Suprafețele foarte mari cultivate în ultimii doi ani cu cereale de toamnă vor determina o  presiune pe rotații, care, corelată cu lipsa de umiditate a solului în toamnă și limitarea alternativelor de tratament sămânță, vor favoriza dezvoltarea dăunătorilor.

Afidele reprezintă unul dintre principalii dăunători ai culturilor de cereale, din cauza numărului mare de generații, reproducerii rapide și a daunelor produse direct, dar și a celor indirecte, provocate de virusurile transmise prin intermediul acestora. Afidele pot dezvolta rezistență la substanțele active insecticide prin două căi distincte: fie prin dezvoltarea unei capacități accelerate de metabolizare a insecticidelor, fie prin acumularea de mutații genetice care, transmise pe parcursul mai multor generații, le pot conferi rezistență la aceste substanțe.

Syngenta își menține angajamentul de a aduce soluții inovatoare și valoare adăugată fermierilor prin introducerea hibrizilor Hyvido^® Neo cu rezistență genetică la virusul piticirii și îngălbenirii orzului (Barley Yellow Dwarf Virus, BYDV).

Gena yd4, rezistență genetică la BYDV și toleranță genetică la WDV

Hibrizii Hyvido^® Neo sunt purtători ai genei yd4, care le oferă rezistență genetică la cele mai importante tulpini ale virusului piticirii și îngălbenirii orzului (BYDV): MAV, PAV, RPV. În plus, gena yd4 oferă o toleranță genetică la virusul piticirii grâului (Wheat Dwarf Virus, WDV).

Vectorii de transmitere: afidele pentru BYDV și cicadele pentru WDV

Principalii vectori de transmitere sunt afidele în cazul virusului piticirii și îngălbenirii orzului (BYDV):

• tulpina MAV: Păduchele ovăzului (Sitobion avenae)

• tulpina PAV: Păduchele cenușiu al gramineelor (Rhopalosiphum padi), Păduchele ovăzului (Sitobion avenae), Păduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum)

• tulpina RPV: Păduchele cenușiu al gramineelor (Rhopalosiphum padi)

Principalii vectori de transmitere în cazul virusului piticirii grâului (WDV) sunt cicadele (Psammotettix alienus).

Ce simptome apar și posibila confuzie cu anumite carențe

În cazul infectării cu virusul piticirii și îngălbenirii orzului (BYDV), plantele care nu posedă gena de rezistență manifestă simptome specifice. Acestea includ piticirea plantelor și îngălbenirea frunzelor începând de la vârf, simptome ce pot fi ușor confundate cu îngălbenirea cauzată de frig sau de carențele nutriționale. Ulterior, frunzele afectate se rulează spre interior.

Simptome viroze cauzate de BYDV/CYDV

Beneficiile hibrizilor Hyvido^® Neo

În plus față de beneficiile specifice tuturor hibrizilor de orz (vigoare, uniformitate, utilizare mai eficientă a apei și a nutrienților, suprimarea buruienilor și productivitate mai ridicată), hibrizii Hyvido^® Neo vin cu următoarele beneficii pentru fermieri:

• Singurii hibrizi de pe piața din România cu rezistență genetică la cele trei tulpini ale BYDV;

• Stabilitatea specifică a hibrizilor de orz Syngenta;

• Asigură o multiplicare virală foarte redusă, ce protejează cultura femierului, dar și culturile învecinate;

• Pot fi semănați timpuriu, cu riscuri mai mici de pierdere a producției din cauza BYDV și WDV;

• Oportunitatea de a reduce nevoia utilizării insecticidelor în toamnă.

Articol de: MIHAI POPOVICI, director marketing semințe floarea-soarelui și cereale Syngenta România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri – 16 iulie 2025, Comisia Europeană trebuia să prezinte oficial propunerea privind viitorul buget al UE și Politica Agricolă Comună (PAC), un moment esențial pentru toți fermierii europeni. Însă, la Bruxelles, după cum pare, viitorul agriculturii europene este tratat cu superficialitate. Fermierii sunt din nou tratați ca o problemă, nu ca o prioritate.

„Confuzie la Bruxelles. În loc de transparență și respect, avem doar incertitudine. Briefingul oficial de la prânz a fost anulat fără explicații, comisarii au fost trimiși în Parlamentul European, iar anunțurile finale sunt amânate pentru diseară sau chiar pentru mâine. Toate acestea în timp ce discutăm despre viitorul securității alimentare și al agriculturii europene”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC).

În aceste momente, la Bruxelles, are loc un marș simbolic al fermierilor europeni, la care este prezent Florentin Bercu, din partea AAC.

„Nu este vorba de cifre, ci despre siguranța alimentară a cetățenilor Uniunii Europene, despre viitorul fermierilor din România și din toată Europa. Vrem respect față de munca noastră”, precizează Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Elena Andrei, împreună cu soțul ei, se ocupă de o fermă vegetală de circa 300 ha în județul Călărași, zona Lehliu. Cei doi și-au ușurat munca prin digitalizarea gestionării arendei. În articolul de față, Elena Andrei ne povestește cum gestionează arenda în fermă, fără stres și fără griji.

