal aflat, în acest moment, la stațiunea legumicolă din Buzău și pe cuprinsul țării, care cuprinde peste 10 000 de soiuri de legume, plante medicinale și aromatice pe cale de dispariție.
Chiar dacă, în acest an, cantitatea de struguri produsă în județul Vrancea va fi mai mică decât cea din 2018, calitatea acestora este superioară, motiv pentru care, afirmă reprezentanții Direcției Agricole Județene (DAJ), anul acesta se vor obţine vinuri de excepţie.
„Recoltatul a început mai devreme în acest an, din cauza maturizării strugurilor. Recolta va fi influenţată cantitativ, dar calitativ strugurii din acest an sunt deosebiţi. Se vor produce nişte vinuri de excepţie. Concentraţia de zahăr din strugure, comparativ cu alţi ani, este destul de mare pentru acest moment. Zahărul este undeva de 200 de grame la litru”, este de părere şeful Inspecţiei vitivinicole din cadrul Direcţiei Agricole Vrancea, Gabriel Baiciu.
Conform sursei citate, producţia din acest an a fost influenţată de ploile de la începutul verii, dar şi de seceta din luna august.
„Având în vedere condiţiile meteo din perioada iunie-iulie, producţia din acest an a fost în mică parte compromisă din cauza ploilor, pentru că producătorii nu au mai putut efectua tratamentele la timp. Zonele cele mai afectate de ploi, dar şi de grindină au fost în podgoriile de la Coteşti, Urecheşti sau Popeşti. În luna august, am avut o perioadă de secetă, care este posibil să declanşeze un alt fenomen, respectiv să ducă la deshidratarea strugurilor”, a precizat oficialul DAJ, citate de Agerpres.
În 2019, producţia estimată la hectar este de aproximativ nouă tone, cu circa o tonă mai puţin decât anul trecut, când producţia a depăşit 10 tone la hectar.
Vrancea este judeţul cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie, având un patrimoniu viticol de aproximativ 26 000 de hectare, circa 10% din suprafaţa viticolă a României. În judeţ se produc anual circa 10 000 de vagoane de vin, echivalentul a 100 de milioane de litri de vin.
După zece ani de pauză în producția românească de tractoare, IRUM Reghin a demarat producţia de serie a primului astfel de utilaj 100% românesc, conceput şi construit de inginerii societăţii, lansat în toamna anului trecut la IndAgra.
Conform precizărilor făcute de directorul general al companiei, Mircea Oltean, pentru noul tractor agricol există un interes sporit. Utilajul este deja promovat și în Ungaria, țară în care vor fi livrate primele bucăți în luna septembrie a acestui an.
Fabrica din Reghin a fost fondată în anul 1953, pentru a repara utilaje şi mecanisme agricole şi forestiere. În anul 1993, familia Oltean a fondat grupul Maviprod, care a cumpărat, în 1996, pachetul majoritar de acţiuni de la IRUM Reghin. Aceasta din urmă a intrat, în anul 2007, într-un parteneriat cu Uzinele Tractorul din Braşov pentru a produce împreună un tractor agricol românesc, însă falimentul uzinei braşovene a pus capăt acestui proiect.
Cu toate acestea, trei ani mai târziu, IRUM Reghin a început producţia de tractoare agricole în parteneriat cu Uzinele Belarus.
În prezent, firma are aproape 500 de angajaţi, iar cifra de afaceri pe anul 2017, la nivelul grupului Maviprod, din care face parte şi IRUM, este de 40 de milioane de euro.
Producția de struguri a județului Arad pare să aibă de suferit în acest an, în condițiile în care viticultorii arădeni reclamă că aceasta ar fi compromisă, în mare parte, de porcii mistreţi, care s-ar fi înmulţit excesiv şi ar ataca în turme culturile, sesizări fiind depuse şi la autorităţi.
În Podgoria Aradului, care cuprinde mai multe localităţi şi are în centru zona viticolă Miniş, există sute de cultivatori, pe o suprafaţă de peste 3 600 de hectare, iar mulţi dintre ei acuză că porcii mistreţi le provoacă mari distrugeri, în acest an.
