România se află într-un context agricol dificil, în care schimbările climatice severe și instabilitatea economică sunt factori majori ai acestui declin. Soluții care să rezolve pe deplin situația sunt greu de aflat, de aceea orice sugestie capabilă să mai amelioreze din probleme este binevenită. Prin urmare, îndemnul de a folosi sorgul pe post de alternativă de cultură este de luat în seamă. 

Sub egida Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești” din București și a companiei Sport Agra din Amzacea, județul Constanța, în cadrul Aula Magna a forului amintit, a avut loc, la sfârșitul anului trecut, conferința internațională „Sorgul - plantă de cultură a viitorului”. Organizatorii au dorit să aducă în prim-plan această cultură considerată de ei salvatoare în contextul provocărilor climatice și economice. Participarea la acest eveniment ne-a oferit ocazia de a înțelege mai profund potențialul, limitele și viitorul acestei plante, prin prisma experților și a fermierilor prezenți.

Seceta extremă este un fenomen recurent în regiunile aride ale României, cum ar fi Dobrogea și Câmpia Română, dar acesta s-a accentuat în ultimi ani. Iar condițiile economice nu sunt nici ele de natură să compenseze în vreun fel situația, din contră, adaugă o și mai mare povară pe capul fermierilor afectați. 

Context climatic și economic

Bine-cunoscutul fermier Gheorghe Nițu este de părere că actualele condiții impun o altfel de abordare: „Schimbările climatice nu sunt numai la noi, sunt mai peste tot, iar agricultura pe care noi am făcut-o până în prezent nu mai seamănă cu nimic cu cea care vine. Și trebuie să gândim foarte serios acest lucru, cu creionul în mână, pentru că oricum, ea trebuie să dea economic. Nu putem să mergem în continuare cum au fost învățați unii, pe datorii. Trebuie să facem o agricultură integrată, neapărat. Zootehnia a dispărut, tocmai de aceea nici sorgul nu s-a mai cultivat. Din fermele din jurul Capitalei, probabil 40, au mai rămas fermele de vaci cu lapte ale lui Claudiu Davițoiu și Mihai Petcu. Atât. În rest și în comune, de la 2.000-3.000 de vaci, acum sunt 200-300. Altele o să rămână în tablouri”.

Gheorghe Nițu

Cea mai afectată cultură pare a fi cea a porumbului, despre care Dumitru Manole, cel care a avut inițiativa organizării conferinței, spune că în condiții de secetă paguba este multilaterală: „În județul Constanța, porumbul a scăzut ca suprafață. În dinamică, dacă pornim din 2015, porumbul era undeva la 55.000-60.000 de hectare. În 2024 a ajuns la 27.000 de hectare, aproape 50% mai puțin. Din 27.000 de hectare în 2024 s-au calamitat  21.000 de hectare. Spui că e puțin, dar nu e. Dacă înmulțim 21.000 cu 1.000 lei pe hectar, cât statul urmează să despăgubească aceste suprafețe, deci o dată este bugetul statului atacat prin faptul că n-am avut această alternativă, sorgul, și după aceea, dacă mai luăm cele 21.000 de hectare și le înmulțim cu un minim de producție de numai 5 tone la hectar, ca să fie socoteala rotundă, parcă fac foarte simplu 105.000 tone, care înmulțite cu 900 lei ne dă o cifră. Deci iată pierderile. O dată bugetul, o dată stabilitatea economică. Stabilitatea economică a fermelor este pusă în pericol. Și din acest punct de vedere azi am spus că începe epopeea sorgului”. Așadar, domnul Manole face trimitere la o alternativă pentru această cultură, numind-o, după cum ați văzut, pe cea a sorgului. El aduce ca exemplu situația din propria fermă, de la Amzacea: „Pe lângă problemele pe care le avem la nivelul piețelor – mă refer la partea de est, la granița României, aceasta fiind o provocare —, avem provocarea esențială, această secetă deosebit de agresivă. Începând cu 2020 — mai înainte 2007, 2012 —, după care a urmat 2022, 2023 și iată-l pe 2024, când, la Amzacea, am avut de la 1 ianuarie până în luna iunie 238 mm precipitații. Media pe 69 de ani, până la data pe care am precizat-o, era de 380 mm. În aceste condiții, porumbul s-a calamitat, iar sorgul devine singura alternativă viabilă”.

Cam în aceiași termeni îl susține și vicepreședintele ASAS, Aurel Badiu: „În condițiile unei secete 2020, 2024, care a făcut ca unii hibrizi de porumb să producă – deși termenul nu e corect, pentru că n-au produs — nimic, n-au pus nimic pe cântar, sorgul a pus 3.000 kg. Ceea ce nu e de ici, de colo”.

Cu alte cuvinte, mai bine mai puțin, decât deloc. Pentru că așa cum spune unul dintre participanți, Claudiu Davițoiu, important este „să investești puțin și să câștigi mult. Nu ne mai întreabă nimeni câtă producție am făcut la ora actuală, ne întreabă de bani. Ținem cont și de condițiile astea. Degeaba ai apă, investești mult și vinzi porumbul cu nimic. Trebuie să investești în așa fel încât producția pe care o faci, chiar dacă o faci mică, să ieși pe câștig”. Mai ales că se pare că pentru cultura de sorg e nevoie de investiții mai mici decât pentru cea de porumb. 

Claudiu Davițoiu

Sorgul, o cultură cunoscută

Iar cultura de sorg nici măcar nu este o noutate prea mare pentru agricultura românească, cel puțin așa susține domnul profesor Valeriu Tabără, președintele ASAS: „În primul rând, sorgul nu este o plantă nouă, România n-a fost o țară necultivatoare de sorg ca să o privim în acest moment ca pe o plantă pe care o luăm în cultură. Pornim de la un mic nivel de cunoștințe, chiar a existat un program legat de cultura sorgului, dar cred că momentul de azi este unul de readucere în actualitate a acestei culturi cu importanță excepțională din toate punctele de vedere, alimentar, furajer și tehnic, având astfel acțiune, atât directă, cât și indirectă — prin ceea ce reprezintă animalele, ca sursă de hrană —, asupra securității alimentare. Și este o plantă care vine în contrast cu ceea ce înseamnă schimbările climatice”.

Fermierul Gheorghe Nițu chiar își aduce aminte că a avut în cultură această plantă: „Pe vremea când eram director la fostul IAS Buftea, unde aveam nu mai puțin de 9.000 de hectare, cultivam în jur de 1.000 de hectare cu sorg și am cultivat hibrizi creați la Fundulea, F31 și F38, care aveau producții bune și, mai ales, o calitate nutritivă mare, cu aminoacizi esențiali precum lizina și triptofanul. Aceste sortimente erau folosite cu succes de marii crescători de păsări din apropierea Bucureștiului”, iar clima nici măcar nu era așa de drastică, ca acum. „Atunci clima era mai favorabilă, existau cele patru anotimpuri cu precipitațiile corespunzătoare și nu sufeream ca acum din cauza celor două secete: una pedologică agresivă și alta atmosferică. Producția era între 5-6 tone pe hectar; așa erau acești hibrizi - constanți în calitate nutritivă. De asemenea, prețul de valorificare era cu 20% peste cel al porumbului, iar recolta se realiza în totalitate mecanizat”.

Iar vicepreședintele ASAS își amintește că fost implicat în cercetarea acestei plante. „Lumea știe puține lucruri despre faptul că fostul Institut de sfeclă de la Fundulea era Institutul sfeclei de zahăr și al plantelor furnizoare de substanțe dulci. Una dintre plante a fost sorgul. Ani de zile m-am ocupat de sorgul zaharat și de posibilitatea de extracție a sucului zaharat și a alcoolului-carburant. Din nefericire, mutațiile economice, sociale și politice au sistat acest program. Pentru că se ajunsese într-o fază destul de avansată, în primul rând în ceea ce privește obținerea de alcool-carburant”, a spus Aurel Badiu.

Așadar, nu poate fi vorba despre bâjbâială în acest demers, există cercetări, făcute în chiar arealul nostru, experiență mai veche dar și mai nouă, pentru că, așa cum spuneam, inițiativa conferinței în cadrul căreia li s-a propus fermierilor să folosească această cultură i-a aparținut unuia cu multă experiență, fapt certificat de vicepreședintele ASAS, Aurel Badiu: „Firma privată condusă de un membru de onoare al ASAS, Dumitru Manole, este o companie privată care se ocupă de cercetări de agrofitotehnie a sorgului”, precum și de președintele acestui for, Valeriu Tabără, „Scopul acestei întâlniri de azi, evenimentul de la Academie, care a pornit la inițiativa unui fermier cu foarte multă experiență, dr. Dumitru Manole, care e și membru de onoare al ASAS, a fost o idee să aducem fermieri cu multă știință de carte și cu rezultate obținute, cu îndrăzneală, pentru că Manole este un cultivator de sorg, a testat sorgul, a testat foarte multe varietăți de sorg la el, în condițiile cele mai specifice pentru cultura sorgului, deci nu putea veni cineva cu soluții mai bune sau să dea lecții cuiva decât dânsul”.

