Septorioza cerealelor, cum se manifestă și care sunt adevăratele efecte
Septorioza sau pătarea brună a frunzelor produce anual pagube semnificative în Europa, Asia, America, precum și în România, începând din toamnă și continuând cu atacuri mai severe în primăvară. Pierderile provocate de septorioză variază între 10% și 15%, în funcție de condițiile climatice. Boala este produsă de ciupercile din genul Septoria. Dintre ele se evidenţiază Septoria tritici şi Septoria nodorum.
Cum se recunoaște atacul de Septoria tritici la grâu?
Ana-Maria Pascariu, crop manager pentru cereale păioase și porumb, în cadrul Diviziei pentru Protecția Plantelor BASF România, arată că la Septoria tritici, identificarea primelor simptome e asociată cu apariția primelor pete pe frunzele inferioare. Petele galbene sau brunificate au o formă oval-alungită. Acestea cresc uneori până la câţiva centimetri și sunt limitate de nervurile paralele ale frunzelor. „Țesuturile atacate se necrozează, iar petele vor căpăta culori cenușiu-albicioase, care la final sunt înconjurate de o margine brună. La presiuni puternice, petele se unesc și provoacă uscarea mai rapidă a frunzelor.
În dreptul petelor apar picnidiile. Acestea sunt formațiuni de culoare neagră, așezate în linii paralele de-a lungul nervurilor. Mai rar, se observă simptome și pe tecile frunzelor, tulpinii sau pericarpul boabelor. În acest caz, petele sunt mai puțin evidente, iar numărul fructificațiilor ciupercii este mult mai redus”, precizează Ana-Maria Pascariu.
Cum se transmite Septoria tritici
Septoria se transmite de la un an la altul prin intermediul sporilor rămași pe sol în resturile plantelor bolnave. Sporii germinează la 22-26 C˚. Perioada de incubație este cuprinsă între 6-8 zile, până la apariția picnosporilor fiind necesare 11-14 zile.
Boala poate fi întâlnită și la plante ca: secară, orz, ovăz, dar și la speciile de graminee perene din flora spontană, a menționat crop managerul pentru cereale păioase și porumb din cadrul Diviziei pentru Protecția Plantelor BASF România. Ana-Maria Pascariu spune că este important de specificat că Septoria tritici nu provoacă moartea plantelor. Spicele obținute de la plantele infestate formează boabe mici, sterile, șiștave, cu însușiri de panificabilitate slabă.
Atacul de Septoria nodorum, cum se recunoaște
Pentru a diferenția atacul ciupercii Septoria tritici de Septoria nodorum am apelat la Cristina Bunescu, managerul departamentului tehnic din cadrul Diviziei pentru Protecția Plantelor BASF România. „Septoria nodorum apare frecvent la cerealele cultivate în România, mai ales în zonele cu umiditate ridicată. Simptomele se manifestă pe toate organele aeriene, în toate fazele de vegetație și sunt diferite de cele produse de Septoria tritici. Deosebirea e că acestea apar mai mult pe coleoptil, pe tulpini în dreptul nodurilor şi pe spice. Petele au de regulă formă liniară, prezintă la mijloc culori mai închise, iar picnidiile apar după necrozarea țesuturilor. Spre deosebire de Septoria tritici, la Septoria nodorum picnidiile apar înaintea necrozării țesuturilor infestate. Pe spicele bolnave se observă o brunificare a paleelor în treimea sau jumătatea superioară a acestora, însoțită de apariția picnidiilor ciupercii. În cazul unui atac puternic, spicele rămân parțial sterile sau formează boabe mici, uneori sticloase, mai închise la culoare, pe care se dezvoltă, după germinare, picnidii negricioase, situate în special în dreptul șanțului ventral și la vârful cariopselor”, spune Cristina Bunescu.
Managerul departamentului tehnic din cadrul Diviziei pentru Protecția Plantelor BASF România apreciază că, în condițiile unei culturi cu densitate ridicată și cu dezvoltare puternică a plantelor, asociate cu condiții meteo favorabile dezvoltării agenților fitopatogeni, fermierii pot lua în calcul aplicarea unui fungicid recomandat, omologat în toamnă. Aceste soluții pentru protecția plantelor sunt recomandate a fi aplicate preventiv, la temperaturi optime pentru această perioadă, de minimum 10°C.
Nou fungicid pentru cereale, disponibil în curând la BASF
Compania BASF va pune, în curând, la dispoziția fermierilor un nou produs, cu o formulare inovatoare și eficacitate remarcabilă asupra principalelor boli la cerealele păioase. „Este un fungicid sigur, cu o acțiune de lungă durată. Astfel, acesta poate proteja chiar și creșterile noi. Noul fungicid de la BASF va beneficia și de tehnologia AgCelence®, cu efecte de excepție: o absorbție mai bună a azotului, valorificarea mai bună a apei, o rezistență crescută a plantelor de cultură la stresul hidric și la arsurile solare, ceea ce duce, logic, la o calitate superioară a recoltei și, implicit, la producții superioare”, a declarat Ana-Maria Pascariu, crop manager pentru cereale păioase și porumb, în cadrul Diviziei pentru Protecția Plantelor BASF România.
INS: Deficit la comerțul cu produse agroalimentare, băuturi și tutun în primele nouă luni ale anului
În primele nouă luni ale anului în curs, nivelul importurilor CIF ale României a fost cu 0,3 la sută mai mare la produse agroalimentare, băuturi și tutun față de nivelul exporturilor FOB (deficit), sector aflat pe locul III ca nivel în topul comerțului internațional pe grupe de produse după mașini și echipamente de transport unde avem excedent (47,1% la export şi 37,7% la import), la fel ca și în cazul altor produse manufacturate (32,7% la export şi respectiv 31,2% la import), aflat pe locul II.
Potrivit celor mai noi date INS, nivelul exporturilor FOB de produse agroalimentare, băuturi și tutun din total comerțului internațional pe grupe de produse a fost de 8,3%, în timp ce importurile CIF au atins nivelul de 8,6 procente. Alte grupe aflate în zona de deficit de balanță comercială au mai fost combustibilii minerali și lubrifianții, respectiv produsele chimice și cele conexe.
Cu privire la această situație, Daniel Botănoiu, fostul secretar de stat MADR a declarat pe pagina sa de Facebook: „În fiecare an discutăm că avem o balanță comercială agroalimentară care relevă faptul că suntem deficitari la unele produse agricole de bază, ceea ce conduce la o cvasidependență a pieței interne de piața intra și extracomunitară. De fiecare dată, ne îndreptăm spre Comisia Europeană cu solicitări de sprijin, ca și când doar Comisia ar fi singura soluție, deși cunoaștem faptul că, de la Comisie, nu vom putea obține niciodată mai mult decât dreptul de a acorda sprijin de minimis sau de a încuraja, limitat, o mică parte a producției prin dezvoltarea unor capacități de producție. Asta pentru că ne uităm numai la finanțare europeană și uităm că trăim într-o țară suverană, cu economie proprie, cu interese economice proprii, cu monedă proprie, cu buget național, cu un PIB care s-a triplat din 2000 până în prezent, în timp ce, economia agrară s-a «gripat», fiind finanțată aproape exclusiv din fonduri europene (limitate, după cum bine știți). Nu ne-am uitat și la alte soluții, deși ele sunt mult mai la îndemână, sunt similare cu cele pe care le iau alte state membre ale UE în mod individual și ceea ce este cel mai important: ajută și au impact!”.
Per total, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016, exporturile şi importurile au crescut cu 4,3%, respectiv cu 6,8%, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2015. În aceeași perioadă menționată a anului în curs, exporturile FOB au însumat 42.677,8 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 49.611,2 milioane euro.
Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016 a fost de 6.933,4 milioane euro, mai mare cu 1.392,8 milioane euro decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2015.
În luna septembrie 2016, exporturile FOB au fost de 5.241,2 milioane euro, importurile CIF au fost de 6.028,0 milioane euro, rezultând un deficit de 786,8 milioane euro.
Faţă de luna septembrie 2015, exporturile din luna septembrie 2016 au crescut cu 6,7%, iar importurile au crescut cu 6,5%.
Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016 a fost de 32.111,5 milioane euro la expedieri şi de 38.313,3 milioane euro la introduceri, reprezentând 75,2% din total exporturi şi 77,2% din total importuri.
Totalul schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016 a fost de 10.566,3 milioane euro la exporturi şi de 11.297,9 milioane euro la importuri, reprezentând 24,8% din total exporturi şi 22,8% din total importuri.
Datele valorice sunt exprimate în preţuri FOB pentru exporturi şi în preţuri CIF pentru importuri.
Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.
Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.
Statisticile de comerţ internaţional cu bunuri se stabilesc prin însumarea datelor din sistemele statistice INTRASTAT şi EXTRASTAT. Sistemul INTRASTAT: pentru comerţul INTRA-UE (schimburile de bunuri între România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene); sistemul EXTRASTAT: pentru comerţul EXTRA-UE (schimburile de bunuri între România şi statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene).
Gradul de colectare a datelor prin cercetarea statistică Intrastat a fost de peste 95,0% atât pentru introduceri, cât şi pentru expedieri intracomunitare de bunuri, raportat la volumul total al introducerilor şi respectiv expedierilor intracomunitare de bunuri. Pentru restul de cca. 5,0% reprezentând valoarea comerţului sub pragurile statistice Intrastat şi nonrăspunsuri, au fost realizate estimari de date.
Abatoarele au sacrificat mai multe bovine, dar numărul total de tăieri a scăzut de la an la an. La porc stăm și mai rău
Dacă la bovine, sacrificările în unitățile industriale specializate (abatoare) au crescut de la an la an la numărul de capete, dar totalul tăierilor a înregistrat o diminuare (septembrie 2016 vs. septembrie 2015), la porc, creșterea este una negativă pe ambele planuri, conform celor mai noi date INS date publicității miercuri, 9 noiembrie 2016.
Potrivit INS, în luna septembrie 2016, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, numărul bovinelor sacrificate în abatoare a crescut cu 22,7%, de la 22.000 de capete în septembrie 2015 la 27.000 de capete bovine în aceeași lună a anului 2016. Cu toate acestea, față de luna septembrie a anului trecut, când se înregistra un total de 58.000 de capete bovine sacrificate, în septembrie 2016, numărul lor nu a sărit de 54.000 de capete.
Din datele raportate de abatoare reiese că greutatea în carcasă la bovinele sacrificate a fost de 5.702 tone în septembrie 2016, față de 4.503 tone în aceeași lună a anului trecut, fapt care reflectă o creștere. Per total însă, sacrificările bovine au scăzut în septembrie 2016 la 8.600 tone față de aceeași lună a anului trecut când se înregistrau 9.274 tone.
S-au tăiat mai puțini porci!
Tot de la an la an, sectorul cărnii de porc pare și el vizibil afectat de criza generată de embargoul rusesc și de scăderile de preț din anii anteriori.
Concret, dacă în luna septembrie 2015, sacrificările din unitățile speciale de tăiere totalizau 355.000 capete suine sacrificate, anul acesta, în septembrie, numărul scădea la nivelul a 324.000 capete porcine. Mai mult, numărul total de sacrificări de porci din România totaliza 449.000 de capete în septembrie 2015 în timp ce, în septembrie 2016, acesta nu depășea 422.000 capete
Nici la greutatea în carcasă nu stăm mai bine de la an la an. Dacă în septembrie 2015, carnea provenită din abatoare totaliza 28.457 tone, anul acesta, în aceeași lună, cifra era de 26.440 tone. La fel, în cazul numărului total de sacrificări de porcine efectuate pe teritoriul României, anul 2016, luna septembrie, acesta înregistra un total de 34.667 tone, față de cele 36.255 tone cât totalizau în septembrie 2015.
Ușoare creșteri sunt înregistrate de la lună la lună, astfel că, în luna septembrie 2016 faţă de luna august 2016, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au crescut la porcine şi la ovine şi caprine.
