Pe 14 iunie 2025, la Stațiunea de Cercetare Horticolă (SCH) a Universității de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca are loc evenimentul anual „Parfum de Cluj”.

Devenit deja tradițional, evenimentul este organizat de specialiștii de la stațiunea universității, împreună cu Asociaţia Amicii Rozelor din România, iar vizitatorii vor avea ocazia să admire colecția de trandafiri, care cuprinde 320 de soiuri, 1.500 de hibrizi şi 30 de elite din toate grupele de înflorire.

„Activitatea principală la specia Rosa este ameliorarea în scopul diversificării sortimentului. Cele 50 de soiuri omologate de stațiunea noastră  sunt realizate după standarde internaţionale de apreciere, bonitare, fiind prezente în colecţia europeană de fond de germoplasmă din Belgia, Italia şi Japonia. Explozia de culori, de forme și de parfum a soiurilor și hibrizilor din colecție și din câmpurile experimentale ale stațiunii sunt o încântare pentru ochi și suflet, iar în 14 iunie, alături de Asociația Amicii Rozelor din România, invităm toți pasionații să se bucure de spectacolul unic al înfloririi trandafirilor”, a declarat dr. ing. Gabriela Roman, care se ocupă de colecția SCH și este autor sau co-autor a numeroase soiuri.

Pentru specialiștii din cadrul SCH, vizitarea colecției în acest an înseamnă și un motiv în plus de mândrie, pentru că vor prezenta publicului cele două noi soiuri brevetate de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM): Luna Albă şi Splendoria. „Este un motiv de mândrie pentru noi, mai ales că cele două noi soiuri au primit Diploma de Excelenţă şi Medalia de Aur la Salonul Internaţional al Cercetării Ştinţifice, Inovării şi Inventicii ProInvent Cluj-Napoca. Avem și alte patru soiuri noi în curs de omologare de către Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor Bucureşti (ISTIS) – Lumina și Alma, al doilea fiind primul soi nou de trandafir din România, din grupa Urcători, anul II de testare. Soiul Zenaida este în curs de omologare în toamnă, iar soiul Graţia se află în primul an de testare. Sunt soiuri care fac parte din grupa arbustoizi, impresionează prin eleganţă, culoare şi parfum deosebit”, a explicat dr. ing. Gabriela Roman.

Pasionații de trandafiri vor avea parte de tur ghidat, prezentarea soiurilor nou brevetate sau în curs de omologare, dar și de discuții libere cu specialiștii SCH și posibilitatea de a face fotografii. Participarea este gratuită, iar la standul din proximitatea intrării la eveniment se vor putea achiziționa peste 20 de soiuri de butași de trandafiri, la prețuri cuprinse între 5 și 7 lei, dar și flori de sezon din producția Stațiunii de Cercetare Horticolă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Parlamentarul Claudiu Năsui s-a apucat să numere unitățile de cercetare finanțate de la bugetul statului, întrebându-se ce tot cercetează de 35 de ani și care-i rezultatul. Iar dacă vrem să aducem bani la buget, putem tăia de la cercetare, desființând-o.

Se poate dezvolta o țară fără cercetare? Fără știință, populația unei țări poate fi manipulată ușor. Scopul cercetării este dobândirea de noi cunoștințe științifice sau tehnologice, conform DEX. În economia statelor dezvoltate, civilizate, educate, puternice din toate punctele de vedere, cercetarea este indispensabilă. Însă nu același lucru putem spune despre adunătura din Casa Poporului, putând să ne lipsim de mulți de pe acolo. Pentru economii la buget, de aici trebuia să se apuce de numărat politicianul.

În Parlamentul României sunt peste 400 de aleși ai poporului, fiecare având secretar, șofer, consilieri, sedii, venituri în afara salariilor, tot de la stat (subvenții, bani de diurnă, bani de cazare, bani de îmbrăcăminte etc). Întreb și eu, ce fac toți acești oameni plătiți din bani publici? Desigur, în afară de show, pe care tot noi îl plătim.

Dacă-mi amintesc bine, partidul domnului Năsui, USR, de aproape zece ani de când este prezent în Parlament a fost mereu o piedică pentru agricultură. PNRR este un exemplu care-mi vine-n cap acum. Dar au mai fost și alte proiecte bune pentru sectorul agroalimentar care n-au trecut din cauza USR, partid care azi vrea să reducă risipa prin închiderea cercetării.

Să vedem ce zice Claudiu Năsui: „113 de institute de cercetare, 12 centre de cercetare, 48 de stațiuni de cercetare, o editură, o revistă și chiar și o unitate militară. Toate astea finanțate din banii dumneavoastră. În total 178 de agenții din cercetarea de stat (...) Nu a fost ușor să fac lista. Imaginați-vă că fiecare linie are întregi organigrame. Structuri de conducere, secretare, șoferi, sedii, etc. Toți sunt ordonatori oficiali de credite ai statului român. Toate încep mici și ajung să tot crească. Dacă treceți prin listă veți observa că multe institute se intercalează ca domeniu de activitate. Asta se întâmplă pentru că de fapt scopul lor nu este de fapt cercetarea, ci salarizarea și oferirea de posturi de conducere care vin cu un set mare de privilegii și beneficii. Cele mai mari salarii din statul român sunt în aceste institute. Cel puțin din cele pe care le-am descoperit eu. Salarii mai mari decât cel al președintelui SUA. Într-un caz am descoperit și un salariu mai mare decât toate salariile miniștrilor din guvern la un loc (...)”.

