Apariția într-un interval scurt de timp (3 - 6 zile) a unor temperaturi sub minus 15 grade Celsius nu ar permite recălirea pomilor, afirmă analiștii ASAS în cel mai nou Jurnal Agricol care prezintă starea de fapt la nivelul zilei de 26 februarie 2018, și preconizează totodată pierderi de ochi în areale viticole din nordul Moldovei (podgoria Iași), în contextul temperaturilor scăzute prognozate în intervalul 26-28 februarie 2018, în timp ce la capitolul cultură mare sunt posibile probleme locale pentru genotipurile mai puțin rezistente și în special pentru orz.
Conform documentului citat, în ceea ce privește cultura mare, zonele cele mai vulnerabile sunt în prezent în zona de sud a țării, mai exact în Câmpia Bărăganului și zona centrală a Dobrogei, acolo unde temperatura critică la nivelul nodului de înfrățire este estimată în prezent la minus 14 grade Celsius pentru grâul de toamnă și aproximativ minus 11 – minus 12 grade Celsius pentru orzul de toamnă.
„În ceea ce privește temperatura aerului, aceasta a scăzut pe parcursul nopții, continuând tendințele zonale menționate în precedentul raport”, mărturisesc analiștii ASAS în documentul citat. Chiar și așa, mai spun ei, diversele temperaturi minime înregistrate în Moldova (minus 19 grade Celsius la Iași și minus 18,6 grade Celsius la Roman) sunt atenuate de stratul de zăpadă de peste 15 cm și de gradul mai bun de călire decât în restul țării, dar sunt posibile probleme locale pentru genotipurile mai puțin rezistente și în special pentru orz. Temperaturile minime din Transilvania nu reprezintă încă un pericol direct, mai spun specialiștii ASAS, dar o expunere prelungită a nodului de înfrățire la temperaturi mai mici de minus 12 grade Celsius ar putea cauza reduceri importante ale aparatului foliar și chiar ale numărului de plante pe unitatea de suprafață.
„Aceste efecte nu sunt imediat vizibile și pot avea și manifestări indirecte vizibile până în perioada de formare a producției, dar cuantificarea lor nu este posibilă cu metodologia disponibilă în prezent”, se mai menționează în raport.
Temperatura aerului la Fundulea. Valoarea maximă la ora 15:00 – minus 3 grade Celsius. Valoarea minimă la ora 05:00 – 5,6 grade Celsius. Valoarea medie – minus 4,4 grade Celsius. În plus, stratul de zăpadă este de sub 1 cm (stratul de zăpadă de pe porțiuni mari de teren este spulberat de vânt), iar temperatura solului la adâncimea de 5 cm nu a scăzut sub 0 grade Celsius.
În cazul culturilor de grâu şi orz, starea de vegetație spune că impactul local al temperaturilor scăzute în nordul Moldovei va fi unul negativ, în timp ce nivelul atacurilor de boli si dăunători, dar și de pierderi va fi staționar. În ceea ce privește rapița, starea de vegetație este staționară, la fel și atacul de boli și dăunători, respectiv pierderile.
Pomicultură - pierderi la soiul de piersic Cardinal
Temperatura în zonele pomicole (minimele intervalului) - ICDP Pitești, Mărăcineni minus 9,3 grade Celsius; SCDP Băneasa minus 9,2 grade Celsius ; Bistrița minus 11,1 grade Celsius; SCDP Constanța 7 grade Celsius; SCDCPN Dăbuleni minus 8,5 grade Celsius; SCDP Geoagiu minus 6,9 grade Celsius; SCDP Iași minus 19,0 grade Celsius; SCDH Târgu Jiu minus 7,1 grade Celsius; SCDP Voinești minus 9,3 grade Celsius.
Temperaturi critice (praguri termice periculoase) - la speciile nepornite în vegetație, ca urmare a temperaturilor relativ ridicate înregistrate în primele două decade ale lunii februarie (interval care a variat între 0 și 10 grade Celsius), apariția într-un interval scurt de timp (3 - 6 zile) a unor temperaturi sub minus 15 grade Celsius nu ar permite recălirea pomilor. Cu alte cuvinte, temperaturile scăzute din ultimele ore ar împiedica o creștere a rezistenței speciilor pomicole nepornite în vegetație la geruri, în limitele normale ale fenofazei de repaus vegetativ (minus 22 grade Celsius - minus 30 grade Celsius, în funcție de specie) și ar putea determina apariția pagubelor. În ceea ce privește speciile la care mugurii de rod s-au umflat (au pornit în vegetație), pagube de 10 procente pot să apară la temperaturi aflate în intervalul minus 8 grade Celsius - minus 9 grade Celsius, pentru ca, la minus 16 grade Celsius, minus 17 grade Celsius, pagubele provocate mugurilor de rod să ajungă până la 90 la sută.
Agronomii ASAS au constatat că, în ultima perioadă, pomii și arbuștii fructiferi nu au pornit deocamdată în vegetație, cu excepția SCDP Constanța, în cazul soiului de migdal Sandi și al celor de piersic Springold și Springcrest, a ICDP Pitești și Mărăcineni, cazurile soiului de piersic Filip și speciile de arbuști fructiferi afin (Vaccinium corymbossum, soiurile Aurora, Liberty, Huron, Eliot, Duke, Safir, Simultan și Lax), lonicera (Lonicera caerulea var. edulis – kamchiatika), cornul (Cornus mass L., început dezmugurit) și socul (Sambucus nigra L.).