„Știu cât de multe ai pe cap în perioada de recoltare, iar imediat după vine partea de plată a arendei, poate cea mai sensibilă etapă. Fie că plătești în produse agricole, grâu, porumb, floarea-soarelui, sau în bani, bonuri de pâine ori ulei, această etapă reprezintă un proces adesea complicat, dar nu din punct de vedere fizic, ci birocratic.

Pierdeam foarte mult timp cu hârtii, calcule și tot felul de tabele în Excel, iar din momentul în care am început să folosesc un soft special pentru gestionarea arendei, lucrurile au devenit mult mai simple. Vreau să împărtășesc ce funcționează în cazul meu, poate ajută și alți fermieri”, ne-a spus Elena Andrei.

Înainte să înceapă plata arendei, tânăra fermieră verifică toate contractele. Unele expiră, altele trebuie actualizate.

„Lucrând cu un soft dedicat gestionării arendei, primesc notificări automate cu șase luni înainte să expire contractele. Așa că pot să vorbesc din timp cu arendatorii și să reînnoim ce e de reînnoit. Actualizez și rata de conversie, în funcție de prețul pe care îl dă Consiliul Județean, ca să știu exact ce cantități am de plătit. Unii arendatori vor plata prin OP, alții cash, iar unii prin mandat poștal. Am și cazuri unde se dorește plată în produse, situație în care trebuie să întocmesc un proces-verbal și o factură dedicată. La fiecare trebuie să fac un alt tip de document: factură separată, proces-verbal, uneori chiar adeverințe pentru bancă sau primărie.

Ce s-a schimbat în ultimii ani și trebuie să ținem cont este cerința ANAF de a emite facturi separate pentru fiecare arendator, nu una generală. Accesul rapid la toate datele necesare pentru întocmirea acestor documente este un avantaj major. Mă ajută să economisesc timp și să gestionez mai eficient activitatea.

Integrarea cu diverse programe de contabilitate este un alt punct forte. Indiferent dacă țin evidența intern sau externalizez serviciile contabile, în acest soft am posibilitatea de a exporta toate fișierele necesare”, arată Elena Andrei.

După ce încheie plata arendei, Elena Andrei depune declarația 112, obligatorie pentru toate persoanele fizice cu care are contracte. Și aici o ajută softul, pentru că are toate informațiile centralizate. „Nu trebuie să calculez manual și nu risc greșeli. Dacă nu aș avea acces rapid la toate datele și tipizatele în program, m-aș încurca rău. Așa, dau câteva clicuri și am totul pregătit”, punctează fermiera.

Înainte de digitalizare, la sediul fermei avea rafturi pline cu dosare. Acum le are pe toate în calculator. „Pot să caut un contract sau o plată și de pe telefon, dacă sunt pe câmp. Pot genera rapid liste pentru bancă, adeverințe pentru primării, rapoarte, facturi pentru fiecare arendator. Toate clare, toate la zi”, subliniază Elena Andrei.

Fermiera din Călărași a ținut să spună că relația cu arendatorii e importantă. „Dacă vrem să avem stabilitate, trebuie să fim corecți și organizați. O plată făcută la timp și un document întocmit bine arată că ne pasă. Arenda nu e doar o obligație. E ceea ce ne ține ferma în mișcare.”

Concluzia Elenei Andrei este că arenda se poate gestiona ușor, clar și fără nervi, dacă ai un soft care te ajută. Ea folosește Arendaș, de la Isagri, ceea ce i-a adus timp și liniște.

Foto: Elena Andrei

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Porumbul ocupă cea mai mare suprafață în agricultura României. Orice diminuare de producție la această cultură se reflectă semnificativ negativ, atât în situația economică a fermelor, cât și la nivelul economiei naționale, având în vedere multiplele întrebuințări ale porumbului.

Frecventele schimbări climatice impun o anumită revizuire a tehnologiei la cultura de porumb pentru a evita, măcar în parte, din efectele negative.

Porumbul este o plantă unisexuat monoică, adică are florile mascule separate de florile femele, dar pe aceeași plantă.

Florile mascule (fig.1) se găsesc în paniculul situat în partea superioară a plantei.

În momentul înfloririi, anterele ies din floare cu grăunciorii de polen de formă sferică (fig.2).

Fiecare anteră produce circa 2.000 de grăunciori de polen, iar întregul panicul 14 milioane de grăunciori, pentru fiecare ovul revenind peste 2.000 de grăunciori de polen, deși este necesar doar unul pentru fecundare.

Temperaturile ridicate și insuficiența apei au influență negativă în obținerea polenului.

Florile femele (fig.3) sunt grupate în inflorescența spic (știulete). Ovarul are o singură ovulă și sunt grupate pe 8-20 rânduri longitudinale pe știulete. Stigmatele (mătasea) sunt lungi și sunt receptive pentru polen pe toată lungimea lor. Capacitatea de receptare pentru polen durează 6-10 zile.

Știuletele este protejat de pănuși. Știuleții se formează în jumătatea inferioară a plantei, la subsuoara frunzelor. Oscilațiile de temperatură între zi și noapte, înainte de fecundare, fac ca anterele să rămână seci, iar grăunciorii de polen, mici și deformați, inapți pentru fecundare.

