Suntem certați cu legumele și fructele. Peste două treimi din românii de peste 15 ani nu le au în meniul zilnic. Situația este dependentă și de nivelul de educație
Potrivit unui studiu Eurostat bazat pe datele colectate în 2014, 65,1 la sută din românii cu vârsta de peste 15 ani nu au în meniul zilnic legume și fructe, fapt care ne plasează și în acest caz pe ultimul lor într-un top al Uniunii Europeane (UE).
Mai mult, în România, doar 2,7% din cei cu un nivel de educaţie scăzut consumă cel puţin cinci porţii de legume şi fructe în fiecare zi, faţă de 5,5% în cazul celor cu un nivel de educaţie ridicat.
Nu cu mult în urma noastră se situează vecinii bulgari, cu mai bine de jumătate din populaţia ţării vecin (58,6%) afirmând că nu consumă zilnic fructe şi legume.
Pe de altă parte, grecii sunt campionii UE la consumul zilnic de fructe şi legume cu un procentaj de 30,1% din populaţie, urmaţi de croaţi (27,5%) şi sloveni (27%).
Potrivit datelor citate de Agerpres, în UE, mai mult de o treime din populaţie (34,4%) nu consumă zilnic legume şi fructe, în timp ce mai puţin de 15% (14,1%) consumă cel puţin cinci porţii în fiecare zi. În rândul statelor membre, ponderea celor care consumă cel puţin cinci porţii de legume şi fructe în fiecare zi este cea mai mare în Marea Britanie (33,1%) şi cea mai mică în România (3,5%) şi Bulgaria (4,4%).
Chiar dacă suprafaţa de teren cultivată cu fructe şi legume este mai mare decât în alte state membre, de exemplu Germania, cantitatea recoltată în România este mai mică. Anul trecut, în România a fost cultivată cu fructe o suprafaţă de 144.900 hectare de teren sau 6,2% din totalul UE, dar cantitatea de mere recoltată a reprezentat 3,6% din totalul UE, în timp ce la piersici România a fost responsabilă pentru 0,7% din producţia UE, 1,6% în cazul căpşunilor. Singura categorie de fructe la care România are rezultate mai bune sunt cireşele, ţara noastră fiind responsabilă pentru 7,7% din producţia UE, fiind devansată doar de Polonia, Italia, Spania, Grecia şi Ungaria.
Situaţia este similară la legume, unde în România a fost cultivată o suprafaţă de 151.600 de hectare, sau 7,3% din suprafaţa totală de teren din UE. Cu toate acestea, România a fost responsabilă în 2015 pentru doar 2,6% din producţia totală de tomate, 5,4% din producţia de castraveţi, 2,3% din producţia de morcovi şi doar 0,1% din producţia de dovlecei.
Promisiuni? Ministrul Achim I. spune că „săptămâna viitoare” încep plățile avansului pe suprafață
Un avans „mai mult decât dublu” față de cel achitat anterior fermierilor - mai exact „undeva la 130 de euro” - ar urma să fie plătit începând de „săptămâna viitoare”, promitea ministrul de resort Achim I. cu ocazia târgului de produse tradiţionale organizat pe 15 octombrie în curtea instituției pe care o păstorește.
Potrivit Agerpres, cuantumul total al avansului pe suprafaţă ar urma să fie de peste un miliard de euro, „enorm faţă de anul trecut”, mărturisește tehnocratul, atunci când, în ultimele zile din noiembrie, au fost plătite numai 262 de milioane de euro.
„Chiar dacă nu vor începe plăţile din 16 octombrie, în mod sigur săptămâna viitoare vor începe. Vestea bună este că suma va fi foarte mare, mai mult decât dublu faţă de anul trecut, undeva la 130 de euro, iar regulamentul european spune că se poate da 70% din plăţi în avans.
Avem angajament din partea APIA şi a furnizorului de soft că modulul funcţionează corect şi că vom fi în măsură să plătim între 700.000 şi 800.000 de beneficiari dintre cei 900.000 care au depus cererea de plată în acest an. În acest context, sper să reuşim să plătim undeva către un miliard de euro, ceea ce înseamnă enorm faţă de anul trecut, când în ultimele zile din noiembrie, din cauza întârzierilor, am plătit doar 262 milioane de euro. Şi atunci s-au făcut eforturi foarte mari pe ultima sută de metri”, a afirmat A.I.