În ceea ce privește pierderile, în cazul SCDP Constanța, la specia piersic, procentajul de muguri de rod afectați în cazul soiului Cardinal este de 21 la sută, la Springcrest de 17%, la Redhaven de 11 la sută, iar la soiul Southland de 17,5. În ceea ce privește specia cais, procentul mugurilor de rod afectați se prezintă în felul următor: Neptun (4%), Goldrich (5%), respectiv Mamaia (6%).
„La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană”, au ținut să specifice reprezentanții ASAS.
Sursele de informare care au stat la baza documentării informării privind pomicultura (în cazul datelor meteo) au fost ANM București, iar pentru fenologie ICDP Pitești, SCDP Băneasa, Bistrița, Constanța, Geoagiu, Iași, Voinești, SCDCPN Dăbuleni și SCDH Tg. Jiu.
Viticultură - pierderi la Feteasca Albă
Temperatura în zonele viticole (minima absolută): I. Podișul Transilvaniei (podgoria Târnave minus 8 grade Celsius); II. Dealurile Moldovei (podgoria Iași minus 19 grade Celsius, podgoria Odobești minus 10,1 grade Celsius, podgoria Dealul Bujorului minus 11,9 grade Celsius); III. Dealurile Munteniei și Olteniei (podgoria Dealu Mare/centrul viticol Pietroasa minus 8,4 grade Celsius, centrul viticol Valea Călugărească minus 8,1 grade Celsius, podgoria Ștefănești minus 8,5 grade Celsius), V. Crișana și Maramureș (podgoria Miniș-Maderat minus 6 grade Celsius) și VI. Colinele Dobrogei (Podgoria Murfatlar minus 7 grade Celsius).
Cu privire la temperaturile critice (pragurile termice periculoase), în cazul soiurilor pentru strugurii de masă - Cardinal, Afuz Ali, Muscat de Hamburg, Italia, Victoria, precum și la cele pentru vin - Merlot, Plavaie, Syrah - vorbim de intervalul minus 14 - minus 16 grade Celsius, iar la soiurile pentru struguri de masă - Chasselas Dore, Coarna Neagră selectionata -, respectiv la soiurile pentru vin - Fetească Albă, Riesling Italian - de minus 16 – minus 18 grade Celsius. Nu în ultimul rând, în ceea ce privește soiurile pentru vin - Fetească Neagră, Fetească Regală, Cabernet Sauvignon, Sauvignon, cât și Pinot Noir – intervalul temperaturilor critice variază între minus 18 – minus 20 grade Celsius.
„Rezistența la ger este influențată de următorii factori: nivelul producției din anul anterior (nivelul ridicat conduce la o sensibilizare a viţelor la ger), nivelul de aprovizionare al solului în elemente nutritive, în special cu K (conferă rezistență la ger), durata și nivelul temperaturilor scăzute, alternanța temperaturilor scăzute cu cele ridicate, amplasamentul plantației (temperatura la șes este cu 2-5 grade Celsius mai scăzută decât în pantă)”, spun specialiștii agrometeo în raport, la capitolul viticultură.
Datele de specialitate valabile la nivelul zilei de 26 februarie 2018 mai relevă că grosimea stratului de zăpada a fost de 15 cm în podgoria Iași și de 5 cm în podgoria Murfatlar. În arealele viticole, cum sunt podgoria Târnave, podgoria Odobești, respectiv podgoria Dealu Mare, stratul de zăpadă este nesemnificativ ( 2 cm), în timp ce în podgoria Miniș-Maderat nu a fost semnalat strat de zăpadă.
În privința pornirii în vegetație, nici la vița de vie acest proces nu s-a declanșat, iar în ceea ce privește pierderile, în podgoria Iași, ca urmare a finalizării analizelor de viabilitate, s-au înregistrat pierderi la principalele soiuri pentru struguri de vin, după cum urmează: Fetească Albă (70%), Fetescă Regală (30%), Muscat Ottonel (19%). Pierderi au fost înregistrate și la soiurile de masă: Gelu (26%), Chasellas Dore (66%), respectiv Aromat de Iași (15%).
Specialiștii academiei au precizat în ediția actuală a Jurnalului ASAS că, în general, soiurile pentru struguri de masă sunt mai sensibile la ger comparativ cu soiurile pentru struguri de vin.
„Limita de rezistență la ger este de minus 16 – minus 18 grade Celsius la soiurile pentru struguri de masă si minus 18 – minus 20 grade Celsius la soiurile de vin”, se precizează în document.
De asemenea, analiștii ASAS preconizează pierderi de ochi în areale viticole din nordul Moldovei (podgoria Iași), în contextul temperaturilor scăzute prognozate în intervalul 26-28 februarie 2018.
„În plantațiile cu pierderi peste 20 la sută se recomandă efectarea tăierilor de compensare”, conform agronomilor care și-au adus contribuția la document.
La întocmirea acestui capitol, ca surse de informare au contribuit ICDVV Valea Călugărească, SCDVV Blaj, Bujoru, Iași, Miniș, Murfatlar, Odobești, USAMV București-SCDVV Pietroasa filială, cât și INCDBH Ștefănești.