Să mă refer un pic la cercetarea agricolă românească. Încă e subfinanțată de stat. Un cercetător, într-o stațiune de pildă, face cercetare, dă cu mopul, e și șofer, e și secretar. Și toate astea, pe mult mai puțini bani decât primește un parlamentar doar ca să ridice mâna. Chiar nu vă e rușine, domnule Năsui? Probabil că nu.

În agricultură, institutele și stațiunile de cercetare (sunt toate în numărătoarea „Năsui”) se autofinanțează și reprezintă un sprijin real pentru fermieri. Toate, absolut toate unitățile de cercetare din sectorul agroalimentar, prin tot soiul de proiecte, atrag bani europeni, din care trăiesc. Am zis trăiesc, nu huzuresc precum cei din Casa Poporului.

Cercetarea duce lipsă de cercetători. Păi, dacă erau așa salarii mari, mai lipsea forța de muncă?

De ce e nevoie de stațiuni de cercetare în mai multe zone din țară? Pentru că, de pildă, se cercetează un hibrid pe pământul din zona respectivă, în condițiile pedoclimatice ale regiunii respective. La fel la fructe, legume, animale.

Poate că există pile și relații și în cercetare, dar nu omori un sector pentru câțiva neaveniți. În spiritul ăsta ar cam trebui închise toate instituțiile statului, inclusiv Parlamentul din care face parte și Claudiu Năsui, chiar dacă în acele structuri sunt și oameni care-și fac treaba.

Dragi politicieni, chiar nu aveți nimic de zis referitor la Parlamentul României și la instituțiile publice în care, pe românește, se freacă menta? Domnule Năsui, vedeți că e posibil să umflați buzunarul statului dacă vă băgați colții în cele de mai sus, nu doar să numărați, așa, de ochii lumii.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

CITEȘTE ȘI: SCDP Băneasa, din cenușăreasă, astăzi un model

Cercetarea care hrănește România

Unde este zootehnia românească?

În inima Transilvaniei, în comuna Teaca din județul Bistrița-Năsăud, se dezvoltă un produs cu rădăcini adânci în tradiția locală: Brânza frământată de Teaca. Cu o istorie transmisă din generație în generație, această brânză se află astăzi într-un moment de cotitură, fiind în curs de atestare ca Indicație Geografică Protejată (IGP), în urma unei aplicații depuse de Asociația Brânzarilor din Bistrița-Năsăud.

Procesatorul principal, Lacto Sinelli SRL, joacă un rol esențial în drumul spre recunoașterea europeană a produsului tradițional Brânza frământată de Teaca. Compania a făcut pași importanți spre modernizare și standardizare, construind în ultimii ani o fabrică nouă, unde a fost amenajată o secție dedicată exclusiv pentru Brânza frământată de Teaca. Dacă vechea locație avea un spațiu limitat, noua fabrică permite creșterea volumului de producție, cu respectarea riguroasă a specificațiilor tehnice, păstrând în același timp autenticitatea gustului consacrat.

Această brânză se remarcă prin textura sa onctuoasă, gustul intens și tehnica de preparare specifică – „frământarea” sa, un procedeu de-al locului ce conferă produsului o identitate aparte. Nu este doar un aliment, ci un simbol al zonei, rezultat al îmbinării priceperii locale cu facilitățile moderne puse la dispoziție de procesator.

Recent, fabrica Lacto Sinelli a fost gazda unei vizite speciale: studenții de la programul de masterat Dezvoltare rurală al Facultății de Agricultură din cadrul USAMV Cluj-Napoca. Întâlnirea a fost o ocazie de dialog între tânăra generație de specialiști în agricultură și cei care duc mai departe tradițiile procesării lactatelor. A fost un schimb de idei binevenit, iar atmosfera a fost una caldă, animată de curiozitatea studenților și pasiunea echipei fabricii.

Dialogul cu conducerea Facultății de Agricultură a adus o perspectivă valoroasă asupra importanței familiarizării studenților cu realitățile din teren și a rolului colaborării dintre mediul academic și cel antreprenorial. „Formarea specialiștilor nu se face doar în amfiteatre, ci și acolo unde munca prinde contur – în ferme și fabrici, în mijlocul producătorilor care duc mai departe tradiția și inovația”, a subliniat prof. univ. dr. Teodor Rusu, decanul Facultății de Agricultură din cadrul USAMV Cluj-Napoca.

Încheiem cu speranța că Brânza frământată de Teaca va trece cu succes ultimele etape ale procesului de recunoaștere europeană. Este nu doar un câștig pentru producătorii locali, ci și o reafirmare a valorii patrimoniului gastronomic românesc pe piața europeană.

Despre istoria și rețeta brânzei frământate din județul Bistrița-Năsăud am scris în articolul: Brânza frământată de Teaca caută recunoașterea europeană.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Slow Food Buzău, doi ani de activitate cu rezultate economice concrete: peste 20 de evenimente organizate, 10.000 de turiști atrași și zeci de afaceri locale sprijinite prin promovare și vânzări directe. Număr record de turiști cu interes pentru gastronomia locală din peste zece țări europene, dar și din întreaga țară pentru anii 2023 și 2024.

Într-un context economic dificil pentru producătorii artizanali din România, proiectul Slow Food Buzău a demonstrat că inițiativele bazate pe gastronomie locală și turism sustenabil pot genera valoare adăugată în mediul rural.