Sursa datelor INS pentru acest sector este reprezentată de informaţiile lunare privind sacrificările totale de animale şi păsări și sunt obţinute prin însumarea datelor provenite din două surse. În primă instanță vorbim de cercetarea statistică lunară pentru unităţile industriale specializate (abatoare), care furnizează date privind producţia de carne de animale şi păsări (numărul de capete sacrificate, greutatea în viu şi greutatea în carcasă a acestora), în conformitate cu Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1165/2008/CE privind statisticile referitoare la efectivele de animale şi la carne, publicat în JOL nr. 321 din 1.12.2008.
Cercetarea statistică este de tip exhaustiv (datele se colectează de la circa 200 de operatori economici) şi se adresează tuturor întreprinderilor din întreaga ţară care au activitate principală sau secundară „Producţia şi conservarea cărnii”, clasa 1011 sau „Prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre” clasa 1012 conform clasificării CAEN Rev.2.
În al doilea rând, datele provin și din estimări ale sacrificărilor din afara abatoarelor (numărul de animale şi păsări sacrificate şi greutatea în viu a acestora; pentru obţinerea greutăţii în carcasă s-a folosit un coeficient mediu de la abatoare), care au fost realizate de specialiştii direcţiilor agricole judeţene ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
În cazul bovinelor, greutatea în carcasă reprezintă greutatea corpului întreg al unui animal sacrificat după îndepărtarea pielii, sângelui şi organelor interne, fără cap, uger, coadă, grăsimi renale şi picioare (separate la nivelul articulaţiilor metacarpiene şi metatarsiene), iar la porcine, greutatea în carcasă reprezintă greutatea corpului animalului sacrificat, întreg sau împărţit în jumătăţi egale de-a lungul şirei spinării, după sângerare, fără organe interne, păr, copite, limbă, osânză şi diafragmă.
Greutatea medie în carcasă: reprezintă raportul dintre greutatea în carcasă şi numărul de animale sau păsări sacrificate.
Claudiu Davițoiu nu s-a înscris la compensații pentru culturile calamitate. El a obținut 5.000 kg de porumb la hectar. Alții n-au avut însă nicio jenă
Pentru că ferma Agroindaf din Afumați, județul Ilfov, a generat producții chiar și de 5.000 kg de porumb boabe la hectar într-un an secetos cum a fost 2016, administratorul acesteia, Claudiu Davițoiu, nu a avut curaj să se înscrie la plata compensațiilor pentru culturile calamitate, în condițiile în care alți colegi de-ai săi din împrejurimi au făcut-o fără nicio jenă.
Într-o discuție cu presa, el și-a exprimat nedumerirea cum el a reușit producții relativ bune pentru România, iar alții apropiați ca distanță de exploatația sa nu, aceștia din urmă înscriindu-se ulterior pe listele de așteptare pentru de minimis-ul acordat culturilor calamitate.
„Anul agricol care s-a încheiat, a fost unul bun pentru noi. Dacă aveam și un pic de apă în vară pentru porumb... Dar și așa, suntem mulțumiți cu producția pe care am realizat-o”, a spus Claudiu Davițoiu. „Alții, s-au înscris la calamități. Mie mi-a fost rușine. Cum? Eu am făcut producție, iar celălalt nu a făcut; e ceva dubios”.
Chiar dacă fermierul ilfovean a înregistrat întârzieri la plata subvenției, atât pe suprafață, dar în special la cea pe cap de animal (inclusiv 15 animale eligibile în minus), el se mulțumește că și-a încasat banii până la urmă.
„Am avut întârzieri la subvenții anul acesta, ca toată lumea. Bine că le-am luat până la urmă. Plățile cele mai întârziate au fost la animale, dar a fost bine, le-am luat. La animale, din 250 de capete care trebuiau să fie eligibile, au fost 235; am avut și câteva probleme. În anul de cerere 2017 nu mai știm cât vom lua pe cap de animal. Ar fi bine să fie la fel cum a fost anul acesta”.
Davițoiu a explicat că nu vinde niciun gram din producția sa de cereale de anul acesta și că își hrănește animalele cu silozul obținut în sezonul agricol 2015-2016 abia începând cu 1 ianuarie 2017.
Deținătorul Conacului Stolnicului Cantacuzino din localitatea Afumaţi a avut ca cifră norocoasă 5.000, în condițiile în care aceasta este cantitatea obținută atât la porumb, cât și la grâu și triticale.
„De pe cele 200 ha însămânțate cu porumb am obținut vreo 5.000 de kilograme de boabe la hectar, în condițiile în care a fost secetă, iar de pe celelalte 150 ha am obținut porumb siloz. La grâu am reușit să obțin tot 5.000 de kilograme la hectar, de pe o suprafață de 100 ha și tot 5.000 kg/ha de pe încă 200 ha cu triticale (folosesc cu preponderență triticalele în hrana animalelor)”, a afirmat fermierul. „Nu vând nimic din producție, pentru că eu îmi pregătesc siloz, să am până la 1 ianuarie a fiecărui an. Eu, deocamdată, dau hrană animalelor din producția veche. De la 1 ianuarie 2017 voi oferi hrană animalelor din producția de anul acesta. Întotdeauna vreau să am rezervă”.
Prezent și el la dezbaterea „Preşedintele României în dialog cu agricultorii” care a avut loc în prima zi a IndAgra 2016, la finele acesteia, Davițoiu s-a declarat mulțumit de felul cum a fost organizat evenimentul, dar că nu are încredere deloc că se va schimba ceva în urma acestei întâlniri.
„Întrebările au fost exact la obiect, cam ce ne doare în agricultura noastră. Răspunsurile au fost ca de fiecare dată: vom face, dar nu știm când. De fiecare dată când ne-am întâlnit cu reprezentanții statului, întotdeauna ne-au promis. Mai greu să realizeze ce ne-au promis în toate întâlnirile. Ce ni s-a promis în ultimii ani, în cea mai mare parte nu s-a realizat. Am rămas cu același subvenții, am rămas fără irigații, am rămas cu subvențiile impozitate, dobânzi mari”, a precizat producătorul agricol la sfârșitul conferinței, catalogată de gurile rele ca fiind un simulacru ieftin, cu un scenariu pregătit de dinainte. „Sincer să fiu, nu mă aștept să se schimbe ceva după întâlnirea cu președintele. Guvernul se știe cât mai durează, președintele nu știu câtă putere are să intervină în agricultură, așa că nu mă aștept la mari realizări”.
Istoria se repetă pentru Davițoiu
În urmă cu trei luni, la Conacul Stolnicului Cantacuzino, aflat în proprietatea lui Davițoiu, LAPAR şi Asociaţia Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ilfov se întâlneau cu premierul Dacian Julien Cioloș şi cu ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, pentru a discuta punctual problemele stringente ale agriculturii româneşti.
La eveniment au fost prezenți producători agricoli cu renume, în frunte cu Laurențiu Baciu, liderul Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicușor Șerban, președintele Asociației Holstein.ro, Arnaud Perrein, preşedintele Asociației Producătorilor de Porumb din România, Nicolae Cioranu, președintele Federației Crescătorilor de Ovine Romovis, dar și reprezentanţi ai autorităţilor, fostul secretar de stat din Ministerul Finanțelor, Gabriel Biriș, ex-directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Nicolae Horumbă şi directorul general al Agenției de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) Dan Eugen Popescu.
Printre subiectele discutate atunci (izbitor de asemănătoare cu cele de la întâlnirea cu Klaus Werner Iohannis) amintim: vânzarea terenurilor agricole, problema secetei care a compromis culturile agricole, întârzierea acordării subvențiilor pentru agricultorii din România, pagubele produse de animalele sălbatice, dar şi altele.
Față de evenimentul din vară, atunci când ziariștii sosiţi la eveniment nu au avut acces în sala în care fermierii au discutat cu premierul și cu ministrul Agriculturii, fiindu-le permise doar câteva minute la începutul întâlnirii, de această dată, la întrunirea cu președintele, presei i-a fost permisă intrarea.
Ne paște criza cărnii de porc! Șeful Agromar Balotești avertizează: „Eu zic că va fi cel puțin 6,5 lei kilogramul, în viu!” Chiar și așa, Colțuneac are apetitul investițional deschis
Fondatorul Agromar Balotești, Florin Colțuneac, unul dintre jucătorii importanți pe piața autohtonă a furajelor, avertizează că efectul pervers al crizei cu care s-a confruntat în ultimii ani sectorul cărnii de porc ar urma să fie un val de majorări de preț până la un nivel de 6,5 lei kilogramul în viu, după Crăciun.
„Va fi o criză de carne de porc la anul, începând chiar de la acest Crăciun. Din punctul meu de vedere, la cât mă pricep și eu, și cred c-o nimeresc, ne vom confrunta cu o criză fără precedent în Europa, dar în România în special. Atâta sărăcie pe porc a fost, încât a afectat și gospodăriile individuale (minus 80 la sută efective). Eu zic că va fi cel puțin 6,5 lei kilogramul de carne de porc în viu”, a afirmat Colțuneac în cadrul unei întâlniri cu presa pe care a avut-o în cadrul târgului IndAgra 2016.
Pentru că are încredere totuși în revirimentul sectorului cărnii de porc, Colțuneac a bătut palma deja cu proprietarii unei ferme din Călărași pe care o va prelua în curând, cu tot cu cele circa 6.000 de suine existente la această oră în exploatație.
El mizează pe calitatea cărnii porcilor pe care îi va crește în continuare și se gândește să încetinească viteza de comercializare de la 170 de zile la 200 de zile.
Mai mult, din patriotism, el va încerca să furnizeze carne doar pentru piața internă.
„În câteva zile, preluăm o fermă de porci care se întinde pe o suprafață de 28 ha din localitatea Dragoș Vodă, Călărași. Porcii pe care îi vom crește, vor fi numai pentru consumul de pe piața internă; eu așa gândesc, intern. (...) Crescătoria este o fostă fermă foarte mare care a fost dată în folosință în 1989. S-a învârtit prin mai multe mâini, iar acum cei care o au, o vând (...). Ferma este deja populată cu 6.000 de capete, dar merge extinsă la încă 20.000 de capete și are și maternitate cu 500 de scroafe.
Scopul meu nu este să fac viteza de comercializare, să crească porcul în 170 de zile. Poate crește și în 200 de zile, dar să aibă gustul pe care mi-l doresc. (...) Avem 800 de porci minim pe lună livrați către abator, la o greutate care variază între 110 și 120 kg. Abatorizarea costă 50 de lei maximum, dacă vrei să vinzi tu carnea. Dacă nu, cumpără abatorul carnea în viu cu 5,8-5,9 lei kilogramul plus TVA. Dacă ai propria unitate de abatorizare reglezi ora exactă. (...) N-ar avea cum să te bată nimeni”, a adăugat fondatorul companiei.
Colțuneac are depozite care însumează 10.000 de tone. El vrea încă pe atât în 2017!
În prezent, șeful Agromar Balotești deține alături de familia sa o fabrică de furaje pentru toată gama de animale de fermă și sistem gospodăresc, o bază de silozuri de cereale de vreo 10.000 - 12.000 de tone (investiție de aproximativ 1,5 milione de euro) și o fermă de pui la Tărtășești. Din 2004 încoace, el a investit în afacere circa cinci milioane de euro, inclusiv grație creditelor bancare.
Însă, antreprenorul nu vrea să se oprească aici. În 2017, Florin Colțuneac vrea să mai construiască facilități de depozitare care vor totaliza alte 10.000 de tone.
Potrivit spuselor sale, în silozuri, materia primă este reprezentată de cerealele pe care le folosește în fermele proprii și la FNC-ul care produce furajele.
În plus, el a recunoscut presei că achiziționează cereale exclusiv din România, de la marii traderi sau de la asociațiile agricole din zonă.
„Grâul l-am achiziționat la un preț foarte bun anul acesta, 0,6 lei kilogramul, iar la primăvară, când cererea va fi mare, acesta va fi de 0,85 lei kilogramul de grâu”, a afirmat fondatorul Agromar.
Pe lângă porc și pui, Colțuneac mizează foarte mult și pe producția de furaje, unde, afirmă el, deține cam 10 la sută cotă de piață. Capacitatea de producție a facilității de la Fierbinți Târg este de 150 tone de furaje pe zi, comercializarea acestora reprezentând circa 70 de procente din totalul cifrei de afaceri estimată la aproximativ patru milioane de euro în acest an.
