Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) va organiza, pe data de 16 mai 2013, o conferinţă naţională, eveniment la care sunt invitaţi şi membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară şi servicii speciale din cadrul Camerei Deputaţilor, a anunţat marţi, în cadrul unei întâlniri desfăşurată la Palatul Parlamentului, Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, conform Agerpres.

"Profit de întâlnirea pe care o avem cu membrii Comisiei pentru agricultură pentru a lansa o invitaţie de participare la conferinţa naţională a LAPAR, care va avea loc pe data de 16 mai a.c.", a declarat Laurenţiu Baciu. 
Acesta a prezentat, pe parcursul întâlnirii, principalele probleme cu care se confruntă agricultura în România. 
"Prima chestiune care ne preocupă este legată de înfiinţarea camerelor agricole, care, din punctul nostru de vedere, ar trebui să fie destinate doar agricultorilor, să fie nepolitizate, iar finanţarea lor să se asigure de la buget. Următoarele două probleme pe ordinea de zi sunt legate de condiţiile de vânzare a terenurilor agricole către cetăţenii străini, noi dorind totodată o simplificare a documentelor necesare pentru accesarea fondurilor europene", a mai spus Baciu. 
Reprezentanţii Comisiei pentru agricultură au luat notă de problemele cu care se confruntă agricultorii şi i-au invitat pe reprezentanţii LAPAR la o nouă întâlnire, posibil tot în luna aprilie.

Ministerul Agriculturii va propune azi, 3 aprilie, în sedinţa de Guvern, un proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea legislaţiei privind irigaţiile, care va permite intervenţia rapidă pentru desecarea terenurilor agricole inundate, dar va asigura şi prima umplere a canalelor de irigaţii, cu fonduri ale MADR.

"Sper să putem adopta, la nivelul Guvernului, o măsură care nu s-a mai adoptat de 17 ani în România, astfel încât să ne asigurăm că în 2013 suprafeţele irigate vor fi mult mai mari decât au fost în 2012. Există o îngrijorare faţă de cum va fi vremea în lunile iulie-august şi acum trebuie să găsim soluţii, ca să nu fim luaţi pe nepregătite. În această perioadă există un risc foarte mare de inundaţii, sunt deja foarte multe suprafeţe inundate, iar legislaţia actuală nu ne permite să protejam staţiile de pompare pe care le avem. Dacă nu putem scoate apa din ele, riscăm să fie afectată infrastructura de irigaţii şi staţiile de pompare", a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la finalul întâlnirii avute cu conducerea LAPAR, potrivit Agerpres. 
Ministrul a precizat că, prin actuala legislaţie, fermierii ar trebui să facă desecările terenurilor agricole cu fondurile proprii. 
"Legislaţia spune clar că fermierii trebuie să o facă cu fondurile lor, dar noi, MADR, prin modificările aduse legislaţiei, vom putea face aceste operaţiuni cu instalaţiile de desecare şi cu fondurile MADR", a spus Constantin, care a mai afirmat că încă nu deţine informaţii privind totalul suprafeţei inundate în momentul de faţă. 
"Nu am încă o centralizare clară a terenurilor inundate, dar nu mă îngrijorează situaţia din acest moment, ci ceea ce se anunţă zi de zi, Cod galben şi portocaliu de inundaţii, şi trebuie să ne preocupăm de toate culturile", a afirmat ministrul Agriculturii. 
Actul normativ care va fi pe masa Guvernului va asigura şi prima umplere a canalelor de irigaţii tot cu fonduri ale MADR, ceea ce va determina un nivel de plată mult mai mic la irigarea unui hectar decât anul trecut. 
"Sunt sume importante pe care le punem la dispoziţie, dar cred că este mai important să salvăm culturile agricole, să irigăm tot ce se poate iriga în momentul de faţă, astfel încât să nu avem pierderi în acest an, în special la porumb şi la floarea-soarelui. Prima umplere a canalelor de irigaţii cu fonduri ale MADR va asigura un nivel de plată mult mai mic la irigarea unui hectar decât anul trecut. În momentul de faţă, se poate iriga, la costuri optime şi, dacă vom implementa aceste măsuri, vor fi şi mai bune, o suprafaţă de 750.000 de ha, iar dacă vom avea şi acel miliard de euro pentru reabilitarea infrastructurii de bază avem posibilitatea să mai irigăm încă 800.000 de ha", a mai adăugat Constantin. 
Irigaţiile au fost una dintre temele de discuţii avute marţi la sediul MADR cu reprezentaţii LAPAR.