Potrivit afirmațiilor subalternului lui Dacian Julien Cioloș, cei circa 85.000 de producători agricoli aflaţi în control, dar cu un risc scăzut de eroare, vor putea primi un avans la plăţile pe suprafaţă, cu toate că, teoretic, sumele aferente plăților destinate lor se achită decât după 1 ianuarie a anului şi după efectuarea controlului administrativ.
„Conform legislaţiei europene, avansul se poate plăti în acest an, având în vedere condiţiile specifice ale PAC (Politica Agricolă Comună, n.r.), doar dacă se face controlul administrativ. Şi atunci cei care sunt în control, 85.000 de fermieri, vor putea primi, teoretic, de la 1 ianuarie, dar am cerut la APIA ca, măcar pentru fermierii care au un risc foarte redus, la o parte dintre aceştia, să le dăm plăţi în avans. Să nu uităm că fermierii care sunt în control sunt şi cei mai mari şi au nevoia cea mai mare, pentru că ei înfiinţează cultura de toamnă. Sper să ajungă cât mai mulţi bani şi cât mai rapid (...) Acesta va fi un nou bonus pe lângă faptul că s-au primit sume substanţiale în sectorul zootehnic (...) Eu zic că fermierii din zootehnie ar trebui să fie multumiţi la acest moment”, a mai spus ministrul Agriculturii, făcând referire subtilă la afirmațiile lui Costel Caraș că au mai rămas bani nealocați după plata SCZ 7.22.
Pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plafonul este de peste 890 milioane euro, cuantumul propus pentru avans fiind de 96,8861 euro/hectar, în timp ce pentru schema de plată redistributivă planul este de 94,709 milioane lei, iar avansul de 5 euro/hectar pentru nivelul 1 şi de 48,8554 euro/hectar pentru nivelul 2.
În ceea ce privește schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (plata pentru înverzire) plafonul este de 531,741 milioane euro şi avansul de 57,3714 euro/hectar şi pentru schema de plată pentru tinerii fermieri de 15 milioane euro, respectiv 22,8718 euro/hectar. Sprijinul cuplat are prevăzut un plafon de 232,779 milioane euro.
Plăţile se vor efectua la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană (BCE) în data de 30 septembrie 2016 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2016.
În anul 2015 valoarea producţiei ramurii agricole a scăzut cu 6,8% comparativ cu anul 2014
Indicele producţiei ramurii agricole în anul 2015 faţă de anul 2014 a fost 93,2% pe total, 89,3% la producţia vegetală şi 101,5% la producţia animală, anunță INS printr-un comunicat de presă.
În ceea ce priveşte valoarea serviciilor agricole, aceasta este în general nesemnificativă, în anul 2015 contribuind cu numai 1,2 % la valoarea producţiei ramurii agricole la nivel naţional.
„Producţia vegetală a înregistrat scăderi cuprinse între (-18,6 %) în regiunea de dezvoltare Nord-Est şi (-4,0 %) în regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia”, se mai precizează în comunicat.
La producţia animală creşterile s-au situat între (+4,7 %) în regiunea de dezvoltare Nord-Est şi (+0,3% ) în regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia, iar scăderile s-au situat între (-4,4 %) în regiunea de dezvoltare Sud –Est şi (-3,0% ) în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov.
„Valoarea producţiei ramurii agricole a fost în anul 2015 de 68750 mil.lei. Cele mai mari valori s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Sud-Muntenia, urmată de regiunile Sud-Est şi Nord-Est, iar cele mai mici în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, regiune agricolă de mică importanţă”, conform documentului de presă.
Structura valorii producţiei ramurii agricole în anul 2015 este asemănătoare cu cea din anul precedent. La producţia vegetală ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare Sud-Muntenia (21,4%), Sud-Est (18,9%) şi Nord-Est (15,0%), iar la producţia animală revine regiunilor de dezvoltare Nord-Est (19,4%), Sud-Muntenia (15,8%) şi Centru (14,6%).
Costel Caraș își dorește o decizie rapidă privind redistribuirea unui rest de 18,4 milioane de euro în urma plății SCZ 7.22. Fermierii cu vaci eligibile ar primi 200 de euro/cap de animal!