Nu va înlocui porumbul

În esență, propunerea nu vine în ideea de a înlocui o cultură cu alta, nu asta a fost intenția, ci, așa cum spune domnul Badiu, ea are rolul doar de a fi o alternativă conjuncturală. „Sorgul nu este o plantă care să înlocuiască porumbul, mai ales în mentalul colectiv al fermierului român. Însă este o plantă care, în condițiile în care suprafețele în curs de aridizare se extind, poate să aducă un venit considerabil fermierilor care acceptă ca o parte din suprafețele cultivate tradițional cu porumb, și subliniez: o parte din suprafețe, să fie cultivate cu sorg”. Și tot domnia sa explică: „Sorgul într-adevăr, are niște caracteristici în unele cazuri inferioare porumbului, dar are și boabe când porumbul n-are boabe. Și atunci degeaba porumbul este strălucit când nu face nimic, în timp ce sorgul mai face câte ceva și la el se poate valorifica tot. Deci toată masa supraterană la sorg se poate valorifica. La porumb puțintel mai greu. Deci, nu înlocuiește porumbul, îl suplinește, ceea ce e cu totul altceva. Vă aduc aminte de termenul «suplinitor» în școală. Nu e profesor, dar ține locul profesorului”.

Chiar inițiatorul, Dumitru Manole, consideră sorgul ca fiind o cultură complementară, nu înlocuitoare pentru porumb. „Sorgul trebuie privit în complementaritate cu porumbul, pentru că acolo unde n-am minimum 600 mm de precipitații și până când nu vom produce și vom pune în aplicare «marele proiect de irigații», avem o alternativă care este sorgul, pentru Dobrogea, pentru Câmpia Română, tot ce merge până în Dolj și până la granița de sud-vest a României, mă refer sud-vestul extrem”. 

Rețineri și impedimente

Este de presupus că și alți fermieri s-au gândit la o astfel de soluție în perioada aceasta atât de secetoasă, dar sunt aspecte care i-a făcut să fie reținuți. Cea mai mare problemă este cea legată de valorificare. Nu este piață pentru sorg, spun cei mai mulți. Și nu poți spune că nu au dreptate. Dumitru Manole susține, însă, că piața se va realiza atunci când va exista suficientă cantitate ca să o justifice: „Dacă produci 10.000 de tone de sorg evident că n-o să ai piață. Anul ăsta s-au semănat 18.000 de hectare, după aproximările mele – c-am discutat cu companiile multinaționale, după numărul de saci care s-au livrat. 18.000 de hectare ar fi fost de sorg. Nici nu s-au aplicat tehnologiile care trebuie, cunosc treaba asta și o spun, plus atacul de schizafis graminum, care nu a fost cunoscut și nu s-au făcut tratamentele, dar oricum, cu 18.000 de hectare de sorg faci undeva la 50.000 tone de sorg. Aceste tone s-au dus către crescătorii de animale. La Izocon Călărași am livrat numai eu aproape 200 de tone de sorg. Plus că au mai fost crescătorii de ovine care, calamitându-se porumbul, n-au avut ce da de mâncare. Și vreau să vă spun că tulpinile de sorg au fost foarte apreciate de crescătorii de ovine. Tulpina de sorg are mai mult siliciu, și am vorbit cu crescătorii de ovine care spuneau: au consumat foarte bine și suntem foarte mulțumiți! Deci iată primele semnale. Iar piața sorgului se va rezolva, pentru că avem hectare – avem tone. Un exemplu, Ungaria în doi ani a ajuns la 50.000 de hectare de sorg. Credeți că fermierii unguri aruncă sorgul undeva pe Dunăre ca să ajungă în portul Constanța? Nu. Categoric au piață la 50.000 de hectare, au minimum 300.000 tone de sorg, ceea ce înseamnă piață sigură”. Președintele ASAS, domnul profesor Valeriu Tabără, este de părere că piața scăzută pe care o are sorgul este determinată de involuția pe care o cunoaște în ultima perioadă zootehnia de la noi. „Problema pieței sorgului este artificială, pentru că la nivel mondial, inclusiv european, dacă luăm Spania de pildă, și acolo unde sunt preocupări foarte puternice pentru monogastrice, pasăre-porc, sorgul este un component al rațiilor furajere de mare importanță. La noi problema aceasta este legată de reducerea unor structuri sau domenii ale agriculturii, inclusiv a monogastricelor, reducerea efectivelor de păsări. Sau faptul că n-am mai avut ferme mari de porci, comparativ cu Spania, de exemplu, care este preocupată, cu complexe mari, cu ferme foarte bine organizate în domeniile respective, care consumă foarte mult porumb și sorg”, explică prof. dr. univ. Valeriu Tabără.

Valeriu Tabără

Un alt motiv pentru care piața sorgului este scăzută în România îl reprezintă lipsa unei industrii care ar putea folosi această cultură ca materie primă, mai ales că plaja de utilizare este foarte mare. „Problema este să vedem domenii de utilizare, de transformare a acestor culturi. Îl las pe fermier, produce și săracu n-are ce face cu ce produce, că celorlalte sectoare nu le-am dat atenția cuvenită. Acele domenii să le finanțăm, să le facem funcționale, și atunci sorgul nu mai are probleme de valorificare, ca și orzoaica, orzul și așa mai departe. Nu ne oprim doar la furaj. Este o plantă industrială cum am spus-o mereu, și cartoful și sfecla sunt la fel. Din păcate le-am neglijat. Sorgul face parte din acea structură de plante tehnice și inclusiv energetice pe care noi le-am neglijat. Ce fel de industrializare fac, cu ce încep? Nu cumva trebuie să încep cu această industrie de transformare, de valorificare a materiilor prime din agricultură? Inclusiv sorgul. Dar nu mai vorbesc de alte plante, din legumicultură, pomicultură, viticultură, că și acolo mergem doar pe vin, dar la producția secundară uleiurile din sâmburi, pe urmă substanțele pe care le conțin pielița din vin. Pielița de la bobul de strugure, mai ales de la cel roșu, taninul din sâmburi, taninul din sorg, taninul care înainte era sursă pentru tăbăcitul pieilor tescovina, care poate fi o materie primă. Nu există deșeu în agricultură, decât materii prime. Agricultura nu conține deșeuri”, spune prof. univ. dr. Valeriu Tabără, președinte al ASAS. 