Următorul eveniment are loc chiar în zilele de 7 și 8 iunie 2025, la Berca – jud. Buzău, și continuă direcția de creștere a comunității Slow Food Buzău, cu accent pe consolidarea lanțurilor scurte și atragerea de noi categorii de public.

În doar doi ani de activitate, Slow Food Buzău a organizat peste 20 de evenimente, cel mai mare fiind Piața Artizanilor, atrăgând un total estimat de peste 10.000 turiști, dintre care o parte semnificativă din afara județului Buzău. Numărul vizitatorilor a crescut de la an la an. Totodată, Ținutul Buzăului s-a afirmat ca o destinație cosmopolită, primind turiști din peste zece țări europene – de la Spania și Germania până la Serbia – alături de oaspeți din toate regiunile României și din comunitățile locale.

În 2024, Buzăul a găzduit prima ediție a Conferinței Slow Food România, un eveniment de referință pentru mișcarea gastronomiei sustenabile din țară. Conferința a reunit producători artizanali, fermieri bio, bucătari, bloggeri culinari și experți în turism sustenabil. Tot în 2024, reprezentanții Slow Food Buzău au participat la Terra Madre – cel mai mare târg Slow Food din lume – fiind singurii care au reprezentat România cu un stand propriu.

„Ne bucurăm că inițiativa noastră este deja recunoscută ca model de bune practici. Ne dorim ca Buzăul să devină un pol al gastronomiei artizanale în România și Europa de Est, iar comunitatea noastră – un exemplu de dezvoltare sustenabilă, prin colaborare și viziune pe termen lung”, a precizat Thorsten Kirschner, co-fondator și manager Comunitatea Slow Food Buzău.

Sprijin real pentru producătorii locali și antreprenoriatul rural

De la lansare și până în prezent, fiecare ediție a Pieței Artizanilor a reunit peste 30 de expozanți, selecționați într-un sistem rotativ din rândul producătorilor artizanali din județul Buzău și din regiunile învecinate. Mulți dintre aceștia consideră evenimentul din Berca drept unul dintre cele mai reușite din mediul rural. Potrivit declarațiilor lor, vânzările obținute aici au depășit adesea nivelul celor realizate la târguri similare organizate în orașe mari, precum București sau Brașov.

În ciuda situației economice dificile pentru micii producători, participanții se așteaptă la extinderea oportunităților comerciale, ca urmare a viziunii integrate a membrilor comunității. Evenimentele servesc nu doar ca puncte de vânzare, ci și ca platforme de promovare, networking și fidelizare. Mai mulți producători locali au raportat intrarea în lanțuri scurte de distribuție, colaborări cu restaurante din regiune și chiar comenzi din afara țării, în urma participării la evenimentele Slow Food Buzău.

În anul 2025, membrii comunității vor beneficia de un sprijin mult mai specific, în linie cu conceptul farm to table. Obiectivul este construirea unui lanț alimentar scurt, în care producătorii locali din Buzău să poată furniza ingredientele necesare restaurantelor și hotelurilor din județ.

Planurile comunității Slow Food Buzău pentru 2025

În 2025, Slow Food Buzău va marca relansarea www.travelbuzau.com, sub egida Slow Food Community Buzău – cel mai cuprinzător ghid despre județul Buzău, disponibil în viitor în patru limbi: română, engleză, germană și franceză.

Toamna Culinară Buzău (1 septembrie – 31 noiembrie 2025) – unul dintre cele mai mari evenimente gastronomice locale din România. Peste 20 de evenimente culinare organizate de membrii Slow Food Buzău (farm-to-table, cooking shows, Piața Artizanilor – ediția de toamnă, weekend cu vânătoare de trufe etc).

Piața Artizanilor, cea de-a șasea ediție, revine în acest weekend, 7–8 iunie, la Berca: două zile de gastronomie locală, tradiții și turism autentic în Ținutul Buzăului, un eveniment de referință dedicat promovării gastronomiei artizanale, turismului local și sustenabilității. Manifestarea are loc în comuna Berca, în inima Geoparcului Global UNESCO Ținutul Buzăului.

Cu ce își așteaptă vizitatorii Piața Artizanilor:

• Târg de produse artizanale: miere, brânzeturi, uleiuri presate la rece, dulcețuri, pâine cu maia, legume de sezon;

• Colțul vinurilor din Dealu Mare: degustări de vinuri artizanale;

• Gourmet Street Food în stil Slow Food: preparate locale, inclusiv opțiuni vegetariene;

• Ateliere pentru copii, demonstrații de meșteșuguri, muzică live și Escape Room educativ;

• Stand de informare Geoparc & Slow Food și tombola „Buzăul Artizanal”.

Participă peste 30 de expozanți locali și regionali, printre care: Melinis, Ferma Pas-Strâmtu, Casa Ghizdeanu, Crama 3 Conace, Fromaggeria Giuseppe, Miedăria, Hanul Moara Veche, Distil Art și mulți alții. Vizitatorii pot câștiga o lădiță cu produse artizanale autentice, în cadrul tombolei dedicate.

Piața Artizanilor reprezintă un model de dezvoltare rurală prin gastronomie, iar evenimentele organizate de Slow Food Buzău, în cei doi ani de activitate, au generat un impact economic direct în comunitate, susținând producătorii locali și creșterea turismului în zonă.