Din calculele recente realizate de crescătorul de bovine și deopotrivă fostului liberal, Costel Caraș, reiese că în urma efectuării plăților către fermieri a peste 58,5 milioane euro de APIA pentru vacile cu lapte eligibile (SCZ 7.22) ar rămâne mai bine de 18,4 milioane euro care ar trebui redistribuite rapid fermierilor și, altfel, ar fi evitat riscul unui nou protest.
Socotelile hârtiei arată că nu mai puțin de 200 de euro pe cap de animal eligibil ar urma să primească producătorii români de lapte în urma acestei realocări.
Caraș se teme însă că ministerul de resort și agenția de plăți vor continua să fie „confuze” cu privire la această eventuală redistribuire și se întreabă când anume acești bani vor ajunge în conturile crescătorilor de vaci cu lapte eligibile.
„Din suma totală de 76,99 milioane euro alocată pentru SCZ 7.22 (vaci lapte), APIA a plătit 58,557 milioane euro. Din total vaci eligibile au fost plătite 99,95% până la 30.09.2016. A rămas un rest de plată de 0,05% adica de 0,029 milioane euro. După plata tuturor vacilor eligibile rămâne un rest de 76,99 - 58,557 - 0,029 = 18,404 milioane euro. Acești bani, care provin de la UE, nu pot avea decât o singură destinație: redistribuirea către fermierii cu vaci eligibile. Vorbim de peste 200euro/cap de vacă eligibilă. În MADR și în APIA este o confuzie totală în legătură cu această redistribuire. Vrem un răspuns clar la întrebarea: Când se redistribuie acești bani?”, se întreabă Caraș pe pagina sa de Facebook.
Un alt personaj cunoscut mai mult din zona legumiculturii, dar care deține și vaci cu lapte – Aurel Tănase, precizează că din cauza „interpretărilor și greșelilor” DSVSA-urilor, dar și filialelor APIA din teritoriu, mulți producători de lapte nu au primit sprijinul ANT 7 (este și cazul său).
„Să se verifice corect eligibilitatea. Pe greșeli și interpretări DSVSA și APIA, chiar dacă în ferme există animale, documente, facturi, autoritățile nu le iau în seamă. Al treilea an în care nu primesc sprijinul ANT 7”, se plânge Tănase într-un comentariu la postarea lui Caraș.
Potrivit celor mai recente date APIA date publicității, în cazul schemei de plată SCZ 7.22 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, vaci de lapte), până la data de 30 septembrie 2016 au existat în total 3.859 beneficiari, iar autorizați la plată au fost 4.059 beneficiari.
Din totalul de 944.075 cereri unice de plată aferente Campaniei 2015 au fost emise ordine de plată pentru 98,61% din cereri, reprezentând un număr de 930.985 beneficiari, afirmă vocile autorizate APIA.
Suma totală autorizată la plată a fost de 2.033,9 mil. euro din care efectiv plătită în conturile fermierilor a fost suma de 2.027,52 mil. euro, pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Național).
Cu până la 50 de procente mai puțin teren agricol urmează să fie însămânțat cu grâu în Maramureș
Anul acesta, doar între 3.000 şi 5.000 de hectare au fost pregătite de producătorii agricoli maramureșeni pentru a fi însămânţate cu grâu, ținând cont de faptul că estimarea pentru aceste culturi era de aproape 7.000 de hectare, a afirmat directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Maramureş, Virgil Tânţaş.
„Estimăm din discuţiile purtate cu fermierii că în această toamnă vor fi însămânţate cu grâu între 3.000 şi 5.000 de hectare, deşi iniţial credeam că o se ne apropiem de 7.000 de hectare. Există o orientare spre cultura triticalelor în ultimii an, deşi fermierii care cultivă au posibilitatea să-şi verifice întreaga recoltă pe piaţa regională a cerealelor”, a precizat Ţânţaş pentru Agerpres.
El a mai adăugat că o bună parte din recolta de grâu a fermierilor este valorificată pe piaţa locală printr-o mini-bursă a cerealelor organizată de Administraţia Pieţelor din municipiul Baia Mare care poate da o anumită orientare privind prețurile de achiziție a cerealelor.