O cultură uimitoare

De altfel e uimitor cât de multe sunt modurile în care sorgul poate fi valorificat. Domnul prof. univ dr. Valeriu Tabără, enumeră „câteva” dintre ele: „Din punct de vedere tehnic sorgul este superior porumbului. E o chestiune legată de ce se poate obține, ca hârtia albă. Hârtia albă nu înseamnă o hârtie oarecare, hârtia de xerox, alții din astfel de tipuri de hârtie făceau inclusiv bancnote. Sunt forme de sorg care sunt o excepțională materie primă pentru producerea de energie, sau cum este sorgul zaharat, din care se extrage sucul, o substanță dulce-lichidă, pe care o pot duce spre industria sucurilor, a patiseriei și cofetăriei, înlocuind zahărul cristal, care are, după unii, și efecte negative. Poți să faci și zahăr cristalizat din sorg, dar îți trebuie anumite amenajări tehnice. Sorgul este excepțional ca materie primă pentru un anumit sortiment de bere. Se poate obține malț și din sorg. Pigmenții pe care-i poți extrage din sorg și fără diluant, în apă efectiv, se pot extrage pigmenți care nu au elemente de toxicitate, ca și la șofrănel”. Iar vicepreședintele ASAS, Aurel Badiu, care, așa cum am văzut, a fost implicat în cercetare, tocmai în valorificarea sorgului, completează și detaliază cele spuse de președinte: „În primul rând face grăunțe care  sunt un furaj excepțional. Este foarte adevărat că sorgul respectiv trebuie să fie sorg-furaj. De asemenea, sorgul poate să producă furaje verzi pentru animale, în forma lor conservată, fiind absolut comparabile cu porumbul. Apoi sorgul zaharat, care este un sorg care oferă o cantitate considerabilă de carbohidrați sub formă de sucuri dulci, care pot deveni un înlocuitor de zahăr, în condițiile în care pe terenurile pe care se cultivă sorgul zaharat sfecla nu visează să ajungă niciodată, că nu are apă, sfecla fiind o plantă căreia îi trebuie teribil de multă apă. Din resturile de la stoarcerea sorgului zaharat se obține o materie primă impecabilă pentru produs alcool-carburant, alcool în primul rând și după aceea carburant. Destinațiile sunt multiple, de la alcoolul ca atare la alcool-carburant, la polimeri de tip bio-degradabili și terminând cu combustibil foarte asemănător cu combustibilii rafinați din combustibili fosili. Ceea ce rămâne după transformarea alcoolică sau transformarea în bioreactoare după obținerea alcoolului devine un extraordinar fertilizant organic, capabil, la o socoteală făcută și de optimiști, și de pesimiști, să asigure în jur de 5 tone de biofertilizant, nu chiar de calitatea gunoiului de grajd, dar apropiat. Și poate că trebuie să ne gândim la sorgul alimentar. Sorgul alimentar este o formă de sorg care hrănește Africa Centrală și Africa subtropicală de vreo 3000-4000 de ani, ca fiind principala sursă de carbohidrați, pentru că în zona respectivă, din păcate, nici porumbul, nici grâul nu reușesc să aibă randamente asigurătoare pentru hrană. Deci, dacă tragem linie și adunăm, sub o plantă de sorg sunt 10-12 zone în care se poate utiliza, ca specie, și sunt cel puțin 5-6 domenii ale industriei alimentare în care poate să devină materie primă”. La toate acestea se poate adăuga și dezideratul președintelui ASAS, prof. univ. dr Valeriu Tabără: „Îmi pun speranța că odată și odată, parte din decidenții și de la Bruxelles, și din România, vor înțelege ce înseamnă să ai o astfel de plantă precum sorgul, din care eu aș putea muta gene de toleranță la arșiță atmosferică, de rezistență, la porumb, fără să fie probleme de interpretare că este toxică sau mai știu eu cum. Nu luăm de la bacterii, ci luăm de la aceste plante care-și demonstrează fiabilitatea în condiții climatice de accentuare a schimbărilor climatice, a arșiței atmosferice, sorgul fiind total diferit ca reacție față de porumb”.

Nevoia de promovare

După ce enumeri atâtea avantaje te întrebi ce se întâmplă de sunt atâtea rețineri. Valeriu Tabără crede că este și o chestiune culturală: „Părerea mea este că nu este numai o problemă legată de moment, ci și de modul de a vedea lucrurile. E mult mai ușor să cultivi grâu, orz, floarea-soarelui și să export materii prime. Sorgul nu este o plantă care să meargă doar ca materie primă, trebuie s-o transformi, ori în carne, ori să o industrializezi”.

Am putea spune că este și teama pentru ceva nou, părere pe care Aurel Badiu o contrazice: „Nu știu dacă neapărat fermierului îi este frică de noutatea de a cultiva sorg. Nu are informații despre el. Deci către el trebuie împinse cunoștințe, pentru că nu noi decidem, cum s-a discutat la un moment dat. Noi sugerăm, noi recomandăm. Decizia e a fermierului. Pe el trebuie să-l convingem că ceea ce-i recomandăm noi este valid, este fezabil, este profitabil în condițiile în care alte plante de cultură nu prea îi dau aceeași satisfacție, calculată în valută forte sau în lei, n-are nicio importanță, dar n-au cum să-i dea aceeași satisfacție în condițiile de schimbare climatică. Și atunci asta este opțiunea pentru sorg”. 

Aurel Badiu

Iar „împingerea” aceasta de informații nu se poate face doar pe baza unor conferințe, e nevoie de mai mult, este lucrul pe care-l susține și Aurel Badiu: „Sunt câteva mii de hectare în toată țara. Probabil că se va extinde, însă nu se va putea extinde sub nicio formă dacă nu va avea politici agricole adecvate, dedicate acestei culturi, nu globaliste. Pentru extinderea culturii de sorg, dacă se ajunge la concluzia că trebuie extinsă, pentru că e o decizie politică până la urmă, e absolut nevoie de o anumită politică coerentă dedicată. Dacă este tot globalistă, nu se prea poate obține mare lucru. Nu pentru că nu ar răspunde cultura ca atare sau că tehnologiile de cultură ar fi extrem de dificile, că nu sunt. Sunt aproape comune. Ci, pentru că există ceea ce se cheamă în legislația comunitară și națională decizia de cultură. Dar decizia de cultură trebuie să fie conștientă. Dacă omul nu are informația, iar noi am transmis acum și pe net toată conferința noastră, și au fost peste 200 de oameni care s-au logat, înseamnă că prezintă interes. Noi suntem vehiculul care duce informația în curtea fermierului, de asemenea manieră încât el să poată să ia o decizie oportună, fezabilă și profitabilă pentru el. Pentru că nimeni nu poate să ia decizia în locul lui. Indiferent ce zice lumea, că Academia, Ministerul, Biserica – nu, decizia este a fermierului și fermierul trebuie să fie înarmat cu cunoștințele necesare ca să ia o decizie coerentă și corectă. Că, până la urmă, sorgul, dacă trag linia și adun, constat că este o plantă energetică, că este o plantă alimentară, că este o plantă furajeră. De ce are nevoie un sistem agricol, n-are importanță de unde? De alimente, de energie și de hrană pentru animale. Simplu”

O cultură a viitorului?

Simplu și nu prea, pentru că am putea fi optimiști și să spunem că oamenii vor fi entuziaști și vor alege imediat, măcar să încerce o astfel de cultură, dar am putea fi și pesimiști și să ne întrebăm, câți vor depăși temerile sau obișnuința? Un exemplu pozitiv am și întâlnit deja. Unul dintre participanți, fermierul Claudiu Davițoiu a mărturisit că va încerca: „Nu am cultivat niciodată sorg, de asta am venit și la conferință. Eu am multă zootehnie, am aproape o mie de capete de animale și cred că ar trebui să încerc și eu, având în vedere și seceta. Anul ăsta a fost primul an, din cei 50 de ani de agricultură, în care n-am făcut un kilogram de porumb. La anul o să încerc. Această conferință m-a convins. Încerc un an, doi și pe urmă poate intru în ritm cu sorgul. Dacă o fi bine, dacă o-i avea producție. Până la urmă, dacă nu încerci, n-ai de unde să știi. Fiecare zonă e pe specificul ei. Să vedem la zona noastră de la Afumați dacă vom putea cultiva sorg. Trebuie să fac şi siloz, să văd dacă are producție vegetativă, că până la urmă mie-mi trebuie și masă vegetativă, cum are porumbul. Să văd sorgul cum e, dă sau nu rezultate, un an-doi îl încerc, și pe urmă, dacă e, normal ar fi să mă adaptez, pentru că condițiile de secetă vor persista în continuare de acum încolo”. Dar să nu uităm că cel care rostește aceste vorbe, Claudiu Davițoiu, este unul dintre acei fermieri rezilienți despre care Gheorghe Nițu spunea că e printre puținii care au rezistat să mai facă zootehnie în apropierea Bucureștiului.

„Sorgul poate fi o plantă a viitorului pentru zonele în care se va confirma modificarea climatică sub formă de aridizare, pentru că asta este soluția: să găsim niște plante care să ofere venituri. Sorgul are și calitatea de a oferi, pe lângă veniturile brute, și valoare adăugată fermierului care face lucrul ăsta, pe de o parte, iar pe de altă parte permite aceluiași fermier să introducă principii de economie circulară, de conservare agro-eco sistem de agricultură conservativă ș.a.m.d. Nu că sunt la modă, sunt o necesitate imperioasă, mai ales pentru zonele agricole în care s-a practicat o agricultură intensivă și care în momentul de față se confruntă pasager sau pe mai lungă durată cu modificări climatice. Creștere de temperatură – sorgul e cămila deșertului, lipsă de umiditate – sorgul, cămila deșertului, creșterea concentrației soluției solului – sorgul este adaptat pentru așa ceva, deci ar fi cel puțin pentru momentul de față una din opțiunile agriculturii românești, încă o dată subliniez, pentru zonele în care efectul aridizării este foarte mare. Încă o dată o spun: nu va înlocui porumbul”, subliniază Aurel Badiu, vicepreședintele ASAS.

Sfaturile unui fermier experimentat

Pentru final am lăsat câteva sfaturi tehnologice oferite de cel mai în măsură să le dea, același cu inițiatorul conferinței, dr. ing. Dumitru Manole.