„Cea mai bună și sigură afacere, în cazul meu, sunt furajele. Eu acolo am început. Deja, avem vreo 15-20 de magazine care sunt în proprietatea noastră, cu propriul profit, în creștere. Cele mai căutate produse sunt cele destinate puilor de găină, porcului, fazele de creștere care se aplică la fiecare. Avem însă nutrețuri și pentru iepuri, porumbei, vaci, oi etc. Noi vindem foarte puțin, pentru că suntem în creștere, față de nivelul din România. În țara noastră, eu cred că producem maximum 40-50 din necesarul de nutrețuri combinate. Eu mă lupt doar cu firme străine, pentru că firmele românești sunt foarte puține. Dacă vorbim la nivel de țară, cred că deținem aproximativ 10 procente din cota de piață”, a mai punctat Colțuneac.
Ambițiile producătorului român de furaje nu se opresc însă aici. Pentru că anual, în cele șase cicluri de producție, el obține undeva la peste 1,2 milioane de pui rasa Ross 308 și Hubbard roșu, vrea să se extindă și să cumpere o clădire în care să construiască un punct de tăiere
„Păsări am cam 200.000, predominant Ross 308, crescuți la sol și Hubbard roșu (cu o carne mai ațoasă, pentru cuptor) în șase cicluri de creștere. Este un pui de carne nemodificat genetic, pe care vreau să mă axez și să-l cresc în ritm mai lent. Puii îi vând oamenilor, la greutăți variind între 0,5 kg și 3 kg. De la anul vreau să abatorizez pui. Acolo, lângă fermă, există o clădire care suntem în discuții s-o preluăm, care există un punct de tăiere”, a mărturisit producătorul.
„Suntem tratați ca și când am fi evazioniști”
Chiar dacă s-a pensionat din structurile armatei de ani buni și cunoaște în detaliu rigorile legii, el spune că nu este ocolit de obtuzitatea autorităților de control și de aberațiile legislative pe care trebuie să le respecte, atunci când businessul său tinde să se extindă în mod natural.
„De multe ori suntem tratați de organele de control ca și când am fi evazioniști, niște hoți. (...) Eu, acum, fac niște construcții, hale pentru depozit. Câte aberații pot fi, nu poți crede că poate fi adevărat. Unde fac eu halele acestea, la Fierbinți Târg, pe la vreo trei kilometri mai departe trece o țeavă de gaz, de aceea trebuie luat aviz. Altceva – trece trenul la nu știu ce distanță, durează două luni și te ține în loc cu șantierul. Abia în trei luni de zile se primește avizul pentru cale ferată. Suntem încurcați sistematic. La fermă am făcut un puț pentru udat în grădină, de 10 metri adâncime, și mi-au trebuit doi ani de zile; m-a costat 10.000 lei un aviz de la Apele Române. Am stat doi ani de zile fără aviz de la Mediu. Cei de la Mediu, dacă nu ai ce trebuie, 50.000 – 100.000 lei amendă”, a conchis cu amărăciune în glas șeful Agromar Balotești.
Comisia Europeană: Prețurile cărnii de porc europene, în creștere
Contrar situației din anul 2015, anul acesta, prețurile europene ale cărnii de porc par să-și urmeze propriile tendințe de creștere sezonieră. După un început nesatisfăcător înregistrat la începutul anului în curs, prețurile au urcat constant de la începutul lunii aprilie 2016. De la debutul lunii iulie, prețurile cărnii de porc au sărit de 160 euro/100 kg și s-au stabilizat în jurul cifrei de 165 euro/100 kg. Această majorare de preț se datorează în mare parte creșterii nivelului de export către China și unui echilibru mai strâns dintre cererea și oferta pieței intracomunitare.
După un reviriment al nivelului mediu săptămânal înregistrat la nivelul lunii ianuarie 2016, prețul purceilor s-a stabilizat – 40 de euro/bucată în perioada februarie și sfârșitul lunii mai, urmat de o ușoară creștere înregistrată în iunie și de încă o stabilizare pe parcursul verii. Prețul mediu înregistrat pe piața UE în august a fost de 43 de euro/cap de animal, adică unul cu 30 la sută mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. În Spania, dimpotrivă, prețurile purceilor au început deja să se micșoreze ca nivel începând de la mijlocul lunii iulie, mai devreme decât tendița sezonieră, chiar dacă acestea se află peste sumele practicate anul trecut.
De asemenea, potrivit previziunii pe termen scurt „Toamnă 2016” a Comisiei Europene (CE), după o ușoară creștere, prețurile nutrețurilor, în special cele ale soiei, s-au contractat din nou, costurile de achiziție ale hranei animale s-au redus și au permis din nou revenirea pe profit a producției de carne de porc.
Mai mult, calitatea recoltei de cereae este de așa natură, încât o cantitate importantă ar urma să fie redirecționată către producția de nutreț.
Consumul european de carne de porc a atins nivelul de 32,4 kilograme pe cap de locuitor în 2015 (cantitate raportată de zona de retail), în creștere cu aproximativ un kilogram dacă ar fi să comparăm datele cu cele din 2014. Pe fondul unui trend favorabil de export al UE către China, oficialii Comisiei Europene previzionează că ne-am putea confrunta în curând cu un deficit de carne de porc. De aceea, nivelul consumului per capita ar urma să scadă anul acesta cu 1,6 la sută (32 kilograme pe cap de locuitor) și să se stabilizeze la anul, mai mult sau mai puțin în legătură cu tendințele ultimilor zece ani.
Atenție crescători ! Turcii vor să cumpere viței pentru îngrășat! Irimescu vrea să păstreze însă valoarea adăugată în țară și împarte în două sprijinul cuplat în zootehnie din 2017
În contextul în care turcii vor să importe din România viței pentru îngrășat, conform spuselor ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, tehnocratul se gândește să împartă plata cuplată în zootehnie, astfel încât să mențină în România valoarea adăugată.
Conform precizărilor sale, cei care vor crește vițeii până la o greutate de 100 kg vor primi prima tranșă de plăți, urmând ca, ulterior, s-o primească și pe cea de-a doua, cu condiția să crească animalul până la 600 kg.
„Pentru a evita totuși ca să rămână valoare adăugată puțină în România, în perioada următoare ne străduim intens să prindem în măsuri finanțarea în două etape, astfel încât, cine ține vițelul până la 600 kg, să ia și a doua plată. Și, atunci, să încurajăm producătorii români să nu vândă vițeii. Ne gândim să împărțim în două sprijinul cuplat. Pentru cei care țin vițelul până la 100 de kilograme o plată și a doua plată cine-l ține până la 600 kg. Îi încurajăm pe producătorii noștri să aștepte și a doua tranșă de plată ca să țină animale și valoarea adăugată să rămână în România. Intenția este s-o aplicăm din 2017 pentru că noi am notificat Comisia Europeană, n-am primit încă răspunsul CE și suntem practic în tratative, până când se acceptă ultima variantă cu CE”, a afirmat Irimescu la finele întâlnirii pe care președintele României, Klaus Werner Iohannis, a avut-o cu fermierii într-un cadru organizat și pus la punct de dinainte în prima zi a târgului IndAgra 2016.
Achim I. s-a lăudat cu reușita de a fi deschis piața arabă și turcă a exportului de animale și a precizat că vecinii turci sunt dispuși să importe masiv viței pentru îngrășat și nu doar din rasele de carne, ci și de lapte. Totul, spune Irimescu, este bazat pe prețurile bune practicate în Turcia.
„Am deschis piețele arabe. Urmează și piața turcă, una extrem de importantă pentru noi că este aproape și, dacă o deschidem acolo, prețurile sunt duble față de România la carnea de ovine (...).La ovine, România stă foarte bine și 5.000.000 de ovine, anual, putem exporta. (...) Este un interes foarte mare din partea Turciei pentru că este aproape și vor să importe, repet, pentru că prețurile sunt mult mai bune decât în țara lor. M-am întâlnit deja cu un om de afaceri din Turcia care mi-a transmis salutări chiar de la premierul turc și de la ministrul turc al Agriculturii și care, sigur, vrea să importe masiv, mai ales viței din România și să-i ducă la îngrășat”, a precizat ministrul tehnocrat. „La bovine, dacă există cerere și piață bună... E adevărat că mulți producători români nu au dat importanța cuvenită vițeilor de la vacile de lapte. Or, oameni de afaceri turci sunt interesați nu doar de rasele de carne. Și, atunci, sigur, vițeii de la vacile de lapte, oricum, nu au o căutare foarte mare. Ei vor să ia vițeii, să-i îngrașe și după aceea să obțină prețuri foarte bune. Eu îi înțeleg, sunt oameni de afaceri, dar important este ca România să aplice o politică în măsură să sprijine producătorii și valoarea adăugată să rămână cât mai mult în România.”
El s-a arătat dezamăgit de faptul că subveția acordată la oaie nu și-a atins scopul, și anume acela de a acoperi pierderile înregistrate de fermieri la nivelul pieței, dar și mai mult decât atât. Soluția sa este de a investi neapărat în rasele de carne.
„Subvențiile sunt foarte bune, dar ciobanii... Dau un exemplu (...): - acum câțiva ani, carnea de oaie costa 12 lei kilogramul în viu, acum 6,5 lei. Practic, degeaba am dat subvenția pentru că de abia a acoperit pierderea pe care ei au înregistrat-o la nivelul pieței. Or, scopul este ca dânșii să obțină prețuri remuneratorii și subvenția să-i ajute să poată să se dezvolte. Trebuie investiții neapărat în rasele de carne”, a mai precizat el.
România a fost inclusă pe lista Statelor Membre care pot exporta carne de vită în Turcia.
„Reamintim că, în urma negocierilor purtate de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, cu omologul său turc, Faruk Çelik, precum şi a diligenţelor întreprinse de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pe lângă instituţia similară din Turcia, la începutul lunii mai 2016 s-a decis asupra redeschiderii comerţului cu bovine şi carne de vită”, se preciza într-un comunicat de presă al MADR din 18 octombrie 2016.
Astfel, în urma unei misiuni de audit desfăşurată în perioada 3-7 octombrie 2016, de către specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Creşterii Animalelor din Republica Turcia, au fost validate primele unităţi de abatorizare pentru bovine ce pot exporta carne de vită.
Modelul de certificat sanitar veterinar pentru carnea proaspătă, refrigerată, congelată (carcasă) de bovine domestice necesar derulării exportului, aprobat de către Serviciile Veterinare din Republica Turcia este postat pe site-ul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, www.ansvsa.ro
Miercuri, 2 noiembrie 2016, preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis împreună cu ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Achim Irimescu şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban au deschis Târgul internaţional de produse şi echipamente din domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei – IndAgra 2016. Evenimentul este organizat în acest an de către Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerț şi Industrie din România, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României şi se desfăşoară în perioada 02 – 06 noiembrie 2016, la Centrul Expoziţional Romexpo.
Joacă-te cu simulatorul de subvenții. Un nou soft îți oferă această șansă!
Începând de luni, 1 noiembrie 2016, cea mai nouă soluție IT dedicată managementului performant al fermelor permite producătorilor agricoli interesați (și nu numai) o „joacă” de-a subvenția, cât se poate de reală, printr-un simulator gratuit, online.
În urma experienței de 10 ani a SIVECO în implementarea sistemelor în agricultură, recunoscută de altfel chiar de către Gabriel Lospa, director e Agriculture al companiei (a se vedea istoricul contractual al companiei cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – APIA), o echipă de 10 specialiști a creat Inovagria, o soluție IT dedicată managementului performant al fermelor.
În cadrul secțiunii softului pentru subvenții (Inovagria este în sine o soluție IT modulară), fermierii interesați pot încerca gratuit să simuleze pe site (www.inovagria.ro) care le este subvenția.
„Pe site există simulatorul de subvenții, pus de noi la dispoziția fermierilor în mod gratuit (parte a softului pentru subvenții). Fiecare fermier poate încerca gratuit să simuleze pe site care îi este subvenția. Pe simulatorul de subvenții, noi am pornit de la câteva elemente importante care li se întâmplă fermierilor. Simulatorul este doar o parte a modulului de subvenție și este gratuit, iar gratuitatea probabil că va rămâne. Vrem să îmbunătățim această activitate”, a spus oficialul companiei în cadrul unei conferințe de presă.