„Pentru a veni în sprijinul fermierilor din judeţul Maramureş, Administraţia Pieţelor din Baia Mare organizează, anul începând cu luna noiembrie şi până în primăvara anului următor, o mini bursă locală a cerealelor care poate determina tendinţa preţului de achiziţie la grâu, dar şi la alte cereale cum ar fi porumb, orz, ovăz, secară. Preţurile sunt orientative, însă de cele mai multe ori reflectă cererea de piaţă pe ziua respectivă. Unii agenţi economici implicaţi în afaceri agricole i-au acest reper în raport cu preţurile practicate pe piaţa naţională. Mini-bursa cerealelor poate fi un barometru real pe o durată de timp fixată care vine atât în sprijinul fermierilor cât şi al potenţialilor cumpărători”, a mărturisit șeful DAJ Maramureș.
Unul dintre cei mai importanţi cultivatori de grâu din judeţul Maramureş, Ioan Mătieş, din comuna Mireşul Mare, susţine că înfiinţarea de noi culturi de grâu depinde în mare măsură de interesul industriei de panificaţie.
„O nouă cultură de grâu este motivată de interesul industriei de panificaţie, locale sau regionale. (...) Sigur, noi nu suntem mari cultivatori de grâu aşa cum ar fi sătmărenii, dar putem spune că la un nivel modest echilibrăm piaţa pe lângă necesarul de grâu necesar industriei de panificaţie pe durata a 12 luni de zile”, a menţionat fermierul, care a adăugat că ar putea cultiva în această toamnă câteva mii de hectare cu grâu pe terenurile deţinute în judeţul Maramureş şi Satu Mare.
Conform spuselor reprezentanţilor Asociaţiei Patronilor din Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase Maramureş, anual, industria locală foloseşte peste 200.000 de tone de făină pentru a oferi cumpărătorilor pâine, dar şi o gamă largă de alte produse.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în toamna anului 2015 au fost însămânțate cu grâu 1,993 milioane hectare (ha), cu secară — 8.569 ha, triticale — 83.867 ha, orz de toamnă — 292.146 ha, orzoaică de toamnă — 77.788 ha și rapiță — 471.396 ha.
Prognoza agrometeo a ANM valabilă pentru perioada 8-14 octombrie 2016 arată că, din punct de vedere al stării de vegetaţie a culturilor agricole, procesele de creştere la culturile de toamnă (rapiţă, orz şi grâu) aflate în primele faze de vegetaţie (germinare, răsărire şi înfrunzire) se vor desfăşura în general normal, îndeosebi în zonele de câmpie şi în ritmuri uşor mai lente în restul teritoriului agricol, precum şi pe suprafeţele afectate de fenomenul de secetă pedologică.
Chețan vrea cursuri de intermediari. Vor exista samsari cu țidulă?
Preşedintele ANSVSA, dr. Radu Roatiș Chețan, a propus ca asociaţiile crescătorilor de ovine și caprine să organizeze cursuri pentru certificarea personalului care poate realiza intermedierea dintre crescători si exportatori, în contextul existenţei unei pieţe negre a samsarilor de animale care creează atât prejudicii financiare, cât şi de imagine crescătorilor şi exportatorilor români, se precizează într-un comunicat de presă al agenției.
Totodată, se mai precizează în document, a fost agreată solicitatea sprijinului organelor abilitate pentru o verificare mai intensă a transporturilor de animale ce urmează să ia calea exportului, dar si a controlului circulaţiei pe drumurile publice cu animale vii.
În acest context, nu mai devreme de data de 7 octombrie a.c., echipele de control ale Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) aplicau deja amenzi în valoare de aproape 35.000 de lei, în urma controalelor desfăşurate la primele ore ale dimineţii, care vizau toate autovehiculele destinate transportului de produse alimentare şi animale vii.
Totodată, la întâlnirea de la sediul ANSVSA s-a stabilit ca asociaţiile de crescători sa trimită puncte de vedere către agenție privind posibilitatea regândirii cotelor de animale sacrificate în abatoarele de capacitate mică.
În plus, reprezentanţii oierilor şi-au luat angajamentul de a mări semnificativ numărul de exploataţii ce derulează programul de creştere a rezistenţei ovinelor la scrapie.
„Propunerile de soluționare ale probematicilor dezbătute în acest cadru vor fi discutate la începutul lunii noiembrie, cu ocazia unei noi intâlniri, când va fi definitivat şi Programul Naţional Strategic pentru anul 2017”, se mai arată în comunicat.