După întâlnirea cu reprezentanţii LAPAR, ministrul Agriculturii a făcut declaraţii şi despre reducerea TVA la pâine, de la 24% la 9%, care este o decizie politică, ce va fi luată în cel mai scurt timp la nivelul Guvernului, conform Agerpres.

"Punctul de vedere al economiştilor din Ministerul Finanţelor, îl cunoaştem de foarte mult timp. Măsura de reducere a TVA o vom lua în cel mai scurt timp la nivelul Guvernului şi va fi implementată cu sau fără voia acestor economişti. Din punctul meu de vedere, cred că nu vom avea pierderi", a spus Constantin. 
Acesta a precizat că, din discuţiile cu producătorii din industria de panificaţie, reducerea TVA la pâine va aduce venituri suplimentare la buget. 
"Din punctul de vedere al ministrului Agriculturii, nu al meu personal, care a discutat cu producătorii şi cu sectorul de panificaţie, cred că vom avea venituri suplimentare la bugetul de stat, chiar cu un TVA mai mic, prin combaterea evaziunii fiscale. Obiectivul pe care îl urmărim cu scăderea TVA de la 24% la 9% la pâine, la făină şi la grâul destinat panificaţiei, nu vizează neapărat ieftinirea pâinii. Cu toate că s-ar putea să existe şi acest lucru. Cu siguranţă lucrul acesta va însemna plafonarea preţului pe o perioadă lungă de acum înainte, dar cu siguranţă va însemna combaterea evaziunii fiscale şi scoaterea la suprafaţă a zonei gri din acest sector, care ajuns la limita supravieţuirii", a adăugat Constantin. 
Acesta a declarat că, în cazul în care acest proiect nu va avea succes, Ministerul Finanţelor va asigura provizioanele pentru sumele respective. 
"Eu vă spun un lucru pe care îl discutăm la nivelul Guvernului, însă Ministerul de Finanţe va avea discuţii cu FMI. Sunt convins că prin cifrele pe care le va prezenta Ministerul Finanţelor, FMI va fi de acord cu reducerea TVA la pâine. Ne-am luat o măsură de precauţie şi, din câte ştiu, acesta este sensul discuţiilor avute de primul-ministru Victor Ponta, să încercăm să asigurăm FMI-ul că şi în cazul unui eşec, pe care eu nu-l cred, odată ce aplicăm acest proiect, să avem provizioane pentru sumele respective", a spus ministrul Agriculturii. 
Şeful MADR a precizat că măsura de reducere a TVA va fi întărită de controale, mai ales după data de 1 iulie. 
Potrivit Rompan, dacă ar scădea TVA la pâine la 9%, evaziunea fiscală s-ar diminua la 20%, iar bugetul statului ar suporta, la făină, circa 76 milioane lei, iar la pâine 17 milioane de lei. Este vorba despre un total de 94 de milioane de lei, respectiv 25 de milioane de euro. 
”Nu cred că FMI va respinge un astfel de proiect pentru un efort de 25 de milioane de euro", a spus, recent, Aurel Popescu, preşedintele Rompan.

La Ministerul Agriculturii a avut loc o întâlnire a ministrului Daniel Constantin cu reprezentanţii LAPAR. La finalul discuţiilor, ministrul Agriculturii a declarat că, în cel mult o lună de zile, se va finaliza proiectul pentru crearea unui brand de ţară pentru toate produsele agricole româneşti, conform Agerpres.