Temperatura optimă pentru procesul de polenizare – fecundare este de 23°C.

Polenizarea și fecundarea la porumb în condiții normale se desfășoară astfel: polenizarea constă în deplasarea polenului de la antere la stigmatul lipicios. Fecundarea are loc prin germinarea grăunciorului de polen, ajuns pe stigmat, și formarea tubului polinic care crește și înaintează spre ovul. În tubul polinic pătrunde mai întâi nucleul vegetativ, urmat de cel generativ, care la rândul său se divide în doi gameți bărbătești.

Când tubul polinic ajunge la ovul (fig. 4), pătrunde prin micropil până la sacul embrionar. Aici, unul din gameții bărbătești se unește cu oosfera și formează zigotul, viitorul embrion, iar celălalt se unește cu nucleul secundar al sacului embrionar și formează viitorul endosperm.

În final, ovulul se transformă în sămânță, iar ovarul în fruct.

Cum s-au desfășurat aceste procese în vara 2024?

În multe zone din țară s-a manifestat o secetă extremă. Marele necaz nu a fost, în primul rând, seceta pedologică, cu lipsă de apă din sol, ci seceta atmosferică, deoarece umiditatea relativă a aerului a scăzut la 20-30% și arșița a depășit 39-40°C la umbră, cu 50-60°C la nivelul solului. În aceste condiții, au loc dereglări până la coagularea citoplasmei celulare și moartea plantelor, fără a mai vorbi de polenizare și fecundare. Temperaturile exagerate și aerul uscat au produs uscarea totală a plantelor în câteva zile.

Fermierul Laurențiu Baciu din jud. Bacău, fost președinte LAPAR, arată că a semănat anul trecut peste 1.000 ha cu porumb. Când era în plină vegetație evaluase 9-10 t/ha. Au venit trei zile cu temperaturi peste 40°C și s-a uscat totul, calamitate 100%.

Dr. ing. Dumitru Manole (renumit fermier din județul Constanța, de la Amzacea), cunoscând climatul dobrogean, a înființat loturi cu porumb semănat și conform recomandărilor fitotehnice la 5-10 aprilie 2024, dar și semănat timpuriu, în luna martie.

Hibrizii însămânțați în martie au parcurs perioada de vegetație înainte de apariția arșiței și polenizarea-fecundarea s-au desfășurat normal, au rezultat știuleți bine legați, cu boabe pe toată lungimea. Aceiași hibrizi semănați în aprilie au întârziat în vegetație, fenomenul de polenizare-fecundare nu a mai avut loc, au rezultat știuleți fără nicio boabă.

Învățăminte trase

Pentru un risc mai scăzut în lupta cu seceta și arșița este necesar ca în sezonul rece să se asigure acumularea și conservarea în sol a fiecărei picături de apă din precipitații. În primăvară să se facă cât mai puține intervenții, o singură trecere cu combinatorul, până la adâncimea de semănat. În niciun caz nu trebuie folosită grapa cu discuri care vântură solul, pe mari adâncimi, cu pierderi de apă de până la 28-29%.

O altă concluzie este că trebuie folosiți hibrizi mai timpurii care sunt mai toleranți la temperaturi scăzute.

Însămânțarea porumbului trebuie făcută mai devreme, la 6-7°C și mai superficial, la 4-5 cm.

Ar fi indicat să se realizeze și o analiză cold test (n.r., test la rece) înainte de semănat, iar dacă germinația este peste 85%, este bine.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Sol sănătos, prin dezmiriștit și menținerea terenului permanent verde

Patul germinativ și semănatul de calitate asigură recolte bogate

De ce trebuie redus gradul de îmburuienare din culturile agricole

În Egipt, la Cairo, a avut loc, în zilele de 2 și 3 iulie 2025, conferința Global Grains, rezervată zonei Orientului Mijlociu și Nordului Africii. Din România, a fost invitată și a participat compania AGRIColumn, specializată în analiză de piață și consultanță pentru sectorul agribusiness.

Cezar Gheorghe, expert și analist în comerțul cu cereale, fondator AGRIColumn, a avut la dispoziție circa 30 de minute pentru a expune complexul de agribusiness românesc. „Invitația a fost onorantă pentru România, fiind făcută în baza poziției dominante a României în exportul european. Țara noastră este, de la începutul până la finalul sezonului 2024–2025, pe prima poziție în exportul de grâu, orz și porumb, dintre țările ce compun EU27”, a declarat Cezar Gheorghe.

Analistul român a prezentat, la conferința Global Grains, România și întregul său sector de agribusiness, compus din fermieri, exportatori, logistică, distribuție și sectorul financiar, indicând cu acuratețea cifrelor parcursul României din 2007 până în prezent.