O echipă de specialiști din cadrul ANSVSA, condusă de preşedintele dr. Radu Roaţis Cheţan, s-a întâlnit la sediul Autorităţii cu principalii reprezentanţi ai crescătorilor şi exportatorilor de ovine şi caprine din România.
Printre temele abordate s-au numărat strategia în domeniul sănătăţii ovinelor și caprinelor, prin stabilirea acţiunilor obligatorii în cadrul Programului Naţional Strategic în scopul îmbunătăţirii statusului de sănătate a animalelor şi implicit al produselor obţinute de la acestea, programul de creştere a rezistenţei berbecilor la scrapie, promovarea exporturilor de ovine vii cu ţările terţe prin asigurarea standardelor de sănătate a animalelor, dar și identificarea de noi pieţe pentru exportul cu animale vii.
Botănoiu le mulțumește fermierilor pe Facebook: „Ne-am așezat împreună la aceeași masă pentru a găsi cele mai bune soluții pentru dezvoltarea agriculturii românești”
La scurt timp după ce ministerul de resort anunța sec, prin vocile sale ilustru-anonime, că Dumitru Daniel Botănoiu era eliberat din funcția de secretar de stat printr-o decizie a premierului tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, fostul oficial guvernamental a ieșit la rampă cu mulțumiri adresate atât colegilor, dar mai ales fermierilor cu care, spune el, s-a „așezat împreună la aceeași masă pentru a găsi cele mai bune soluții pentru dezvoltarea agriculturii românești”.
„După aproape patru ani și jumătate, mă despart de colegii din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cărora aș vrea să le mulțumesc pentru sprijinul acordat. De asemenea, recunoștința mea se îndreaptă către fermieri. Ne-am așezat împreună la aceeași masă pentru a găsi cele mai bune soluții pentru dezvoltarea agriculturii românești. Nu în ultimul rând, le mulțumesc jurnaliștilor pentru că ne-au susținut în promovarea politicilor agricole. Vă mulțumesc tuturor pentru gândurile frumoase transmise și acum, la final de mandat!”, a precizat pe pagina sa de Facebook Daniel Botănoiu.
Potrivit unui document de presă transmis redacțiilor nu cu mult timp în urmă, Dumitru Daniel Botănoiu era eliberat din funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, printr-o decizie a premierului Dacian Cioloş.
„Decizia a fost publicată luni în Monitorul Oficial. Dumitru Daniel Botănoiu a fost numit în funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în mai 2012”, se preciza în document.
Destul de discret ca personaj, Botănoiu a ținut însă, uneori, pagina 1 a publicațiilor. Pe lângă problemele legate de agricultură în rezolvarea cărora s-a implicat activ, în calitate de membru Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor (CNCI), acesta semna o plângere alături de șeful ANRP, George Băeşu, împreună cu restul membrilor CNCI împotriva a patru judecători care ar fi dispus ilegal acordarea unor despăgubiri fiicei fostului şef al Serviciilor Secrete Mihail Moruzow, prejudiciind statul cu 1,2 milioane lei.a
Sorin Minea: Fără industrie alimentară vindem în portul Constanța. Ieftin.
În condițiile dispariției industriei alimentare din România, țara noastră va vinde doar la nivel de materie primă prin principala poartă de exit a bunurilor - portul Constanța, a afirmat Sorin MINEA nu demult.
„Etichetarea produselor românești la raft nu va aduce profit jucătorilor de pe plan local. Populismul va dăuna procestorilor români, nu îi va ajuta pentru că România încearcă să-și câștige consumatorii din piața internă, în timp ce companiile din UE fac business în România. Ar trebui să fim și noi pe rafturile magazinelor din UE. Fără industrie alimentară vindem în portul Constanța. Ieftin”, a afirmat Sorin MINEA cu ocazia celei de-a patra ediție a conferinței „Romanian agribusiness conference”, eveniment care a avut loc pe 7 octombrie 2016 la București.
Tot președinte Angst și al Romalimenta a descris situația în care se găsește industria alimentară românească. Materia primă nu este achiziționată intern, chiar dacă procesăm la noi în țară.
„Procesare există în România. De ce nu se cumpără materie primă din România? Industria alimentară din România s-a născut în 1990. A mers mai departe fără a avea o legislație. De atunci, singura măsura bună a fost scăderea TVA. Domeniul este împărțit în două: agricultori și industria alimentară. Este normal așa este peste tot în UE și toată lumea vrea să facă profit. Agricultura beneficiază de subvenții așa cum sunt ele. Industria alimentară și procesatorii ”beneficiază” de amenzi de la ANPC, ANSVSA etc.