"Am demarat, la nivelul ministerului, procedura de a realiza un brand de ţară pentru toate produsele alimentare româneşti, să realizăm în continuare, în parteneriat cu producătorii agricoli, o campanie de promovare a produselor româneşti, care va fi desfăşurată şi în România, dar şi în afara graniţelor. Vom încerca să creăm acel brand de ţară care să vorbească despre autenticitatea produselor româneşti", a spus Constantin. 
Ministrul a precizat că toate costurile vor fi suportate de Ministerul Agriculturii, subliniind că valoarea proiectului nu este foarte mare. 
"Vom vedea cât costă în momentul în care va fi elaborat. Cred că într-o lună de zile vom avea tot proiectul definitivat. (...) Nu cred că va fi un proiect cu valoare foarte mare şi probabil că vor fi asigurate surse de la bugetul MADR", a spus Constantin. 
Aest anunţ vine după ce, în martie, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a declarat, pentru Agerpres, că producătorii agricoli români trebuie să-şi creeze un brand pe care să-l protejeze, decât să lupte împotriva altor produse care intră pe piaţa locală din altă parte. 
”Pornind şi de la experienţa altor state membre din Uniunea Europeană în astfel de situaţii, ideea pe care eu am lansat-o a fost ca producătorii să se gândească, într-un viitor, dar nu foarte îndepărtat, ca pe scheletul unor federaţii sau organizaţii care reprezintă anumite sectoare sensibile, cum e creşterea animalelor, de exemplu, să-şi construiască un brand comun, cu care să garanteze nu numai siguranţa alimentară, ci şi calitatea şi originea producţiei pe care o pun pe piaţă”, a afirmat Dacian Cioloş. 

Soare şi temperaturi ce depăşesc 11°C, la primele ore ale dimineţii.

Marţi, meteorologii anunţă o vreme la fel de frumoasă, cu temperaturi ce vor atinge chiar şi 20°C, în partea de sud a ţării. De miercuri, vremea se mai răceşte, fiind preconizate ploi în aproape toată ţara. Referitor la rezerva de umiditate din sol, aceasta se prezintă în limite satisfăcătoare, apropiate de optim, în toate zonele agricole.

În ceea ce priveşte starea de vegetaţie a culturilor, orzul şi grâul de toamnă semănate în epoca optimă se vor afla în fazele de formare a frunzei a treia şi înfrăţire (30-100%), precum şi alungirea tulpinii. Rapiţa va parcurge perioada de înfrunzire (6-12 frunze), la scara întregii ţări.

sursa: meteoromania.ro

Membrii Consiliului Director al PRO AGRO s-au întâlnit cu ministrul Daniel Constantin şi secretarii de stat Achim Irimescu şi Valeriu Şoneriu, pentru a discuta despre strategii necesare dezvoltării agricole.
La întâlnire au participat, ca invitaţi, reprezentanţii Organizaţiei Interprofesionale Naţionale PRODCOM Legume Fructe şi ai Asociaţiei Amelioratorilor, Producătorilor şi Comercianţilor de Sămânţă din România. Întâlnirea a avut ca scop prezentarea priorităţilor strategice pe termen scurt şi mediu ale Federaţiei. PRO AGRO i-a transmis ministrului Agriculturii un document de poziţie, conţinând problemele identificate şi recomandări de soluţionare ale acestora, pe fiecare sector agroalimentar reprezentat de Federaţie.

Referitor la sectorul de producţie vegetală, principalele subiecte discutate au fost:

1. promovarea de acte normative privind comasarea şi cadastrarea terenurilor agricole

2. mecanisme de stimulare a serviciilor de consultanţă oferite micilor fermieri

3. facilitarea accesării fondurilor europene prin PNDR

4. căi de stimulare a cumpărării de terenuri agricole de către fermierii români.
Sectorul producţiei şi procesării de legume şi fructe a ridicat următoarele probleme:

1. necesitatea reducerii evaziunii fiscale, eliminarea concurenţei neloiale şi stimularea producţiei sigure,

2. elaborarea strategiei de restructurare a sectorului pomicol, creşterea suprafeţelor de spaţii protejate şi a suprafeţelor de legume,

3. continuarea finanţării de la bugetul de stat a proiectelor de promovare a produselor româneşti pentru comerţul intracomunitar şi cu ţări terţe, prin participarea la târguri şi expoziţii.
Sectorul irigaţii a solicitat:

1. negocierea din piaţa liberă a preţului la energia electrică pentru irigaţii împreună cu ANIF,

2. efectuarea probelor de apă pentru irigat la staţiile de pompare,

3. alimentare cu apă pentru irigat pe canale, în baza contractelor de livrare a apei pentru irigat încheiate între ANIF şi OUAI-uri

4. asimilarea FOUAI cu ANIF prin OUG 82.
Sectorul vitivinicol a identificat ca probleme:

