Târg de produse agroalimentare „Mâncăm și trăim românește”, în contextul Zilei Naționale a României – 1 Decembrie
În perioada 29 noiembrie – 1 decembrie 2019, cu ocazia Zilei Naționale a României, MADR își deschide porțile pentru a găzdui o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare românești.
Ministrul Nechita-Adrian Oros va deschide oficial evenimentul, vineri 29 noiembrie, la ora 11:00 și cu această ocazie va înmâna grupurilor aplicante dovada înregistrării în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate pentru cele două produse recent recunoscute, ”Cârnați de Pleșcoi” și ”Telemea de Sibiu”.
Cei interesați vor avea posibilitatea de a achiziționa produse recunoscute și în curs de recunoaștere pe scheme de calitate naționale și europene. De asemenea, vor fi expuse spre vânzare produse din lapte și carne, dulcețuri, miere şi produse ale stupului, zacuscă etc.
Vizitatorii târgului de 1 Decembrie, „Mâncăm și trăim românește”, sunt invitați să descopere gustul bucatelor din diferite regiuni ale României, brânză, smântână, caşcaval, telemea, brânză de burduf în coajă de brad şi în membrană naturală, caş, cârnaţi de porc, slănină afumată, caltaboş, jumări, cârnaţi de casă, drob de porc, lebăr, tobă de casă, jambon afumat, muşchi afumat, salată de icre de crap sau de ştiucă, batog sau pastramă, macrou afumat la rece, sardeluţe, păstrăv afumat în cobză de brad, cozonac, prăjituri, pită coaptă pe vatră, siropuri, gemuri, dulceţuri din fructe, băuturi spirtoase și vinuri.
Ziua de 1 Decembrie este un bun prilej de a le reaminti consumatorilor savoarea gusturilor de altădată, atât de apreciate de-a lungul timpului și căutate din ce în ce mai mult în prezent, motiv pentru care invităm un număr cât mai mare de vizitatori să ni se alăture pentru a sărbători împreună Ziua Națională a României.
Menționăm că târgul va fi deschis de vineri până duminică, între orele 10:00 - 17:00.
Agricultura evoluează, nu și Romexpo
Trag un semnal de alarmă. Nu e strigătul doar al unui simplu vizitator, ci al întregii agriculturi care, de aproape 25 de ani, toamnă de toamnă, ajunge în acest loc, un spațiu expozițional în mare parte degradat, înțelegând prin aceasta absolut toate formele termenului de degradare.
„Cere și ți se va da”. Ca expozant, plătitor al unui spațiu închiriat, poți cere ce vrei, că oricum nu ți se dă, nu te aude nimeni. La Romexpo, o afacere a statului român, acesta fiind acționarul majoritar, întâlnești aceeași relație contribuabil – stat (privat – funcționar public). Îți convine, bine, nu-ți place, iarăși bine. În urmă cu ceva vreme, după multe încercări de dialog cu reprezentanții Romexpo și organizatorii târgului Indagra, după numeroase expuneri ale problemelor centrului expozițional și propuneri de soluții, Asociația Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România (APIMAR) a boicotat câțiva ani această expoziție a toamnelor românești. S-au reîntors de o scurtă perioadă, însă companiile distribuitoare de tehnică agricolă n-au făcut-o pentru că organizatorii Indagra și-au plecat urechile la doleanțele lor, ci pentru cei câțiva fermieri reali care mai ajung pe la acest târg și care voiau să-și găsească acolo furnizorii de utilaje.
Indagra înseamnă agricultură, alimentație, ambalaje, băuturi. În fiecare an, scade numărul vizitatorilor cu adevărat interesați de produsele expuse, crescând numărul orășenilor veniți pentru mâncare, băutură, pixuri, șepci, pliante... Organizatorii comunică 50.000-60.000 de vizitatori, iar când întrebi firmele care activează în sectorul agricol, afli că s-au vizitat unii pe alții și, în cea mai mare parte din timp, s-au plictisit pe la standuri. Bani cheltuiți, mulți bani, și timp pierdut. Vânătorii de pixuri și șepci, de fapt, îngroașă statistica privind numărul de vizitatori.
Spuneam că un expozant cheltuie mulți bani la Indagra. La ediția de anul acesta, îmi zicea un patron de firmă care comercializează utilaje că, de 15 ani de când participă, și-a făcut un calcul: a cheltuit 500.000 de euro. O firmă, în 15 ani, cinci zile pe toamnă! „Anul acesta, în sfârșit, au modernizat grupurile sanitare de aici, din cupolă”, mi-a spus omul. De vreo doi ani, sunt funcționale două pavilioane/hale noi, B1 și B2, într-adevăr moderne. Două, în 30 de ani! Iar la Romexpo, anual, au loc zeci de târguri și multe alte manifestări din care se încasează bani frumoși. Pe aleile din expoziție, dacă nu ești atent, riști să-ți rupi picioarele. Bucăți de asfalt decopertate, borduri lipsă. Parcările, oricum neîncăpătoare, au bariere, dar din multe lipsește cu desăvârșire asfaltul, iar pe întuneric poți nimeri într-o groapă. Cu toate că pavilionul central, atât cupola, cât și restul halelor vechi arată ca pe vremea lui Ceaușescu și oricând te poți trezi cu tencuiala-n cap, organizatorii se încăpățânează să bage și acolo expozanți. Dar nu vă imaginați că aceștia plătesc puțin pe metrul pătrat, pe priză, lumină și restul utilităților, că nu e cazul. Oh, și câte și mai câte neajunsuri sunt! Nu există o logică în amenajarea expoziției. Sunt de-a valma. Și indicatoarele sunt inexistente, în căutarea unei companii ori a unui sector din marea agricultură, te orientezi… după soare. În fapt, dai telefon la expozant și te direcționează. De la an la an, produsele tradiționale sunt tot mai dosite printre hale.
Accesul este dificil. Mulți fermieri au renunțat să viziteze Indagra și, din această cauză, traficul din București îi ține departe de târgul toamnei, cândva cel mai mare din România, dar care, acum, pare că se micșorează de la ediție la ediție.
Având în vedere că orașele sunt din ce în ce mai aglomerate, agricultura azi nu mai are ce căuta în mijlocul localităților.
Am auzit și varianta că nici agricultorul român nu mai are așa un mare apetit pentru târguri. Oare așa să fie? Atunci, de ce frecventează toate marile expoziții din lume? Este clar că la noi e problema, că pe meleagurile noastre ceva nu merge așa cum ar trebui.
Să luăm exemplul celui mai mare târg de tehnică agricolă din lume, Agritechnica, desfășurat o dată la doi ani, toamna, tot în hale și pe betoane ca la Romexpo.
Spațiul expozițional de la Hanovra este la o margine de oraș și se întinde pe o suprafață de vreo 60 de hectare. La fiecare ediție, numărul expozanților se apropie de 3.000, firme din peste 50 de țări, iar numărul vizitatorilor depășește cifra de 500.000, vin din 130-135 de țări. Credeți-mă, nu prea găsești la expoziția de la Hanovra gură-cască, nu vezi că se cerșesc pliante, pixuri, pălării ș.a.m.d. Biletele nu sunt ieftine, nici cazările în zonă, pe care trebuie să le faci cu circa un an înainte, nu costă puțin. Însă, cu siguranță, ceea ce găsesc vizitatorii la târg îi determină să nu se uite la bani.
Și n-am auzit niciun expozant să se plângă de organizatori. N-or fi nici nemții perfecți, dar probabil că dacă apare o problemă, ea este rapid rezolvată.
Spațiul expozițional unde are loc Agritechnica stă extraordinar la infrastructură.
Are propria gară, are stații de tramvai, dispune de propria linie de autobuz cu aeroportul și cu centrul orașului, are autobuze interne care te duc de la o hală la alta și la parcare. Este spectaculos, accesibil, indicat foarte bine.
Să revenim la noi. Vă rog să priviți cifrele de mai sus și să vă uitați acum la Romexpo. Se întinde pe o suprafață de 10 hectare, bagă de-a valma agricultura cu mâncarea, băutura și ambalajele, are vreo 900 de companii expozante pe o suprafață de puțin peste 5 hectare. Despre acces, infrastructură și vizitatori, am pomenit mai devreme.
Mă întreb și vă întreb, în afară de faptul că Romexpo, implicit statul, face o afacere bună cu Indagra, cui mai folosește, în prezent, acest târg? Agricultorul și-a pierdut interesul, furnizorii de input-uri, la fel.
Dacă agricultura românească are nevoie într-adevăr de un târg în perioada de toamnă, în Capitală, atunci să fie făcut ca la carte, să fie adaptat realităților actuale.