Pentru mai multe detalii despre evenimentul din 7-8 iunie 2025 accesați link-ul https://slowfoodbuzau.com/piata-artizanilor-slow-food-gourmet-hub-buzau-editia-vi.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În unele sole de rapiță din Timiș plantele au căzut în vetre, frângându-se sub acțiunea vânturilor puternice și a ploilor abundente. În urma observațiilor făcute, am constatat că plantele erau pline de orificii produse de larvele gărgărițelor tulpinilor. Pe zonele lezate erau pete specifice fungului Phoma lingam cu picnidii negricioase evidente.

Plante frânte din cauza gărgărițelor tulpinilor și fungului Phoma lingam

Gărgărițele și fungul Phoma lingam au determinat putrezirea țesuturilor, iar plantele s-au rupt foarte ușor. Cu siguranță, fermierul a ratat momentele optime de combatere gândindu-se că activitatea gărgărițelor a fost oprită de vremea rece. Din păcate nu a fost așa, gărgărițele și-au continuat dezvoltarea nestingherite.

Vatră cu plante frânte. Silicvele au început să se îngălbenească, plantele se vor usca la final

Cunoaștem că gărgărițele tulpinilor au importanță economică deoarece pot distruge plantele prin reducerea creșterii lor, afectând în final producția de semințe. În principal, stadiul larvar este cel care produce daune rapiței, dar și altor brassicaceae (varză, conopidă, ridichi, muștar). Din cauza atacului larvelor, tulpinile se deformează, crapă și se pot frânge foarte ușor. Zonele lezate sunt o poartă de intrare pentru agenții patogeni ai tulpinii, dar și pentru alți fungi ce pot produce putrezirea. Uneori plantele ramifică excesiv, nu mai cresc și în cazurile grave chiar nu mai formează silicve [Roșca et al., 2011]. Pagubele pot ajunge uneori la 50% din producție și chiar mai mult.

Phoma lingam și gărgărițe

Phoma lingam pe tulpini

Larvele s-au retras din tulpini

Orificii produse de larve

Ce trebuie să facă un fermier care se confruntă cu o infestare masivă care i-a adus pagube?

Ar trebui să izoleze cultura, să îndepărteze resturile de plante care rămân după recoltare (sunt sursă de patogeni pentru anul următor) și să facă o arătură adâncă după recoltare (mai ales atunci când infestarea a fost mare deoarece larvele se împupează în sol).

Dacă arătura se execută mai târziu, va fi ineficientă, deoarece adulții de Ceutorhynchus pallidactylus iernează în afara culturii infestate. NU la fel se întâmplă cu Ceutorhynchus napi care rămâne în sol până în toamnă.

Se observă fructificațiile fungului Phoma lingam și albirea specifică

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Phoma lingam, atac la tulpinile de rapiță

Monitorizarea gărgărițelor tulpinilor de rapiță

Gărgărițele tulpinilor

Ploile mult așteptate au venit cam peste tot, dar odată cu ele au apărut și fenomenele nefavorabile (grindină, inundații, vânt puternic), facând ca în unele zone culturile să fie afectate sau chiar distruse. Dacă la culturile de cereale păioase și rapiță, semănate în toamnă, tratamentele cu fungicide sunt, în mare parte, pe final sau chiar încheiate, acum atenția se îndreaptă spre culturile semănate în primăvară: porumb, floarea-soarelui, soia etc.

Pe lângă combaterea buruienilor, care este foarte importantă în această perioadă, umiditatea ridicată favorizează apariția bolilor. Dacă mai intervin și fenomene nefavorabile, precum vânt puternic și grindină, care pot provoca leziuni pe plante, riscul de îmbolnăvire devine și mai mare. Apariția bolilor este inevitabilă în aceste condiții cu umiditate ridicată și temperaturi moderate sau chiar scăzute în unele zone, creând un stres și mai mare plantelor.
De aceea, pe lângă produsele care ajută plantele stresate sau rănite (AMINOPOWER WSP, AMINOPOWER FLUID, ALGAMAX FORTE, ALGAMAX FLUID, MICROFERT ALGA, MICROFERT FULVIC, COPFORT), este recomandată și aplicarea unui fungicid, ținând cont de cultură, fenofaza de vegetație, condițiile meteo etc.
Să le luăm pe rând.

Floarea soarelui

Dacă s-a realizat combaterea buruienilor, aplicând erbicide atât în preemergență, cât și în postemergență, atenția acum este îndreptată asupra bolilor și dăunătorilor. Culturile se prezintă bine, sunt în stadiul de 4-6 frunze sau chiar mai mult, însă acest aparat foliar trebuie menținut sănătos, mai ales acum cand pericolul apariției bolilor este mare, fie că vorbim de pătări, frângerea tulpinilor, sau putregaiurile care sunt cele mai păgubitoare, în special când apare calatidiul.

Dacă vorbim de fungicide, portofoliul ALCEDO cuprinde poate cele mai bune fungicide existente în piață. Dintre acestea amintim:
COMET (200 g/l piraclostrobin) – fungicid cu acțiune protectivă, curativă și eradicativă pentru controlul bolilor specifice culturii de floarea-soarelui. Se pot aplica maximum două tratamente, la un interval de 21 zile între tratamente, pe perioada de vegetație, de la apariția frunzei a șasea până când semințele din treimea mijlocie a inflorescenței au culoarea gri și au mărimea finală (BBCH 16-75). Doza: 0,5-1 l/ha.