Distrugerea ar fi generalizată, susține unul dintre producători. El afirmă că porcii vin în turme și că niciodată nu s-a confruntat cu un atac al mistreţilor ca acum. Nicu Cojocaru a declarat, pentru presa centrală, că a angajat inclusiv paznici care fac zgomot pentru a alunga animalele, însă fără sorți de izbândă.
Pagubele sunt imense, mai precizează Cojocaru.
„Eu am pierderi majore din cauza mistreţilor. Doar în stropirea culturilor am investit 30 000 de lei în acest an, dar nu cred că voi reuşi să fac în total nici 3 000 de litri de vin. Cel puţin 40 de tone de struguri mi-au fost distruse de mistreţi, însă am vecini cu pierderi şi mai mari. Un italian, care are peste o sută de hectare, aproape că nu mai are ce recolta”, s-a plâns viticultorul.
Producătorii de struguri din Arad ar fi adresat inclusiv plângeri către autorităţi şi cer împuşcarea tuturor mistreţilor din zonă.
La Direcţia Agricolă Arad au fost înregistrate primele sesizări ale viticultorilor, iar în această perioadă se fac evaluări privind pagubele provocate de mistreţi, dar şi de căprioare.
Potrivit precizărilor făcute de șeful DAJ Arad, Ioan Martin, angajații instituției s-ar fi deplasat pe teren în zona Pâncota, de unde au primit primele reclamaţii.
„În cazul unui cultivator de acolo, s-au constatat distrugeri de 15 la sută, pe o suprafaţă de 24 de hectare de viţă-de-vie. Vom verifica situaţia şi la Şiria, unde se reclamă pierderi mai mari. Noi, conform legii, facem parte din comisia care stabileşte pagubele produse de animale sălbatice, iar pe baza documentelor întocmite, cultivatorii pot face demersuri pentru a obţine despăgubiri”, a menționat oficialul DAJ Arad.
sursa: Agerpres
În comparație cu luna iunie 2019, în iulie a.c., numărul de bovine sacrificate în unităţile industriale (abatoare) a scăzut cu 11,1%, iar cel al ovinelor şi al caprinelor abatorizate, cu 19,1% în aceeaşi perioadă, conform datelor date publicității luni, 9 septembrie 2019, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În contrapartidă, numărul de porcine şi de păsări sacrificate în abatoare a crescut cu 10,7%, respectiv cu 13,9%, în iulie, faţă de iunie 2019.
Față de aceeași lună a anului trecut, în iulie 2019, abatorizarea ovinelor şi a caprinelor a crescut cu 26,8%, iar sacrificările de păsări, cu 10,6%. În scădere, în acest interval, au fost bovinele, cu 2%, şi porcinele, cu 22,5%.
Greutatea în carcasă a bovinelor sacrificate în abatoare a scăzut, în luna iulie 2019, cu 9,2% faţă de luna anterioară a anului, iar greutatea în carcasă a ovinelor şi a caprinelor s-a diminuat cu 17,3% în iulie 2019, față de aceeaşi perioadă, potrivit sursei.
Creşteri ale greutăţii în carcasă, în iulie 2019 faţă de iunie a anului curent, s-au înregistrat la porcine, cu 7,2%, şi la păsări, cu 11,4%.
Comparativ cu luna iulie a anului 2018, în iulie anul curent, s-au înregistrat creşteri ale greutăţii în carcasă a ovinelor şi a caprinelor, cu 34,3%, şi ale greutăţii în carcasă a păsărilor, cu 9,3%, în timp ce greutatea porcinelor a scăzut cu 22%, iar greutatea bovinelor a scăzut cu 6,5%, precizează sursa citată.
Potrivit anunțului făcut de dr. ing. Dumitru Manole, vineri, 30 august 2019, cu ocazia conferinței „Adaptarea tehnologiilor de cultură din Dobrogea la schimbările climatice”, la data de 21 august a.c., a fost înființată Asociația pentru Cultura Florii-Soarelui, cu sediul la Stațiunea de Cercetări pentru Culturi Irigate „Dobrogea” – SCCI, Valul lui Traian.