Dumitru Manole

„În primul rând, elementul-cheie este solul. Trebuie să merg în funcție de categoria de sol, cu tehnologiile adecvate. Nu pot să dau o tehnologie de la Amzacea, valabilă pentru Timișoara, unde am apa freatică la 3,5-4 metri și am precipitații de 800 mm medie — colegul meu de breaslă, Dimitrie Muscă, când are 600 mm zice că e secetă. Așa a afirmat! Public! În această situație trebuie să fim foarte atenți cu categoria de sol, apoi să văd timpurietatea sorgului, trebuie să fie timpuriu sau tardiv? În Câmpia Română, în Dobrogea, trebuie să avem hibrizi timpurii. Apoi, el face parte din aceeași familie botanică cu costreiul, sorgum halepense, pentru că de fapt sorgum vulgarae, care se cultivă, provine din sorgum halepense, costreiul popular. Iar sorgul de care discutăm, fie pentru hrana umană, fie pentru hrana animalelor, el face parte din sorgum vulgarae. Deci, atenție mare la gradul de îmburuienare, cartarea buruienilor, și să nu cultivi sorg acolo unde avem costrei. Mai departe: trebuie să adaptezi perioada de semănat la schimbările climatice. Nu mai semănăm sorgul în prima decadă a lunii mai, pentru că mulți suntem înțepeniți acolo în niște – nu canoane, au fost niște lucrări științifice ale perioadei respective! Nu mai trăim în  aceeași perioadă. Schimbările climatice ne-au avertizat și ne vor avertiza. Ca atare, monitorizarea temperaturii din sol și schimbarea perioadei de semănat față de prima decadă a lunii mai. Mai departe: având o creștere foarte lentă în primele fenofaze de vegetație, îmi trebuie erbicide și, din cercetările pe care le-am făcut până la acestă dată, amestecul unor substanțe active, bentazonă 2 litri la hectar, plus acid 2-4V un litru la hectar, face curățenie cu paleta de buruieni care există la Amzacea. Și, de asemenea, e valabilă și pentru Câmpia Bărăganului. A apărut un alt erbicid, nu-i dau denumirea comercială pentru că fac promotion în aceste condiții, și atunci îi spun prosulfuron, plus dicamba 0,4 kg/hectar, face ordine cu paleta de buruieni pe care o avem în cultură. Și mai departe atenție foarte mare la recoltare, pentru că inflorescența sorgului este un panicul care înflorește de la vârful paniculului și categoric de acolo se va produce maturitatea fiziologică de recoltare a sorgului. Și vom avea la bază un amestec cu cele de la vârf, boabe cu 12-13% umiditate și boabe cu 16-17% umiditate. Umiditatea standard este de 14%, și atunci trebuie să fim atenți să aplicăm un desicant înainte de recoltare, dacă n-avem uscătoare. Sigur că mai sunt și alte furci caudine ale culturii de sorg, și una din ele este atacul de schizafis graminum. Este o insectă de 2,5 mm, care are 10-12 generații într-un an. O insectă care înțeapă frunzele, încep ușor să se îngălbenească de la bază în primele zile, apar niște puncte, noi zicem că e secetă, dar e schizafis. Și mai departe ajunge până la inflorescență. Și atunci, dacă eu nu observ această insectă trebuie să aplic insecticidele omologate pentru a controla acest patogen, pentru că altfel e dezastru la recoltare. De exemplu eu am scăpat un moment de tratament de combatere a schizafis și n-am făcut decât 4.800 kg de sorg. A fost o mare greșeală, după 63 de ani de activitate în agricultură, deși eu cunoșteam dăunătorul, nici eu nu l-am văzut. Erau temperaturi mari, 42-43°, mă calasem pe recoltarea grâului, sola era undeva mai departe de zonele mele, mergeam cu mașina, vedeam și spuneam: ce frumos e sorgul! Și iată că schizafis mi-a dat și mie în cap, la nivelul de producție. Îl vezi, dar trebuie să te dai jos din mașină și să intri în lanul de sorg, dar la 46° cât erau astă vară ziceam: ce frumos e sorgul! Și iată că mi-a dat în cap și mie!”

Articol de: Adrian Nedelcu & Victor Mihalache

Agriotes spp. - viermii sârmă sau gândacii pocnitori

Pe tot globul se întâlnesc peste 8.000 de specii din genul Elateridae, iar în România se găsesc în jur de 250 de specii, dintre care cele mai frecvente și dăunătoare sunt speciile Agriotes lineatus, Agriotes obscurus, Agriotes sputator, Agriotes ustulatus.

Adulții apar primăvara, în lunile aprilie-mai, când temperatura aerului este de 13-15°C, ducând o viață nocturnă și rar diurnă, hrănindu-se cu nectarul și polenul inflorescențelor de umbelifere. Sunt foarte sensibili la căldură, uscăciune și aer uscat, de aceea se explică de ce se dezvoltă cel mai bine în terenuri acoperite cu vegetație deasă, pășuni naturale, artificiale și terenuri înțelenite.

Ciclul de viață al dăunătorului este de cinci ani, perioadă în care larva trece prin 10-12 stadii de dezvoltare, coborând și urcând în sol. Determinarea prezenței larvelor se face punând momeli din cartof, morcov sau chiar boabe de porumb în gropi de 6-8 cm adâncime, săpate în solul reavăn, care se menține umed și se controlează zilnic timp de o săptămâna după montare.

La porumb și cartof se înregistrează cele mai devastatoare pagube.

Dacă se verifică o plantă atacată, se va vedea cu ușurință atacul pe rădăcini, perforații în zona coletului sau germenele de creștere distrus. După însămânțare, larvele se hrănesc cu boabele, consumând embrionul. Plantele care supraviețuiesc atacului vor avea o vegetație întârziată, cu producții foarte scăzute.

Cele mai puternice atacuri se manifestă în primăverile reci, cu multă umiditate și în care adâncimea de semănat este mare. Pragul Economic de dăunare (PED) este de o larvă pe m² atât la porumb, cât și la cartof. La peste 3-4 larve pe m² tuberculii pot fi afectați 100%.

Măsuri de combatere agrotehnice:

• rotația culturilor;

• arături de vară sau toamnă, imediat după recoltare;

• prașile mecanice și menținerea terenurilor curate de buruieni;

• aplicarea de amendamente cu calciu pe solurile acide;

• cultivarea de plante, în sistemul de rotație, din genul mazăre, fasole, rapiță, in, coriandru;

• drenarea terenurilor acolo unde băltește apa;

• aplicarea de îngrășăminte pe bază de fosfor, știind că acestea reduc în timp numărul de larve.

În ceea ce privește produsele pentru protecția plantelor, Summit Agro România vă pune la dispoziție produsul Trika Expert, în doză de 10-15 kg/ha ce se aplică odată cu semănatul sau fracționat 10 kg/ha la semănat și 10 kg/ha la prima prașilă mecanică, acolo unde gradul de atac este mare.

Produsul are o formulare unică ce conține:

• 4 g/kg de lambda-cihalotrin care acționează prin contact și ingestie, având și efect repelent, creând un halou în jurul seminței;

• 35% fosfor ușor solubil și accesibil plantei (fosfor care primăvara, pe solurile reci, este asimilat mai greu din complexul coloidal) și care nu este agreat de larvă;

• 7% azot organo-mineral cu rol de stimulare în absorbția fosforului;

• suport organic de natură humică.

Este omologat pentru combatera larvelor dăunătorilor ca: Agriotes spp., Melolonta melolonta, Agrotis spp. și Diabrotica virgifera virgifera la un număr mare de culturi, dintre care amintim: porumb, cartof, sorg, floarea-soarelui, morcov, tomate, salată, spanac, castraveți, varză, conopidă, rapiță, soia, flori și plante ornamentale, arbori în pepiniere.

Gărgărița frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis)

Tanymecus dilaticollis a fost semnalat în România în anul 1904 sub denumirea de „rățișoara porumbului” sau „gărgărița de porumbiște”.

An de an atacul a devenit tot mai puternic și mai frecvent pe zone tot mai mari, astfel că fără tratament la sămânță culturile pot fi compromise în totalitate.

În funcție de temperatura și adâncimea de iernare, atacul se poate întinde până la 40-50 zile. După o hrănire intensă, în zilele însorite și călduroase, femela depune majoritatea pontei în lanul de porumb sau floarea-soarelui.

Tanymecus dilaticollis este considerat cel mai mare dăunător al porumbului, dar produce pagube importante și la culturile de floarea-soarelui, soia, sorg, sfeclă, grâu și orz. Plantele de porumb și floarea-soarelui sunt retezate de la colet sau ajung ca pe frunzele bazale să prezinte rosături circulare. Pragul Economic de Dăunare (PED) este de 3-5 exemplare/m².