Potrivit unui comunicat de presă transmis de organizatori, la rândul său, europarlamentarul afiliat unui grup parlamentar cu viziuni naționaliste, Laurențiu Rebega, a precizat că decidenții români ar trebui să prioritizeze reorientarea subvențiilor către fermierii mici și către cei de nivel mediu.
„Politicile pe care Comisia Europeană a încercat să le impună celor 28 de țări au dus la disfuncționalități pentru că sumele alocate pentru diferite proiecte sunt diferențiate. Legat de subvenția agricolă, vorbim despre niște proiecții de viitor cum că plata pe suprafață să fie alocată pentru alte proiecte. În prezent există consultări pe această temă. Pentru noi ar trebui să fie o prioritate subvenția pentru fermierii mici și medii pentru a crește producția internă”, a declarat Laurențiu REBEGA, Europarlamentar, Comisia pentru agricultură si dezvoltare rurală, Parlamentul European.
Adrian PINTEA, Director General, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a vorbit despre plățile făcute de APIA și despre problemele sectorului.
„În ceea ce privește bugetul se adaugă 5 miliarde de euro sub formă de subvenții de la bugetul de stat atât pentru sectorul vegetal cât și pentru cel zootehnic. Referitor la campania 2015, aceasta a fost atipică dar și cu multe dificultăți. În ceea ce privește FEADR, fondul alocat este de 59 miliarde de euro din care s-au efectuat plăți în valoare de 91,57%. Exercițiul financiar se încheie la 17 octombrie zi până în care sperăm să facem plăți care să depășească 95%”, a declarat Adrian PINTEA.
„Foarte multe probleme există din cauza lipsei de cadastru și din cauză că bazele de date nu sunt interconectate. APIA absoarbe între 95% și 100% dintre fondurile alocate pe baza legislației. Este o instituție foarte mare care ar funcționa mult mai bine dacă aceste baze de date ar fi interconectate. APIA gestionează 89 de scheme de plată. Este o muncă foarte grea”, a completat reprezentantul APIA.
Laurențiu BACIU, Președinte, LAPAR, a atras atenția asupra problemelor din sistem generate de politicile europene.
„Referitor la politicile europene, nu ne-a consultat nimeni despre ceea ce este necesar în industrie. Din contră, ne trezim cu decizii care dau peste cap totul. Referitor la APIA, sper să nu mai dăm banii pe apa sâmbetei. Anul asta s-au dat subvenții care depășesc de două-trei ori recolta produsă. Ați observat cumva că au crescut suprafețele agricole ale acelor ferme? Nu am probleme cu colegii de breaslă dar să iei subvenție de trei ori cât produci este incredibil. Nici nu mai trebuie să lucreze pământul pentru a avea bani”, a afirmat LAURENŢIU BACIU.
În completarea acestei afirmații, Nicușor ȘERBAN, Proprietar, Agroserv Măriuța, a adăugat: „Scopul a fost pentru comasare, dar rezultatul este decomasare. Cel care ia mai mulți bani se duce și ia terenul de la alți proprietari în arendă pentru că el primește mai mulți bani de la APIA și nu pentru că este mai performant. S-a ajuns la distrugerea muncii celor care au încercat să facă agricultură sustenabilă în toți acești ani”, a explicat Nicușor ȘERBAN.
O altă problemă semnalată de Proprietarul Agroserv Măriuța este legată de lipsa de personal.
„Avem probleme cu personalul în sectorul agricol. Este foarte greu să găsim tineri interesați de agricultură, dar mai ales de personal specializat în acest domeniu. Acest lucru ne trage în jos în competiția cu fermerii din alte țări din Europa pentru că suntem pe aceeași piață. În continuare România va vinde la prețuri mici. Este firesc având în vedere că România nu are consumatori interni pentru producția vegetală. Cu excepția sectorului de panificație nu avem consumatori interni”, a declarat Nicușor ȘERBAN.
Iancu CONSTANTIN, Responsabil Dezvoltare, Caussade Semences, a descris gama de produse pe care compania o oferă pentru toate tipurile de producții: cereale, floarea soarelui, porumb, rapiță etc.