Pe lângă fostul asociat al Sport Agra SRL și First Grain SRL, printre membrii fondatori ai noii organizații se mai regăsesc Joița Maria Păcureanu, vicepreședinte, laureată a premiului Pustovoit, în anul 2016, la Universitatea Trakya, din Turcia, prof. Ioan Viorel, prodecan USAMV, precum și Neculai Pârvu și Vasile Jinga, expert FAO, membru al Asociației Internaționale a Florii Soarelui cu sediul la Paris.
„La 21 august 2019, a fost înregistrată, la Judecătoria Constanța, Asociația pentru Cultura Florii-Soarelui. De unde a venit această idee – eram la o conferință internațională, la Universitatea Trakia, de la Edirne, când o personalitate mondială în cultura florii-soarelui, evident, o respect și nu-i dau numele, a încercat să ne dea lecții privind neonicotinoidele și arealele geografice ale răspândirii Tanymecusului în România (n.r. - Tanymecus Dilaticollis). De ce nu, în 1965, când regretatul profesor Alexandru Viorel Vrânceanu a creat soiul Record, iar eu am beneficiat, din partea Departamentului Agriculturii de Stat, la acea vreme din 1969, de un premiu din partea ministrului Ion Teșu, de 10 000 de lei, realizând cea mai mare producție de floarea-soarelui pe suprafața de 520 de hectare. Atunci n-a fost o producție prea mare – 2 850 de kilograme/ha. Mai este o motivație – Dobrogea ocupă, în cadrul structurii suprafețelor din România, undeva între 15 și 20 la sută. Din acest punct de vedere, avem foarte multe de discutat legat de cultura florii-soarelui. Mulțumesc ASAS și domnului director Ion Bulică pentru că sediul Asociației este la Statiunea de Cercetari pentru Culturi Irigate „Dobrogea” – SCCI, Valul lui Traian. Această asociație își propune creșterea performanței la hibrizii de floarea-soarelui. De asemenea, ne propunem programe de cooperare cu partenerii externi”, a precizat Manole, în cadrul conferinței.
Locul I în Europa
Anul trecut, țara noastră înregistrat o productie de peste 3,062 de milioane de tone de floarea-soarelui, mai mare cu 149 947 de tone, față de 2017. Astfel, România a ocupat locul I la producția de floarea-soarelui, la nivelul blocului comunitar (UE28), fiind urmată de Bulgaria, Ungaria, Franța și Spania, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Trei județe asigură aproape 25% din totalul producției, și anume județele Constanța (9,7%), Brăila (8,2%), respectiv Teleorman (7,5%).
Concret, în județul Constanța, producția a atins 296 518 tone (plus 37 908 tone), cu o medie la hectar de 3 715 kg, în timp ce, în Brăila, s-a înregistrat o cantitate de 252 635 de tone (minus 24 359 de tone), cu o medie de 2.953 kg/ha. Nu în ultimul rând, în Teleorman, recolta a fost de 228 300 de tone (plus 53.841), cu o producție medie de 3 591 kg/ha.
Județele cu cele mai mari producții medii la hectar au fost Vaslui (+28,8%), Călărași (+23,2%), Constanța (+22,2%), Mehedinți (+21,6%), respectiv Teleorman (+18,1%), potrivit datelor INS.
Pe de altă parte, diminuările cele mai semnificative au fost consemnate în Ilfov (-28,8%), Dâmbovița (-28,9%), Bistrița-Năsăud (-29,9%), Bihor (-32%) și Prahova (-32,8%).
În urma apariției în spațiul public a unor informații potrivit cărora România încalcă o serie de norme europene privind exportul de animale vii, Ministerul Agriculturii face următoarele precizări, printr-un comunicat de presă transmis la redacție vineri, 30 august 2019, „pentru corecta informare a opiniei publice”.
Concret, MADR precizează că „Anterior realizării transportului de ovine în Golful Persic, ANSVSA, autoritatea competentă pentru exportul animalelor, a transmis căpitanului navei instrucțiuni tehnice privind transportul în siguranță al animalelor, cu respectarea regulamentelor europene în domeniu. În premieră, pentru exporturile de animale efectuate din România către ţări terțe, sănătatea și bunăstarea animalelor au fost monitorizate pe întreaga durată a călătoriei de către un medic veterinar, care a asigurat şi asistența sanitară veterinară pentru animalele transportate.