Cezar Gheorghe a subliniat importanța aderării României la Uniunea Europeană, fapt ce a permis dezvoltarea pe verticală și orizontală a întregului complex, prin acces la fonduri europene, tehnologie, inovație și know-how. Un ansamblu de măsuri ce a adus România aici, unde este astăzi - un actor extrem de important în cadrul regional, european, al bazinului Mării Negre, al Orientului Mijlociu și al Nordului Africii. „Mărturie a poziției țării noastre stau cifrele și varietatea destinațiilor de export al grâului, în mod special. Putem spune, fără tăgadă, că România hrănește o mare parte a lumii subdezvoltate. Graficul de mai jos este doar o scurtă listă a destinațiilor, cu cifrele de export grâu aferente. România este cel mai sustenabil partener din bazinul Mării Negre, dacă vorbim de condiția calitativă a mărfurilor românești și cel mai predictibil, dacă notăm infrastructura portului Constanța, cu terminale ce însumează o capacitate de transfer de circa 1,9 milioane de tone, cereale și oleaginoase”, a punctat fondatorul AGRIColumn.

Totodată, Cezar Gheorghe a participat într-un panel rezervat bazinului Mării Negre, alături de participanți din țările ce exportă grâu din această Origine, unde a exprimat potențialul țării noastre în sezonul 2025–2026. „România ar putea atinge o valoare de 13–13,3 milioane de tone de grâu, recoltă a acestui sezon, grație unui parcurs ce a început în toamna lui 2024, marcat de precipitații, dar și de probleme. România are probleme, în special cele legate de lipsa infrastructurii de irigații, lipsa unui complex ce coagulează interesul producătorilor pentru a performa mult mai bine din punct de vedere al comerțului și, în mod firesc, din potențialul insuficient exploatat de procesare a materiilor prime”, a arătat expertul și analistul în comerțul cu cereale.

Concluzia conferinței din Egipt, România este o Origine solidă în bazinul Mării Negre, un actor principal regional, precum și cu valențe globale. Totul prin munca agregată a sistemului de agribusiness, cu compoziția exprimată mai sus.

„România are un potențial mult mai ridicat, ce nu este exploatat suficient astăzi, referindu-ne în mod clar și distinct la deficitul balanței agroalimentare în valoare de 3,4 miliarde de euro, calculat numai pentru anul 2024”, a conchis Cezar Gheorghe, care a ținut să puncteze că deciziile de business se iau informat și în cunoștință de cauză, iar AGRI TRADE SUMMIT este unul din locurile unde aceste lucruri se întâmplă. Reamintim că, a patra ediție a evenimentului organizat de AGRIColumn va avea loc pe 26 februarie 2026, la București.

Pe 1 iulie 2025, AGRIColumn a împlinit 5 ani. „Am plecat la drum pe 1 iulie 2020, cu bagajul plin de experiență și expertiză dobândită în 18 ani de lucru în cele mai mari companii din lume. Astazi, la cei 18 ani s-au mai adăugat 5. Suntem aici pentru cei care vor să înțeleagă piața, nu doar s-o urmărească. Sunt 5 ani de analiză clară, corectă, fără compromisuri”, ne-a zis Cezar Gheorghe, fondator AGRIColumn.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Franța și România solicită Comisiei Europene amânarea aplicării Acordului Mercosur. Miniștrii Agriculturii din cele două țări au convenit asupra unei declarații comune privind impactul asupra fermierilor europeni. De asemenea, oficialii celor două state UE susțin menținerea unei politici agricole distincte de celelalte fonduri europene, structurată pe doi piloni clari și beneficiind de un buget care să răspundă nevoilor reale ale fermelor din Uniunea Europeană.

La invitația Franței, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a avut o întrevedere oficială cu Annie Genevard, ministrul francez al Agriculturii și Securității Alimentare, pentru a discuta două teme de maximă importanță pentru viitorul agriculturii europene: Acordul de liber schimb UE–Mercosur și viitorul Politicii Agricole Comune.

Cei doi oficiali au subliniat necesitatea unei cooperări consolidate între România și Franța, în contextul provocărilor comune cu care se confruntă fermierii din ambele state membre.

În cadrul discuțiilor, ministrul Florin Barbu a propus o prorogare de cel puțin doi ani a aplicării Acordului Mercosur, pentru a permite statelor membre să realizeze o analiză detaliată a efectelor asupra competitivității agriculturii europene și asupra siguranței alimentare.

La rândul său, ministrul francez Annie Genevard a propus inițierea unei declarații comune de opoziție față de forma actuală a acordului, care să reflecte preocupările legitime ale fermierilor europeni.

România și Franța au convenit asupra semnării acestei declarații comune, ce urmează a fi transmisă Comisiei Europene. Inițiativa este susținută și de alte state membre – Italia, Austria, Polonia și Ungaria – care și-au exprimat intenția de a adera la demers.

Viitorul PAC: buget suficient, doi piloni clari și reguli simplificate

În ceea ce privește viitorul Politicii Agricole Comune, miniștrii Florin Barbu și Annie Genevard au susținut menținerea unei politici agricole distincte de celelalte fonduri europene, structurată pe doi piloni clari și beneficiind de un buget adecvat, capabil să răspundă nevoilor reale ale fermierilor europeni.