Varianta mult mai complexă, contra cost, pornește de la 200 de euro/abonamentul anual (ferme mici), activitatea desfășurându-se în cloud și poate ajunge la câteva mii de euro pentru exploatațiile mari, care au sisteme informative dedicate, in-house.
„Sistemul poate fi instalat pe calculatorul propriu al fermierului, dar asta depinde foarte mult de mărimea firmei. Un fermier care are 20.000 – 30.000 ha, evident că are nevoie de mult mai multe lucruri pe care trebuie să le urmărească. Are nevoie să facă și integrări directe și cu sistem de tip ERP. Pentru afaceri mai mici, fermierul poate lucra însă în cloud.
Ca și prețuri, ca ordin de mărime, posibilitatea este de achiziționare de licențe perpetue sau de abonament lunar/anual. Pentru o fermă de 200-300 ha, prețul unui abonament anual pornește de la câteva sute de euro (200-300), iar totul este configurabil în funcție de modulele, pachetele care se achiziționează. Evident, tarifele pot să crească mai mult în funcție de aria de business acoperită, procesele pe care este nevoie să le acopere, de numărul de utilizatori; totul este configurabil. (...) Poate să ajungă și la câteva mii de euro pentru partea de abonament lunar”, a mai adăugat Lospa.
„Nu segmentăm această piață. Inovagria se adresează fiecărei categorii de fermieri”
Prezentă la eveniment, Cristina Șerban, director adjunct eAgriculture, SIVECO, a precizat că noua soluție soft a fost concepută pornind de la nevoile reale și imediate ale fermierilor, precum și că se adresează fiecărei categorii de fermieri.
„Nu segmentăm această piață. Noi considerăm că avem funcționalități în aplicație care pot să ajungă să fie de interes pentru fiecare categorie de fermieri, indiferent de dimensiunea afacerii pe care o conduc”, a afirmat Șerban. „Ne adresăm fermierilor care doresc să fie mai informați, să cunoască mai multe lucruri despre subvențiile pe care le pot solicita, despre schemele de plată pentru care sunt eligibili, fermierilor care doresc să depună mult mai ușor cererea de subvenție și să nu mai fie acest lucru o povară sau o corvoadă pentru ei”.
Oficialul companiei a explicat că Inovagria este în sine un soft modular format din mai mult componente integrate.
Softul pentru subvenții, primul pe lista sa, îi ajută pe fermierii să își pregătească documentele pentru depunerea cererilor unice.
„Unul dintre cele mai importante module ale acestei aplicații îl constituie softul pentru subvenții care îi ajută pe fermierii să își pregătească documentele pentru depunerea cererilor unice, îi ajută să își dea seama pe ce scheme pot să aplice de la un al la altul și în funcție de istoricul culturilor lor. Încercăm să le reducem drumurile pe care le pot face pentru că îi pregătim de acasă, pentru completarea și depunerea cererii unice de subvenție”, a precizat oficialul SIVECO.
Cel de-al doilea modul prezentat de Cristina Șerban a fost softul pentru lucrări agricole, secțiune prin intermediul căreia fermierii pot să dețină controlul fiecărei activități din exploatație.
„Un alt modul al aplicației se adresează lucrărilor agricole dintr-o fermă – softul pentru lucrări agricole. Cu ajutorul aplicației, fermierii pot să dețină controlul fiecărei activități. Aceasta le ușurează procesul de decizie cu privire la culturile pe care trebuie să le înființeze, la terenurile pe care urmează să le folosească și obțin informații în timp real cu privire la productivitatea pe care ei o înregistrează”, a adăugat Șerban.
Ea a vorbit și de softul pentru contractele de arendă, secțiune cu ajutorul căreia fermierii pot capta date despre contractele de arendă, își pot salva documentele-suport, documentele justificative care stau la baza încheierii contractelor de arendă. Și lista nu se oprește aici.
„(...) Modulul care vizează gestionarea contractelor de arendă – soft pentru contractele de arendă. Este cunoscut faptul că fermierii nu lucrează exclusiv terenurile agricole pe care le dețin în proprietate, ci și suprafețe pe care le iau în arendă. În funcție de dimensiunea fermelor, această activitate de gestionare a contractelor de arendă poate să fie mai împovărătoare sau mai puțin.
Noi le punem la dispoziție această aplicație, cu ajutorul căreia fermierii pot capta date despre contractele de arendă, își pot salva documentele-suport, documentele justificative care stau la baza încheierii contractelor de arendă. De asemenea, ei își pot urmări cu foarte mare ușurință plățile de arendă, nivelele de arendă, indiferent că vorbim de plăți de arendă în natură sau în bani, aplicația le dă posibilitatea să aibă acces la prognoze, la previziuni cu privire la plățile pe care să le facă, astfel încât nimic să nu-i ia prin surprindere.
Totodată, contractele de arendă sunt purtătoare ale unor obligații fiscale. Ajutăm fermierii prin Inovagria să-și completeze declarațiile care se depun la autoritățile fiscale, celebra Declarație 112, cu impozitele aferente plăților care decurg din contractele de arendă”, a precizat directorul adjunct eAgriculture a SIVECO.
Nu în ultimul rând, Șerban a vorbit de softul pentru hărți. Potrivit afirmațiilor sale, în momentul în care producătorii agricoli se pregătesc pentru solicitarea subvențiilor, aceștia trebuie să încarce în softul pus la dispoziție de APIA - IPA Online - hărțile cu terenurile pe care le dețin.
„Aplicația noastră le permite fermierilor să-și descarce, să-și preia din IPA Online terenurile pe care le-au declarat în anii trecuți, să le modifice și să le aducă în concordanță cu anul curent, cu culturile curente și să le încarce din nou în aplicația IPA Online”, a conchis ea.
Departamentul eAgriculture din cadrul SIVECO România a lansat marți, 1 noiembrie 2016, Inovagria, cea mai nouă soluție IT dedicată managementului performant al fermelor.
Aplicația cuprinde următoarele componente: Subvenții, Terenuri Agricole, Contracte de arendă, Lucrări Agricole, Monitorizare GPS, Hărți, Mobile, Rotația Culturilor, Normative, Fertilizări, Silozuri.
Noul instrument va fi prezentată publicului larg în cadrul târgului IndAgra, care se desfășoară în perioada 2-6 noiembrie la Romexpo. Fermierii pot discuta cu echipa care a dezvoltat-o în fiecare zi a târgului, în cadrul standului nr. 55 din Pavilionul C6.
SIVECO România este singura firmă românească de software care furnizează servicii informatice direct către organisme ale Comisiei Europene.
Compania s-a specializat în execuția de proiecte informatice complexe şi de mare amploare pentru educație, sănătate, agricultură, instituții vamale, organizații europene, firme private, instituții publice.
De-a lungul celor peste 24 de ani de existență, compania a fost recompensată cu peste 200 de premii interne şi internaționale.
Florin Istrate: În 2016 am obținut mere de cea mai bună calitate, dar nu avem unde să le vindem nici măcar cu un leu
Producția de mere a anului 2016 este mult mai bună decât cea a anului precedent și calitativ superioară, dar nu există desfacere pentru ele nici măcar la un leu kilogramul, a declarat șeful „Cooperativei Agricole Valea Râului” din Bărbulețu, Florin Istrate, într-un interviu acordat site-ului www.revistafermierului.ro.
În plus, el afirmă că marile rețele de supermarketuri sunt aprovizionate în proporție de 95 la sută cu marfă străină, iar producătorii din România au acces la programul mere în școli doar la prețuri care variază între 0,6-0,7 lei kilogramul de mere.
Istrate este de părere că actuala Lege 566/2004 (n.r. - Legea 164/2016 pentru modificarea și completarea Legii 566/2004) nu încurajează asocierea, ci a doar a dat o gură de oxigen vechilor cooperative care aveau procesare și le-a scutit de impozit.
De asemenea, pomicultorul are ceva de comentat împotriva unor angajați ai AFIR. În opinia sa, ghidul și procedurile AFIR sunt unitare, dar fiecare expert angajat al agenției are propriul punct de vedere atunci când vine vorba de evaluarea proiectelor de finanțare prin fonduri FEADR.
„El vede într-un anumit fel procedura și consideră că este cel care decide dacă proiectul este eligibil sau nu”, a punctat Florin Istrate.
Încă din anul 2012, în Târgoviște, funcționează „Cooperativa Agricolă Valea Râului”, coordonată de Florin Istrate, președintele Federației Sindicatelor din Agricultură „TERRA” și fost vicepreşedinte „Agrostar”.
Istrate deține în proprietate 12 hectare cu pomi fructiferi (în special meri) în județul Dâmbovița, iar cooperativa sa cu sediul în Bărbulețu are un birou de consultanță dedicat formării și dezvoltării mediului rural (pe zona micilor producători agricoli din toate sectoarele). Forma asociativă condusă de Florin Istrate derulează programe și proiecte pe zona de sud a României: Târgoviște, județul Dâmbovița și județele limitrofe județului.
Revista Fermierului: Sunteți președintele Cooperativei Agricole Valea Râului. Credeți că Legea Cooperației, în forma sa actuală, îi susține pe membrii cooperatiști să se dezvolte? Bazându-vă pe propria experiență, ce ne puteți spune despre plata normei de venit?
Florin Istrate: Dacă intru într-o organizație care se cheamă cooperativă și este SRL, cum să plătesc eu normă de venit? Producția mea o vinde SRL-ul! Cum putem vorbi de o facilitate atunci când eu intru în cooperativă și mă fac SRL, iar producția o vând în cooperativă, să plătesc normă de venit? Ar fi de râs. Nu plătesc! Nu este facilitate, este normalitate! Nu plătesc că sunt SRL! Doar procesarea are o bucățică de scutire; restul are zero. Actuala Lege 566/2004 (n.r. - Legea 164/2016 pentru modificarea și completarea Legii 566/2004) nu încurajează asocierea. A dat o gură de oxigen vechilor cooperative care aveau procesare; le-a scutit de impozit. Eu sunt președinte de cooperativă și plătesc impozit ca și până acum; n-am nicio facilitate.
Singurii impozitați sunt doar micii producători din toate sectoarele agroalimentare, mai puțin cei din cultura mare. (...) Marile exploatații sunt reunite în SRL-uri, iar ele au același impozit ca înainte de norma de venit; nu s-a schimbat nimic. (...) Vreau să vă spun că la pomi, în 2013, norma de venit la hectar a fost 950 lei, adică mai mult decât producea fermierul și mai mult decât lua și de la APIA, adică aproape nimic.
R. F.: Să vorbim mai în detaliu despre problemele cu care vă confruntați. Reușiți să valorificați marfa produsă prin intermediul marilor rețele de retail?
F. I.: Deocamdată piața pe care noi putem intra este cea liberă. Încă nu am avut acces în supermarketuri. Iată cum, cea mai mare problemă a producătorilor agricoli este reprezentată de piața de desfacere. În prezent, în rețelele marilor magazine, aceasta este controlată în aproximativ 95% din cazuri de produse din afară, iar fermierii nu mai au unde să-și valorifice produsele. Nici măcar la programul mărul în școli, care ar fi trebui să fie acoperit de produs românesc, astfel încât micii producători să-și poată valorifica marfa, chiar dacă APIA plătește 3,4 lei pe kilogramul de mere, micul producător, și dacă are șansă să dea niște produse la program, prețul pe care îl primește e undeva la 0,6-0,7 lei pe kilogramul.
Și lipsa investițiilor în mediul rural este o mare problemă, fiindcă n-am făcut investiții atunci când trebuia, n-am beneficiat de un program de reconversie atunci când trebuia, iar în 2016 au apărut tot felul de probleme. Consider că dacă se contină așa, în cel mai scurt timp, producătorii agricoli din România vor fi scoși din piață și vor intra în faliment.
R.F.: Legea 321 vine în sprijinul micilor producători?