Nava Al Shuwaikh, încărcată cu 66 000 de capete tineret ovin, a plecat din portul Midia, județul Constanța în data de 14 iulie 2019 și si-a încheiat călătoria în data de 6 august 2019, în portul Muscat, din Oman. Durata călătoriei a fost de 23 de zile, perioadă în care s-a înregistrat un procent de mortalitate de 0,5 % din totalul animalelor îmbarcate, procent care se încadrează în limita acceptată în astfel de situații, de maximum 1,5 % mortalitate tehnologic admisă.
ANSVSA a primit raportări zilnice privind starea de sănătate a animalelor, semnate de medicul veterinar prezent la bord, precum şi un raport final, întocmit de căpitanul navei. Animalele transportate pe punțile superioare nu s-au aflat sub acţiunea directă a razelor solare, acestea fiind acoperite. Temperatura a fost monitorizată zilnic, în toate zonele unde au fost cazate animalele, rapoartele veterinare indicând faptul că pe nicio punte nu a fost depăşit pragul de 35 de grade Celsius. Din datele incluse în aceste raportări, precum şi din fotografiile realizate pe durata călătoriei (atașate) a reieșit faptul că nu au fost înregistrate probleme majore privind sănătatea şi bunăstarea animalelor. Nu au fost semnalate astfel de probleme nici la destinație, unde s-a făcut debarcarea animalelor. Toate informațiile de mai sus sunt bazate pe documente semnate și asumate de către medicul veterinar care a însoțit transportul și de căpitanul navei.
De asemenea, pe toata durata transportului de ovine, au fost respectate normele referitoare la regimul de temperatură, de furajare și la necesarul de apă al animalelor.
România este a treia țară din Uniunea Europeană în sectorul creșterii ovinelor. De asemenea, exportul reprezintă un element important pentru acest sector, la nivelul anului 2018 exportându-se 48,5 mii de tone de carne de ovine. Interzicerea exportului către țările din zona Golfului Persic ar afecta grav interesele crescătorilor și ale exportatorilor de animale, având implicații sociale și economice greu de cuantificat”.
Potrivit studiului economic realizat de economistul Claudiu Cazacu, la cererea Animals Internațional, prin înlocuirea exportului de animale cu carnea congelată, țara noastră ar putea crea până la 5 311 locuri de muncă, valoarea adăugată brută prin crearea acestor locuri de muncă fiind estimată la 46,26 de milioane euro, anual.
Calculele sunt realizate în cazul scenariului care presupune o încetare a tuturor livrărilor internaționale (UE sau non-UE) pentru ovine și bovine, în mod etapizat, pe parcursul a patru ani.
Aceasta ar putea reprezenta o soluție pentru autoritățile de la București, în plin scandal al coșmarului a devenit realitate pentru oile din România exportate în Golful Persic.
Mai exact, Animals International cere infringement împotriva autorităților române care au trimis 66 000 de oi în miezul verii în țări de la Golful Persic, cel mai fierbinte loc de pe Planetă, în ciuda avertismentului Comisiei Europene (CE), care a cerut ca vaporul să nu părăsească România.
Într-o scrisoare recentă parvenită Animal International, ANSVSA susține că densitatea obișnuită a fost redusă cu 20% pe Al Suwaikh, vaporul reclamat. Dar dovezile prezentate deja de o organizație a CE dezvăluie că densitatea nu mai contează atunci când stresul termic depășește o anumită limită și că sute de animale au clacat la destinație. Investigatorii ONG-ului de protecția animalelor descrie „mormanul de animale moarte” filmat la punctul de descărcare din Golf. Aceștia au surprins și oi bătute la debarcare, când temperatura depășea 40 grade Celsius. Chiar dacă destinația inițială era Kuweit, vaporul a făcut alte patru opriri în Arabia Saudită, Dubai, Qatar și Oman.
Comisarul european Vytenis Andriukaitis i-a cerut ministrului Agriculturii din România, Petre Daea, să furnizeze rapoarte zilnice de călătorie.