1. consecvenţa  inter-instituţională privind elaborarea actelor normative specifice,

2. transpunerea legislaţiei comunitare specifice sectorului vitivinicol

3. stimularea producătorilor de vin pentru certificarea vinurilor cu DOC şi IG.
Sectorul plante medicinale şi aromatice a propus puncte de vedere referitoare la:

1. schimbarea legislaţiei în vigoare referitoare la suplimente alimentare,  respectiv Ordinul 244/2005 al MADR

2. sprijinirea cercetării româneşti,

3. modificarea legislaţiei în ceea ce priveşte izolarea furajelor care conţin alfatoxină peste limita legală

4. reducerea TVA-ului la suplimentele alimentare care conţin plante medicinale şi aromatice.
Sectorul producţiei cărnii de porc s-a referit la:

1. măsurile pentru finanţarea sectorului

2. combaterea evaziunii fiscale pe lanţul cărnii şi produselor procesate

3. implicarea conducerii  MADR pentru trecerea  României în Anexa II la Decizia CE 855 /2006 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în statele membre UE.
Sectorul producţiei cărnii de pasăre şi a ouălor a prezentat un ansamblu de probleme:

1. evaziunea fiscală şi piaţa neagră în comerţul cu carne de pasăre şi ouă consum,

2. reducerea TVA-ului la carne de pasăre şi ouă de consum

3. suplimentarea fondurilor pentru măsura 215 de bunăstare,

4. asigurarea subvenţiei la motorină pentru anul 2013,

5. organizarea dialogului instituţional pe filierele de produs,

6. facilităţi pentru extinderea suprafeţelor cultivate cu soia,

7. necesitatea controlului riguros la etichetarea cărnii de pasăre din import.
Sectorul creşterii ovinelor a solicitat:

1. reanalizarea normei de venit la specia ovină,

2. o informare privind stadiul circuitului legislativ al propunerilor de modificare ale Legii Pajiştilor şi Legii Camerelor Agricole,

3. colaborare cu echipa care formulează recomandări pentru P.N.D.R. 2014 – 2020 şi cea care se ocupă de normarea fondului funciar,

4. informare privind stadiul certificării comerţului bilateral cu animale vii între ROMÂNIA şi TURCIA,

5. o analiză tehnico-economică şi financiară privind medicul veterinar concesionar,

6. CNDP-uri crescute pentru specia ovine şi caprine pentru anul 2013,

7. scheme de ajutor de stat pentru reproducţie şi conservare rase,

8. îmbunătăţirea politicilor de încurajare a asocierii

9. clarificarea situaţiei  sumelor ce trebuie recuperate de APIA de la crescători, reprezentând CNDP/cap de ovină/caprină pentru anii 2007, 2008, 2009, 2010, ca rezultat al verificărilor făcute de Curtea de Conturi.
Tinerii fermieri au solicitat:

1. sprijin pentru majorarea suprafeţei lucrate de fermierii tineri, care primesc formă de susţinere prin PNDR, de la 25 de ha la un minim de 50 de ha,

2. credite pentru achiziţionarea de terenuri, la o dobândă subvenţionată,

3. introducerea tinerilor specialişti ca prioritari în specificaţiile de atribuire ale ADS ,

4. introducerea în cultură a plantelor modificate genetic,

5. îmbunătăţirea urgentă a modului de funcţionare a Comitetului de Monitorizare,

6. stabilirea în comun a strategiei referitoare la viitoarea PAC după 2013

7. adoptarea unor poziţii care să promoveze interesele agricultorilor români.

La sfărşitul lunii martie, Copa (Comitetul Organizaţiilor Profesionale din Agricultură)-Cogeca (Comitetul General pentru Cooperare Agricolă în Uniunea Europeană) a dat publicităţii un comunicat, prin care critică noile propuneri ale UE de a tăia plăţile directe către fermieri cu 5% în 2013. Tăierile nu au fost planifiate, pun în pericol planurile de investiţii pe care şi le-au făcut fermierii pentru 2013 şi accentuează criza economică, avertizează Copa-Cogeca, organism din care fac parte 76 de organizaţii profesionale agricole din UE.