F.I.: Legea 321 ar trebui să fie, iar eu zic că ar fi în favoarea lor. Însă, supermarketurile fac legea, ei stabilesc cum trebuie să fie produsele, modurile de ambalare și de prezentare și, atâta timp cât noi nu avem capacitatea să ne punem la punct în această situație, nu suntem un partener al retailerilor.
R.F.: Din punct de vedere al mărfii produse, care este direcția pe care cooperativa dumneavoastră merge în prezent?
F.I.: Legume-fructe. Însă, viziunea mea a fost următoarea: datorită faptului că suntem într-o situație mai grea și n-am putut realiza anumite investiții, am dezvoltat și activitatea de formare profesională și consultanță în accesare fonduri europene. În viitor, dorim ca din puținul profit pe care îl vom obține, acesta să ne ajute să dezvoltăm o bază materială, să realizăm un depozit. Cred că în anul 2017 vom începe investiții în această direcție.
R.F.: Care a fost cifra de afaceri a cooperativei în anul agricol – 2015-2016?
F.I.: Cel puțin 300.000 – 400.000 de euro.
R.F.: Cum a fost anul acesta pentru pomicultură? Cum stăm cu producția de fructe?
F.I.: Eu vă pot spune că producția anului 2016 este una foarte bună, mult mai bună decât cea a anului 2015. Cât de cât pomii nu au nevoie de atâta ploaie și într-o așa ritmicitate cum este în cazul culturii mari. Am beneficiat de anumite precipitații atunci când a avut nevoie pomul. Revin și spun că, în acest moment, avem mere de cea mai bună calitate, dar nu și unde să le vindem nici măcar cu un leu.
R.F.: Personal, cât ați obținut ca producție în anul agricol 2015-2016 și unde depozitați marfa?
F.I.: Producția mea în anul acesta s-a ridicat la 120 de tone de mere Ionatan, Golden, Starkinson, Idared. Dețin un spațiu de depozitare din piatră, nu însă unul care să aibă condiții de temperatură și atmosferă controlată.
R.F.: Spuneați ceva de fondurile FEADR. Am înțeles că aveți ceva dispute cu AFIR.
F.I.: Încă din 2008, am pus bazele unui centru în care vin fermierii, iar noi le acordăm consultanță. Aș putea spune că suntem printre singurii din România care sprijină un număr foarte mare de fermieri – la momentul acesta depășim 5.000 de persoane, dar ne confruntăm cu foarte mari probleme în evaluarea proiectelor, fiindcă această activitate nu este efectuată în mod unitar. Fiecare expert are un anumit punct de vedere, deponenților li se cer informații suplimentare, total pe lângă procedură, iar proiectele sunt declarate neeligibile.
R.F.: N-ar trebui să există o procedură unitară?
F.I.: Ghidul și procedura sunt unitare, dar fiecare expert are punctul său de vedere. El vede într-un anumit fel procedura și consideră că este cel care decide dacă proiectul este eligibil sau nu.
R.F.: Aveți un proiect pe care l-ați depus recent și la care ați întâmpinat probleme?
F.I.: Avem un proiect clar pe care l-am depus (40.000 de euro, sM 6.1 – Instalare tineri fermieri), unde beneficiarul este un tânăr fermier. El a primit terenul în arendă de la familie, vizita pe teren a decurs normal, culturile agricole au fost acolo, proiectul este foarte bun, corespunde în totalitate cu ghidul și cu procedurile de verificare. Însă, la solicitarea informațiilor suplimentare, beneficiarului i s-au cerut act de vânzare-cumpărare, întabulare, extras de carte funciară, planuri parcelare ș.a.m.d., în condițiile în care, conform procedurii, trebuia să i se solicite contractele de arendă, tabelul centralizator, care sunt documente de prezentat pentru arendaș.
R.F.: Ce mesaj ați dori să-i transmiteți ministrului Agriculturii în numele micilor producători?
F.I.: I-aș transmite să-și îndrepte atenția către micii producători și către ferma de familie, care ar trebui să fie motorul economiei, cei care dau alimente de calitate superioară populației din orașe.
Traularea fundului Mării Negre în căutarea melcului rapană creează probleme altor specii - Achim Irimescu
Traularea în exces a fundului Mării Negre în căutarea melcului rapană (specie de interes economic pentru statele riverane, dar invazivă) crează probleme atât altor specii, cât și mediului, a spus ministrul tehnocrat A.I. în deschiderea celei de-a doua zi a conferinţei privind Cooperarea Consolidată pentru Pescuit și Acvacultură la Marea Neagră care are loc la București.
„România și Bulgaria, la calcan, au o cotă foarte redusă pe an - 43 tone fiecare, dar în afară de calcan, care este o specie de interes economic, pentru că s-a redus foarte mult sursa, avem si șprotul, la care avem o resursă importantă. A apărut și melcul rapană pentru care există interes economic (n.r. - 8.000 tone, plafon stabilit de Ministerul Agriculturii din România), dar trebuie să avem grijă că traularea fundului (n.r. - Mării Negre) crează probleme de mediu și pentru alte specii", a afirmat oficialul guvernamental.
Cele două state membre UE aplică sistemul de cote, dar pentru o dezvoltare durabilă a resurselor la Marea Neagră, toate statele riverane ar trebui să se alinieze la aceste cerințe.
Cea mai mare parte a capturilor din Marea Neagră se încadrează în trei categorii: peşti pelagici, demersali şi anadromi. În fiecare dintre aceste categorii, peste 90 % din volumul capturilor este reprezentat de câteva specii principale. De asemenea, mai multe specii de moluşte sunt capturate în Marea Neagră.
Peştii pelagici, în special tipurile de mici dimensiuni consumatoare de plancton, sunt speciile cele mai abundente din Marea Neagră.
Pentru pescuit, principala specie vizată este hamsia (Engraulis encrasicolus), care, începând din 1970 a reprezentat în mod constant mai mult de jumătate din volumul total al debarcărilor (până la 75 % în 1995). Şprotul (Sprattus sprattus), stavridul (Trachurus mediterraneus), pălămida (Sarda sarda) şi lufarul (Pomatomus saltatrix) sunt peşti pelagici importanţi sub aspectul valorii comerciale. Evoluţia capturilor sugerează redresarea parţială a speciilor pelagice majore după colapsul pescuitului din 1991.
Cele mai importante specii de peşti demersali sunt calcanul (Psetta maxima), bacaliarul (Merlangius merlangus), rechinul (sau câinele de mare Squalus acanthias), barbunul şi barbunul roşu (Mullus barbatus, M. surmuletus), precum şi patru specii din familia Mugilidae. Media capturilor totale pentru aceste specii de peşti demersali s-a diminuat în mod clar după anul 2000.
Speciile anadrome din Marea Neagră includ scrumbia (Alosa pontica) şi trei specii de sturioni (Acipenser gueldenstaedtii, Acipenser stellatus şi Huso huso). În ceea ce priveşte volumul capturilor, peştii anadromi ocupă ultimul loc, dar valoarea lor economică ridicată le asigură un rol important în structura resurselor marine. Stocurile de peşti anadromi constau în principal din populaţiile Dunării. Capturile anuale de peşti anadromi au scăzut semnificativ între anii 1996-2005, comparativ cu perioada precedentă. După capturile reduse din 1999 a urmat o tendinţă de creştere
a capturilor anuale, în special din cauza redresării scrumbiei.
Dintre moluşte, midia (Mytilus galloprovincialis), alte specii de scoici (Chamelea gallina, Tapes spp.) şi melcul de mare (Rapana) au cea mai mare valoare comercială. Primele două categorii sunt capturate în special în Turcia, în timp ce ultima este pescuită în toate ţările de la Marea Neagră. Capturile de moluşte între anii 1996-2005 arată o tendinţă în creştere.
JCB 411, 413S Agri și JCB 417 - confort și control îmbunătățite pentru gama medie de încărcătoare frontale destinate agriculturii
Noile elemente informaționale și de control – inclusiv serviciul automat de control de rutină în timp ce operatorul se află în cabina Command Plus – sunt doar câteva dintre elementele prezente pe încărcătoarele frontale pe roți, de gamă medie, JCB 411 Agri și 417 Agri. Cele două utilaje împrumută o multitudine de noi elemente prezente atât pe încărcătorul-amiral destinat agriculturii – 435S Agri, cât și pe celelalte: un motor diesel compatibil cu normele Tier 4, fără un filtru de particule sau nevoi suplimentare de service, cabină CommandPlus cu spațiu extra, elemente de comandă și control noi, dar și un mediu de muncă mult mai silențios pentru operator. De asemenea, au fost instalate o frână electrică la parcare și opțiuni destinate motoventilatorului de tip reactiv-reversibil la temperatură. Nu în ultimul rând, utilajul este dotat cu o cuplă remorcă retractabilă destinată funcției de tractare (în cazul încărcătorului frontal 413S) la un potențial maxim de 48 km/h.
JCB 411 Agri și JCB 417 Agri sunt proiectate și echipate în mod principal pentru activitatea pe suprafețe tari, pentru operațiunile din magazii, precum și pentru manipulările și încărcările de rutină din ferme. Pe de altă parte, JCB 413S abordează operațiuni cum sunt mutările de bloc siloz sau încărcările distribuitoarelor de îngrășământ pentru munca pe câmp, grație mai multor niveluri generoase ale puterii de împingere și a performanțelor de tracțiune, generate de un raport mai mare putere-masă, și unei transmisii PowerShift în șase trepte.
Motoare „prietenoase” cu consumul de carburanți
Noile încărcătoare JCB 411, 413S Agri și JCB 417 sunt motorizate cu același propulsor JCB EcoMAX ca și înainte, unul de 4,4 litri, și care generează 109 CP – în cazul JCB 411 Agri, respectiv 125 CP – pentru versiunea JCB 417 Agri. În cazul utilajului JCB 413S, motorul este unul de 4,8 litri, care dezvoltă 145 CP și cuplu maxim de 560 Nm.
Opțiunile hidraulice și de încărcare
Sistemul hidraulic montat pe JCB 411 Agri este, în fapt, bazat pe un sistem de pompă cu roți dințate care produce 123 de litri pe minut în sarcină maximă, în timp ce 413S și 417 sunt dotate cu o pompă cu debit variabil în funcție de sarcina care dezvoltă până la 156 de litri pe minut.
Cu o masă de 8,7 tone, JCB 411 Agri este dotat cu brațe de ridicat ranforsate și asigură o înălțime de ridicare de 3,36 metri, cu o cuplă rapidă, cu sistem de basculare completă a încărcăturii de aproximativ 5 tone și cu o cupă de uz general de 1,2-1,6 metri cubi.
Având o greutate standard de 8,95 tone, JCB 413S cu sistemul opțional High Lift asigură o înălțime de ridicare de 3,61 metri. Satisface astfel nevoile operatorilor de încărcare a mașinilor pentru împrăștiat îngrășăminte și hrănitoarelor pentru animale, care au devenit și mai mari, și mai înalte. Ca alternativă, brațele standard sporesc cuplul pentru o mai bună capacitate de ridicare, astfel încât 413S are o posibilitate de încărcare/basculare care variază între 4,6 și 5,6 tone, în funcție de tipul de echipament instalat în zona frontală.
Pentru JCB 417 Agri sunt disponibile trei tipuri de brațe încărcătoare, asigurând o înălțime de ridicare de 4,2 metri pentru stocarea baloților sau ridicarea unei pâlnii de admisie pentru fabricile de producție a nutrețurilor sau fertilizanților. Capacitatea de încărcare/basculare/rotație completă este de circa 3,9 tone în configurația standard, dar și până la 5,8 tone capacitate disponibilă, prin montarea unei cuple rapide pe brațele standard.
JCB 403 Agri - înaltă performanță și confort într-un pachet compact
Tot în octombrie 2016, JCB Agriculture a lansat un încărcător frontal pe roți, compact, cu totul nou, utilaj care combină elemente eficientizate ale sistemului de propulsie cu flerul deja renumit atât pentru designul cabinelor, cât și pentru elementele de comandă și control de ultimă oră.
Noul JCB 403 Agri este încărcător frontal cu șasiu articulat de 0,3 metri cubi, capabil să lucreze în mod eficient în spații limitate ca suprafață și pe lângă clădirile de pe lângă majoritatea exploatațiilor de la sate: de la ferme de creștere a porcilor sau a puilor până la cele de producție a laptelui, sere și centre ecvestre.