CAPARTIS (piraclostrobin 250 g/l + boscalid 150 g/l) – fungicid ce controlează eficient principalele boli la cultura de floarea-soarelui (putregaiul alb, alternarioza, pătarea brună și frângerea tulpinilor, înnegrirea tulpinilor). Se aplică maximum două tratamente pe sezon, la un interval de minimum 21 de zile între tratamente, în perioada de vegetație, respectiv înainte ca inflorescența să fie vizibilă, până când semințele din treimea mijlocie a inflorescenței sunt gri și au mărimea normală (BBCH 40-75). Doza: 0,5-1 l/ha.

PICTOR ACTIVE (boscalid 150 g/l + piraclostrobin 250 g/l) – fungicid ce controlează eficient principalele boli la cultura de floarea-soarelui (putregaiul alb, putregaiul cenușiu, pătarea brună și frângerea tulpinilor, înnegrirea tulpinilor, pătarea neagră a tulpinilor). Se aplica maximum două tratamente pe sezon. Tratamentele se aplică de la aparitia a zece sau mai multe frunze desfăcute și până la înflorit deplin (BBCH 20-65). Doza: 0,5-1 l/ha.

PROPULSE 250 SE (fluopiram 125 g/l + protioconazol 125 g/l) – fungicid ce controlează eficient principalele boli la cultura de floarea-soarelui (înnegrirea tulpinilor, pătarea brună și frângerea tulpinilor, alternarioza, putregaiul alb și putregaiul cenușiu). Se aplica maximum două tratamente, la un interval de minimum 14 zile între tratamente. Intervalul de tratament este de la fenofaza de șase frunze până la sfârșitul înfloritului (BBCH 16-69). Doza: 0,8-1 l/ha.

Porumb

Multă vreme s-a spus că porumbul nu prea are boli, dar se pare că nu este chiar așa. Pe llângă tăciuni, există o serie de pătări (pătarea cărbunoasă a frunzelor, pătarea cenușie, pătarea în ochi a frunzelor), rugini, boli ce apar mai ales acum în fenofaza de 6-8 frunze și până la înflorire. Așadar, și aici se justifică utilizarea fungicidelor.

În funcție de ce agent patogen vrem să combatem, recomandăm:

COMET (200 g/l piraclostrobin) – fungicid cu acțiune protectivă, curativă și eradicativă pentru controlul bolilor specifice culturii de porumb (pătarea cărbunoasă a frunzelor, pătarea cenușie a frunzelor, pătarea în ochi a frunzelor, rugina). Se aplică maximum un tratament în perioada de vegetație, respectiv de la începutul alungirii tulpinii până la înflorirea etajelor superioare și inferioare ale paniculului, iar stigmatele pe deplin emergente (BBCH 30-65). Doza: 0,7-1 l/ha.

FORTUNA MAX (azoxistrobin 250 g/l) – fungicid ce controlează helmintosporioza și rugina la cultura de porumb. Se aplică preventiv sau la apariția primelor simptome de boală, doza stabilindu-se în funcție de stadiul de infecție. Doza: 0,75-1 l/ha.

PROPULSE 250 SE (fluopiram 125 g/l + protioconazol 125 g/l) – fungicid ce controlează helmintosporioza la cultura de porumb. Se aplica maximum două tratamente, la un interval de minimum 14 zile între tratamente, de la fenofaza de șase frunze până la sfârșitul înfloririi (BBCH 16-69). Doza: 0,8-1 l/ha.

Leguminoase, în special soia

Soia este o cultură care, dacă nu ar fi condiționată de apă, ar ocupa suprafețe mult mai mari, datorită importanței, a beneficiilor pe care le lasă în sol, și cu efecte pozitive pentru toate culturile care urmează în rotație, aspect valabil la toate leguminoasele.

Dacă vorbim de boli, pe lângă pătări, mană, de departe cea mai periculoasă este putregaiul alb. Dintre fungicide, se recomandă:

CAPARTIS (piraclostrobin 250 g/l + boscalid 150 g/l) – fungicid ce controlează eficient putregaiul alb la cultura de soia, antracnoza la linte, lupin și năut, antracnoza și rugina la mazăre. La cultura de soia, mazăre, linte, lupin și năut, produsul poate fi aplicat fie ca o singură aplicare în doză de 0,6 - 1 l/ha, fie ca tratament secvențial 2 x 0,5 l/ha la un interval de 14-21 zile între tratamente pe perioada de vegetație, respectiv de la primii butoni florali vizibili până când 50% dintre păstăi au ajuns la mărimea normală (BBCH 51-75).

PICTOR ACTIVE (boscalid 150 g/l + piraclostrobin 250 g/l) – fungicid ce controlează eficient putregaiul alb la cultura de soia, antracnoza la linte, lupin și năut, antracnoza și rugina la mazăre. La cultura de soia, mazăre, linte, lupin și năut, produsul poate fi aplicat fie ca o singură aplicare în doză de 0,6 - 1 l/ha, fie ca tratament secvențial 2 x 0,5 l/ha la un interval de 14-21 zile între tratamente pe perioada de vegetație, respectiv de la primii butoni florali vizibili până când 50% dintre păstăi au ajuns la mărimea normală (BBCH 51-75).

Nu uitați de importanța adjuvanților în aplicarea tratamentelor!
Aceste produse asigură o acoperire uniformă și o aderență mai bună a soluției pe suprafața frunzelor și florilor (VITAL 90 – 250 ml/250 l apă; HURRICANE – 125 ml/250 l; SILWET STAR – 125 ml/250 l apă).