Dacă doar statul are de câștigat, atunci să vină altcineva și să facă la o margine de București o expoziție precum cea de la Hanovra. Și o dată la doi ani. Un an să fie despre echipamente agricole, semințe, de tot ce ține de nevoile unei ferme vegetale, iar alt an să fie despre zootehnie.
Centrul expozițional Romexpo nu-și mai are locul în agricultură.
Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 01-14 noiembrie 2019
Foto: economistul.ro
„Soare cu dinți” pentru fermierii bistrițeni. An bun pentru o cultură agricolă, dar dezastruos pentru altele
Față de toamna anului trecut, în această perioadă, agricultorii din judeţul Bistriţa-Năsăud raportează producţii mult mai bune la cartof, potrivit raportului prezentat miercuri, 27 noiembrie 2018, de către şeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ), Nuţu Tabără, în cadrul şedinţei Colegiului prefectural.
Pe de altă parte, la recolta de porumb (principală la nivel de județ), dar în special la producțiile din pomicultură se înregistrează creșteri negative pe fondul condiţiilor meteorologice neprielnice.
Concret, cartoful a fost cultivat pe 7.243 hectare, cu 1.619 hectare mai multe decât în 2018. Recolta obţinută în acest caz a fost de 11.250 kg/ha, cu peste 25% mai mare raportat la rezultatele din 2018.
Tot în anul acesta, porumbul s-a cultivat pe 22.160 de hectare, cu 1.200 hectare în plus faţă de 2018, însă randamentul la hectar s-a situat la un nivel de 5.850 de kg, cu circa 27% sub nivelul înregistrat în anul precedent.
Cea mai afectată a fost pomicultura, unde fermierii au obţinut producţii şi cu 77% mai mici decât anul trecut.
Producţia de mere de anul acesta a fost de 3.883 kg/ha, cu 77,42% mai mică, cea de pere a scăzut cu 75,64%, ajungând la 2.557 kg/ha, iar cea de prune a fost mai mică cu 56,37%, ajungând la 6.806 kg/ha.
În ceea ce priveşte viticultura, s-au înregistrat recolte mai mari cu 20% la strugurii de masă şi cu circa 14% mai mici la strugurii pentru vin.
„A fost un an atipic din punct de vedere meteorologic, începând cu acele îngheţuri târzii de primăvară, continuând cu inundaţiile din primăvara acestui an, vreo două-trei reprize de gheaţă, care au afectat anumite zone ale judeţului, şi, bineînţeles, seceta - noi am fost catalogaţi la un regim pedologic moderat, dar s-a resimţit şi la noi acest lucru. Toate acestea au făcut ca, de data aceasta, producţiile să nu mai fie, evident, de departe, cele de anul trecut. (...) Totuşi, producţiile de anul acesta - sigur, diminuate în comparaţie cu cele de anul trecut - sunt, să zicem, rezonabile”, a completat șefulicialul DAJ pentru corespondenții presei centrale.
Oros dispune verificări la centrele de unde s-au colectat ovinele înecate
Ca urmare a incidentului de duminică, 24 noiembrie 2019, prin care vaporul Queen Hind, cu destinaţia Arabia Saudită, având la bord 14.600 de capete de tineret ovin, s-a înclinat periculos în timpul operaţiunilor de pilotaj pentru dirijarea navei în larg, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a dispus verificări suplimentare privind centrele de colectare de unde au fost trimise animalele.
„În momentul în care am fost informat despre accidentul din portul Midia, am luat legătura de îndată cu președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Dr. Csutak Laszlo Nagy, care mi-a comunicat detalii privind condițiile de bunăstare și sănătate la îmbarcarea animalelor pe navă. De asemenea, am solicitat verificări suplimentare privind centrele de colectare de unde au fost trimise animalele (documente de mișcare, certificate sanitare veterinare de transport animale vii, bonuri de achiziție etc.)”, a precizat ministrul de resort prin intermediul unei informări transmise presei.
El nu precupețește niciun efort și arată cu degetul spre fostul șef al ANSVSA, Geronimo Brănescu, oficial care a modificat legislația privind organizarea și funcționarea ANSVSA și a plasat punctele de inspecție la frontieră, din subordinea ANSVSA central în subordinea directorului executiv la nivel local.
„Nava a fost autorizată de către DSVSA Constanța din luna martie 2019. Precizăm că actualul director DSVSA Constanța, Geronimo Brănescu, încă din 2018, când era președintele ANSVSA, a modificat legislația privind organizarea și funcționarea ANSVSA trecând punctele de inspecție la frontieră din subordinea ANSVSA central în subordinea directorului executiv la nivel local, în acest caz, a directorului executiv DSVSA Constanța”, a menționat Nechita-Adrian Oros. „Singura instituție abilitată pentru a autoriza și a monitoriza condițiile de bunăstare și sănătate pentru transportul animalelor vii este ANSVSA, prin punctele de inspecție la frontieră”.
Ministrul Agriculturii face referire inclusiv de tergiversarea inițiativei sale legislative privind respectarea condițiilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului și în afara Uniunii Europene, până la destinație, conform Regulamentului 1/2005 privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe.
„Am atras atenția încă de anul trecut asupra neconformităților privind bunăstarea și sănătatea animalelor în timpul transportului animalelor vii, ovine, în special, din România către state terțe, mai ales în zona Golfului. De asemenea, am subliniat și condițiile total dezavantajoase din punct de vedere economic ale comerțului cu animale vii. Am depus în acest sens, încă din luna iulie a anului 2019, un proiect de lege privind respectarea condițiilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului și în afara Uniunii Europene, până la destinație, conform Regulamentului 1/2005 privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe. Prin acest proiect se impunea, astfel, prezența unui medic veterinar la bord pe toată durata călătoriei, care să completeze un raport zilnic de transport, un raport de sfârșit de călătorie, precum și criterii de respingere a îmbarcării animalelor la bord”, a adăugat ministrul cabinetului Orban.
În acest moment, echipe mixte ale Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, ale ANSVSA și ale Ministerul Apelor și Pădurilor fac verificări privind respectarea prevederilor legale.
„De îndată ce vor fi disponibile rezultatele anchetei, acestea vor fi aduse la cunoștința opiniei publice”, a conchis Oros.
Nici ministrul Transporturilor nu a stat degeaba în acest caz
Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a dispus luni, 25 noiembrie 2019, investigaţii asupra incidentului din portul Constanţa, în care o navă care avea la bord 14.600 de ovine s-a înclinat la 60 de grade, rămânâd la marginea şenalului navigabil.
După ce, în timpul manevrei de plecare din portul Constanța – zona Midia, nava Queen Hind, cu pavilion Palau și destinația Jeddah – Arabia Saudită, având la bord 14.600 capete ovine vii, s-a înclinat la 60 grade, a balansat până în malul de pământ unde a rămas lipită cu tot bordul tribord în marginea șenalului navigabil, ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Lucian Bode, a dispus, la prima oră a dimineții, prin ordin de ministru, inițierea investigației tehnice privind siguranța și constituirea comisiei de investigație.
Tot în acest context, ministrul Lucian Bode a semnat și un ordin comun alături de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe și Dr. Csutak Laszlo Nagy, președintele Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, pentru constituirea de echipe mixte care vor verifica modul în care au fost respectate prevederile legale privind încărcarea-descărcarea, îndeplinirea serviciilor de siguranță maritimă, gradul de poluare, contaminarea apei în urma incidentului, respectarea condițiilor de transport privind suprafața necesară îmbarcării, verificarea documentelor însoțitoare, dar și alte elemente ce pot rezulta în urma investigațiilor.
Filmul dezastrului ovin din portul Midia. Versiunea ANSVSA
Printr-un comunicat de presă remis la redacție luni, 25 noiembrie 2019, vocile autorizate ale Agenției Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVA) au precizat că vaporul Queen Hind, cu destinaţia Arabia Saudită, pe care au fost îmbarcate 14 600 de capete de tineret ovin și care s-a înclinat periculos în timpul operaţiunilor de pilotaj pentru dirijarea navei în larg, era autorizat sanitar veterinar pentru transportul de animale vii de către DSVSA Constanţa, în luna martie 2019.
Potrivit precizărilor agenției, în data 23 noiembrie 2019, sub supravegherea medicilor veterinari oficiali, a început îmbarcarea ovinelor pe vaporul Queen Hind, cu destinaţia Arabia Saudită, îmbarcarea finalizându-se în data 24 noiemrie 2019.