Totodată, cei doi oficiali au pledat pentru simplificarea substanțială a regulilor de implementare, astfel încât fermierii să poată accesa fondurile europene mai ușor, fără birocrație excesivă, iar administrațiile naționale să aibă o marjă mai mare de flexibilitate în aplicarea politicilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe măsură ce agricultura globală evoluează pentru a răspunde nevoilor nutriționale ale unei populații în creștere, accentul se mută tot mai mult către soluții inteligente și reziliente, care ajută fermierii să producă mai mult, reducând în același timp riscurile și pierderile. În acest context, rapița rămâne una dintre cele mai valoroase culturi din România, oferind stabilitate economică și flexibilitate agronomică fermierilor din întreaga țară.

Sectorul românesc al rapiței este în plină expansiune, subliniind importanța adoptării tehnologiilor care susțin această creștere. Potrivit datelor oficiale publicate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și furnizate de Institutul Național de Statistică (INS)¹, între 2020 și 2023, suprafața cultivată cu rapiță a crescut cu 77%, de la 362.865 hectare la 641.425 hectare. În aceeași perioadă, producția totală a crescut cu 129%, atingând 1,79 milioane de tone. Aceste cifre reflectă nu doar relevanța în creștere a culturii în economia agricolă națională, ci și o orientare mai accentuată către selecția de hibrizi și tehnologii de semințe care optimizează randamentul în condiții variate de câmp.

Productivitatea ridicată în cultivarea rapiței nu se obține doar printr-o bună gestionare a culturii în perioada de vegetație, ci depinde și de capacitatea fermierului de a proteja acea productivitate până la și în timpul recoltării. Una dintre cele mai mari amenințări la adresa randamentului este scuturarea silicvelor. Pe măsură ce cultura se apropie de maturitatea fiziologică, riscul ca silicvele să se crape prematur devine tot mai mare, mai ales în condiții de vânt, grindină sau stres mecanic. Rezultatul constă în pierderi considerabile, deoarece semințele cad pe sol înainte de a putea fi recoltate, ceea ce duce la scăderi semnificative atât în producție, cât și în venituri.

Hibrizii Pioneer^® PT314 și PT315, rezultate remarcabile

Pentru a ajuta fermierii să depășească această provocare și să protejeze întregul potențial al culturii lor, compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience a dezvoltat o generație de hibrizi de rapiță marca Pioneer^®, cu o rezistență sporită la scuturarea silicvelor: PT314 și PT315. Această caracteristică esențială permite silicvelor să rămână intacte până la recoltare, oferindu-le fermierilor posibilitatea de a păstra mai multă sămânță, de a reduce presiunea voluntarilor și de a recolta cu mai multă flexibilitate și încredere, chiar și în condiții mai puțin favorabile.

În plus, hibrizii Pioneer^® PT314 și PT315 oferă avantaje de ultimă generație, precum un conținut excepțional de ridicat de ulei, o eficiență superioară a utilizării azotului și o rezistență ridicată la boli. Din aceste motive, hibrizii sunt deosebit de valoroși pentru fermierii care urmăresc randamente mari, mai ales în situațiile în care rotația optimă a culturilor nu este posibilă.

Impactul real al acestei inovații este deja vizibil pe câmp. Un exemplu este fermierul din județul Brăila, Marian Podaru, care a ales hibridul de rapiță Pioneer^® PT314 pentru 31 de hectare, obținând o producție de 4.700 kg/ha pe o suprafață cultivată anterior cu grâu. „Am avut acest hibrid pe un sol odihnit, unde culturile premergătoare au fost fertilizate corespunzător, poate și din acest motiv am avut o producție foarte bună. Hibridul s-a comportat foarte bine, am fost foarte mulțumit de cum arăta rapița în perioada de vegetație și de producția obținută. Terenul a fost scarificat și acest lucru a fost benefic, chiar dacă am fost reticent când am trecut la acest tip de lucrări și am renunțat la arat, dar a fost bine pentru toate culturile. Am terminat recoltatul pe 29 iunie, anul acesta, și a fost cea mai bună cultură de rapiță pe care am avut-o vreodată. Ce m-a impresionat în mod deosebit a fost cât de bine au ținut silicvele, pentru că nu s-a observat scuturare, ceea ce a însemnat o recoltare curată, fără pierderi înainte de combină. Asta a făcut o diferență reală în rezultatul final”, spune Marian Podaru.

Recoltarea cu încredere și cu pierderi minime joacă un rol esențial în susținerea productivității fermierilor, a profitabilității și a rezilienței pe termen lung în actualul mediu agricol provocator. În acest sens, Corteva continuă să sprijine fermierii din țara noastră prin inovații de vârf care îmbunătățesc performanța în câmp și contribuie la obiectivele mai largi de viabilitate economică și siguranță alimentară. 

¹ https://www.madr.ro/culturi-de-camp/plante-tehnice/rapita-pentru-ulei.html

Articol de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În agricultura modernă, care se concentrează pe optimizarea randamentelor și păstrarea sănătății solului, sezonul de recoltare este unul dintre cele mai critice momente. Echipamentele grele, cum ar fi combinele, își fac treaba în condiții de operare adesea dificile, iar anvelopele sunt supuse unui stres intens și continuu. Aceasta înseamnă o dublă provocare: pe de o parte, asigurarea eficienței operaționale și, în același timp, protejarea solului de daunele cauzate de compactare.