Secretarul general al Copa-Cogeca, Pekka Pesonen a spus că “Fermierii au semnat deja contracte pentru investiţii în 2013 şi nu au fost preveniţi asupra acestor tăieri. Este un şoc total. În condiţiile în care preţurile abia acoperă costurile de producţie, iar piaţa este foarte schimbătoare, tăierile de bani reprezintă ultimul lucru de care au nevoie agricultorii. Şi aşa profitul fermierilor este la jumătatea veniturilor medii, iar în zona de sud a Europei oamenii suferă din cauza recesiunii economice. În sectorul agricol al Uniunii Europene muncesc aproape 40 de milioane de oameni, aşa că această măsură creşte ameninţarea cu sărăcia, iar numărul locurilor de muncă din zona rurală scade.

Îi somez pe reprezentanţii UE să revizuiasă această decizie şi să dea asigurări că avem un buget solid pentru viitor, care să consolideze sectorul agricol, cu atât mai mult cu cât cererea de alimente este în creştere.”

Propunerea Comisiei UE este de reducere cu 4,98% a plăţilor directe solicitate pentru 2013. Această reducere, consecinţă a mecanismului financiar, vien după ce şefii de state din UE au convenit asupra bugetului pentru 2014-2020, care este cu 800 milioane euro mai mic decât era planificat.

Secretarul de stat de la MADR Achim Irimescu a acordat un interviu pentru Agerpres, în care a vorbit despre problemele agriculturii din viitorul apropiat, adică după 2014. Despre micii fermieri din industria laptelui, Irimescu a spus că sunt mari şanse ca mare parte dintre ei să dispară de pe piaţă.

“Comisarul european, Dacian Cioloş organizează în toamnă o conferinţă pentru a prezenta nişte măsuri de "soft landing"(aterizare uşoară), de ajutor pentru sector după 2015. Am vorbit cu ministrul Agriculturii şi încercăm, prin stabilirea fermelor familiale pe care vrem să le încurajăm, cu cel puţin 20 de vaci, să le dăm proiecte gratuite până în 50.000 de euro. O astfel de sesiune va fi lansată până în vară, pe actualul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Nu îmi fac mari iluzii, pentru că, dacă ei nu au bani de cofinanţare, degeaba vin eu cu nişte mecanisme, pentru că trebuie să mai pună şi ei ceva. Vom avea şi în viitorul PNDR o măsură ca să încurajăm sectorul laptelui. Acum avem, în zonele defavorizate, subvenţii speciale, care pot ajunge şi la 300 de euro pe cap de animal, dar ei au luat doar subvenţia, au zis mersi şi nu au făcut nimic. Sunt vreo 800.000 de beneficiari în situatia asta, cu 2-3 vaci, adică 90% dintre ferme. Aceştia au cele mai mari şanse să dispară. Nu vor face concurenţă celor din afară, care vor veni cu lapte ieftin. Germanii au 10 tone pe cap de vacă, iar aceşti mici fermieri români produc cel mult 3 tone, în cel mai fericit caz. De exemplu, eu am luat din Germania lapte proaspăt, integral, netratat, la 58 de cenţi, ambalat în cutie Tetra Pack, iar în România nu o să găsim niciodată sub un euro”, a spus Irimescu.

Ce poate să facă guvernul României pentru aceşti mici fermieri?

“Avem în România măsuri care să-i sprijine pe producători prin Pachetul laptelui, adoptat de Comisie, în urma crizei laptelui din anii 2008/2009, când s-a văzut că în UE preţul la fermă a scăzut cu 40%, dar la consumator cu numai 11%, diferenţa fiind încasată de procesator şi de comerciant. După discuţiile avute la nivel înalt s-a luat decizia să se adopte contractualizarea, adică statul membru decide să aplice contracte obligatorii ca format. Este şi la noi un proiect de lege, care urmează să se adopte cu toate amănuntele pe acest subiect, pentru că trebuie să existe un contract între producătorul de lapte şi procesator. A doua măsură din Pachetul laptelui viza posibilitatea ca o asociaţie a producătorilor de lapte, care nu are mai mult de 33% din piaţa laptelui în statul membru, să poată negocia în numele membrilor, pentru că nea Gheorghe, cu trei vaci, nu are nicio putere să negocieze cu unităţile de procesare, dar aşa, în numele lui, asociaţia poate negocia un preţ bun. Aici chiar s-au făcut excepţii de la Legea concurenţei la nivel european. De asemenea, a treia măsură se referea la crearea Observatorului pieţei la nivel european, adică să raportăm cum sunt preţurile la producător şi la consummator, ca să se vadă transparent unde se duc banii, respectiv beneficiile din filiera laptelui. Teoretic, ar trebui să funcţioneze şi la noi, pentru că trimitem ceva date la Bruxelles şi spunem preţul lunar, dar nu cred că este suficient şi avem nevoie de mai multe date statistice”, a concluzionat Irimescu.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 1 martie – 25 martie 2013, au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă, în anul 2013, un număr de 271.434 cereri de plată, pentru o suprafaţă de 1,3 milioane hectare.