Vaporul a fost autorizat sanitar veterinar pentru transportul de animale vii de către DSVSA Constanţa, în luna martie 2019, pe baza evaluării realizate în conformitate cu prevederile legislaţiei UE şi naţionale în vigoare: Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2005, respectiv Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
„În conformitate cu procedura specifică privind controlul la frontieră al bunăstării animalelor vii destinate exportului, medicii veterinari oficiali au verificat animalele, vaporul şi documentele.
S-a constatat că animalele erau clinic sănătoase şi apte pentru transport, iar densitatea prevazută de legislație era respectată”, se menționează în document.
Încărcarea cu animale a navei s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1/2005 privind suprafaţa care trebuie alocată pe cap de animal. Pe nava respectivă, cu o suprafaţă totală utilă de 5 011 mp, au fost îmbarcate 14 600 de capete de tineret ovin, cu o greutate medie de 47,46 kg/cap de animal.
„Precizăm ca spatiul alocat pe cap de animal a fost cu 10% suplimentar față de cel prevăzut de legislatia în vigoare”, au adăugat autoritățile.
De asemenea, s-a verificat încărcarea corespunzătoare a navei cu apă şi furaje, ţinând cont de durata preconizată a călătoriei, precum și funcționalitatea echipamentelor obligatorii, cum ar fi cele de adăpare, de ventilație forțată, de desalinizare etc.
La scurt timp după plecarea transportului, a avut loc înclinarea navei în timpul operaţiunilor de pilotaj pentru dirijarea navei în larg.
După producerea accidentului, s-a asigurat prezenţa serviciilor veterinare în punctul de ieşire Midia. La solicitarea acestora, a fost prezent și medicul veterinar de liberă practică angajat al operatorului economic, pentru a asigura asistența veterinară.
Pentru salvarea animalelor, alături de echipele ISU au venit două nave ale Gărzii de Coastă și membrii unui ONG specializat în intervenții în Marea Neagră.
Animalele salvate până în prezent, în număr de 33, au fost cazate într-un adăpost special amenajat în Punctul de Ieșire Midia, unde li s-au asigurat hrană și apă.
Acțiunea de salvare continuă, animalele care vor fi recuperate de pe vas vor fi cazate în același adăpost, urmând ca, după verificarea stării lor de sănătate, să fie transferate cu mijloace de transport rutier, la ferma de origine, aflată la 5 km distanţă.
„Serviciile veterinare se află la fața locului și colaborează cu celelalte instituții implicate în acțiunea de salvare, pentru a asigura respectarea normelor de protecție a animalelor, conform competențelor”, se menționează la finalul documentului de presă.
14.600 de oi condamnate la moarte
Animals International condamnă tragedia din portul Midia, unde vaporul Queen Hind, încărcat cu 14 600 de oi, s-a răsturnat ieri dimineață.
„Această tragedie putea fi evitată dacă existau proceduri pentru astfel de situații de urgență și, mai ales, dacă România ar exporta carne, în loc de animale vii”, acuză Gabriel Păun, directorul UE al Animals International.
Filmările teribile obținute ieri și astăzi de investigatorii Animals International demonstrează că, în afara curajului extraordinar al unor indivizi care au salvat echipajul navei și 32 dintre cele 14 600 de animale, lipsa unui protocol de urgență și a unei legislații stricte pentru transportul maritim al animalelor pot duce cu ușurință la astfel de tragedii.
„Imaginile pe care le-am obținut includ mii de animale prăbușite în pereții laterali ai vasului înainte ca acesta să intre sub apă și animalele să se înece, urmate de filmări de astăzi dimineață, cu animale moarte plutind pe apă. Nava a fost abandonată pe timpul nopții, iar dimineață nu s-a efectuat nicio operațiune de salvare pentru bietele animale”, a adăugat Păun.
Queen Hind a fost implicată, în decembrie 2018, într-un incident pe Marea Marmara, unde s-a defectat motorul, nava plutind zile în șir în derivă, după care a realizat, până ieri, mai multe transporturi cu animale vii din România spre Iordania, dar și spre Arabia Saudită, Dubai și Qatar. Ultimul transport fusese realizat din portul Midia, de unde nava plecase, la 1 noiembrie, spre portul Jeddah, din Arabia Saudită, unde ajunsese la 9 noiembrie. La 10 noiembrie, nava a pornit din Jeddah cu destinația Midia, unde vasul a revenit la 23 noiembrie.
„Suspectăm o supraîncărcare a navei și o proastă distribuție a greutății care au dus la înclinarea decisivă a navei și răsturnarea pe o parte”, a adăugat Păun. „Cerem o anchetă încrucișată a Ministerului Agriculturii și a celui al Transporturilor, pentru a se verifica cauzele tragediei, precum și în ce fel legislația pentru bunăstarea animalelor și pentru transportul maritim au fost respectate și unde acestea necesită îmbunătățire urgentă”.
ACEBOP dă cărțile pe față: inițiativa legislativă Oros-Cîțu „se tot plimbă” prin Parlament
De aproape doi ani, o iniţiativă a parlamentarilor Florin Cîţu şi Adrian Oros, realizată cu experţi din ONG-uri şi medici veterinari din organizaţii profesionale, „se tot plimbă” prin Parlamentul României, pentru că transportatorii nu sunt de acord să investească în mijloacele de transport vechi, care afectează animalele.
„Există un ordin comun ANSVSA cu Ministerul Transporturilor care a rămas o amintire pe hârtie. Domnule Ministru al Transporturilor, vă rugăm să luaţi atitudine! Ne sună medici veterinari din Satu Mare, Arad, Cluj - au ajuns la cuţite cu transportatorii care duc animalele noastre în Turcia, în condiţii mizerabile. Veterinarii nu vor să aprobe aceste transporturi şi suportă injurii şi ameninţări! Vrem soluţii urgente, suntem ţară comunitară, ne facem de râs! Pentru propuneri legislative bune se pare că nu a fost loc, în schimb a trecut în vară o propunere de autorizare de urgenţă a navelor de transport animale vii pentru că există anumite interese”, avertizează președintele ACEBOP, Mary Pană.
Pană afirmă că dezastrul de duminică, 24 noiembrie 2019, când un vas încărcat cu 14 600 de ovine s-a scufundat parţial în portul Midia, este rezultatul acelui ordin, motiv pentru care ea solicită modificarea legislaţiei.
„Solicităm urgent revizuirea legislaţiei, inclusiv proceduri în caz de criză, pericol de afectare a animalelor şi orientarea în noua PAC 2021-2027 către comerţul internaţional al României cu produse cu valoare adăugată - carne în carcasă, nu animale vii! Dacă nu suntem capabili să protejăm animalele în cadrul transporturilor pe distanţe lungi, măcar să avem coloană vertebrală să le interzicem. Noi apărăm drepturile fermierilor, dar ţinem, în primul rând, la dreptul la viaţă al animalelor”, se menționează într-un comunicat ACEBOP remis presei.
Reprezentanții organizației solicită, pe această cale, o anchetă urgentă a instituţiilor responsabile şi pedepsirea celor vinovaţi de „dezastrul transportului maritim de animale vii din România”.
„Membrii ACEBOP sunt consternaţi de dezastrul transportului maritim de animale vii din România, de uciderea a mii de ovine (...), din motive neelucidate. Mii de suflete nevinovate care au murit din cauza - se spune - a unor manevre navale greşite. Noi nu acceptăm astfel de explicaţii, solicităm anchetă urgentă a instituţiilor responsabile, pedepsirea celor vinovaţi după legea românească de bunăstare a animalelor”, subliniază preşedintele Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Ovine, Caprine şi Porcine din România (ACEBOP), Mary Pană.
Nava Queen Hind, sub pavilion Palau, de 3785 tdw, încărcată cu 14 600 de oi şi un echipaj de 22 de marinari de naţionalitate siriană, s-a scufundat parţial pe bordul drept, duminică dimineaţa, în bazinul Portului Midia, după ce a plecat de la chei, a informat Inspectoratul Poliţiei Judeţene (IPJ) Constanţa.
Potrivit sursei citate, apelul de urgenţă a fost primit la ora 11:51, prin dispeceratul 112, fiind solicitată intervenţia pentru salvarea echipajului de la bord şi a unui marinar căzut în apa Portului Midia.
Marinarul căzut peste bord a fost salvat de către autorităţile portuare, atât el, cât şi colegii săi preluaţi de pe navă fiind aduşi în siguranţă, la chei, de către angajaţii Căpităniei Portului Midia. Marinarul recuperat din apă a primit îngrijiri la ţărm, dar a refuzat transportul la spital.
Până la ora 16:30, aproximativ 40 de oi dintre cele 14 600 aflate la bordul navei Queen Hind au fost salvate.