De asemenea, nu trebuie neglijată nici calitatea apei utilizată la tratamente, unde recomandăm adjuvantul VITAL pH FIX – 0,5-3 l/1000 l apă (0,05-0,3 %).
Pentru mai multe informații despre produse, puteți consulta aplicația mobilă My ALCEDO Catalogue.

Material furnizat de ALCEDO

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 31 mai și 1 iunie 2025, Craiova găzduiește un eveniment gastronomic de anvergură, menit să marcheze o schimbare de paradigmă pentru întreaga regiune a Olteniei. Festivalul „Tezaur de Gusturi” are loc la Hotel Ramada Plaza Craiova, în cadrul Zilelor Municipiului Craiova.

Organizat de Liceul de Industrie Alimentară, în parteneriat cu We Are Romania / YOU ARE WELCOME și cu sprijinul Primăriei Craiova, evenimentul aduce împreună producători locali, crame renumite, artizani gastronomici, dar și specialiști din domeniul turismului și al ospitalității. ,,Tezaur de Gusturi” e parte din proiectul mai vast, început anul trecut, „Craiova, capitală gastronomică est-europeană”.

Un târg regional ca „Tezaur de Gusturi” oferă vizibilitate, testarea produselor în piață, networking cu actori din turism și ospitalitate, dar mai ales validare publică, un pas esențial pentru cei care vor să treacă de la producție artizanală la recunoaștere oficială.

Evenimentul este o intervenție necesară într-un context regional fragil. „Oltenia este, în prezent, regiunea cu cele mai puține produse tradiționale atestate din România, doar două produse recunoscute oficial la nivel național, față de 483 la nivelul întregii țări. Mai mult, nicio denumire locală nu beneficiază de certificare europeană (DOP sau IGP), ceea ce reflectă lipsa unui proces de valorizare și promovare a patrimoniului culinar regional”, arată Raluca Dumitrana – EconomieRurala.ro.

Datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) arată că aportul Olteniei în peisajul gastronomic național este sub 3%, în timp ce județe din Transilvania, Muntenia sau Bucovina sunt deja bine poziționate pe piața produselor cu valoare adăugată. „În plus, turismul culinar – un motor emergent al dezvoltării regionale – este slab reprezentat în zonă, cu județe precum Olt, Mehedinți și Gorj constant în coada clasamentelor de vizitare”, menționează Raluca Dumitrana.

Totodată, Oltenia lipsește de pe harta punctelor gastronomice locale (vezi harta). Din cele 30 de rute gastronomice din cadrul programului România Atractivă, Oltenia este slab reprezentată.

Pentru micii producători, lipsa evenimentelor gastronomice înseamnă lipsă de canale de promovare, vânzări directe slabe, acces dificil la piața HoReCa și imposibilitatea de a construi un brand în jurul produselor lor. „Spre exemplu, județul Olt avea în iunie 2023 doar 1.700 de turiști străini cazați – o cifră infimă, dar și o oportunitate latentă pentru reconfigurarea economică prin turism de nișă”, notează Raluca Dumitrana.

Pe durata celor două zile ale festivalului „Tezaur de Gusturi” se degustă vinuri de la 14 crame din țara noastră, publicul având, totodată, posibilitatea să descopere preparate reinterpretate de elevii liceului de profil, să participe la conferințe și masterclass-uri susținute de experți din România și Bulgaria și să interacționeze direct cu producători locali și artizani gastronomici.

În cadrul festivalului „Tezaur de Gusturi”, la standul EconomieRurala.ro, vizitatorii găsesc o selecție de produse artizanale provenite din mai multe regiuni cu tradiții gastronomice puternice și producători locali dedicați excelenței.

Ceafa Nobilă de Bistrița – producător TURMA

Originar din Bistrița, oraș cu o istorie de peste 760 de ani, acest produs de o savoare inconfundabilă este creat de TURMA, un brand născut din pasiunea pentru creșterea vitelor de carne. Ceafa Nobilă de Bistrița este preparată exclusiv din mușchiul cefei provenit de la femele de mânzat cu vârste între 16 și 20 de luni, selecționate cu grijă. Gustul rafinat, textura fragedă și calitatea ridicată o transformă într-o delicatesă autentică, reprezentativă pentru măiestria transilvăneană în prelucrarea cărnii.

Zacusca cu păstrăv afumat de pe Sălăuța – producător Păstrăvăria RIN

Este primul produs pe bază de pește din județul Bistrița-Năsăud aflat în proces de obținere a protecției IGP (Indicație Geografică Protejată). Realizată din păstrăv crescut în apele reci și pure ale râului Sălăuța, această zacuscă artizanală îmbină peștele afumat cu legume atent selecționate. Gustul său unic a cucerit deja piețele naționale și internaționale, iar procesul de certificare vine să confirme calitatea și autenticitatea rețetei locale.

Brânza frământată de Teaca – producător Lacto Sinelli

Un produs identitar al comunei Teaca, situată în sudul județului Bistrița-Năsăud, brânza frământată este realizată printr-o tehnică tradițională: frământarea manuală a cașului, ușor maturat, sărat și păstrat conform metodelor transmise din generație în generație. Obținută din lapte integral de vacă, această brânză fermă, cu gust intens și ușor acrișor, este pe cale să devină primul produs lactat din județ cu protecție IGP. Fabrica Lacto Sinelli a creat o linie de producție dedicată acestui produs, păstrând autenticitatea într-un cadru modern de siguranță alimentară.