„Aceste rapoarte nu pot fi adevărate. Al Shuwaikh este o vechitură sub standardele internaționale care, de exemplu, nu mai are voie să ia animale din Australia, începând cu ianuarie, pentru că accesul la animale este anevoios și ventilația proastă. Chiar dacă ar pune o singură oaie pe etaj, aceasta va suferi de stres termic, odată ce temperatura și umiditatea cresc pe vapor. Sistemele de ventilație de pe vapoare nu sunt capabile să reducă temperatura și umiditatea sub temperatura ambientală. De fapt, pe vapor sunt mereu cu 2 până la 6 grade mai mult decât afară. Puteau să reducă densitatea și cu 50%, și animalele tot erau expuse la condiții insuportabile de stres termic în lunile de vară de pe Marea Roșie și Golful Persic”, a spus Gabriel Păun, Directorul UE al Animals International.
Potrivit ministerului de resort de la noi din țară, acesta a fost primul transport. Peste un million de oi ar urma să fie în total exportate în Golf, anul acesta, pe lângă alte cel puțin un milion exportate spre Libia și Iordania. Aceste rute expun animalele la o combinație de umiditate și căldură care pot duce la colaps, iar în multe cazuri oile se coc de vii în propria piele în structurile metalice ale vaporului.
„Avem dovezi și filmări cu scene îngrozitoare adunate de-a lungul întregii călătorii, fără a menționa uciderea animalelor care s-a făcut fără asomare. Animalele acestea provin de pe pajiști verzi din Carpați. Un contrast inimaginabil cu locurile din Golf pe care oile trebuie să le îndure”, a adăugat Păun.
La capătul tunelului se arată, în sfârșit, o luminiță. Este vorba de un proiect de lege înregistrat la Parlamentul României chiar înainte de vacanță. Proiectul prevede, printre altele, că exporturile vor fi interzise pe timpul verii.
„Astăzi, am lansat petiția prin care toți parlamentarii sunt rugați să susțină această lege de bun simț. Măcar atât se poate face într-o primă fază”, a adăugat Păun.
LINK PETIȚIE: https://www.animalsinternational.org/take_action/eid-festival-2019/
Animals International a depus un raport complet de investigații la CE și a cerut demararea procedurii de infringement împotriva autorităților române.
Autoritățile sanitare veterinare din județul Dolj au anunțat că au fost depistate alte focare de pestă porcină africană (PPA) în comuna Călărași, miercuri, 7 august 2019.
Astfel, sunt confirmate în acest moment nouă focare de PPA și au fost sacrificaţi 259 de porci.
„Miercuri, am avut acţiune în satul Sărata, din comuna Călăraşi, şi au fost ucişi 259 de porci. S-au descoperit opt-nouă focare în sat şi, astfel, am decis în Centrul Local de Combatere a Bolilor să luăm măsura uciderii tuturor animalelor. Majoritatea localităţilor afectate sunt pe Valea Dunării, în total sunt 24 – 25 de localităţi în care s-a identificat existenţa virusului”, conform anunțului făcut, joi, 8 august 2019, de purtătorul de cuvânt al DSVSA Dolj, Costică Retea.
De la începutul apariţiei pestei porcine în Dolj, în acest an, au fost sacrificaţi aproape 3 000 de porci.
Medicii spun că virusul este foarte rezistent şi se aşteaptă ca, de la o zi la alta, să apară noi focare.
Prin vocile sale autorizate, Prefectura Galați a anunțat apariția unui nou focar de pestă porcină (PPA) într-o gospodărie din comuna Negrilești, aproape de granița cu Republica Moldova, motiv pentru care s-a demarat eutanasierea tuturor suinelor din exploatații, miercuri, 7 august 2019.
„S-a decis, astfel, uciderea preventivă a suinelor din această localitate; interzicerea ieșirii din exploatații a cărnii, a produselor din carne de porc, a furajelor, a ustensilelor și a altor obiecte susceptibile de a transmite boala; interzicerea ieșirii animalelor din specia suine din exploatațiile suspecte, iar pentru celelalte specii doar cu acordul DSVSA; instituirea unei zone de control temporar în jurul exploatației, unde se vor aplica măsuri de prevenire a difuzării bolii din focar etc.”, afirmă reprezentanții Executivului în teritoriu.