Planul Național Strategic pentru agricultura românească, creșterile de prețuri și situația produselor tradiționale, discutate la „Romanian Food & Agribusiness Conference 2019”
În 15 noiembrie 2019, BusinessMark a organizat a VII-a ediție a „Romanian Food & Agribusiness Conference”, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel.
În cadrul acestui eveniment, invitații au vorbit despre starea agriculturii românești, Planul Național Strategic (PNS), dublul standard, produsele tradiționale românești și fluctuația prețurilor produselor. Mai mult, cei mai importanți jucători din industrie au trecut în revistă oportunități și soluții pentru creșterea business-urilor din acest sector.
Evenimentul a fost deschis de Viorel Morărescu, director în cadrul Ministerului Agriculturii, care a vorbit atât despre măsurile pregătite de MADR pentru a crește potențialul agricol al României pe termen mediu și lung, cât și despre obiectivele noii politici agricole, Planul Național Strategic și soluțiile pentru revitalizarea spațiului rural.
„Pentru anul 2020, Ministerul Agriculturii își propune să susțină fermierii, atât cu fonduri de la UE, cât și cu fonduri proprii. S-a constituit și un grup de lucru, iar un lucru îmbucurător este că foarte multe asociații, institute și entități și-au arătat interesul pentru ca noul PNS pentru 2021 să răspundă intereselor fermierilor. Ținând cont și de experiența anilor anteriori, putem corecta ceea ce nu a funcționat în trecut. Vrem, pe viitor, să dezvoltăm partea de procesare, de produse românești, pentru dezvoltarea locurilor de muncă și a industriei, atât pe orizontală, cât și pe verticală. Sunt o serie de programe susținute din fonduri naționale – cum ar fi Programul „Tomata”. Din punctul meu de vedere, toți banii care s-au primit s-au investit în solarii moderne, suflante pentru încălzire și echipamente specifice. Consider că e un lucru benefic pentru fermieri, însă problema e a intra în piață și în supermarketuri. E nevoie de forme asociative – fie că vorbim de cooperative, de grupuri de producători. Fermierii au nevoie de mai multă susținere, ceea ce nu se regăsește întotdeauna la nivel de județ”, a spus el.
A urmat Sorin Minea, președinte ANGST, președinte Romalimenta, care a vorbit despre produsele tradiționale românești.
„Produse tradiționale sunt făcute de toate fabricile din România – e un fel de fraudă. Este cel mai prost an pentru industria cărnii. Suntem într-un moment dezastruos. Aruncăm cu bani în stânga și în dreapta și nu vedem nimic. Fiecare va cumpăra ce consideră că e mai bun și mai ieftin, produsele nu au nicio treabă cu patriotismul. Dacă vorbim despre produse naționale, respectați tot: o rețetă națională – care nu se numește tradițională. România are mai multe produse tradiționale decât toată Europa la un loc. Surpriza va fi că produsele din comunitatea UE vor invada piața, pentru că produsele românești sunt scumpe. Ni se vorbește despre legume și fructe românești – avem nevoie de semințe românești. Dacă luăm semințe de roșii din Olanda, dar le cresc în România, sunt roșii olandeze, nu românești. Nu îi acuz pe fermieri, dar la ora actuală România risipește bani și este într-o situație dramatică, din cauză că nu funcționează. În 30 de ani, industria românească a creat senzația că produsele românești sunt mediocre; produsele de calitate foarte bună sunt scumpe și nu sunt românești”, a reacționat el.
În continuare, Dorin Cojocaru, Președinte al APRIL – Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, a vorbit despre necesitatea implementării Programului Național Strategic.
„Între 2020 și 2027, prioritatea este PNS – Programul Național Strategic. Suntem în întârziere, dar dacă nu se realizează, riscăm să pierdem 20 de miliarde de euro. Chiar înainte să apară noul guvern, 29 de asociații din agribusiness realizaseră un consorțiu pentru a lucra în paralel la PNS, pentru că politicienii vin și pleacă. Noi riscăm să pierdem banii din acest domeniu. Rugămintea către Ministerul Agriculturii e să îi consulte pe cei ce sunt reali în acest domeniu și să creeze strategii. Să ne gândim că, dacă până acum 10-20 de ani, aveam o economie ciclică, acum piața e atât de volatilă, încât se schimbă la 6 luni. Eu văd în 2020 o evoluție destul de volatilă – uitați-vă la evoluția untului. Trebuie să fim atenți la ce riscuri se creează în piață”.
Florin Căpățână, Quality Director, Auchan Retail România, a avertizat că există posibilitatea unei noi majorări de prețuri: „Vor crește niște prețuri. Cu îngrijorare, mă întreb ce va urma. La finalul zilei, eu sunt consumator. Toate aceste lucruri se regăsesc în aceste prețuri. La finalul zilei, stai să te întrebi: prețul nu mai are legătură cu ce a avut acum 6 – 8 luni. Vin sărbătorile și, pe lângă carne, mai avem produsele lactate. Toate aceste produse, dacă vor atinge un maxim istoric, va fi dincolo de suportabilitatea celor ce se numesc clienți. Tot ceea ce a fost în ultima perioadă, a fost un amalgam pe care am încercat să îl înțelegem. Am încercat să ieșim din acest război în care au fost prinși fermierii, producătorii, procesatorii, retailerii. Trebuie să înțelegem de la ce pleacă acest rău. Sunt exemple nenumărate de producători care fac lucruri bune cu cei din retail.”
Ramona Ivan, Director Relații Externe și Finanțări Structurale, CEC BANK, a oferit mai multe sfaturi celor ce își doresc să își deschidă o afacere în zona agribusiness.
„În opinia CEC Bank, există expertiză pe zona de business care ar trebui folosită. E important ca banii să nu fie risipiți. Avem toate produsele posibile pe zona de agricultură, nu cred că e ceva ce n-am putea dezvolta și să nu existe. Important e să fie bine așezat proiectul de la început, să fie structurat și să vă asigurați că banca se uită și pe implementare. Dacă, pe undeva, există o sincopă – să zicem, în relația dumneavoastră pe proiectul de fonduri UE cu autoritățile – avem o problemă cu proiectul. Un mic sfat: încercat să aveți o bancă de casă, cu care să vă faceți proiectele. O bancă care vă cunoaște și care lucrează cu dumneavoastră. Aceasta înțelege mai bine și e mai aproape când se poate întâmpla ceva neprevăzut. Indiferent de fondurile care există, finanțatorii au și ei rolul lor”, a spus ea.
A urmat Marius Bîcu, Owner, Ferma cu Omenie, care a vorbit despre „rețeta” unei afaceri de familie care a devenit un succes.
„Am făcut totul empiric – când investiții bune, când investiții proaste. Dar am făcut o schimbare mare anul trecut: ne-am pus jos și am făcut o strategie pentru următorii doi ani: facem 600 de tone de brânză pe an. Am ajuns să avem o capacitate de producție de 95%, așa că a trebuit să ne oprim și să ne hotărâm ce facem: investim într-o fabrică mare sau o lăsăm mai moale? Ne-am dat seama că nu avem cu cine să facem următorul pas, că nu avem o echipă performantă să putem trece în etapa de expansiune. Am investit în parteneriate, am investit în oameni, am investit în omenie. Cu partenerii noștri ne purtăm de parcă sunt rudele noastre. Am investit în recrutare: ne aducem oameni buni, ni-i creștem prin training. 100.000 de euro, în acești doi ani, i-am investit doar în training și recrutare. Până în 2020, vreau o echipă bună și performantă – cu oameni buni, cu oameni buni la suflet care dăruiesc, împărtășesc ce știu, schimbă idei, ne sprijină în ceea ce facem, ne vor binele. Deja simțim un return of investment extraordinar în primele 10 luni. Am construit o echipă, o să o îmbunătățesc, o să o duc la performanță”.
La rândul său, Alina Donici, Managing Partner, Artesana, a vorbit despre dificultățile cu care se confruntă când vine vorba de afacerea pe care o reprezintă.
„Agricultura ar trebui să fie o prioritate, în dezvoltarea de jos în sus. Noi, la Artesana, îi susținem pe furnizorii mici și mijlocii. Acum 7 ani, ne-am dat seama că trebuie să venim cu o inovație față de ceilalți din piață; ne-am dat seama că doar așa putem să răzbatem. Am reușit să creștem frumos în anii aceștia. Artesana a pornit cu gândul că va face lactate din lapte de capră și ne-am trezit că în luna octombrie nu am mai avut niciun litru de lapte de capră. E o problemă reală pe care o avem. E vorba de infrastructură, vorbim de resurse enorme investite de fermieri pentru a menține laptele de capră la rafturi. Avem o problemă reală și avem nevoie de măsuri concrete. Avem un trend și e bun: informații despre laptele de capră au început să fie tot mai prezente, medicii pediatri îl recomandă. Nu aș putea să spun că astăzi stăm foarte bine. Din păcate, până la primăvară trebuie să ne retragem de la raft. Ceea ce e important e că e o piață în continuă creștere - cu o creștere spectaculoasă față de laptele de vacă. Noi construim ca meșterul Manole”, a spus ea.