ARCA Bacău este un producător artizanal de delicatese din pește, care îmbină tradiția culinară cu sustenabilitatea. Folosind pește provenit din iazurile proprii și legume crescute natural, ARCA oferă o gamă variată de produse, de la pește afumat cu lemn de fag și cireș, până la salate de icre, pateuri și creme tartinabile. Toate preparatele sunt realizate în loturi mici, fără conservanți, respectând rețete autentice transmise din generație în generație. Prin această abordare, ARCA reușește să ofere consumatorilor produse cu un gust autentic și echilibrat, reflectând respectul pentru natură și tradiție.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Producătorii locali au nevoie să vândă tot anul, nu doar de sărbători

Brânza frământată de Teaca caută recunoașterea europeană

Produse tradiționale și puncte gastronomice locale, pentru viitorul satului românesc

Securitatea alimentară a Europei se bazează fundamental pe o aprovizionare stabilă și eficientă cu fructe și legume, produse esențiale pentru o dietă sănătoasă și contributori cheie la economia agricolă. Astfel, asigurarea rezilienței acestor culturi a devenit din ce în ce mai importantă, pe măsură ce cererea consumatorilor crește, iar producția se confruntă cu provocări de mediu tot mai mari.

Conform celor mai recente date furnizate de Eurostat la sfârșitul anului 2024, în anul 2020 fermierii europeni au cultivat 3,7 milioane de hectare de livezi de pomi fructiferi și două milioane de hectare de legume proaspete, susținute de aproximativ 1,5 milioane de exploatații pomicole și peste 700.000 de ferme legumicole. România joacă un rol central în acest peisaj, reprezentând 23,9% din totalul fermelor UE care gestionează livezi și 20,1% dintre fermele care cultivă legume, situându-se printre cei mai importanți contributori în ambele categorii. Prin urmare, România nu este doar un furnizor vital pe piața internă, ci și un actor cheie în asigurarea rezilienței horticulturii europene.

Una dintre principalele provocări pentru fermieri rămâne presiunea exercitată de dăunători, care amenință atât producția, cât și calitatea culturilor. De exemplu, musca invazivă a fructelor Drosophila suzukii a cauzat pierderi de 30-40% la diferite soiuri de fructe în timpul unor epidemii documentate în Europa. Astfel de daune necesită soluții eficiente care să-i ajute pe fermieri să combată impactul dăunătorilor asupra productivității și profitabilității culturilor horticole.

În plus, fermierii semnalează un decalaj în inovație. Conform unui sondaj realizat în 2025 de Ipsos pentru CropLife Europe pe un eșantion de 1.998 de fermieri din nouă state membre, peste 40% au raportat o scădere a numărului de produse de protecție a plantelor disponibile față de anul anterior, ceea ce accentuează preocupările privind vulnerabilitatea în fața noilor dăunători. Acoperirea acestui decalaj presupune implementarea unor programe de combatere integrată a dăunătorilor (IPM), susținute de soluții care oferă performanță în teren și respectă reglementările și cerințele pieței.

Combaterea integrată a dăunătorilor (IPM) rămâne un principiu de bază al politicii agricole europene, necesitând accesul la un mix divers de soluții care sunt atât eficiente, cât și conforme cu standardele de reglementare. În cadrul acestei abordări, produse precum Qalcova™, substanță activă (molecula Spinosad) dezvoltată de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, reprezintă instrumente importante pentru combaterea dăunătorilor la culturile speciale și minore, îndeplinind în același timp așteptările privind performanța, sustenabilitatea și siguranța.

Spinosad este un ingredient activ de origine naturală, obținut prin fermentarea bacteriei din sol Saccharopolyspora spinosa. Aprobat pentru utilizare la peste 200 de culturi în 24 de state membre ale UE, atât în sisteme convenționale, cât și certificate ecologic, acesta combate o gamă largă de dăunători precum tripsul, lepidopterele și Drosophila suzukii. Datorită unui mod de acțiune unic, Spinosad contribuie la gestionarea rezistenței, oferind în același timp intervale scurte de pauză până la recoltare, între una și trei zile, ceea ce îl face compatibil cu strategiile IPM.

„Produsul Laser™ 240 SC din portofoliul Corteva Agriscience, pe bază de moleculă Spinosad, este insecticidul pe care mă bazez în planul de combatere a dăunătorilor pentru viță-de-vie. Capacitatea sa de a oferi protecție eficientă împotriva principalului dăunător, Lobesia botrana, în orice fenofază, chiar și pentru generația a treia, îmi permite să obțin o recoltă sănătoasă, datorită caracterului său biologic”, confirmă ing. Cornel Baniță de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa.

Susținută de dovezi științifice solide și măsuri de reducere a riscurilor, molecula de origine naturală a demonstrat un profil ridicat de siguranță atunci când este utilizată conform recomandărilor de pe etichetă. În acest fel, Corteva Agriscience sprijină fermierii români prin utilizarea moleculei Spinosad, ajutându-i să-și protejeze culturile și să răspundă cererii societății pentru o agricultură durabilă.

Autor: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La mai bine de un deceniu de la debutul BayerFidelis, Bayer România face următorul pas și lansează Legend, un program de fidelizare conceput să ofere fermierilor din țara noastră acces la cele mai noi inovații în domeniu.