La Negrilești sunt înregistrate 143 de curți, cu un efectiv de 464 de porci.
În această vară, în județul Galați au fost eutanasiați peste 500 de porci ca măsură de prevenire a răspândirii pestei porcine.
Ca urmare a controalelor efectuate în cursul lunii iulie, inspectorii sanitari veterinari au dat amenzi de 857 600 lei în unităţi din industria agroalimentară, anunță vocile autorizate ale Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
Verificările s-au desfășurat în unităţile care desfăşoară activităţi în domenii precum fabricarea produselor de morărit, a pâinii şi a produselor de patiserie, a altor produse alimentare, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice, precum şi unităţi de depozitare - alimentare, seminţe, legume fructe.
„Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, prelucrate, precum şi cele de depozitare a materiilor prime şi a produselor finite, controlul dăunătorilor, evidenţa documentelor şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţii”, precizează ANSVSA.
Cele mai mari amenzi au fost aplicate în judeţele Sibiu - 169 500 de lei (corpuri străine în pâine, igienă, etichetare, depozitare, trasabilitate necorespunzătoare, întreţinere spaţii), Bistriţa-Năsăud - 155 000 de lei (igienă necorespunzătoare, pereţi cu porţiuni degradate, porţiuni cu mucegai, recipiente neigienizate, ustensile depozitate necorespunzător, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, lipsă echipament de protecţie, stare de sănătate neatestată, lipsă dezinfectanţi, produse alimentare fără elemente de identificare sau etichete nelizibile, produse modificate organoleptic, lipsă înregistrări temperatură, lipsă efectuare acţiuni de dezinsecţie-deratizare) şi Cluj - 114 800 de lei (lipsă document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, igienă necorespunzătoare navete, depozitare şi etichetare necorespunzătoare).
Totodată, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, a contaminanţilor, a aditivilor şi a substanţelor interzise, precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.
Tractorul românesc poate fi unul dintre produsele care să relanseze exportul autohton, consideră ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ştefan Radu Oprea, după o vizită la o companie românească, în cadrul căreia a omologat un nou tractor de concepţie proprie.
„IRUM - o companie românească, a omologat noul tractor de concepţie proprie. Familia Oltean a investit în centrul de cercetare-dezvoltare, pariind pe creativitatea inginerilor autohtoni. Unii s-au întors chiar din Italia. Şi au reuşit. I-am vizitat cu un scop precis. Să le propun atacarea pieţelor tradiţionale, unde tractorul românesc este cunoscut şi apreciat pentru robusteţea lui. Lucrul acesta poate fi realizat inclusiv cu sprijinul consilierilor economici prezenţi pe aceste pieţe şi prin intermediul programelor de promovarea a exportului sau a misiunilor economice. Cred că tractorul românesc poate fi unul dintre produsele care să relanseze exportul autohton. Mizând pe această reușită, Reghinul poate deveni un nou pol de dezvoltare. În jurul unei linii de asamblare, pe o rază de 100 de kilometri, de obicei, apar investițiile firmelor furnizoare de subansamble. Deci și alte companii pot profita de succesul tractorului românesc”, a scris ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat pe pagina de Facebook a instituţiei.
Potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în primele patru luni ale acestui an, țara noastră a importat tractoare în valoare de 230,462 de milioane euro, în scădere cu 3% faţă de perioada similară din 2018 (237,427 milioane euro).
În ianuarie 2019, importurile de tractoare au totalizat 44,178 de milioane de euro, în februarie 57,862 de milioane de euro, în martie 69,025 de milioane de euro şi în aprilie 59,397 de milioane de euro, şi au reprezentat 0,8% din totalul importurilor.
Importurile de tractoare au crescut anul trecut cu 3,7%, de la 688,452 de milioane de euro în 2017, la 714,121 milioane de euro.
Agricultura României avea, la finele anului trecut, peste 209 000 de tractoare, conform datelor prezentate de ministrul Agriculturii, Petre Daea, în noiembrie 2018.