Producătorul BKT (Balkrishna Industries Ltd) a dezvoltat recent o nouă anvelopă cu scopul de a aborda provocările asociate nevoilor de recoltare prin combinarea performanței ridicate, fiabilității și respectării mediului.

În timpul fazelor de recoltare, variațiile de sarcină datorate umplerii și golirii rezervorului de cereale pot provoca o presiune considerabilă asupra anvelopelor, ducând la uzură accelerată și, în cel mai rău caz, la daune, cum ar fi tăieturi sau perforații din cauza reziduurilor sau resturilor de pe sol. În plus, compactarea solului este o preocupare majoră pentru fermieri, deoarece utilajele grele pot deteriora structura solului, reducând randamentul culturilor pe termen lung.

O soluție rentabilă, care nu compromite viitorul terenurilor

Noua anvelopă Agrimax Proharvest integrează soluții tehnice avansate pentru a asigura eficiență și fiabilitate maximă. Datorită tehnologiei VF (Very High Flexion ), anvelopa poate transporta cu până la 40% mai multă sarcină decât o anvelopă standard la aceeași presiune de umflare, permițând astfel o distribuție mai largă și mai uniformă a greutății pe sol, reducând semnificativ riscul de compactare și promovând conservarea solului, care este esențială pentru menținerea fertilității și a productivității agricole.

Pentru condiții de funcționare solicitante, Agrimax Proharvest dispune de o carcasă din poliester ranforsată combinată cu trei straturi de curele de oțel care asigură o rezistență mai mare la deformare și o protecție superioară împotriva solicitărilor mecanice, prelungind astfel durata de viață a anvelopei chiar și în caz de sarcini mari și ciclice.

De asemenea, s-a acordat o atenție deosebită formulei compuse, dezvoltate pentru a oferi o rezistență ridicată la tăiere și așchie, precum și împotriva daunelor cauzate de miriștea reziduală sau alte materiale abrazive de pe sol, minimizând astfel riscul de perforare și reducând costurile de întreținere.

Banda de rulare a anvelopei Agrimax Proharvest are un design inovator cu umăr deschis care îmbunătățește tracțiunea pe teren accidentat și umed, îmbunătățind în același timp proprietățile de autocurățare. Eliberarea rapidă a noroiului și a resturilor este asigurată în timpul transferurilor pe teren și pe drum, contribuind astfel la menținerea unor niveluri ridicate de siguranță și performanță în fiecare etapă a operațiunilor.

Noua anvelopă de la BKT nu performează doar pe câmpuri, Agrimax Proharvest oferă, de asemenea, o manevrabilitate excelentă pe șosea, asigurând o uzură uniformă, un control mai bun al direcției, precum și un confort remarcabil la condus, elemente care fac transferurile rutiere mai sigure și mai puțin obositoare pentru operator, crescând în același timp productivitatea generală a utilajului.

Tehnologia CFO (Cyclic Field Operations – Operațiuni agricole ciclice) reprezintă un alt plus de valoare, permițând anvelopei să tolereze supraîncărcările temporare peste capacitatea sa, așa cum apare atunci când rezervorul combinei atinge umplerea maximă și apoi revine la condițiile standard de funcționare odată ce sarcina este redusă, prevenind deteriorarea structurală și asigurând un ciclu de viață mai lung al produsului. „Datorită designului său inovator, Agrimax Proharvest abordează aceste provocări prin reducerea presiunii exercitate asupra solului, deoarece are o amprentă mai mare. Acest lucru nu numai că păstrează sănătatea solului, dar promovează și randamente agricole mai mari și mai durabile”, arată Dilip Vaidya, președinte senior și director de tehnologie la BKT.

În plus, durata de viață mai lungă a anvelopei, care a fost posibilă datorită alegerilor de proiectare specifice, cum ar fi compusul durabil și structura ranforsată, ajută la reducerea impactului general asupra mediului prin limitarea nevoii de înlocuiri frecvente și scăderea cantității de materiale și resurse necesare pentru producție și gestionarea ciclului de viață al produsului.

Anvelopa Agrimax Proharvest este o soluție avansată din punct de vedere tehnologic și rentabilă pentru toți operatorii din industria agricolă care doresc să maximizeze productivitatea fără a compromite viitorul terenurilor lor.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță beneficiarii care au depus cerere de finanțare pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, sesiunea 1/2024 aferentă Intervenției DR-07, din cadrul Planului Strategic PAC 2023 – 2027 că termenul de depunere a cererilor de plată a fost prelungit până la data de 30 iulie 2025, inclusiv.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă” se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (hectar), proprietarilor (inclusiv Unităților Administrativ Teritoriale) de păduri din Fondul Forestier Național, în baza unui angajament încheiat pentru o perioadă de 5 ani și vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat:

• Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște, pentru care valoarea plăților compensatorii acordate este 38 euro/an/ha pentru întreaga suprafață inclusă în angajament;

• Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, pentru care valoarea plății compensatorii acordate este 137 euro/an/ha pentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2. Acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1.

Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%.

Pentru suprafețe mai mari de 500 ha se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăților va fi ajustat.