„Hibrizii oferă siguranță de la an la an și dau rezultate constant. Hibrizii sunt adaptați la condiții de secetă. Sunt extratimpurii și FAO. Sigur că dacă nu avem apă nici pentru a transforma hibrizii în plantă nu putem avea producții deosebite”, a explicat Iancu CONSTANTIN.
Mihaela ISPAS, Senior Associate, PeliFilip, a vorbit despre modificările legislative din domeniul agriculturii ecologice, modificări din ordinul MADR 895/2016.
„Prin noul Ordin MADR deleagă acțiunile de control unor mecanisme de control. Pentru aprobarea organismelor de control față de vechiul ordin documentele se pot depune în copie simplă. Alte noutăți au ca scop stabilirea unei anumite transparențe a organismelor de control. Acestea au obligația de a afișa pe site taxele aplicate operatorilor”, a explicat Mihaela ISPAS.
Ramona IVAN, Director, Direcţia Relaţii Externe şi Finanţări Structurale, CEC Bank şi Preşedinte, Comisia pentru Fonduri Europene, Asociaţia Română a Băncilor, a vorbit despre experiența băncii în sectorul agricol.
„Avem exemple de proiecte de succes. Sper să existe în continuare proiecte care să aducă, ceva bun pentru factorii implicați. Trebuie să încercăm să înțelegem mai bine nevoile oamenilor care fac agricultură. De asemenea, este important să pot să dau sfaturi și vis-a-vis de zona de fonduri europene. Este bine să întrebați dacă aveți neclarități legate de acestea chiar dacă sunteți sau nu clienți ai CEC Bank. Mi-aș dori să știu că în 2016 s-a apăsat pedala mai tare pe accelerație și că sunt mai multe proiecte pentru care s-a aplicat”, a declarat RAMONA IVAN.
Dana ZACHI, Șef Serviciu Control Intern, Fondul de Garantare a Creditului Rural – FGCR – IFN SA, a vorbit despre valoarea comisionului pentru garantare.
„Toată lumea se plânge de comisioanele pentru garantare. Acestea sunt însă stabilite de Comisia Europeană. Noi am făcut lobby pentru fermieri în sensul reducerii acestor comisioane pentru că ele au fost stabilite în 2008 când toată lumea era în plină criză. Acum băncile dau credite mult mai ușor cu dobânzi de 2%, de aceea comisionul de garantare de 3,8% este foarte mare și nepotrivit”, a declarat Dana ZACHI.
Roland TOMA, Consultant Fonduri Europene, Wise Finance Solutions, a vorbit despre motivul pentru care multe afaceri bazate pe fonduri europene nu au supraviețuit.
„Vin mulți clienți care spun: am auzit că se dau niște bani, vreau și eu. Proiectele europene nu-ți baga bani în buzunar ci îți dau niște timp în avans în fața concurenței. Aceste proiecte trebuie să se traducă în afaceri care vin în întâmpinarea unei nevoi. Altfel, nu vor fi sustenabile și nu vor avea success și continuitate”, a declarat ROLAND TOMA.
Sumele alocate ptin PNDR 2014-2020 se ridică la 9,85 miliarde de euro.
Dorin COJOCARU, Președinte, Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, a atras atenția că industria laptelui trece prin momente foarte dificile.
„Acest an a fost foarte dificil pentru industria laptelui, extreme de dificil. Ce se întâmplă acum în piață. Un investitor mare European cumpără fabrică după fabrică. Pentru a fi puternici ar trebui să ne unim. Avem deficit pe piață de lapte de 30%, deci cum putem să avem produse 100% românești. Trăim după o zi pe alta pentru că așa ne-am obișnuit. Le spun și politicienilor să facă legislația în funcție de nevoile pieței. Până nu reușim să facem infrastructură și să avem politici de piață inteligente nu ne vom dezvolta. Suntem propriul nostru dușman”, a declarat Dorin COJOCARU.
Sfatul său este să se vină cu idei noi în marketing pentru a stimula vânzarea.
BusinessMark a organizat cea de-a patra ediție a conferinței „Romanian agribusiness conference”, eveniment care a avut loc pe 7 octombrie 2016, la Hotel Radisson Blu București.