Caracteristicile acestui nou tip de încărcător frontal includ motorul Kubota V1505 (1498 cmc) în patru timpi, care generează 26,5 kW (35,5 CP) și 92 Nm cuplu, transmisie hidrostatică Rexroth în două direcții (element de noutate) cu viteze maxime de 20 km/h sau 30 km/h. În plus, pe lângă alte caracteristici, JCB 403 Agri vine fie cu brațe de încărcare standard, fie de mare înălțime, cu ridicare paralelă și cuplă rapidă hidraulică.
Cilindrii brațului încărcătorului sunt alimentați de o pompă cu roți dințate de 40,5 litri pe minut, care furnizează un răspuns rapid și un volum constant, ajustabil, de ulei către elementele auxiliare alimentate, cum este cazul cupei pentru excavat sau al dispersorului pentru așternuturile animalelor.
În timp ce încărcătoarele JCB 403 Agri care sunt destinate lucrului în interior au o platformă deschisă tip baldachin și cadru de protecție ROPS/FOPS, noua cabină, disponibilă pentru prima dată la un astfel de încărcător frontal pe roți marca JCB, furnizează o protecție de 360 de grade față de elemente externe, medii cu praf sau particule periculoase.
Încărcătoarele frontale pe roți TM320 și TM320S combină poziția de condus amplasată central și vizibilitatea de 360 de grade
Tot în octombrie 2016, JCB a lansat noi versiuni ale încărcătoarelor articulate cu braț telescopic TM320 și TM320S cu o productivitate crescută, costuri de operare mult mai mici și echipament îmbunătățit, menit să furnizeze un mediu propice de lucru operatorului. Ele sunt compatibile cu regulamentele în vigoare privind emisiile de noxe, fără alte nevoi adiționale de service.
Printre noutățile sau elementele îmbunătățite ale acestor încărcătoare frontale de mare capacitate, regăsim motorul JCB EcoMAX, care respectă normele de poluare Tier 4 final, fără filtru de particule (DPF), un capăt al cilindrului de amortizare aferent extensiei brațului de calitate superioară pentru o activitate telescopică mai eficientă, dar și un ventilator reversibil pentru răcirea motorului, controlabil și programabil electronic. De asemenea, mai întâlnim un șasiu de pivotare bazat pe un sistem nou de rulmenți grafit-bronz cu un grad de rezistență la uzură îmbunătățit, plus alte elemente de comandă și control în cabina operatorului.
Despre abilitățile tehnice ale noului produs, Tim Burnhope, șeful Departamentului de Cercetare-Dezvoltare al JCB, a precizat: „JCB TM320 și TM320S combină poziția de condus amplasată central și vizibilitatea de 360 de grade a unui utilaj de săpat pe roți cu versatilitatea de ridicare a unui încărcător cu brat telescopic, combinație care duce la apariția unei mașini formidabile destinate activităților din agricultură și de încărcare/descărcare”.
TM 320 este ideal pentru activitățile generale de încărcare din ferme și pentru alte operațiuni de manevrare. Motorul JCB EcoMAX de 4,4 litri dezvoltă 93 kW (125 CP), o transmisie JCB PowerShift în șase trepte, care dezvoltă o viteză de 40 de kilometri pe oră, blocare a cuplului prin acționare directă pentru trecerea din viteza a patra într-a șasea și un sistem hidraulic cu pompa cu debit variabil în funcție de sarcina care generează 140 de litri pe minut.
Diferențele dintre sistemele de propulsie și cele hidraulice furnizează încărcătorului TM320S o performanță sporită, în special pentru sarcinile grele de urcare și tractare. Acest model este dotat cu o versiune de 4,8 litri a motorului JCB EcoMAX, propulsor care dezvoltă 108 kW (145 CP), o transmisie JCB PowerShift în șase trepte, cu un cuplu cu blocare acționare directă din viteza a II-a și cu 14 la sută capacitate de pompare maximă a uleiului, până la un nivel de 160 de litri pe minut.
Pe amândouă versiunile de încărcătoare, transmisia JCB PowerShift poate fi operată în mod automat sau manual, folosind maneta tradițională mână stângă, prin acționarea selectorului schimbare și deplasare înapoi-înainte, montat convenabil pe joystick-ul Servo.
Citeşte mai mult ...
JCB Fastrac, la 25 de ani de la prima lansare
Unic în continuare, cel mai sofisticat, mai productiv și distinct tractor agricol.
În luna octombrie 2016, JCB a celebrat 25 de ani de producție a Fastrac – o gamă de tractoare agricole care continuă să rămână unicat încă de la momentul lansării lor pe piață în 1991 (debutul producției de serie) și care oferă fermierilor și contractorilor, deopotrivă, o combinație de caracteristici și avantaje de performanță care s-au concretizat în niveluri înalte de productivitate și exploatare.
În luna octombrie 2016, JCB a celebrat 25 de ani de producție a Fastrac – o gamă de tractoare agricole care continuă să rămână unicat încă de la momentul lansării lor pe piață în 1991 (debutul producției de serie) și care oferă fermierilor și contractorilor, deopotrivă, o combinație de caracteristici și avantaje de performanță care s-au concretizat în niveluri înalte de productivitate și exploatare.
Cele două modele noi de tractoare Fastrac din seria 8000 (modelul Fastrac 8290 și Fastrac 8330) lansate luni, 3 octombrie 2016, vin să completeze seria de utilaje performante JCB cu mai multe elemente de noutate, din care amintim: până la 14% mai multă putere furnizată de motoare care respectă ultimele standarde de poluare Tier 4 final, dar și un cuplu motor mai mare cu mai bine de 10 la sută. De asemenea, cele două modele dispun de cabina CommandPlus, care oferă un confort sporit operatorului și vizibilitate de 360 de grade. Zona frontală a tractorului susține activ vizibilitatea operatorului, dar și iluminarea mai bună. Modelele Fastrac 8290 și Fastrac 8330 vin echipate și cu noul tip de direcție complet hidrostatică de mare viteză, bazată pe sistemul Rapid Steer, dar și cu punți Heavy Duty (întărite), care duc la un ecartament de până la trei metri.
Pe lângă noile opțiuni de dotare cu anvelope, care măresc aria furnizorilor, dar și a designului, pachetul ridicător hidraulic față și priza de putere față mult mai compact, precum și platforma mai lată din spatele cabinei adaugă celor două noi modele de utilaje versatilitate, dar și un bun potențial de producție.
„Noua serie Fastrac 4000 a fost foarte bine primită de clienții dedicați, dar și de noii cumpărători. Combinația unică a dimensiunilor, performanțelor, controlului și confortului este preferată deja de operatori atât din zona terenurilor arabile, a pășunilor, dar și a fermelor mixte”, a spus John Smith, manager general al JCB Agriculture.
Pe zona de motorizare și de transmisie, Fastrac 8290 și 8330 continuă să utilizeze motorul de 8,4 litri în șase cilindri, care respectă standardele emisii de noxe Tier 4 final. Însă dotările tehnice ale motorului nu au fost revizuite doar pentru a respecta normele de poluare, ci si pentru a oferi mai multă putere și cuplu prin utilizarea unui dublu turbocompresor, care furnizează răspunsuri rapide cerințelor operatorului de putere adițională. Cele două elemente sunt aranjate în serie, după cum urmează: un turbocompresor cu un diametru relativ mic, care se activează rapid, furnizează un răspuns instantaneu pedalei de accelerație, în timp ce unitatea cealaltă asigură necesarul de cuplu și forță pentru toată gama de turații a motorului.
La turația nominală, motorul tractorului Fastrac 8290 dezvoltă 280 CP, iar Fastrac 8330 – 348 CP , adică un plus generos de 32 kW (42 CP) sau 14% majorare a puterii. În același timp, cuplul maxim se majorează cu 10 la sută, până la un nivel de 1.440 Nm la 1.500 rpm, fapt care oferă tractorului o abilitate și mai mare să „reziste” unor condiții provocatoare.
JCB, o idee inspirată
Președintelui JCB, Anthony Bamford, i-a venit ideea de construcție a unui tractor neconvențional în timp ce se afla în vacanță, în 1984. El a văzut o oportunitate în dezvoltarea unui tractor care să aibă viteză sporită pe șosele, dar și capacitate de lucru în câmp, incluzând utilizarea în condiții grele. Ideea sa inspirată urma să devină realitate câțiva ani mai târziu, atunci când primul tractor cu suspensii pe toate punțile era lansat la nivel mondial.
Designul Fastrac s-a dezvoltat în mare parte în baza primului prototip construit în 1987, în secret, în subsolurile sediului fabricii de transmisii JCB din Wrexham, North Wales. Tractorul a integrat pe atunci tehnologii existente și componente într-un design nou, care nu numai că a dat naștere unui nivel excepțional de confort al operării pentru un tractor agricol, mulțumită suspensiei încorporate în ambele axe, așa cum primele teste aveau să dovedească, dar a și spulberat mitul potrivit căruia suspensiile și aratul reprezintă o combinație imposibilă.
Designul a fost dezvoltat, iar prototipurile au fost încredințate unor fermieri selectați pentru evaluările finale și finisare înainte de prezentarea pentru presă și public a Proiectului P120, în valoare de 12 milioane de euro, eveniment care a avut loc la Royal Smithfield Show, în 1990, înainte ca producția de serie să debuteze în primăvara anului următor.
Ministrul Agriculturii de atunci, baroneasa Trumpington, a spart o sticlă de șampanie de zona frontală a primului Fastrac, lângă linia de asamblare din Cheadle, într-un mod similar cu lansarea la apă a unei nave, laolaltă cu echipa care a stat în spatele designului inspirat al utilajului: Sir Anthony (acum, lord) Bamford, regretatul David Brown – inginer-șef, Ray Clay – inginer suspensii și Mike Butler – Landpower Managing director.
Pe lângă faptul că a fost primul tractor agricol de serie cu suspensii pe toate axele și capabil de viteze maxime de până la 75 km/h, în ultimii 25 de ani, Fastrac a fost primul care a utilizat discuri de frână fabricate pe standardele camioanelor, sistem de direcție multimodală pe toate cele patru roți, ABS și suspensii active. De asemenea, tractorul Fastrac a fost primul utilaj – și rămâne unicul – care combină toate aceste elemente cu o transmisie cu variație continuă gestionată electronic.
Omagiindu-i pe inginerii JCB care au adus la lumină conceptul Fastrac, lordul Bamford a spus: „Fastrac reprezintă un exemplu remarcabil al nivelului cel mai bun de cultură inginerească inovatoare. Conceptul de tractor mai bine echipat pentru transportul rutier, dar și pregătit și capabil pentru cele mai dificile operațiuni în câmp s-a dovedit din plin, de-a lungul anilor, drept unul excelent în termeni de productivitate și de costuri de operare”.
Și la ora actuală, Fastrac rămâne unic în toate formele sale și furnizează o combinație de design și caracteristici tehnice care susține un nivel maxim al exploatării, prin versatilitate, productivitate înaltă prin performanțele sale, dar și o experiență de operare deosebită, atât pe drumurile publice, cât și în câmp.
Cercetătorii departamentului nord-american de apărare și cercetări militare avansate – DARPA – vor „înrola” insectele dăunătoare pentru a proteja culturile agricole
Un nou program de cercetare avansată denumit sugestiv „Insecte-Aliat”, dezvoltat de personalul militar specializat al DARPA, va avea drept scop livrarea unor gene modificate prin intermediul dăunătorilor-vector direct plantelor mature ale celor mai cunoscute culturi agricole, de-a lungul unui an agricol.
Ar putea fi mai puțin evident pentru oameni, dar viața unei plante este plină de pericole, susțin specialiștii DARPA într-un articol postat pe site-ul entității de cercetare militară a SUA. Virusuri, dăunători, fungi, erbicide, secetă, poluare, salinitate, inundații și îngheț – plantele de care suntem cu toții dependenți în goana de zi cu zi pentru alimentație, aer curat și producția unor materiale sunt amenințate de o întreagă pleiadă de pericole, atât de sorginte naturală, dar și de cele generate de mâna omului. Prin extensie, populațiile umane sunt expuse riscului atunci când securitatea alimentară se află în pericol, iar bazele agricole ale economiei globale pot fi destabilizate, în special atunci când amenințările la adresa plantelor apar pe nepuse masă.