A 7-a ediție a „Romanian Food & Agribusiness Conference” a fost încheiată de Laurențiu Gioroc, Milk Collection & Planning Manager, FrieslandCampina, care a prezentat soluții pentru modernizarea agriculturii românești.
„Mediul privat trebuie să stea aproape de instituțiile statului, pentru ca împreună să facă planurile pentru mai departe. Cred că și tonul e foarte important în a schimba lucrurile. Câteva cuvinte despre Royal FrieslandCampina: e o cooperativă formată din 18 000 de fermieri. Bazele acestei cooperative au fost puse în 1879. Cred că, uitându-ne ce facem în zilele noastre, cred că aceasta e cheia: colaborarea. În 2018, am introdus programul „Împreună pentru o fermă mai bună/Farmer-2-Farmer” – un schimb de experiență prin care am adus în România fermieri olandezi. Programul, început în 2018, continuă în 2019 și în 2020. Ne dorim să îmbunătățim calitatea laptelui, creșterea productivității per vacă, egalizarea producției de lapte între vară și iarnă, creșterea eficienței fermei. Avem echipe formate dintr-un reprezentant FrieslandCampina care merg cu fermierul olandez în anumite ferme”, a explicat el.
Asociația Micilor Producători de Vin din Moldova. Dosar „Exemple”
Moldova. Republica Moldova. Da, da. Încerc să atrag atenția că modelele funcționale nu sunt doar în „vest”, ci, după cum se vede, sunt și în „est”.
Nu am nici măcar o umbră de autocenzură când cataloghez miniștrii Agriculturii de la Revoluție până astăzi ca pe niște catastrofe.
Există, cumva, o excepție, dar menționarea numelui acelui ministru ne-ar îndepărta de la subiect.
Majoritatea au fost „dintre noi”. Agricultori.
Eșecul total în ceea ce privește produsul finit, produsele cu valoare adăugată mare, strategiile de piață, notorizarea pe plan internațional formează concluzia că întregul sector nu a reușit să coaguleze o masă critică de oameni care să desțelenească rezistența la schimbare, care să ceară și să obțină implementarea unor moduri noi de lucru (fie și prin imitație), care să arate celorlalți agricultori ce înseamnă – cu adevărat – succesul.
Crâcneala larg răspândită cum că „modelele apusului nu sunt bune”, „nu se potrivesc la noi”, că „piața lor e mare și a noastră fără putere” nu ține. Piața lor este mare pentru că și-au făcut-o mare. Piața noastră chiar e piața LOR!
A! „Interesele”, „forțele oculte”... Sigur, sigur.
Din poziția pasivă, așteptând să se întâmple minuni cu piața, dar încasând subvenții și accesând fonduri (într-o proporție alarmantă îndreptate doar către amonte, cu procente nesemnificative pentru aval, adică pentru piață), am uitat că „interesele” și „forțele” caută drumul cel mai ușor către supremație, ca un fluid care ocolește obstacolele, care-și creează un curs pe lângă acestea, inundând spațiile goale, nișele, breșele.
Obstacolele, chiar dacă nu inexpugnabile 100%, dar greu de trecut de către forțele economice nevăzute, de „interesele marilor puteri”, sunt: asocierea, brandingul, adecvarea la moment, la realitatea economică și la piață. Marketing. Acel concept care doar la noi nu are două sensuri (dinspre şi înspre piaţă).
Am adus vorba de miniștri, am pus degetul pe rana noastră pe care ne încăpăţânăm să o ținem deschisă.
Poate vi se pare nepotrivită aserţiunea, atâta vreme cât, prin comparație cu vecinul, colegul de clasă, aveți un business profitabil. Mă limitez la a atrage atenția că orice afacere din ziua de astăzi (oricât de profitabilă ar fi ea), dacă nu are un brand, un nume, una care să fie conectată DIRECT cu piața internațională, este o afacere cu un mare grad de vulnerabilitate.
Să focalizăm atent asocierea... „La noi nu se poate”, „românul și asocierea”, „fiecare cu treaba lui”, „să-i bag eu ăluia în sac?”, „nu vrem cooperativă”... Am putea umple pagini despre cum spunem că NU se poate face o asociere.
Dar, pentru a ne lămuri, ce este o asociere?
După Micul Dicționar Academic: „Grupare pentru atingerea unui scop. Alăturarea [...] la o acțiune comună. Susținerea unei idei exprimată de altcineva”.
După cum se vede, această „întovărășire” nu înseamnă neapărat punerea unor bunuri „la comun”, nu înseamnă partajarea acumulărilor personale, ca în comunism.
Sub brandul național Wine of Moldova, moldovenii cuceresc lumea
Un sens perfect valabil este unirea în jurul unei idei, a unei inițiative, a unui plan.
Așa au făcut vinarii din Republica Moldova. Și au reușit.
Credeți că lor nu le-au stat „forțele” împotrivă?!
Ba bine că nu! Tăierea accesului către piața Rusiei nu e o „întâmplare” concludentă?
Într-un moment dificil, în locul tânguielilor, moldovenii au ales inițiativa. Și gruparea în jurul acesteia. Banii pe care i-au pus la bătaie i-au pus pentru comunicare.
Printr-o instituție care seamănă și nu prea cu omoloaga (!) din România, producătorii de vin și-au făcut brand național (Wine of Moldova) și au purces la cucerirea lumii (inclusiv a României).
Producătorii mici riscau să rămână oarecum în afara fenomenului, neavând aceleași resurse ca marii producători și nici același tip de ofertă. Pe scurt, deși se bucură de brandul național, cu suportul ONVV, au format o asociație a Micilor Producători (ASW). De la șapte membri a ajuns astăzi la 33 de membri, urmând ca încă alți patru să li se alăture.
Fără a mai face vreo comparație cu entitățile asociative din vitivinicultura românească sau cu dimensiunile acțiunilor de la noi, este suficient să analizăm scopurile și realizările acestor mici producători (conform legislației Republicii Moldova, „mic producător de vin - unitate vinicolă care produce până la 100 000 de litri de vin anual, care deține cel puțin un hectar și cel mult 20 de hectare de viță-de-vie și [care] este independentă, din punct de vedere juridic, de orice altă unitate vinicolă”).
Evident că își doresc „promovarea intereselor”, dar... „educarea consumatorului de vin” e în prim-plan, laolaltă cu atragerea investițiilor.
Asociația a reușit să imprime un ritm alert pentru oenoturism (de câte ori am abordat, aici, acest subiect!) și seteaza ținta de 50% vânzări „de pe loc”, adică din cramă.
Să enunți idei poate nu e cel mai greu lucru, însă moldovenii le pun și în practică.
Ca invitat la diferite concursuri, festivaluri și târguri internaționale, vă pot spune că Moldova și producătorii de aici sunt mai cunoscuți decât producătorii noștri, sunt mai vizibili.
Campania „Hai la mine acasă”, care se derulează în perioada concediilor, face ca, pe de o parte, moldovenii să își cunoască mai bine țara (inclusiv podgoriile), iar, pe de alta, în cunoștință de cauză, moldovenii să-și invite prietenii, colegii, șefii din străinătate. Oenoturismul e vedetă, dar şi motor de dezvoltare.
Programul este coordonat coerent, iar haștagurile #hailamineacasă și #beourguest produc deja efecte.
În general, moldovenii au reușit să-și coaguleze acțiunile în jurul valorilor comune. Adoptă cu viteză și integrează în conceptul unitar noi curente de gândire. Noua paradigmă a istoriei viței-de-vie (vitis vinifera) postulată de subsemnatul, inclusiv în paginile Revistei Fermierului, a fost adoptată cu rapiditate (nu și la noi), astfel încât Republica Moldova deja afirmă că are pe răbojul vremii 7 000 de recolte, apropiindu-se (cum este și firesc) de deținătoarea recordului istoric, apropiata Georgie.
Puteți să nu mă credeți (sigur, ar fi păcat), dar poate că ar fi bine să verificați dacă există vreun sâmbure de model, vizitând GoodWine 2019 (Romexpo, 22-24 noiembrie), la un pahar de vorbă cu cei 12 producători „mici” care ne vizitează: ATU, Equinox, Vinăria Dac, Gogu Winery, Carpe Diem, Domeniile Pripa, Novac, I.M. Vinum, Leuntea Vin, Unicorn Estate, Kara Gani, Vinăria Poiana.