Formularele de modificare a cererilor de plată pot fi depuse până la data de 30 iulie 2025, inclusiv.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Brânzeturile nu mai sunt doar un aliment de bază, ci devin un produs strategic în economia artizanală globală, se arată într-un raport realizat de Economie Rurală. Cu o piață estimată la peste o sută de miliarde de dolari și o creștere anuală de 5%, industria brânzeturilor capătă tot mai multă vizibilitate datorită cererii pentru produse premium, sustenabile și autentice. În ecuație intră din ce în ce mai mult educația gastronomică și inovația. Un exemplu relevant este cel al Regatului Unit al Marii Britanii, unde organizații precum Academy of Cheese contribuie activ la formarea specialiștilor și la promovarea unei culturi a brânzeturilor. În mod similar, în România începe să se contureze un val de entuziasm în jurul brânzeturilor artizanale - un proces aflat încă la început, dar cu potențial promițător.

Un moment important pentru piața locală a fost lansarea, în 2024, a primelor cursuri Academy of Cheese în limba română, susținute de Andreea Popa – Fellow (Level 3) și partener de formare al Academiei. Aceste cursuri se adresează profesioniștilor din industria ospitalității (chefi, somelieri, ospătari), comercianților specializați (vânzători de brânzeturi, proprietari de băcănii cu secțiune dedicată), creatorilor de conținut gastronomic (bloggeri, influenceri) și celor care activează în marketingul produselor alimentare, dar și pasionaților care doresc să-și dezvolte cunoștințele într-un mod structurat.

„Educația despre brânzeturi este esențială, atât pentru consumatorii pasionați, cât și pentru profesioniștii din industrie. Înțelegerea profundă a brânzeturilor – de la metodele tradiționale de producție, originea laptelui, sezonabilitate, până la asocierea cu diverse  băuturi sau alte alimente îmbogățește experiența culinară, contribuie direct la dezvoltarea unei industrii sustenabile și respectate. Producătorii artizanali, adesea marginalizați de lipsa de vizibilitate sau infrastructură, găsesc în consumatorii educați și profesioniștii de acest fel un aliat esențial. Cu cât oamenii știu mai bine ce presupune crearea unei brânze adevărate – de la calitatea laptelui până la condițiile de maturare – cu atât vor aprecia mai mult munca și valoarea acestor produse. Educarea pieței înseamnă, pe termen lung, sustenabilitate economică, prețuri corecte și posibilitatea ca artizanii să-și continue meșteșugul fără compromisuri”, precizează Andreea Popa, somelier de brânză, jurat al competițiilor internaționale de brânzeturi, Fellow Member și partner de formare Academy of Cheese pentru limba română și engleză.

În 2024, două brânzeturi românești au câștigat medalii de aur la prestigiosul concurs World Cheese Awards: „Brânza Fermentată de Horezu” de la Five Continent (Vâlcea) și „Gyergyói Kézműves Sajt”, produsă în Harghita de o mică fabrică comunitară Caritas. Aceste reușite arată că și producătorii din România pot concura cu cei mai buni din lume.

Marea Britanie, povestea unei industrii reinventate

Marea Britanie a reușit, în ultimele decenii, să transforme industria de brânzeturi artizanale. Astăzi, produce aproximativ o mie de tipuri diferite de brânzǎ, apropiindu-se de Franța. Piața britanică a brânzeturilor a crescut cu aproape 44% în ultimii cinci ani, iar până în 2028 se estimează că va ajunge la o valoare de 4,5 miliarde de lire sterline. Consumul pe cap de locuitor a ajuns la aproximativ 12 kg/an, peste media est-europeană, dar încă sub cifrele înregistrate în Franța (22 kg).

Un element-cheie al succesului britanic este educația specializată. Academy of Cheese oferă cursuri recunoscute internațional, care îi învață pe participanți despre tehnicile de producție, maturare, degustare și asociere a brânzeturilor.

Academia organizează și competiții de prestigiu, precum „Affineur of the Year” sau „Young Cheesemonger of the Year” – un concurs internațional deschis participanților din întreaga lume. Ambele evenimente au loc anual și joacă un rol important în susținerea și promovarea excelenței în industria brânzeturilor artizanale, stimulând inovația și formarea noii generații de profesioniști.

Cazul Regatului Unit al Marii Britanii arată clar că investiția în diversitate, calitate și formare poate transforma complet o industrie. „Astăzi, brânza artizanală nu mai este rezervată doar marilor restaurante, ci își face loc și în localuri casual, bistrouri sau chiar pub-uri, devenind parte integrantă a experienței culinare britanice. Gheridoanele de brânzeturi (cheese trolleys) și servirea lor de către un personal specializat revine în trend, iar unele restaurante merg chiar mai departe, construindu-și meniul exclusiv în jurul acestui produs – semn că brânza artizanală devine tot mai mult un reper gastronomic în sine, nu doar o componentă de acompaniament”, arată Andreea Popa.

România, un început promițător în zona artizanală

După decenii în care telemeaua, cașcavalul și brânza de burduf au dominat piața, tot mai mulți producători locali îndrăznesc să reinventeze rețete vechi sau să creeze unele noi, inspirate de modele europene. Apar și sortimente inovatoare pentru piața românească: brânzeturi cu mucegai alb sau cărbune vegetal, specialități maturate cu condimente, varietăți tari și semitari inspirate din Franța sau Elveția. Accentul se mută de la producția în masă la calitate, tehnică și experiență gastronomică.