Fermierii, dar și cei care se ocupă cu sănătatea plantelor, folosesc instrumente agrotehnice pe termen lung, cum sunt rotația culturilor, hibridarea selectivă, pesticidele, debarasarea terenurilor prin tăiere și incinerare, respectiv carantină, adăpostirea plantelor și protecția lor împotriva efectelor patogenilor, dăunătorilor și pericolelor de mediu. Însă, aceste metode se pot dovedi uneori ineficiente și neprietenoase cu mediul și pot genera costuri serioase (scumpe și diversificate) cu infrastructura. Și, în timp ce oamenii de știință și producătorii agricoli își orientează atenția din ce în ce mai mult către tehnicile moleculare de îmbunătățire a rezistenței la diferitele varietăți de plante, în prezent, uneltele genomice nu permit alterarea caracteristicilor plantelor mature.
Noul program de cercetare avansată al DARPA ar urma să furnizeze o alternativă la răspunsul tradițional destinat combaterii amenințărilor la adresa agriculturii prin utilizarea geneticii avansate. DARPA propune astfel să impulsioneze implementarea unui nou sistem, natural și eficient, în doi pași, de transfer al unor gene modificate în plante: insectele-vectori și virusurile pe care acestea ar urma să le transmită.
Prin intermediul noului proces, cercetătorii-militari ai DARPA își doresc să transforme anumite insecte dăunătoare în „Insecte-Aliat”, în fapt chiar numele sugestiv al campaniei. „Insectele consumă plante și astfel le transmit acestora marea majoritate a virusurilor dăunătoare”, a spus Blake Bextine, managerul de program DARPA pentru conceptul Insecte-Aliat. „DARPA plănuiește să stăpânească puterea acestui sistem natural prin construcția unor gene în interiorul virusurilor plantelor, care pot fi transmise insectelor și care pot conferi trăsături protective plantelor-țintă, cu care acestea se hrănesc”.
Cele trei zone tehnice ale programului „Insecte-Aliat” - designul trăsăturilor, optimizarea insectelor-vector și terapia genetică selectivă a plantelor mature - vor fi transforma împreună, rapid, plantele mature, astfel încât să se protejeze împotriva perturbării bunului mers al agriculturii generată de factori naturali și intenționați, fără nevoia unei infrastructuri extensive. Cunoștințele de bază și uneltele uzuale de lucru dezvoltate în cadrul acestui program dezvoltat de DARPA ar putea îmbunătăți și mai mult inovarea în agricultură.
Una dintre cele mai eficiente metode de protecție a plantelor existentă în prezent – hibridarea selectivă pentru ameliorare – implică în mod obișnuit de la cinci la șapte ani de muncă pentru identificarea genelor protective relevante și un alt deceniu sau chiar mai mult pentru a disemina trăsăturile dorite printre populațiile de plante. Programul DARPA - „Insecte-Aliat” - își propune să genereze efectele trăsăturilor genetice de-a lungul unui singur an agricol. Oamenii de știință implicați în proiect ar urma să dezvolte sisteme similare cu cele care generează virusurile obișnuite ale plantelor, insectele erbivore și culturi-țintă, iar apoi să le pună pe aceeași lungime de undă „genetică”, în vederea maximizării transmisiei și absorbției de trăsături de-a lungul întregii populații de plante-țintă și cu transmisie zero către plantele care nu fac obiectul studiului.
„Din punct de vedere istoric, modificarea genetică a plantelor a fost efectuată doar pe embrionii plantelor, în interiorul laboratoarelor, folosind țesuturi de cultură”, a mărturisit Bextine. „Transformarea în masă a plantelor mature s-ar transforma într-o realizare enormă pentru știință și ar pregăti terenul pentru viitoarele descoperiri din agricultură”.
Programul „Insectele-Aliat” va beneficia de o schemă bine pusă la punct, în vederea prevenirii riscurilor biotehnologice și de susținere a unui nivel înalt de biosecuritate. Toată munca se va desfășura în laboratoare închise, sere și alte unități securizate.
Emanuel Leancă: „Prețul laptelui nu este bun – 0,85 lei”. Tânărul fermier vrea însă să se extindă și să acceseze în continuare fonduri FEADR
Fermierul botoșănean Emanuel Leancă este nemulțumit de prețul pe care îl primește în prezent pe litrul de lapte – 0,85 lei, însă chiar și așa el este hotărât să se extindă, atât în sectorul zootehnic (bovine), dar și în cel al culturilor de câmp (arendă).
Momentan, Leancă, tânăr fermier în vârstă de 23 de ani, deține 10 capete de vaci cu lapte și 10 viței și își produce singur nutrețul obținut din cerealele și plantele tehnice cultivate pe cele 20 de hectare pe care le are în proprietate.
„Anul acesta am cultivat soia (două hectare), porumbul de siloz (patru hectare), lucernă (în jur de cinci hectare), porumbul boabe, grâu (trei hectare) și floarea-soarelui (restul)”, a precizat Leancă cu ocazia unui Demoshow organizat la finele lunii octombrie 2016 de IPSO Agricultură în localitatea Săbăoani, județul Neamț. „Mă gândesc să și arendez teren, chiar dacă sunt un mic fermier, însă eu am o fermă zootehnică; asta este prioritatea. Dețin 10 capete de vaci cu lapte și încă 10 viței. Porci nu am însă mă gândesc să mă extind pe zona de bovine. Laptele îl dau unui procesator din zonă, însă prețul nu este bun – 0,85 lei litrul”.
Tânărul producător agricol deține în prezent un tractor John Deere 5075M de 75CP, o cositoare Kuhn GMD24 un plug cu două trupițe, tot de la Kuhn și o balotieră John Deere. Tractorul său este echipat cu un încărcător frontal și o cupă.
Totodată, el s-a declarat mulțumit de utilajele John Deere și a spus că a reușit să obțină un consum de invidiat în plină campanie de balotat – patru litri de motorină la hectar.
„Consumul de motorină este o problemă. După cum știți, în general, se zice că tractoarele John Deere consumă destul de mult. Însă, depinde și de modul cum îl operezi. Eu, în prezent, la balotat, scot un consum de circa patru litri, adică un consum de carburant optim. Bineînțeles, am mers cu o viteză de 8km/h în câmp, pe bucăți mai mari”, a mai adăugat Leancă.
Durează mult până când AFIR virează banii
Emanuel Leancă a mărturisit totodată că se ocupă singur de mica sa exploatație și că a reușit să acceseze și fonduri FEADR. Producătorul agricol botoșănean nu crede în birocrația AFIR și abia așteaptă să mai poată depune dosare de finanțare. Singura deficiență pe care Leancă o vede în accesarea banilor europeni este reprezentată de tranșele plătite cu întârziere.
„Mă ocup doar eu de fermă. Am accesat și fonduri FEADR. Am obținut instalarea tânărului fermier. Plănuiesc la anul să depun un alt proiect. Nu mi se par grele condițiile de accesare a acestor fonduri FEADR. În condițiile în care respecți tot ce trebuie, ești în legalitate și îndeplinești toate cerinețele lor, nu. Durează mult până când îți virează banii”, a conchis el.
Potrivit datelor AFIR, sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub formă de primă în două tranşe, astfel: 75% din cuantumul sprijinului la primirea Deciziei de Finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în maxim 3/5 ani de la primirea deciziei de finanțare.
Cea de-a doua tranșă este condiționată de vânzările fermei. Doar afacerile agricole viabile vor primi a doua tranșă din valoarea proiectului. Astfel, cei 25% din banii europeni aprobați unui tânăr fermier doar dacă se constată că dacă se constată că a fost implementat corect Planul de Afaceri până la acel moment și dacă a fost asigurată îmbunătăţirea performanţelor economice ale exploatației (comercializare a producției proprii de minim 20% din valoare tranșa I).
Interesul foarte mare pentru finanțarea europeană nerambursabilă pe care l-au arătat tinerii fermieri în cursul anului trecut se menține și pentru 2016, arăta într-un comunicat de presă Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Ca urmare, instituția anunța că valoarea totală nerambursabilă a proiectelor depuse prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” ajungea în vara aceasta la nivelul maxim al sumei pentru care se pot primi cereri de finanțare în acest an pentru zona non-montană.
Până la data de 1 august a.c., pentru dezvoltarea fermelor agricole în zonele non-montane au fost depuse 3.973 de cereri de finanțare, în valoare de 163,24 milioane de euro.
Odată atins plafonul stabilit din alocarea disponibilă pentru componenta non-montană din cadrul Submăsurii 6.1 (153,6 milioane de euro) sesiunea de depunere a proiectelor se închide automat.
„Precizăm că pentru zona montană din cadrul submăsurii 6.1 «Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri», AFIR primește în continuare cereri de finanțare, suma disponibilă ramasă este de 33,3 milioane de euro, sesiunea de depunere fiind deschisă până la 31 octombrie 2016, în limita fondurilor disponibile”, se mai preciza în documentul AFIR.
La Demoshow-ul IPSO din Săbăoani, „atletul” John Deere 6215R a jucat rolul antemergătorului noului tractor 8400R
Unul dintre cei 45.000 de „atleți” John Deere 6215R produși până în prezent la fabrica din Germania a fost deschizător de drum pentru noul utilaj de mare putere, cu roți inegale - 8400R care va intra pe piața din România în 2017.
Într-un cadru festiv, rece din punct de vedere climatologic, dar fierbinte dacă este să ținem cont de prezența numeroasă a inimoșilor fermieri moldoveni, specialiştii de produs IPSO Agricultură au expus caracteristicile tehnice şi punctele forte ale celor 30 de utilaje care au defilat la Demoshow-ul de vineri, 14 octombrie 2014, din localitatea Traian (Săbăoani), Neamț, în ferma Tondra Agro deținută de Anton Varga.
Utilajelor prezentate li s-a alaturat şi pachetul FarmSight, soluţia găsită de John Deere în 2012 pentru a asigura comunicarea permanentă între utilaj, datele din teren, operator şi fermier şi a creşte productivitatea.
Cu această ocazie au fost lansate noile combine John Deere W650 în România şi tractorul John Deere 8400R, care va fi disponibil începând cu 2017. Evenimentul a făcut parte din seria acţiunilor organizate de IPSO Agricultură în 2016 pentru a marca 20 de ani de activitate pe piaţa utilajelor agricole din România.
45.000 de „atleți”... pe podium?
Schimbul savuros de replici al celor doi angajați IPSO – Radu Meșină și Paul Popescu din cadrul evenimentului a atras atenția când a venit vorba de două tractoare de mare putere: antemergătorul „atlet” John Deere 6215R și noutatea – modelul 8400 R. Ce a ieșit însă în evidență din discursul celor doi a fost descrierea plastică a modelului 6215R: un adevărat spotiv de mare anvergură prezent la o întrecere olimpică!
„Îi spunem «Atletul» pentru că John Deere 6215R are toate calitățile unui adevărat atlet: densitate de putere de remarcabilă 35kg/CP, comparabilă cu cea a tractoarelor din seria 8R (...) Aproape 45.000 de astfel de atleți au fost produși până acum de John Deere la fabrica din Germania. Ce olimpiadă ar ieși cu 45.000 de astfel de atleți aliniați start, însă problema este că toți ar trebui să fie pe podium!”, a precizat Paul Popescu, specialist produs IPSO într-un schimb de replici cu Radu Meșină.
John Deere 6215R a fost supranumit așa și datorită calităţilor care îl ajută să facă faţă celor mai dificile condiţii din teren, a faptului că tractorul 6215R este construit pe un saşiu integral, că are un ampatament 2.800 mp, o suspensie punte faţă TLS Plus, ceea ce conduce la economie de combustibil şi confort pentru operator, precum şi un motor de 6,8 L şi transmisie John Deere.