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 01-14 noiembrie 2019
Aplicarea reformei Politicii Agricole Comune va întârzia
În viziunea lui Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar, şeful secţiei Agricultură în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană, aplicarea Politicii Agricole Comune (PAC) se va prelungi cu cel puțin un an, ca urmare a întârzierii adoptării noului Cadru Financiar Multianual (CFM).
„La Bruxelles s-a prezentat deja un regulament de tranziţie. Deci, reforma PAC nu se va aplica din 2021, aşa cum era prevăzut şi probabil nici măcar din 2022, dar deocamdată sunt două regulamente care prevăd tranziţia de la regimul actual pentru încă un an cel puţin. PAC este încă în discuţie, pentru că există nişte etape foarte clare. Cadrul Financiar Multianual nu se va adopta nici măcar în această toamnă, care, iată, e pe sfârşite, în decembrie abia Preşedinţia finlandeză va veni cu propuneri concrete de cifre şi este prevăzut ca, pe viitoarea Preşedinţie, cea croată, în luna iunie, să se adopte Cadrul Financiar Multianual”, a declarat Achim Irimescu, marți, 19 noiembrie 2019, în cadrul unei conferințe care a avut loc la București.
Potrivit aprecierilor oficialului Român, PAC 2021-2027 nu se va adopta mai devreme de Preşedinţia germană (n.r. - iulie-decembrie 2020) fiind vorba de un proces extrem de complex.
„Discuţiile de substanţă fără cifre, fără bani, nu pot începe efectiv, pentru că avem încă 365 de miliarde de euro în cadrul bugetului total al UE care vor merge către agricultură. România va avea undeva către 20 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă undeva la 7% din bugetul european. Este clar că PAC nu se va adopta mai devreme de Preşedinţia germană, pentru că este un proces complex”, a afirmat Irimescu.
Ulterior, a adăugat el, după prezentarea poziţiei Parlamentului European şi a Consiliului UE, se va merge în trialoguri, care ar putea să fie în jur de 40-50 la număr.
„Se negociază foarte mult pentru a se apropia poziţiile şi, în final, se publică cele trei regulamente de bază. Urmează cam jumătate de an regulamente, acte delegate şi de implementare care să fie adoptate şi, după aceea de abia, statele membre pot trimite planurile strategice la Bruxelles pentru a se adopta de către Comisie. Opt luni de zile are timp Comisia ca să adopte planurile fiecărui stat membru. Este un proces complex, dar există şi o parte pozitivă, pentru că noi încercăm ca, în anul acela de tranziţie, să menţinem ANT-urile, acele ajutoare naţionale tranzitorii, la nivelul anului 2020”, a conchis Irimescu.
Oficialul român a participat marţi la lansarea unui program prin care se urmăreşte pregătirea generaţiei de tineri.
Citeşte mai mult ...
Porumbul și cartoful dau aripi fermierilor brașoveni
În ciuda debutului secetos al anului agricol, producătorii agricoli din județul Brașov au înregistrat randamente medii de 24 de tone la hectar în cazul cartofului.
În cazul acestei culturi, au fost însămânţate şi recoltate 2 900 de hectare, de pe care s-au recoltat 69 600 de tone, reprezentând o producţie medie de 24 000 de kg de cartofi/hectar.
La porumb, au fost însămânţate 11 530 de hectare şi recoltate în această toamnă, până în prezent, 7 120 de hectare, obţinându-se o producţie de 48 416 kilograme/hectar.
La sfecla de zahăr, de pe 1 870 din 1 900 de hectare însămânţate s-au recoltat 72 200 de tone, producţia medie fiind de 38 000 de kg/hectar, iar la floarea-soarelui, de pe 495 de hectare s-au obţinut 1 386 tone, reprezentând o producţie medie de 28 000 de kg/hectar.
Suprafaţa cultivată cu tomate a fost de 85 de hectare, de pe care s-a obţinut o producţie medie de 19 000 de kg/hectar.
Însămânţările şi arăturile de toamnă au fost efectuate, anul acesta, în judeţul Braşov, pentru peste 20 000 de hectare de teren. Au fost însămânţate 14 550 de hectare cu grâu, 400 de hectare cu secară, 2 200 de hectare cu triticale, 550 de hectare cu orz, 3 250 de hectare cu rapiţă şi 520 de hectare cu plante de nutreţ.
Promisiune de ministru: porcul pentru autoconsum nu va dispărea
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Adrian Oros, a infirmat recent zvonul potrivit căruia „porcul din gospodărie va dispărea”.
Aflat în comuna Bragadiru, din judeţul Teleorman, pentru a discuta cu agricultorii, ocazie cu care a criticat modul în care fosta guvernare a gestionat problema pestei porcine africane, acesta le-a dat asigurări fermierilor că vor putea creşte în continuare suine, pentru consum propriu, în gospodăriile proprii.
„Legat de porcul din gospodărie, că va dispărea. Pentru consum propriu, fiecare gospodărie va putea să crească porci, asta vă garantez. Cât sunt eu ministru al Agriculturii, porcul din gospodărie nu va dispărea”, a mărturisit Oros. „De doi ani de zile, la noi în ţară evoluează pesta porcină africană şi, din păcate, faţă de alte ţări, la noi a împânzit toată ţara pentru că nu s-au mişcat lucrurile. S-au făcut lucruri pe jumătate, s-au făcut lucruri târziu, oamenii n-au avut încredere în măsurile care s-au impus. Şi, dacă populaţia n-are încredere, nu poţi să iei o măsură. (...) Ca atare, suntem în pericol de a ne închide pe ani de zile tot exportul. Adică nu vom putea mişca nici porci, nici produse din carne în Europa”.
Ministrul de resort a facut referire şi la ordinul semnat de predecesorul său, Petre Daea, privind dimensionarea exploataţiilor.
„Când am ajuns la minister, am găsit un ordin privind dimensionarea exploataţiilor (...), ordin pe care domnul Daea l-a semnat cu o zi înainte de plecare. Sigur că trebuia semnat acum doi ani, tocmai ca să fim credibili acolo, la Comisia Europeană. Acum, cei de la Autoritatea Veterinară trebuie să facă nişte norme de biosecuritate, aşa încât joi, poimâine, să fie la Comisie şi să prezinte nişte garanţii că acele norme vor fi respectate. Altfel, suntem în pericol ca tot ce înseamnă producţie românească de carne, mă refer aici la marile crescătorii, să fie pusă în pericol pentru ani de zile”, a mai precizat oficialul guvernamental.
Nu demult, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, publica un proiect de ordin de ministru care defineşte exploataţia pentru creşterea suinelor de subzistenţă ca fiind acea exploataţie agricolă cu un efectiv de maximum 5 capete porcine, cu greutatea de minimum 30 de kilograme, iar exploataţia mică de creştere a suinelor însemnând acea exploataţie agricolă cu un efectiv cuprins între 6 şi 65 de capete de porcine.
Conform datelor aceleiași instituții, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2019, au fost importate 179 079 de tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce, anul trecut, s-au adus de pe piaţa comunitară şi din ţări terţe 169 795 de tone, în valoare de 312,46 milioane de euro.
A dat multinaționala pentru propria afacere cu biostimulatori și fertilizanți foliari. „Am decis să rămân în România!”
Când, în doar trei ani, Mihai Postelnecu, tânărul business developer în sectorul biostimulatorilor și a fertilizanților foliari, a reușit să-și împingă propria afacere la o creștere semestrială de două cifre, nu mai ești atât de uimit când afli că acesta a renunțat la un post de manager în cadrul unei multinaționale și la un salariu cu mult mai multe zerouri.
Postelnecu a ales România. Și bine a făcut. Din 2017, el reușește să disemineze în teritoriu propria viziune asupra protecției și a dezvoltării sănătoase ale păioaselor și a leguminoaselor și nu numai cu ajutorul biostimulatorilor și al fertilizanților foliari.
Faptul că vacanțele și le petrecea la țară, în livezile bunicilor, a generat în timp o afinitate a acestuia pentru sectorul agricol. Chiar dacă a terminat un liceu de matematică-fizică, Mihai Postelnecu a ales facultatea de mecanică agricolă și a intrat „în pâine” imediat după obținerea licenței.
El vorbește de primul job ca de o adevărată școală de business, toate celelalte poziții pe care le-a ocupat de-a lungul anilor în diverse companii fiind pietre de temelie pentru ceea ce avea să devină ulterior.
În interviu, Postelnecu a creionat un tablou propriu al sectorului agribusiness și a vorbit despre ceea ce va însemna finele anului agricol 2019-2020 pentru cultivatorii de rapiță și de grâu.