Dintre cei 271.434 de fermieri care au depus cereri de plată, 271.433 fermieri au completat declaraţia de suprafaţă utilizând aplicaţia IPA Online şi doar un singur fermier a depus cerere în mod clasic.

Reamintim că APIA a lansat, la 1 martie 2013, Campania de primire a cererilor de sprijin pentru schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă pentru anul în curs.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafaţă, fermierii trebuie să depună la Centrele APIA, în intervalul 1 martie - 15 mai 2013, o singură cerere de plată. Pentru depunerea cererilor de plată, începând cu data de 16 mai, se vor aplica penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. După data de 10 iunie 2013 cererea de sprijin nu mai este admisă la calcul.

APIA invită fermierii care nu au mai beneficiat de această schemă de sprijin să depună cerere la centrul judeţean sau local la care sunt arondaţi, iar actualii fermieri beneficiari să depună cerere conform invitaţiei primite / programării afişate la centrele APIA.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) îi informează pe operatorii care achiziţionează lapte, precum şi pe producătorii deţinători de cotă de lapte pentru vânzări directe că, începând cu data de 01 aprilie 2013, trebuie să depună declaraţiile anuale privind livrările, respectiv vânzările, realizate în anul de cotă 2012/2013.

Reamintim că anul actual de cotă se încheie la 31 martie 2013, iar declaraţiile anuale trebuie completate şi depuse la centrele APIA până la data de 14 mai 2013, inclusiv, fără penalizări. Declaraţiile trebuie depuse de către producătorii care deţin cotă pentru vânzări directe şi de către operatorii care achiziţionează lapte de la producători.

Producătorii deţinători de cotă pentru vânzări directe trebuie să completeze declaraţia anuală pe baza datelor din Caietul fermierului. Precizăm că, în funcţie de cantitatea de cotă de vânzări directe deţinută, Caietul fermierului este de două tipuri: tip A (pentru producătorii care deţin cotă mai mare de 5.000 de kilograme) şi tip B (pentru o cantitate mai mică de 5.000 de kilograme). Este important de menţionat că producătorul care deţine cotă pentru vânzări directe trebuie să depună declaraţia anuală chiar dacă nu a comercializat lapte sau produse lactate în cursul anului de cotă.

Cumpărătorii trebuie să depună la centrele judeţene APIA declaraţia anuală privind cantitatea de lapte achiziţionată în anul de cotă 2012/2013, termenul limită fiind tot 14 mai 2013. Precizăm că producătorilor de lapte, care nu depun în termenul legal stabilit declaraţia anuală privind cantităţile comercializate, li se aplică penalitatea de retragere a cotei individuale de lapte la rezerva naţională. Cotele individuale nu vor fi retrase dacă producătorii deţinători de cotă vor transmite împreună cu declaraţia anuală şi o justificare scrisă, datată şi semnată, asupra imposibilităţii transmiterii acestei declaraţii în termenul legal. Pentru cumpărătorii de lapte, care nu depun la termen declaraţia anuală privind cantităţile achiziţionate, sunt calculate penalităţi pentru fiecare zi calendaristică de întârziere, începând cu data de 15 mai.

Penalitatea reprezintă suma corespunzătoare taxei datorate pentru o depăşire de 0,01 % din cantităţile de lapte care i-au fost livrate de producători pentru fiecare zi calendaristică de întârziere. Suma trebuie să fie cuprinsă între 100 şi 100.000 EUR. În egală măsură, cumpărătorul care nu trimite declaraţia anuală riscă să piardă dreptul de a achiziţiona lapte de la deţinătorii de cotă, prin retragere.