Noutatea acestei game va fi prezentată de John Deere însă în 2017. Modelul 8400R va fi lansat ca urmare a faptului că suprafaţa de lucru a fermelor din România devine din ce în ce mai mare, generând necesitatea de a avea la dispoziţie un tractor cu putere mai mare. Astfel, tractorul 8400R este în momentul de faţă unul dintre cele mai puternice tractoare cu roţi inegale din piaţă.
Pe de altă parte, seria 6M, prezentată și ea la Săbăoani, include opt modele de tractoare cu puteri cuprinse între 110 CP şi 195 CP şi trei dimensiuni de saşie, cel mai mare având un ampatament de 2800 mm. Modelul 6130M este simplu de operat şi foarte versatil, perfect pentru o fermă de dimensiuni medii, întrucât poate realiza toate lucrările: prelucrat solul, semănat, erbicidat etc. Tractoarele din gama 6M sunt echipate cu motoare John Deere de 4.5L şi 6.8L, care îndeplinesc cele mai recente norme de poluare în vigoare Stage IV cu cele trei tehnologii: Filtru de Particule, Catalizator şi Reducere Selectiv Catalitică.
„Tractoarele din seria 6MC sunt perfecte pentru fermele de dimensiuni mici şi medii care concentrează calitatea şi capabilitatea tractoarelor mari într-un format mai compact şi mai versatil. Seria include trei modele, cu puteri cuprinse între 95 şi 115 CP, echipate cu motoare de 4,5 L PWX cu transmisie PowerQuad Plus 16/16 (40km/h), în standard cu PowerQuad Plus 24/24 (40km/h) optional, pentru a oferi un cuplu lin, rapid şi confortabil. Printre caracteristicile modelelor din seria 6MC se numără: saşiu complet, platformă compactă versatilă şi soluţii inteligente GreenStar/ISOBUS Ready”, se precizează într-un comunicat de presă al IPSO.
Seria 7R cuprinde 6 modele de tractoare cu puteri cuprinse între 210CP şi 310CP, cu motoare de 6,8 L şi 9,0 L. Pentru tractoarele din această serie John Deere propune 3 transmisii: e23, IVT şi CommandQuad. DLG- cel mai cunoscut organism european independent de testare a utilajelor agricole a realizat un studiu în urma căruia a desemnat modelul 7310R ca fiind modelul cu cel mai mic consum de combustibil din clasa sa de tractoare, pentru aplicaţii de transport.
Seria 8R include modele cu puteri cuprinse între 245-400 CP, putere nominală, puterea maximă ajungând până la 450 CP. În urma testelor realizate în Nebraska de către un organism independent, tractorul 8370R echipat cu transmisie e23 a fost desemnat cel mai eficient tractor.
Noua combină W650 lansată de curând în România
Specialiştii IPSO Agricultură au prezentat și trei modele de combine John Deere în cadrul show-ului: W330, W650 şi S680i, toate echipate cu headere Geringhoff.
Elementul de noutate a fost reprezentat de lansarea în Romania a noului model W650 FT4.
„Combina are un motor de 349 CP, șase căişori şi un buncăr de 9.000 litri. Tehnologia sofisticată și dovedită a Seriei W garantează un flux lin al materialului recoltat în orice condiții de recoltare, precum și o performanță uimitoare și o calitate excelentă a boabelor și paielor. Materialul recoltat pătrunde în toba mare de 660 mm cu 10 bare de batere, ceea ce permite utilizarea tobei la o viteză cu până la 25% mai mică, obținând boabe și paie de o calitate excepțională şi un consum redus de combustibil. Lungimea mai mare a căișorilor, unghiurile optimizate ale treptelor individuale și fluxul îmbunătățit al materialului recoltat asigură o mai bună performanță de separare. Rezultatul: performanță, stabilitate și durabilitate crescută”, se mai precizează în comunicatul IPSO.
La rândul său, combina W330 are un motor de 216CP, cinci căişori şi un buncăr de 5.200 litri. În conditii dure, atunci când treieratul este dificil, pentru un randament crescut fermierii beneficiază de cilindrul suplimentar PTC la W330. Unghiul redus dintre transportor şi grătar accelerează, pre-treieră și asigură un flux lin de boabe pentru a îmbunătăți separarea. Calitatea boabelor este asigurată de designul neted al organelor PTC. Încărcătura grătarului principal este redusă datorită unei mai bune separări a boabelor în PTC, sub pre-treierător, ceea ce duce la o performață îmbunătățită cu 20%.
Combina S680i are motorul de 13,5 L, care produce 547 CP, putere maximă. Agregatul dispune de transmisia de tip ProDrive comandată electronic, care asigură viteză maximă de deplasare: 30 km/h. Noul rotor cu flux variabil şi carcasa acestuia au fost special concepute pentru culturile şi condiţiile din Europa. Masivul buncăr de cererale de 14.100 de litri este unul din cele mai mari buncare din industrie, crescând astfel autonomia în recoltare. Poate cel mai interesat sistem disponibil, în standard pentru modelul S680i este cel de inteligenţă. Astfel, combina este dotată cu sistem de ghidare automată prin satelit (GPS, GLONASS) Autotrac cu activare SF1, antena Star Fire 3000 sistem de monitorizare a umidităţii şi cantităţii recoltate (cântar).
Vehiculele utilitare și implementele, vedetele Demoshow-ului din Săbăoani
Gama John Deere pentru gazon, care include maşini si echipamente pentru grădina şi pentru gazon şi maşini speciale pentru terenurile de golf, a fost reprezentată la eveniment prin tractorul 3036E, vehiculul utilitar Gator HPX şi maşinuţa de tuns iarba RUN 51. Tractorul 3036E este foarte uşor de manevrat. Raza de întoarcere redusă facilitează accesul la parcelele mici, locuri înguste sau acoperite. Transmisia hidrostatică are 2 game de viteză, iar tracţiunea este integrală.
IPSO Agricultură a prezentat totodată și patru implemente Kuhn la evenimentul organizat la ferma Tondra Agro din Traian (jud. Neamţ): Striger, Maxima 2TS, Performer 4000 şi GMD 24.
Striger este un nou concept de cultivare, un utilaj de pregătire a solului care încălzeşte linia de semănat pentru o emergenţă rapidă, reţine umiditatea şi canalele de infiltrare a ploii între rânduri, decompactează solul, reţine materia organică la suprafaţă, reduce creşterea buruienilor între rânduri şi economiseşte timp şi combustibil.
Semănatoarea Maxima 2TS are un cadru telescopic ce o face extrem de uşor de folosit. Pe lângă reglajele uşoare şi precise ale unităţii de semănat, cadrul telescopic permite deplasarea facilă intre parcele datorită lăţimii de transport de numai 3.30 m. Cele două discuri în „V” cu efect de autocurăţare permit semănătorii să lucreze în condiţii diverse. Semănătoarea oferă control uniform al adâncimii şi este adaptată tuturor tehnicilor de cultivare.
Cultivatorul versatil Perfomer 4000 permite realizarea unei dezmiriştiri de calitate într-o singură trecere. Modulele sale independente , reglabile hidraulic din cabină, permit adaptarea imediată la condiţiile din câmp.
Cultivatorul Row-master RN 6000, combinatorul Swifter SO 7000 şi tocătoarea Mulcher MZ 6000 sunt implementele Bednar FMT prezentate la eveniment.
Sistemul de ghidare automat CuliCam conduce cultivatorul Row-master RN 6000 printre rânduri. Cultivatorul prezintă presiune pe sol marită datorită montării elementelor de prăşit pe silent blocks, garda la sol de 80 cm, roţi stabilizatoare din oţel pentru ghidarea cultivatorului printre rânduri şi o gamă largă de reglaje ale distanţei dintre rânduri la 45, 50, 60, 70, 75 şi 80 cm.
Combinatorul Swifter SO 7000 realizează șapte operaţii într-o singură trecere şi asigură o germinaţie uniformă a culturilor prin accesul aerului şi al căldurii în sol şi consolidarea umidităţii la baza solului. Printre caracteristicile tehnice se numără: secţii de lucru suspendate, tăvălug dublu crosskill 350 mm, tăvălug anterior de mărunţire, două rânduri de organe active tip săgeată cu suport flexibil şi crushbar - bară de nivelare cu padele reglabile hidraulic.
Încărcătorul telescopic Manitou MLT 732 ales de IPSO Agricultură pentru a defila este cel mai vândut model din gama sa. Utilajul este echipat cu un motor cu patru cilindri care dezvoltă 101 CP, are o capacitate maximă de ridicare de 3.200 Kg şi înălţime maximă de ridicare de 7m. Sistemul hidraulic în combinaţie cu JSM, permite realizarea unor cicluri de lucru rapide şi efectuarea succesivă a mai multor mişcări.
Remorca Fliegl ULW 30 are o capacitate totală de 30m3 şi o capacitate de transfer mare, de 7,5 tone/min. Este o remorcă multifuncţională care permite atât transportul cerealelor, cât şi al îngrăşămintelor chimice.
FarmSight- singurul pachet de conectivitate dedicat fermierilor
FarmSight este un pachet de servicii de monitorizare şi suport a activităţilor realizate în camp de utilajele John Deere. Aceste servicii pot fi integrate pe combine, tractoare şi utilaje de erbicidat. Accesând centrul de operaţiuni – MyJohnDeere.com fermierii se pot conecta la utilajele lor aflate în câmp, pot vizualiza toate operaţiunile realizate de operatori şi pot vedea în timp real exploataţia într-un mod integrator şi inovator. Accesul la aceste informaţii le permite, astfel fermierilor să lucreze într-un mod mai eficient şi să obţină performanţe agricole mai mari. Mai mult decât atât, FarmSight este singurul pachet de servicii de acest gen dedicat fermierilor şi a fost medaliat cu aur şi cu argint pentru inovaţie la târgurile internaţionale de agricultură SIMA şi Agritechnica.
„Pentru noi, anul 2016 este un an special, un an aniversar, un an de bilanț și de stabilire a noi ținte. Este anul în care împlinim 20 de ani de activitate, iar evenimentul de astăzi este strâns legat de această aniversare, pentru că a reflectat activitatea noastră din 1996 și până astăzi. În cei 20 de ani de activitate IPSO a crescut și a devenit un lider pe piața de mașini agricole și utilaje din România. Dacă în urmă cu 12 ani, în 1994, IPSO Agricultură avea 24 de angajați, astăzi am trecut de 380 de persoane care lucrează în folosul fermierilor”, a spus Radu Meșină, specialist produs, în încheiere. „Am încercat să vă prezentăm astăzi o gamă de utilaje care pot realiza întreaga tehnologie de cultivare a porumbului, începând cu pregătirea patului germinativ și până la recoltare, într-un grupaj de opt tractoare, trei combine. Tractoarele au fost prezentate în agregat cu o serie de utilaje de la firmele Bernard și Kuhn, partenerii noștri. De asemenea, am avut un încărcător de la Manitou. Noi nu am încercat niciodată să vindem doar un utilaj, ci să oferim soluția adecvată fermei dumneavoastră. Nu încercăm să dăm doar un utilaj, nu ne mulțumește acest lucru, ci dorim să avem o soluție, ceea ce fermierii au nevoie, nu ceea ce ar vrea altcineva să ofere”.
Pe 14 octombrie 2016, la Săbăoani, IPSO Agricultură a adus în camp 10 modele de tractoare: 5065E, 6115M, 6130M, 6150M, 6170M, 6100MC, 6215R, 7230R, 7250R si 8370R, cu puteri cuprinse între 65 – 370CP.
IPSO Agricultură, parte a grupului francez Monnoyeur, unul dintre cei mai mari distribuitori de utilaje agricole la nivel internaţional, cu o reţea de birouri extinsă în 9 ţări, cele mai multe din Europa este lider pe piaţa de utilaje agricole din România. Compania oferă soluţii integrate producătorilor agricoli din România, piese de schimb, service în câmp şi pregătirea operatorilor.
IPSO Agricultură este importator unic autorizat al maşinilor şi utilajelor John Deere, cel mai mare producător de utilaje agricole la nivel mondial, iar paleta de furnizori include şi alte marci de renume pe piaţa utilajelor agricole, precum Manitou, Kuhn, Bednar FMT, Fliegl, Pichon, Perard, Kemper, Zurn, Geringhoff, Grasdorf, Laforge etc.
Publicitate
Revista