În lipsa produselor de tratare a semințelor, pe bază de imidacloprid, va rămâne ca soluție pentru fermieri doar tratamentul de corecție, în vegetație.

Summit Agro vă recomandă tratamente de corecție în vegetație cu produsul Mospilan 20 SG în doză de 100 g/ha + 2 litri Toil (adjuvant pe bază de ulei), folosind o cantitate de 350-400 litri de apă, astfel asigurând o acoperire cât mai bună și aderența soluției pe suprafața foliară. 

În cazul unui atac puternic, datorat rezervei mari de dăunători care iernează în resturile vegetale de la cultura premergătore (floarea-soarelui, sorg sau porumb), pentru o protecție cât mai bună a culturii, recomandăm asocierea cu insecticide de contact din clasa piretroizilor, cum ar fi: esfenvalerat, cipermetrin, lambda-cihalortin, deltametrin.

O mare însemnătate în reducerea populației de dăunători o au și măsurile agrotehnice cum ar fi: rotația culturilor, menținerea solelor curate de buruieni pe tot parcursul anului, arături cât mai adânci, includere în schema de rotație a culturilor de genul mazăre, fasole sau rapiță și evitarea monoculturii de porumb.

Efectuați tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.

Pentru mai multe informații despre Trika Expert sau Mospilan 20 SG, nu ezitați să accesați catalogul nostru interactiv, să contactați reprezentanții Summit Agro din zona dumneavoastră sau vizitați site-ul nostru la www.sumi-agro.ro.

Articol de: ing. COSTEL MIRON, director de vânzări Summit Agro România pentru Zona de Nord-Est a țării

Foto: Summit Agro România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 20 mai 2025, Forumul APPR organizează Congresul European al Porumbului – CEPM. Evenimentul va avea loc la Hotel Ramada Plaza din București.

Oferind un spațiu relevant pentru dialog, schimb de bune practici și promovarea inovației în agricultura europeană, Congresul European al Porumbului – CEPM reunește reprezentanți ai CEPM din întreaga Europă, membri ai Forumului APPR, precum și oficiali ai instituțiilor naționale și europene.

„Forumul APPR este membră CEPM (Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb) din 2012 și, prin acest congres, reafirmă rolul activ al României în consolidarea unei agriculturi durabile și competitive la nivel european. Evenimentul este unul de importanță strategică pentru prezentul și viitorul sectorului agricol”, precizează Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În 2025, pentru intervenția DR-02: Agro-mediu și climă pe terenuri arabile – Pachet 4 ,,Culturi verzi”, angajamentele aflate în derulare din Campania 2024 se adaptează (în perioada de depunere a Cererilor de plată) la condițiile prevăzute de Planul strategic PAC 2023-2027, transmite Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Potrivit APIA, angajamentele adaptate țin seama de îndeplinirea obiectivelor angajamentului inițial și prezintă cerințe superioare în domeniul mediului și al climei. Beneficiarii au obligația să îndeplinească angajamentul adaptat pentru restul duratei angajamentului inițial.

Astfel, începând cu anul 2025, trebuie să fie respectate următoarele cerințe specifice actualizate prevăzute în fișa intervenției DR-02, modificate față de anul 2024, respectiv:

• Semănarea următoarelor culturi verzi: mazăre, măzăriche, muștar, rapiță, sulfină, ghizdei, trifoi, lucernă, fasole, soia, linte, lupin, năut, fasoliță, bob, sparceta se va realiza până la 15 octombrie în unitățile administrativ-teritoriale (UAT) cu altitudine medie de până la 600 m, respectiv până la 30 septembrie în UAT cu altitudine medie de peste 600 m (P). Culturile verzi pot fi semănate singure sau în amestecuri de specii din listă. În cazul amestecurilor în cultură a speciilor din listă cu alte specii, trebuie menținută o pondere predominantă a speciilor din listă care să le facă identificabile în cultură. (P) Cerințe a căror aplicare generează costuri suplimentare și/sau pierderi de venituri;

• Cultura verde înființată trebuie să fie distrusă mecanic (fiind posibilă inclusiv încorporarea în sol) în primăvara anului următor până cel târziu la 31 martie (P);

• Cultura verde înființată trebuie să fie menținută pe toată perioada iernii (decembrie – februarie);

• Utilizarea fertilizanților chimici este interzisă, doar fertilizanții organici putând fi utilizați înaintea înființării culturilor verzi;

• Beneficiarii țin o evidență a activităților agricole corelate cu implementarea cerințelor de agromediu.

Având în vedere modificările cerințelor specifice, beneficiarii care au deschis angajamente pentru Pachetul 4 al Intervenției DR-02 în anul 2024 pot reduce la cerere, în anul 2025, suprafața angajată inițial în cadrul acestui pachet, cu maximum 50%. Angajamentul ajustat, aplicat pe suprafața rămasă, trebuie menținut până în anul 2028 când se finalizează perioada inițială de 5 ani.

Pentru reducerea suprafeței angajate în anul 2025 nu este solicitată rambursarea sumelor plătite pentru cererile de plată depuse în anul 2024. Noua suprafață va fi înscrisă în declarația de suprafață din anul 2025 la depunerea cererii de plată sau la modificarea acesteia, până la 30 mai 2025.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Condițiile climatice din această primăvară sunt propice fungilor care se dezvoltă în condiții de vreme răcoroasă și umedă. Aceștia sunt: Rhizoctonia cerealis (rizoctonioza), Pseudocercosporella herpotrichoides (pătarea în ochi a bazei tulpinii), Gaummannomyces graminis (îngenuncherea cerealelor păioase), Puccinia striiformis (rugina galbenă). Frigul a încetinit activitatea fungilor foliari, aceștia fiind prezenți în culturile de cereale, fără a pune probleme deosebite. Prin culturile din Banat am observat la această dată simptome produse de fungii Septoria tritici, Drechslera tritici repentis, Pyrenophora teres, Blumeria graminis. În funcție de zonele climatice, starea fitosanitară a culturilor poate fi diferită. Acolo unde a plouat, Septoria tritici este prezentă cu intensitate de atac mai ridicată.

Vremea umedă și răcoroasă a favorizat dezvoltarea fungului Rhizoctonia spp., iar primele infecții au apărut în culturile de grâu verificate. De aceea vă îndrum să începeți verificarea culturilor. Controlați plantele în zona bazală pentru a descoperi simptomele. Dacă vremea va fi favorabilă acestui patogen, daunele vor apărea în timp scurt (vetre căzute). Vă reamintesc că anul trecut am avut astfel de situații în Banat și la grâu și la orz. Pagubele în producție au fost evidente în solele bolnave.

Pentru a gestiona acest patogen, Rhizoctonia spp., readuc în atenția dumneavoastră aspecte despre biologia, epidemiologia și combaterea rizoctoniozei.

Importanța economică și recunoașterea simptomelor

Rizoctonioza este o boală a bazei tulpinii cerealelor păioase ce apare frecvent în regiunile temperate [Lemanczyk, 2010]. După Cromey et al. (2002), producțiile putând fi afectate în procent de 5% în cazul infecțiilor moderate și până la 26% când infecțiile sunt severe. Cerealele de primăvară sunt mai predispuse la infecția cu Rhizoctonia cerealis decât cele de toamnă. Orzul este mai atacat decât grâul [Smiley et al., 2012; Lemańczyk et Kwaśna, 2013]. În Banat, boala apare în anii favorabili, cu frecvențe mai mari de atac la orz și mai mici la grâu.

Simptomele bolii pot apărea încă din toamnă dacă sunt condiții favorabile. Sunt atacate rădăcinile, tulpinile și tecile frunzelor.

Principalele simptome produse sunt:

• Inițial, pe rădăcini apar pete de culoare deschisă care mai târziu capătă culoare brună. Țesuturile necrozate se rup cu ușurință lăsând descoperit cilindrul central. După Popescu (2005), tinerele plante au tendința de a forma alte rădăcini. Astfel, o plantă bolnavă va avea rădăcini mai multe dar scurte;

• Pe tulpini și teci apar pete de formă ovală, alungite. Culoarea petelor este albicioasă – cenușie, iar de jur împrejur se formează o margine de culoare brun - închis. De multe ori aceste pete pot fi confundate cu ușurință cu cele produse de Pseudocercosporella herpotrichoides și Fusarium sp. [Murray et al., 2009]. Adesea, leziunile produse de patogen sunt superficiale;

• Rareori, în condiții de vreme rece și umiditate mare în zona bazei tulpinilor, miceliul ciupercii străpunge teaca și infectează tulpina. Enzimele secretate produc necroza țesuturilor, căderea plantelor sub acțiunea ploilor și vântului, albirea prematură a spicelor, șiștăvirea cariopselor [Cromey et al., 2005];

• Toamnele și primăverile reci sunt favorabile infecțiilor cu Rhizoctonia cerealis.