Surse și Resurse: Ați ales mecanica agricolă din cadrul Politehnicii și ați ajuns să coordonați un business în sectorul biostimulatorilor și al fertilizanților foliari.
Mihai Postelnecu: A fost, pur și simplu, o alegere de moment. După Bacalaureat, în anii ’90, „apele erau destul de tulburi” în ceea ce privește viziunea despre viitor și carieră. Prietenii, familia, cu toții ne gândeam ce să fac mai departe. La aceea vreme, eram orientat mai mult către zona tehnică, în condițiile în care absolvisem un liceu de matematică-fizică, astfel încât alegerea facultății nu a fost una prea dificilă. Nu am fost atras de partea cu ASE-ul. La medicină nu mă vedeam la momentul respectiv, așa că...
SSR: Înainte de alegerea facultății avuseserăți vreo legătură cu agricultura?
M.P.: M-am născut în București, însă copilăria mi-am petrecut-o atât în Capitală, cât și la țară. Legătură cu agricultura a existat, după cum bine ați și intuit. Toate vacanțele le petreceam la țară, unde bunicii dețineau suprafețe cu livezi. Probabil că de acolo și dorința de a activa în agricultură.
SSR: Din ce zonă erau bunicii? Nu puțini sunt cei din generația noastră care ieșeau la prășit porumbul...
M.P.: Din zona de deal a județului Argeș, din localitatea Vulturești. Vorbim de o zonă cu plantații întinse de meri, peri și pruni. Porumbul era doar o cultură destinată autoconsumului. Ca un element haios, în ceea ce privește relația mea cu porumbul, eu eram favorizat. Toamna, trebuia să mă întorc în București, la școală; prindeam ceva prășit și doar începutul recoltatului.
SSR: Ați devenit absolvent de mecanică agricolă. Puteați fi foarte bine un reprezentant de vânzări pentru marii distribuitori de utilaje agricole. Și totuși ați optat pentru altceva.
M.P.: După ce am terminat facultatea, am ajuns la o firmă românească de distribuție de inputuri. Acolo am lucrat patru ani. A fost o școală foarte bună, chiar dacă a fost puțin cam dură. Ulterior însă, experiența aceea mi-a prins extraordinar de bine. La momentul respectiv (n.r. - anul 2002), agribusiness-ul nu era atât de dezvoltat sau de reprezentat din punctul de vedere al distribuitorilor. Pe atunci, eram director regional, aveam o zonă desemnată și plecam inclusiv cu marfa în mașină s-o livrăm.
SSR: După această experiență, care a fost pasul următor?
M.P.: Multinaționala. Am activat la Maisadour Semences. După aproape doi ani de zile de experiență dobândită acolo, am făcut pasul către o altă companie franceză, și anume Euralis. La acest angajator am petrecut cinci ani de zile. Am pornit de pe poziția de director regional cu valențe de coordonator la nivel de promovare, până la nivelul de director național de vânzări.
SSR: Director național de vânzări - o poziție destul de privilegiată într-o companie multinațională. Cu toate acestea, ați decis să continuați pe cont propriu. Cum așa?
M.P.: Decizia mea de exit din multinațională a fost tocmai pasiunea față de acest domeniu al fertilizanților foliari și al biostimulatorilor.
SSR: Ați constatat că apăruse un debușeu pe piață, din acest motiv ați părăsit compania?
M.P.: Nu. Trebuie să fiu corect. La momentul respectiv se punea problema unei reorganizări la nivel de grup. Eu am avut ceva probleme personale. În primă fază decisesem să merg alături de companie, în condițiile în care făceam un pas în față în ceea ce privește cariera; urma să preiau în subordine business-ul din încă două țări. Am discutat însă serios în familie și am decis să rămân în România.
SSR: Asta a însemnat însă o nouă provocare...
M.P.: Am început să dezvolt în România aceste produse – fertilizanții foliari și biostimulatorii care, la momentul respectiv, veneau doar din Marea Britanie. Am intrat în acest segment agribusiness în parteneriat cu un fost coleg și prieten. Partenerul meu de atunci începuse acest business, iar eu am venit pentru a-l dezvolta împreună. După mai bine de un an, lucrurile nu se dezvoltau așa cum îmi doream. Din acest motiv, am preferat să mă retrag și să dau viață ideii pentru care plecasem din multinațională.
SSR: Adică promovarea fertilizanților foliari și a biostimulatorilor. Apare pe piață brandul propriu. În ce an se întâmpla asta?
M.P.: Brandul l-am creat la sfârșitul lui 2016, undeva în luna august. El fost dezvoltat special pentru biostimulatori și fertilizanți foliari, iar ca tip de business, de la început a fost creionat pentru a lucra prin distribuitori. Nu ne adresăm ca vânzare, direct, end user-ilor (n.r. - consumatorilor finali). Noi funcționăm prin parteneriatele avute cu distribuitorii. Am mers pe ideea să fac ce știu mai bine, eu lucrând în ultimii ani cu sectorul de distribuție, și am zis să valorific această experiență.
Calcule la trei ani de activitate: creșteri constante ale cifrei de afaceri!
Surse și Resurse: Noiembrie, 2019. Vorbim despre propriul brand și despre adresabilitatea produselor din portofoliul companiei. Căror tipuri de producători agricoli vă adresați?
Mihai Postelnecu: Noi ne adresăm fermierilor de nivel mediu și mare. Și asta nu pentru că producătorii agricoli mici nu ar reprezenta un potențial important de business, ci pur și simplu din cauza lipsei de timp. Suntem în faza de dezvoltare încă și nu avem capacitatea de a acoperi la nivel de fermă mică. Și aici vorbim de partea de promovare.
Produsele ajung însă la nivel de țară. Focusul a fost la început pe zona de sud, asta însemnând de la Mehedinți până la Brăila și Tulcea. Am optat pentru aceste zone pentru că erau mai apropiate de sediul central. Am deschis mai nou și zona Banatului printr-o colabolare la Timișoara.
SSR: Pentru că ați discutat de zona de sud a țării și, deja, de o campanie de însămânțări aproape definitivată, despre ce produse putem discuta în prezent ca ofertă? Care sunt recomandările dumneavoastră pentru această perioadă?
M.P.: Portofoliul de produse este complet și complex, cu beneficii atât pentru cultura mare, cât și pentru partea de leguminoase, pomi și viță de vie. Evident, marea majoritate a business-ului s-a orientat către cultura mare. Avem unele produse care sunt foarte bine primite și la nivel de legumicultori. Lucrăm în zona bazinelor legumicole din împrejurimile Bucureștiului și distribuim cu succes produsul nostru pe bază de calciu.
SSR: Care sunt atu-urile acestuia? Iată, vorbim de prima recomandare...
M.P.: Vorbim de un produs care se vinde aproape de la sine. El este un fertilizant foliar lichid destinat pomilor fructiferi, legumelor, viței de vie, căpșunilor, verzei, zmeurului și coacăzului. Este căutat de fermieri și este unul dintre cele mai bune produse pe bază de calciu. Și asta deoarece materia primă este dovedită a fi una de înaltă calitate. Un alt beneficiu pentru client este cel al concentrației substanței active și, bineînțeles, faptul că el este un produs bine formulat. Nu în ultimul rând, unul dintre avantajele utilizării produselor noastre este și acela că se pot folosi laolaltă cu alte produse de protecția plantelor.
SSR: La noi în țară se tot vorbește de capitalizarea fermierilor și de capacitatea lor de a avea acces la produse de înaltă calitate. În acest context, produsele dumneavoastră sunt catalogate uneori drept prea scumpe? Sau fermierul conștientizează necesitatea de a avea culturi agricole sănătoase, bine dezvoltate și nu se gândesc prea mult la costuri?
M.P.: În general, clienții sunt atenți la factorul preț. Contează foarte mult interlocutorul, discuția cu un producător agricol care înțelege ce înseamnă un produs bine formulat. Vorbim totuși de niște costuri per total pe care un fermier le are atunci când stabilim prețul, când stabilim doza, modul de lucru cu un anumit produs premium. Toate acestea la un loc generează un cost de timp, de resursă etc.
De la început, focusul nostru a fost să mizăm pe produse foarte bune, chiar dacă prețul nu este cel mai mic. Una este să folosești la hectar o doză la un fertilizat de 3-5 litri și alta este să utilizezi 1 sau 1,5 litri.
SSR: Revenind, campania de însămânțări de toamnă este aproape gata. Care sunt celelalte recomandări în ceea ce privește necesitatea de biostimulatori și fertilizanți foliari?