,,Eu sunt omul care caută excelența și recunoașterea internațională în toate. Poate sunt prea perfecționistă și cer prea mult, atât de la mine, cât și de la alții. Sunt prima româncă cu un doctorat de „Sobresaliente cum laude”, în Oviedo, Spania, în 2007, în chimie supramoleculară, și am pus aceeași amprentă pe o fabrică din România, pe care o conduc din iunie 2014. Suntem prima fabrică care are, în ziua de astăzi, 10 premii internaționale la International Cheese Awards și World Cheese Awards, din punctul meu de vedere concursurile cele mai importante din lumea brânzeturilor.

Acum a început să se facă un pic mai mult diferența, dar acum 11 ani, când am început, toți spuneau: Cașcaval de Horezu, și eu spuneam tot timpul: nu este cașcaval, este brânză maturată. Cel mai greu este să schimbi concepția omului și să-l faci să înțeleagă că tu faci ceva diferit. Noi facem brânză maturată, dar, din păcate, după 11 ani mai sunt cei care o numesc „Cașcavalul de Horezu”. Noi am fost primii care am aplicat o rețetă spaniolă în România, dar folosind un lapte românesc, laptele de munte care face diferența. Din 2015 participăm la concursuri internaționale și prima recunoaștere a venit de la ICDA din Nantwich, chiar în primul an de participare, unde am obținut premiul Highly Commended. Începând de atunci, aproape în fiecare an obținem premii internaționale. În 2018 a venit primul Argint la ICDA și primul Bronz la WCA în Norvegia, iar după câțiva ani, după pandemie, în 2021, un alt Bronz la WCA în Oviedo, Spania, pentru ca anul 2024 să ne aducă triumful total, aș zice: Argint cu brânza maturată aprox. 3 luni și Aur cu cea maturată mai mult de 12 luni. Noi facem doar un singur fel de brânză, din lapte de oaie, dar care își schimbă gustul cu trecerea timpului, prin maturare”, povestește Laura Ion, SC Five Continent SRL.

Provocările pieței locale

Cu toate acestea, diferențele față de Franța sau UK rămân considerabile. România are încă puține sortimente consacrate, o tradiție limitată în maturarea cu mucegai, infrastructură slabă pentru controlul maturării și acces dificil la canalele mari de distribuție. În plus, cultura consumului de brânzeturi artizanale este în formare, iar recunoașterea brandurilor locale e încă fragilă.

Pentru ca industria brânzeturilor artizanale din România să se dezvolte într-un ritm susținut, este esențială o abordare integrată, care să combine educația de specialitate cu deschiderea spre colaborări internaționale. Extinderea programelor de formare pentru producători, comercianți și pasionați va consolida baza de cunoștințe din domeniu, în timp ce parteneriatele cu experți din Franța, Italia, UK sau Elveția pot aduce un know-how valoros.

„Academy of Cheese promoveazǎ cunoștințele globale despre brânzeturi prin educație, dezvoltare profesională și colaborare. În piețele emergente precum România, impactul educației structurate despre brânzeturi este deosebit de semnificativ. Bogata moștenire agricolă a României și interesul tot mai mare pentru brânzeturile artizanale și speciale prezintă o oportunitate unică de a ridica standardele de producție locală, de a spori recunoașterea produselor și de a conecta brânzeturile românești la piețele internaționale. Investind în educație la toate nivelurile - de la fermă la furculiță - putem contribui la cultivarea unei baze de consumatori mai informate, putem sprijini dezvoltarea producătorilor de brânzeturi calificați și putem construi o rețea profesională care să cultive excelența și tradiția. O recunoaștem cu mândrie pe Andreea Popa pentru profesionalismul, pasiunea și leadershipul său. Ca unul dintre primii Fellows ai Academy of Cheese, dedicarea sa pentru promovarea educației despre brânzeturi în România și eforturile sale de a continua să pună bazele unei mai mari conștientizări și implicări în întreaga regiune reflectă valorile pe care le susținem. Extinderea educației despre brânzeturi pe piețele emergente precum România nu este doar oportună, ci este esențială. Suntem mândri să susținem acest momentum și colaborare continuă cu Andreea și alți susținători care modelează viitorul brânzeturilor”, afirmă Tracey Colley, Director de Operațiuni în cadrul Academy of Cheese.

Participarea constantă la competiții internaționale și obținerea de certificări precum DOP sau IGP pot oferi brânzeturilor românești vizibilitate și prestigiu, atât pe piața internă, cât și la export. În paralel, eforturile de dezvoltare a pieței locale – prin evenimente de degustare, târguri și tururi gastronomice – vor educa publicul și vor stimula cererea pentru produse de calitate. Sprijinul instituțional este crucial. Finanțările pentru mici procesatori, simplificarea reglementărilor și integrarea brânzeturilor artizanale în strategiile de promovare turistică ar putea oferi un impuls real acestei industrii emergente.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Foto: Economie Rurală