Supraviețuirea patogenului

Peste anotimpul de iarnă, fungul supraviețuiește sub formă de miceliu sau scleroți (pseudoscleroți) în sol și materialul vegetal infectat. Acest patogen nu formează spori asexuați, iar stadiul telomorf este foarte rar întâlnit în natură [Carling et Sumner, 1992; Popescu, 2005; Lemańczyk et Kwaśna, 2013].

Supraviețuirea patogenului pe resturile vegetale constituie o sursă importantă de inocul pentru culturile de cereale, care în condiții climatice favorabile patogeniei pot fi infectate [Sneh et al., 1996].

Plantele bolnave au tendința să dezvolte noi rădăcini, mai multe și mai scurte. Sunt vizibile la suprafața solului

Realizarea infecțiilor, răspândire

Rhizoctonia este o ciupercă de sol cu creștere vegetativă mai mult sau mai puțin continuă, sub formă de miceliu ramificat, de culoare albă sau brună. Ciuperca se dezvoltă bine în condiții de sol cald și umed. Hifele miceliene cresc în sol și în materialul vegetal mort. În solurile uscate ciuperca devine latentă, formând un miceliu gros, cu pereți îngroșați sau produce microscleroți (cu diametrul de cel puțin 0,5 - 1,0 mm, uneori până la 5 mm), care îi permit să supraviețuiască timp de mulți ani, chiar în lipsa unei gazde [Papavizas et al., 1975]. Scleroții și/sau miceliul din sol sau de pe resturile vegetale descompuse infectează cerealele prin intermediul hifelor care pătrund în rădăcini, tulpini și teci [Naito, 2006].

Când se realizează infecția, hifele fungice cresc la suprafața organului atacat, formând manșoane miceliene care înconjoară de jur împrejur și permit ciupercii să pătrundă în țesuturile plantelor și să preia substanțele nutritive pentru creșterea și dezvoltarea fungică continuă. Ciuperca este atrasă de stimulenții chimici eliberați de celulele vegetale în creștere activă și/sau reziduurile vegetale descompuse. Pe măsură ce procesul de atracție continuă, hifa fungică va intra în contact cu planta și se va atașa de suprafața sa externă. După atașare, ciuperca continuă să crească pe suprafața externă a plantei și va provoca boala prin producerea unei structuri specializate de infecție (appresorium) care pătrunde în celula plantei.

Procesul de infecție este susținut de producerea multor enzime extracelulare diferite care degradează diferite componente ale pereților celulari ai plantelor (de exemplu, celuloză, cutină și pectină). Pe măsură ce ciuperca ucide celulele plantei, hifele continuă să crească și să colonizeze țesutul mort, formând adesea scleroți. Inoculul nou este produs pe sau în țesutul gazdă și un nou ciclu se repetă atunci când sunt disponibile noi substraturi [Naito, 2006].

După Popescu (2005), spațiul dintre teacă și tulpină reprezintă o zonă în care miceliul ciupercii se poate dezvolta foarte bine iar prin enzimele secretate produce necroza țesuturilor tulpinii în condiții de umiditate ridicată și vreme răcoroasă.

Rhizoctonia nu produce conidii (spori fungici asexuali) și rareori produce bazidiospori (spori sexuali). Cu toate acestea, de multe ori boala este produsă prin intermediul basidiosporilor.

Factorii care concură la instalarea infecțiilor la cereale sunt: virulența agentului patogen, sensibilitatea gazdei și condițiile favorabile de mediu [Francl, 2001].

Factorii climatici care susțin infecțiile:

• Temperatura și umiditatea joacă un rol important în realizarea infecțiilor și supraviețuirea patogenului [Otten et al., 2004]. Temperatura din zona rădăcinilor este importantă în realizarea infecțiilor. La temperaturi cuprinse între 6 - 19⁰C sau când există variații de la 16 la 27⁰C pot apărea pagube semnificative [Gill et al., 2001]. Wiese (1987) arată că Rhizoctonia la cereale este favorizată îndeosebi de temperaturile cuprinse între 9 - 10⁰C;

• După Ogoshi (1996), tinerele plante de grâu pot fi atacate în condiții de vreme răcoroasă de izolate de Rhizoctonia care se dezvoltă în astfel de condiții;

• Alte izolate ale fungului preferă vremea mai caldă;

• Optimul termic pentru dezvoltarea ciupercii are loc în intervalul 16 - 20⁰C [Sneh et al., 1996]. Canicula și lipsa umidității opresc subit patogenia [Popescu, 2005];

• Boala este favorizată de resturile vegetale infectate din anul anterior, de solurile acide, densitatea mare a plantelor, solurile slab drenate, irigarea excesivă, umiditatea ridicată în zona bazei tulpinii asociată cu temperaturi ale solului între 17 - 23⁰C [Pitt, 1966; Popescu, 2005].

Răspândirea ciupercii pe distanțe mari se realizează prin intermediul sporilor sexuați (basidiosporii) în condiții de umiditate ridicată (peste 90%) și vreme caldă (temperaturi mai mari sau egale cu 20⁰C) - Naito, 1996; Agrios, 2005. Basidiosporii ajunși pe frunze pot produce infecții foliare. Rolul acestor spori nu este încă cunoscut în totalitate [Naito, 2006].

Combaterea integrată a rizoctoniozei cerealelor

Odată instalat, patogenul este greu de combătut. Adesea el este observat când este prea târziu și plantele sunt căzute la sol. Cel mai ușor poate fi identificat atacul la stadiul de creștere GS 39 (frunza stindard vizibilă) - Zadocks et al., 1974.

Măsurile profilactice

Profilaxia este deosebit de importantă în managementul acestei boli. Amintesc: utilizarea soiurilor rezistente; eliminarea sursei de inocul (resturi vegetale); eliminarea gazdelor voluntare; rotații corecte; efectuarea lucrărilor solului (arături sau măcar lucrarea solului până la adâncimea de 8 - 10 cm) - Cook et al., 2002; Fletcher et al., 2010.

De reținut că, rotația, lucrările solului și data semănatului influențează instalarea patogenului [Colbach et al., 1997].

La cerealele cultivate în sistem „no tillage” sau „minimum tillage”, rizoctonioza se poate instala, deoarece solul este bogat în materii organice pe care ciuperca supraviețuiște [Oros et al., 2013].

Măsurile chimice

Tratamentele chimice au eficacitate variabilă, între 0 și 80%. De regulă, tratamentul semințelor și tratamentele aplicate la cereale în perioada de vegetație ar trebui să protejeze plantele de infecție [Popescu, 2005].

Dintre fungicidele utilizate în combaterea patogenilor cerealelor păioase, fludioxonilul este menționat în unele studii ca fiind eficient în combaterea rizoctoniozei [Smiley et al., 2012].

În România sunt omologate următoarele substanțe doar pentru tratarea semințelor:

fludioxonil cu sedaxan - Sedaxanul este o substanță din grupa „pirazolecarboxamide” cu spectru larg de acțiune, recomandată pentru controlul rizoctoniozelor. În combinații cu alte fungicide, rezultatele sunt mai bune; Difenoconazol + fludioxonil + sedaxan [după Aplicația PESTICIDE 2.25.2.2, 2025].

Controlul biologic

De interes sunt bacteriile din genul Pseudomonas și fungii antagoniști din genul Trichoderma [Budge et al., 2009].

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cu o populație globală estimată să ajungă la aproximativ 10,3 miliarde până în anii 2080¹, agricultura are oportunitatea nu doar de a hrăni o populație în creștere, ci și de a juca un rol vital în promovarea unui viitor mai rezilient. Prin adoptarea unor metode sustenabile și orientate spre viitor, fermierii au puterea de a produce alimente sănătoase și hrănitoare, contribuind în același timp la cultivarea unei planete prospere pentru generațiile următoare.

Fermierii sunt supuși unei presiuni tot mai mari de a produce mai mult cu resurse mai puține, protejând totodată mediul și asigurând viabilitatea pe termen lung a terenurilor lor. Una dintre strategiile-cheie în această transformare este reducerea inputurilor fără a sacrifica performanța, mai ales în ceea ce privește utilizarea erbicidelor. Rata redusă de aplicare înseamnă o oportunitate de a reduce riscul de apariție a rezistenței buruienilor în procesul de creștere a plantelor și de a minimiza impactul asupra mediului. Această abordare este deosebit de importantă în culturile de cereale, unde presiunea buruienilor este intensă, iar ferestrele de aplicare sunt adesea limitate din cauza vremii imprevizibile.