• Flexibilitate sporită prin acumularea punctelor de loialitate pe trei ani, pentru o planificare strategică a beneficiilor

• Acces simplificat (Single-Sign-On), posibilitatea de transfer a punctelor între utilizatori și sistemul de tip „recomandă un prieten”

• Gamă extinsă de beneficii, incluzând vouchere și servicii pentru optimizarea performanței fermei

Platforma Legend vine cu o interfață complet reproiectată, oferind o experiență de utilizare modernă și intuitivă, dintre care cea mai notabilă este posibilitatea acumulării punctelor de loialitate pe o perioadă extinsă de trei ani.

„Legend reprezintă evoluția naturală a programului BayerFidelis, aducând îmbunătățiri substanțiale bazate pe feedback-ul fermierilor noștri. Flexibilitatea acumulării punctelor pe trei ani și sistemul integrat de acces sunt doar două dintre inovațiile care vor optimiza semnificativ experiența utilizatorilor”, explică Sorin Daraban, manager de proiect.  

Principalele îmbunătățiri ale programului Legend includ:

• Acumularea strategică a punctelor pe trei ani;

• Sistem Single-Sign-On pentru gestionarea eficientă a conturilor;

• Interfață actualizată cu design optimizat;

• Campanii de Cross-Sales cu beneficii extinse;

• Portofoliu diversificat de premii de la branduri selecte;

• Servicii specializate pentru optimizarea activităților agricole.

O caracteristică notabilă a programului este funcționalitatea de transfer al punctelor între conturi și sistemul de tip „recomandă un prieten”, care consolidează comunitatea agricolă și oferă beneficii suplimentare.

„Prin Legend oferim fermierilor nu doar un program de loializare modernizat, ci un ecosistem digital complet care facilitează accesul la beneficii și servicii. Noua platformă reprezintă angajamentul nostru de a răspunde nevoilor în continuă evoluție ale comunității agricole”, adaugă Sorin Daraban.

Tranziția de la BayerFidelis la Legend marchează angajamentul continuu al Bayer pentru inovație și adaptare la nevoile în schimbare ale fermierilor din România, oferind un program modern și flexibil care răspunde cerințelor actuale ale agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 30 mai 2025 are loc a XII-a ediție a Festivalului Alimentului, organizat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca și dedicat inovației alimentare, evenimentul aducând în prim-plan creativitatea și competențele practice ale studenților din anii terminali de la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor. Peste 50 de lucrări de licență inovatoare participă la Festivalul Alimentului 2025, între produsele prezentate de studenți fiind ciocolată fără zahăr, bere cu melatonină sau jeleuri cu probiotice.

La Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate de la USAMV Cluj-Napoca, Festivalul Alimentului va reuni peste 50 de produse alimentare inovatoare, dezvoltate în cadrul lucrărilor de licență, și care vor fi grupate în patru secțiuni: produse din carne, produse lactate, produse de panificație, patiserie și zaharoase, respectiv băuturi și produse diverse (miscellaneous).

Printre conceptele remarcabile ale acestei ediții se numără:

• PurpleDogs – snack pe bază de carne;

• CraftBeer Bites – cârnăciori artizanali pentru bere cu afine;

• CrenVital – crenvurști proteici din carne de vită Black Angus;

• Pink Kefir și GoldenChill LactoFree – produse lactate funcționale și fără lactoză;

• Brioșe cu Ganoderma și Turtă dulce cu plante medicinale – creații din secțiunea panificație;

• CHOCOLINA – ciocolată fără zahăr, Zefir artizanal sau Produs tartinabil cu smochine și rubarbă din categoria patiserie și zaharoase;

• Bere cu melatonină, Hidromel cu gutui, Cidru cu ananas;

• La categoria „Miscellaneous”: Batoane proteice vegane, Bomboane gumate cu micoproteine, Snack Brocco Bites, Oxibar sau Jeleu funcțional cu probiotice, CajuCult - alternativa vegană cu putere probiotică.

„Evenimentul are ca scop promovarea cercetării aplicate și a spiritului antreprenorial în rândul studenților, dar și crearea unei punți între mediul academic și industrie. Ediția din acest an a Festivalului Alimentului este una de maturitate, în care accentul se pune pe transferul tehnologic al cercetărilor aplicative către partenerii din industrie, transfer ce valorifică proiectele inovative ale studenților. Îi felicităm pentru pasiune și implicare, iar celor 20 de parteneri care ne sunt alături la ediția din 2025 le aducem calde mulțumiri”, declară prof. dr. Elena Mudura, decan al Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor.

La rândul său, conf. dr. Oana Lelia Pop, prodecan Cercetare, dezvoltare, inovare în cadrul facultății, precizează: „Participanții își vor prezenta proiectele în fața unui juriu format din reprezentanți ai companiilor de prestigiu din domeniul alimentar, precum și a cadrelor didactice ale facultății. Noul concept al festivalului nostru pune un accent sporit pe valoarea informațională din spatele fiecărui produs. Prezentarea de trei minute a fiecărui produs în fața juriului, urmată de sesiunea de discuții și degustări, vor aduce un plus valoros acestei ediții, care confirmă cu certitudine că, atunci când educația aplicată se împletește cu creativitatea și colaborarea interdisciplinară, iau naștere produse alimentare sustenabile, funcționale și perfect aliniate cerințelor consumatorului modern”.

Lucrările studenților vor fi evaluate de patru jurii diferite, în conformitate cu cele patru secțiuni, între orele 8.00 – 12.00, iar festivitatea de premiere va începe la ora 12.30.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!