M.P.: Dacă vorbim de campania de toamnă, unul dintre produsele pe care le promovăm în această perioadă este și cel pe bază de aminoacizi. Acesta este un bio-activator care are la bază aminoacizi obținuți prin procese enzimatice care fac ca acest produs să fie mai eficient decât celelalte care au la bază procese chimice.
Apoi avem în vedere fertilizantul foliar formulat ca și concentrat lichid de bor, molibden și azot.
Acestea sunt cele două produse bine primite la nivel de fermă. Ele au fost testate și verificate și în loturi demonstrative, și la nivel de fermă, pe suprafețe mari.
SSR: Care a fost feedback-ul potențialilor clienți cu privire la aceste produse?
M.P.: Dacă mă duc în această campanie cu un produs, la o fermă, producătorul agricol respectiv, fie că mă cunoaște personal, fie că i s-a părut interesează formularea, îl testează și în al doilea an îl cumpără, pentru mine este cea mai bună dovadă că produsul este bun. Altfel spus, produsul a confirmat în teren.
Faptul că am lucrat în multinațională, m-a învățat să nu ies în comercial cu un produs până nu îl verific. De fiecare dată când aduc un produs nou, îl aduc în cantități mici, îl plasez în câteva zone unde știu că oamenii au un grad înalt de pregătire tehnică și observ parcursul său în teren. Dacă de acolo primesc un feedback pozitiv, atunci am tot curajul să ies cu el în comercial, să vorbesc despre el și să-l promovez.
SSR: Care sunt zonele de unde au venit cele mai multe comenzi?
M.P.: La momentul actual, produsul pe bază de aminoacizi este singurul din piață care conține un inițiator al sistemului imunitar. Vorbim în acest caz de molecula OES (Organic Elicitor System) care crează o barieră între țesutul bolnav și cel sănătos, astfel încât boala să nu se extindă până la momentul aplicării unui fungicid. Mai exact, vorbim de așa-zisul Răspuns Hipersensibil, adică izolarea infecției și necroza țesutului din zona infectată.
El se utilizează toamna, pentru a crește rezistența plantelor la iernare și/sau primăvara pentru înlăturarea rapidă a efectelor gerului din timpul iernii. Se poate utiliza la o gamă largă de culturi de câmp: cereale păioase, rapiță, porumb, floarea soarelui etc.
Produsul a fost bine primit și vândut la rapiță și la grâu.
SSR: Rapița este principala cultură care aduce primii bani în fermă. O protecție mai bună a acestei culturi înseamnă o securizare a veniturilor.
M.P.: Rapița este prima cultură care aduce bani fermierilor. În momentul în care însă avem ani precum 2018 și 2019, în care condițiile din toamnă sunt atipice și dificile pentru a semăna rapiță, a doua cultură care aduce bani în fermă este și cea de orz. Produsul pe bază de aminoacizi este eficient și în acest caz.
SSR: Aveți și un fertilizant foliar, formulat ca și concentrat lichid de bor, molibden și azot. Ce poate face produsul pentru a susține toate aceste culturi cărora li se adresează, și anume rapiță, floarea soarelui, cereale păioase, mazăre, soia, fasole, varză, căpșuni și legume?
M.P.: În cultura de rapiță, borul este foarte important. De cele mai multe ori, pe perioada de vegetație, în câmp, pe tulpina plantei apar crăpături longitudinale. Acela este un semn al carenței de bor.
În general, culturile oleaginoase răspund foarte bine la tratamentul cu produse pe bază de bor. Avantajul produsului este că pe lângă bor mai are și azot și molibden. Acesta din urmă este un element foarte important și scump. Per total, produsul vine într-un pachet foarte atractiv.
Fermierii au conștientizat utilitatea acestui produs și îl folosesc. Problema este însă reprezentată de produsele ieftine, doar pe bază de bor. Trebuie să ajungi la fermierii tehnici care înțeleg ce înseamnă un produs complet.
Din păcate însă, la ora actuală încă sunt producători agricoli care nu sunt convinși de utilizarea unui produs biostimulator sau fertilizant foliar. Și aici vorbim de fermieri din toate spectrele, de la mici la cei mari. Nu au încredere, dar le folosesc, doar pentru că au colegi care le utilizează și obțin rezultate bune.
Surse și Resurse: Nu au încredere, poate, și din cauza contrafacerilor de pe piața agricolă din România? Știm că în cazul dumneavoastră, produsele vin direct din Marea Britanie, cu risc zero de contrafacere.
Mihai Postelnecu: Nu facem nimic în România. Marfa vine exact așa cum ajunge la fermier de la producător, direct din fabrică. Inclusiv eticheta vine direct din fabrică.
Cei care activează în sectorul de profil s-au lovit de-a lungul timpului de fenomene de contrafacere. Inclusiv eu, la momentul la care eram director la Euralis, am avut o situație de acest gen cu sacii de sămânță contrafăcuți. Acolo era și mai greu de falsificat pentru că sacul trebuia să aibă o anumită formă, culori, logo specific etc. Cu toate acestea, tot au mai existat situații neplăcute semnalate în piață.
SSR: Și prin distribuitori, riscul de contrafacere este mare, pentru că te poți gândi că pe lângă două produse originale, al treilea să fie contrafăcut și are de suferit brandul în același timp.
M.P.: Am preferat de la început să nu facem nimic aici, tocmai pentru a elimina primele gânduri că s-ar putea întâmpla ceva.
În Constanța, rapița arată extraordinar de bine
Surse și Resurse: Ce se întâmplă în țară, în acest moment, cu culturile agricole?
Mihai Postelnecu: Din câte am putut constata, cine are rapiță, o are bună, frumoasă, și va trece cu ea peste iarnă. Suprafața însămânțată este însă, din păcate, una foarte mică la nivel de țară. Eu cred că, în prezent, avem semănate maximum 200.000 de hectare cu rapiță. Asta în condițiile în care acum câțiva ani de zile aveam 600.000 – 650.000 de hectare semănate cu rapiță.
Chiar și așa, zilele trecute am primit de la un fermier din zona Constanței niște poze cu rapiță care arată extraordinar de bine.
Și în cazul grâului stăm binișor. Am putut observa parcele bune în zonele vizitate.
SSR: Ce-a însemnat primul semestru 2019 pentru firma dumneavoastră?
M.P.: Noi ne-am orientat către campanii, și anume cea de primăvară și cea de toamnă. În general, undeva la 65 la sută din business se face primăvara, poate chiar și 70% în unii ani. În fiecare an ne propunem să avem o creștere de două cifre. În semestrul I al acestui an, ne-am atins obiectivele și am reușit să obținem o creștere de aproximativ 35 la sută. Ne putem mândri că suntem prezenți într-unele dintre cele mai mari ferme de la noi din țară, chiar și cu peste 10 000 ha, cu acționariat român și mixt.
Viziune alarmistă a olandezilor asupra consumului de carne de porc din China
Pentru anul viitor, analiștii Rabobank apreciază că importurile de carne de porc ale Chinei vor atinge un nivel record, de până la 4,6 milioane de tone, în condiţiile în care cel mai mare consumator mondial de carne de porc va avea nevoie de cinci ani pentru a-şi reface efectivele de porci devastate de epidemia de pestă porcină africană (PPA).
Oficialii Rabobank au precizat vineri, 8 noiembrie 2019, prin intermediul unui document oficial, că importurile Chinei de carne de porc vor stabili un nou record încă din acest an, ajungând undeva între 3,1 şi 3,3 milioane de tone, incluzând aici şi importurile de organe de porc, în creştere faţă de 2,1 milioane tone, anul trecut.
Previziunile în cauză survin după ce o epidemie de PPA s-a răspândit în ţara cu cele mai mari efective de porci ale lumii, milioane de porci au fost sacrificaţi, iar mulţi fermieri au fost descurajaţi în a-şi reface fermele.
Cu toate că majorarea preţurilor în ultima perioadă i-a stimulat pe marii producători să înceapă să îşi refacă efectivele, analiștii Rabobank afirmă că șeptelul de scroafe va începe să producă abia anul viitor, iar oferta de carne de porc îşi va reveni începând din 2021.
Specialiștii olandezi susţin că importurile de carne de porc ale Chinei se vor situa, anul viitor, undeva între 2,3 şi 2,6 milioane de tone, adică un sfert din comerţul mondial, la care se vor adăuga importuri de organe de porc de 1,5 până la 2 milioane de tone. În paralel, se estimează că producţia de carne de porc a Chinei va scădea cu un sfert, în acest an, comparativ cu 2018, până la 40,5 milioane de tone, şi cu încă 10-15% în 2020, comparativ cu 2019.
Publicitate
Revista