Buruienile rămân o provocare majoră, reducând randamentele și afectând calitatea alimentelor. În plus, în contextul reglementărilor mai stricte și al cererii tot mai mari pentru practici durabile, fermierii au nevoie de soluții de combatere a buruienilor care să răspundă acestor provocări, oferind eficiență și performanță în condiții variabile. Spre exemplu, erbicidele auxinice sunt de încredere pentru fermieri datorită structurii chimice tot mai complexe.

Arylex™, unul dintre cei mai eficienți agenți activi inovatori ai companiei internaționale de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, este primul membru al unei noi clase structurale de ingrediente active auxinice sintetice. Acesta pătrunde ușor în plantă, se acumulează în punctele active de creștere și nu este semnificativ afectat de temperatură, făcând din el o opțiune flexibilă pentru combaterea buruienilor în culturile de cereale.

„În ferma noastră, căutăm mereu modalități de a maximiza inputurile fără a sacrifica producția. Eficacitatea moleculei Arylex™ la doze mai mici de aplicare înseamnă că pot viza precis buruienile și pot reduce încărcătura chimică totală asupra solului. Este o modalitate mai inteligentă de a gestiona riscul de apariție a rezistenței și de a menține un microbiom sănătos al solului, ceea ce eu consider o investiție directă în productivitatea pe termen lung a acestui teren. Integrarea produselor pe bază de Arylex™ din portofoliul Corteva în programul postemergență a fost o schimbare esențială în gestionarea valurilor timpurii de buruieni cu frunză lată, fără sensibilitatea la temperatură cu care mă confruntam primăvara târziu”, a declarat Cosmin Iancu, fermier din județul Ilfov (SC PICMAR), după utilizarea produselor de protecție a plantelor din portofoliul companiei.

Fermierii din România pot utiliza produse adecvate de la Corteva pe bază de Arylex™ pentru combaterea unui spectru larg de buruieni dificile, cu frunză lată, inclusiv turița, ciocul berzei și fumărița, atât în culturile de cereale de primăvară, cât și în cele de toamnă, fiind astfel o soluție eficientă pentru gestionarea rezistenței buruienilor.

De pildă, soluțiile postemergență lansate la începutul acestui an, Rexade™ și Tarzec™, sunt două erbicide complexe pentru grâu care oferă performanță pură prin combaterea eficientă a buruienilor monocotiledonate și dicotiledonate. În plus, erbicidele cu Arylex™ au o fereastră largă de aplicare, oferindu-le fermierilor mai multă flexibilitate în gestionarea timpului și resurselor.

Sustenabilitatea în agricultură este o necesitate pentru viitorul aprovizionării globale cu alimente, iar Corteva Agriscience oferă fermierilor cele mai avansate soluții de care au nevoie pentru culturile lor, fără a compromite mediul.

¹ World Population Prospects 2024: Summary of Results - World | ReliefWeb

Articol de: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Porumbul este una dintre cele mai importante culturi pe plan mondial, fiind utilizat atât în hrana oamenilor, a animalelor, precum și în industrie. În România, porumbul se cultivă încă din secolul XVII, fiind un aliment de bază.

Perfect adaptat climatului nostru, porumbul se aliniază printre principalele culturi agricole, acoperind peste 1,5 milioane de hectare, ceea ce îl face a doua cultură ca suprafață cultivată, după grâu. Această popularitate se datorează nu doar adaptabilității excepționale, ci și profitabilității ridicate și posibilității de integrare în rotația culturilor.

Provocarea controlului buruienilor

Porumbul este o cultură extrem de sensibilă la îmburuienare. Fermierii conștientizează importanța unui control eficient al acestor plante invazive, etapa de combatere a lor începând din faza de preemergență și continuând până la stadiul de 8 frunze ale porumbului. Aceasta este o perioadă critică, în care concurența cu buruienile poate afecta drastic dezvoltarea sănătoasă a plantelor.

Avantajele condițiilor climatice favorabile

Primăvara aceasta se dovedește a fi extrem de favorabilă pentru controlul buruienilor, asigurând umiditate optimă pentru eficiența erbicidelor. Translocarea substanțelor active prin rădăcini și coleoptile devine mult mai eficientă, facilitând controlul eficient al tuturor tipurilor de plante dăunătoare.

Click Pro, inovația în protecția culturilor

În oferta Summit Agro România, Click Pro se remarcă drept un erbicid de excelență, destinat aplicării postemergente timpurii. Acesta valorifică umiditatea solului având acțiune peliculară, fiind absorbit atât prin rădăcină și coleoptil, cât și foliar, având o acțiune sistemică eficientă, cu translocare prin xilem și floem. 

Formulat cu două substanțe active de vârf – mezotrione și terbutilazină – Click Pro combină cele mai bune tehnologii de combatere a buruienilor. Mezotrione, un inhibator al enzimei HPPD, distruge clorofila, provocând distrugerea rapidă a buruienilor, în timp ce terbutilazina, un inhibitor al fotosintezei, îngălbenește și necrozează plantele nedorite ca Echinochloa crus-galli (iarba bărboasă), Digitaria sanguinalis (meișor), Setaria spp. (mohor), Amaranthus spp. (știr), Chenopodium spp. (căprita), Xanthium strumarium (cornaci), Ambrosia artemisiifolia (ambrozie), Polygonum convolvulus (hrișca urcătoare).

Eficacitate dublă pentru o combatere eficientă

Cele două substanțe active acționează sinergic, oferind fermierilor un control excepțional asupra buruienilor deja răsărite și a celor care urmează să germineze. Click Pro nu doar combate specii de buruieni dicotiledonate și monocotiledonate, ci și asigură o acțiune reziduală, prevenind apariția plantelor dăunătoare răsărite ulterior aplicării erbicidului, ca Abutilon theophrasti (teișor), Helianthus annuus (samulastra de floarea-soarelui), Solanum nigrum (zârna).

Perioada optimă pentru aplicare

Fereastra largă de aplicare, de la preemergență până la stadiul de 8 frunze ale culturii, permite fermierilor să aleagă cel mai bun moment pentru a maximiza eficiența. Este recomandat să se aplice atunci când buruienile dicotiledonate au 2-4 frunze, iar cele monocotiledonate sunt în stadiile incipiente de dezvoltare, asigurând astfel o acțiune promptă și eficientă. Doza omologată este de 2-2,3 L/ha, iar volumul de soluție recomandat este de 200-400 litri de apă pentru un hectar de porumb erbicidat.

Contribuție la creșterea profitabilității

Cu Click Pro, umiditatea solului optimizează translocarea substanțelor active, garantând o acțiune rapidă atât la nivelul solului, cât și foliar. Aceasta înseamnă că fermierii pot combate din timp și eficient buruienile, maximizând producțiile de porumb de calitate superioară, ce aduc profituri substanțiale.

Efectuați tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.

Pentru mai multe informații despre Click Pro, accesați catalogul nostru interactiv, contactați reprezentanții Summit Agro din zona dumneavoastră sau vizitați site-ul nostru www.sumi-agro.ro.

Alegeți Click Pro pentru o cultură de porumb prosperă și profitabilă!

Articol de: ing. VASILE POP, director de vânzări Summit Agro România pentru zona de Centru a țării

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ghidul oficial al programului „Rabla pentru Tractoare”, publicat recent în Monitorul Oficial, a stârnit controverse majore după ce autoritățile au modificat în mod esențial și netransparent definiția eligibilă a „tractorului”, excluzând din program tocmai subcategoriile T1a, T1b, T2a, T2b, T3a  și T3b, adică exact acele vehicule care, potrivit legislației europene, sunt tractoare agricole sau forestiere, mai accesibile pentru fermierii mici și mijlocii.

Excluderea din program a celor șase categorii de tractoare de dimensiuni mici și medii și păstrarea doar a celor de categorie mare și pe șenile (categoria C) defavorizează exact segmentul cel mai numeros din domeniul agricol, cel al fermelor mici și mijlocii, care nu vor avea astfel acces la ajutorul acordat de stat prin programul „Rabla”.

„În același timp, în forma sa actuală Ghidul favorizează atât marii fermieri, cu un potențial financiar mai mare, cât și importatorii de tractoare și utilaje agricole de mari dimensiuni”, explică Asociația Importatorilor de Motociclete și Motocicluri (AIDMM), prin reprezentantul său Ivan Sebastian. Acesta arată că, Regulamentul (UE) nr. 167/2013 stabilește clar, la art. 3 pct. 8, că: „Tractor înseamnă orice vehicul agricol sau forestier cu motor (...) a cărui principală funcție constă în puterea sa de tracțiune”, iar în art. 4 detaliază categoria T ca fiind destinată tractoarelor pe roți, inclusiv cu indicele „b”, adică tractoare care ating viteze peste 40 km/h.

În forma sa supusă consultării publice, ghidul nu conținea nicio mențiune despre excluderea celor șase categorii. Modificările au fost adăugate doar în forma finală, fără reluarea consultării publice, fapt ce contravine dispozițiilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. „Nu poți schimba o definiție stabilită printr-un regulament european printr-un ghid administrativ și să excluzi din legalitate o categorie omologată. Tractoarele T1a, T1b, T2a, T2b, T3a și T3b sunt omologate la nivel european și recunoscute în legislația națională. A le scoate din eligibilitate echivalează cu o discriminare mascată în normă tehnică”, avertizează juriștii specializați în drept administrativ și legislație tehnică.

Fermierii și distribuitorii de tractoare și vehicule de uz agricol (alte utilaje decât tractoarele, folosite în fermele mici și mijlocii pentru lucrările de mici dimensiuni efectuate pentru creșterea plantelor sau animalelor) solicită emiterea de urgență a unui nou ordin, care să:

• suspende aplicarea prevederilor actuale până la clarificarea legală;

• corecteze definițiile în conformitate cu alinierea la Regulamentul (UE) nr. 167/2013;

• includă explicit în cadrul eligibilității a tuturor vehiculelor omologate legal în categoriile T și subcategoriile aferente, cu respectarea principiului liberei concurențe și al egalității de tratament între beneficiari.

În lipsa unui răspuns oficial, se ia în calcul acționarea în contencios administrativ pentru anularea parțială a ghidului, în baza art. 1 alin. (6) din Legea 554/2004, pentru încălcarea principiilor de legalitate și transparență.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Grupul antreprenorial Agroland prezent pe piața de retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală anunță un amplu proces de rebranding și consolidare a structurii sale operaționale pe trei verticale strategice de business: retail, food și agribusiness. Prima fermă de producție ouă ecologice înființată în România, cu o capacitate anuală estimată la trei milioane de ouă BIO, se va alătura grupului începând cu 1 mai 2025. Totodată, Agroland anunță un ritm susținut de investiții și intrarea pe noi segmente, cum ar fi zona de abatorizare păsări.

Consolidarea structurii operaționale a Grupului Agroland se face pe trei verticale strategice de business: retail, food și agribusiness.

Agroland Retail va include magazinele proprii, distribuția către francize și infrastructura logistică aferentă.

Agroland Food va integra toate fermele existente, fabrica de procesare a ouălor, fermele de reproducție și stațiile de incubare, iar în viitor o linie de abatorizare. Agroland Agribusiness va continua să administreze distribuția de inputuri agricole, tradingul de cereale, producția și selecția de semințe, iar până la sfârșitul anului, fabricile de furaje. 

Ecosistemul de companii va funcționa sub umbrela Agroland Group, iar noua structură de organizare va permite companiei să se adapteze mai rapid la schimbările din piață și să implementeze strategii de creștere mai eficiente.

Cum fiecare verticală va avea o contabilitate separată și va putea fi evaluată individual, noua structură oferă investitorilor de pe piața AeRO a Bursei de Valori București, unde companiile Agroland Business System (BVB: AG) și Agroland Agribusiness (BVB: AAB) sunt listate, mai multă claritate și transparență, și o imagine clară asupra performanței fiecărui segment de activitate. O astfel de reorganizare va avea un impact pozitiv asupra procesului de listare pe piața principală, un obiectiv pe termen mediu al grupului.

Schimbările marchează o nouă etapă de dezvoltare a companiei care își continuă planurile ambițioase de dezvoltare pe un model de business integrat. Grupul își propune să continue investițiile într-un ritm susținut, peste nivelul din 2024, și să intre pe noi segmente.

Astfel, pe zona de food, Agroland a achiziționat și prima fermă de producție ouă ecologice înființată în România, cu o capacitate anuală estimată la trei milioane de ouă BIO, entitate care se va alătura grupului la începutul lunii mai. Această unitate va răspunde cererii tot mai mari pentru produse sustenabile și cu valoare adăugată. Tot pe zona de food, continuă investițiile în dezvoltarea platformei avicole de la Mihăilești care va ajunge anul acesta la o producție medie lunară de 5,8 milioane de ouă, în creștere cu 18% comparativ cu producția medie din 2024.

Pe zona de agribusiness, grupul a demarat modernizarea stației de condiționare a semințelor din Șimian, județul Mehedinți, investiție care va contribui la creșterea calității proceselor de selecție și pregătire a semințelor, consolidând poziția companiei în lanțul de producție agricolă.

Nu în ultimul rând, pe zona de retail, Agroland a planificat pentru acest an deschiderea a cel puțin zece magazine noi, dintre care minimum șase vor fi în format Mega.

„Securitatea alimentară devine din ce în ce mai importantă, mai ales în actualul context geo-politic la nivel global. Credem că România este bine poziționată și dispune de resursele necesare pentru a-și mări producția internă și a diminua sau chiar elimina dependența de importuri pe multe segmente de producție agro-alimentară. Producția de ouă este unul din aceste segmente. Putem să asigurăm nu doar ouăle necesare consumului intern dar chiar să exportăm. Agroland își propune să fie un partener de încredere în acest proces, investind în producția internă, dar și în dezvoltarea unei unități de procesare a ouălor, pentru a adăuga valoare produselor și a contribui la exportul acestora”, a declarat Horia Cardoș, fondator și CEO al Agroland Business System. 

Schimbările la nivel de organizare vin la pachet cu crearea unei noi identități vizuale, mai clare și mai puternice pentru piața pe care activează, evidențiind fiecare dintre cele trei verticale de business. 

„Noua identitate vizuală vine să susțină structura organizațională pe verticale de business și poziționarea Agroland Group ca un ecosistem de companii puternice în retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală, cu o abordare integrată, care se bazează pe sustenabilitate și parteneriate strategice pentru a contribui la dezvoltarea unui sector agricol modern și eficient. Ne propunem să susținem productivitatea și prosperitatea micilor și marilor fermieri și a comunităților prin produse de calitate, resurse și soluții competente și parteneriate îndelungate bazate pe încredere”, punctează Horia Cardoș.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare salută poziția Parlamentului European privind viitorul buget UE și susținerea unei PAC echitabile și moderne.

Comisia pentru Bugete a Parlamentului European a adoptat miercuri, 23 aprilie 2025, cu o majoritate de 23 voturi pentru, raportul referitor la viitorul buget al UE post-2027. Raportul, coordonat de eurodeputații Carla Tavares (S&D, Portugalia) și Siegfried Mureșan (PPE, România), respinge modelul „un plan național per stat membru” propus de Comisia Europeană și reafirmă necesitatea unei abordări echilibrate, flexibile și real adaptate nevoilor statelor membre.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare salută adoptarea acestui raport și consideră că direcțiile propuse reprezintă un pas important spre o PAC mai corectă și adaptată realităților fermierilor din Estul Europei, reiterând un principiu esențial pentru viitorul agriculturii europene: „No budget, No Vision.”

„Am contribuit activ la conturarea acestui mesaj european, atât prin structurile COPA-COGECA, cât și prin colaborarea noastră cu organizații și camerele agricole din zece state membre din Europa Centrală și de Est. Ne bucură că vocea fermierilor români a fost ascultată la Bruxelles”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Alianța subliniază că agricultura și politica de coeziune trebuie să rămână priorități fundamentale ale Uniunii Europene, în completarea noilor provocări legate de securitate, apărare și competitivitate economică.

„În sectorul agroalimentar sunt foarte multe provocări. NU acceptăm ca fermierii și cooperativele să primească mai puțini bani decât un buget actualizat cu inflația din ultimii șapte ani – adică minimum 30%. PAC și Coeziunea trebuie să fie susținute pe picior de egalitate cu celelalte priorități strategice ale UE. Fără Buget PAC actualizat, NU există Viziune privind Viitorul Agriculturii”, arată AAC.

Principalele direcții susținute prin raportul adoptat:

• Recunoașterea rolului esențial al securității alimentare în autonomia strategică a Uniunii Europene;

• Susținerea fermierilor tineri, a fermierilor mici și a sectorului pescuitului;

• Promovarea unei PAC moderne, sustenabile și simplificate, care să răspundă provocărilor climatice, inflaționiste și birocratice;

• Refuzul modelului unitar de plan național, în favoarea unei politici agricole flexibile și adaptate nevoilor locale și regionale.

 Votul final în plenul Parlamentului European este așteptat în săptămâna 5 mai 2025.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Protecția plantelor: Deciziile europene trebuie să țină cont de realitățile specifice fiecărei țări