Conferința a constituit un prilej de analiză și dezbatere a situației actuale a agriculturii românești, reunind într-un mediu dinamic factori de decizie și cei mai importanți jucători din domeniul agricol.
BusinessMark este o companie ce oferă servicii integrate de B2B, oferind clienților săi modele de dezvoltare complexe, conectandu-i în mod direct cu mediul de afaceri și creând oportunități de parteneriat strategic. Atât prin organizarea de evenimente business, cât și prin serviciile de B2B Public Relations oferite, BusinessMark ăși propune să vină în întâmpinarea partenerilor săi cu strategii de comunicare și promovare centrate pe business matchmaking și crearea de oportunități de dezvoltare.
Demoshow IPSO Agricultură
Pe 14 octombrie, în localitatea Traian (județul Neamț), utilajele John Deere, Kuhn, Manitou și Bednar FMT vor fi puse la lucru în câmp, în cadrul unei demonstrații la care își vor arăta performanțele. Evenimentul organizat de compania IPSO Agricultură începe la ora 10,00.
Pesta porcină africană bate la poarta țării! În nordul raionului Dondușeni, Republica Moldova, sunt două focare notificate la OIE. Exportul de suine vii din România, din nou în pericol?
Două focare de pestă porcină africană au fost notificate de Republica Moldova la OIE, cazurile fiind semnalate la suinele din gospodăriile populației aflate în nordul raionului Dondușeni, la mai puțin de 70 km de frontiera cu România, atrage atenția Asociația Români a Cărnii printr-un comunicat de presă, totul în condițiile în care abia ne-am recăpătat statutul de stat liber de boală.
„Este necesar ca atât fermierii, producătorii de carne de porc, precum și unitățile care manipulează vânat salbatic - în special aceia care își desfășoară activitatea în județele riverane cu Republica Moldova și Ucraina - să sporească vigilența și supravegherea efectivelor, iar orice suspiciune să fie imediat raportată serviciilor sanitare -veterinare teritoriale”, afirmă reprezentanții ARC prin documentul de presă.
Prezenţa virusului de pestă porcină în probele trimise de Republica Moldova a fost confirmată de un laborator din Spania, au anunţat oficiali ai Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) într-o conferinţă de presă, relatează joi Radio Chişinău, citat de Agerpres.
În urma acestei probări, autorităţile moldovene au instituit stare de alertă în localităţile Moşana şi Cernoleuca pentru ca experţii să poată trece la măsurile de combatere a virusului pe parcursul a 45 de zile.
„În baza deciziei Comisiei pentru Situaţii Excepţionale, s-au instituit filtre la toate intrările şi ieşirile din acele sate, utilate cu dezinfectante. Se interzice sacrificarea animalelor în scopul consumului public. Maşinile care intră în aceste localităţi vor fi verificate de către poliţişti şi vor fi dezinfectate de către specialişti”, a precizat Vsevolod Stamati în cadrul unui briefing de presă directorul adjunct al ANSA. El a afirmat că în următoarele zile vor fie efectuate verificări pe întreg teritoriul statului vecin.
Am promis europenilor că am dat gata pesta porcină
Prin votul adoptat de Statele Membre UE a fost amendată, printr-o hotărâre de implementare, Decizia Comisiei 2013/764/CE referitoare la măsurile de control în sănătatea animală, datorate evoluției pestei porcine clasice, în diferite state membre UE.
Restricțiile au fost impuse României încă din perioada de pre-aderare, iar eforturile factorilor de decizie din administrația românească au fost canalizate pentru dovedirea faptului că, în țara noastră, virusul acestei boli nu mai circulă printre suinele domestice și sălbatice. Ca urmare, porcii vii și produsele provenite de la aceștia pot circula pentru prima oară de la aderare în spațiul Uniunii Europene, în condițiile derogărilor oferite de sus-amintita decizie.
Pentru a-și recăpăta statutul de liber de boală, România a desfășurat, în fiecare an, programe de supraveghere, control și eradicare, cofinanțate de Uniunea Europeană (UE). Implementarea programelor anuale de eradicare a pestei porcine clasice, din perioada 2007-2015, a condus la o îmbunătăţire evidentă a situaţiei pestei porcine clasice în România, situație dovedită și de rapoartele misiunilor FVO din ultimii ani, în care se menţionează progresele României în implementarea respectivelor programe anuale.
Radu Roatiș Chețan afirma nu demult că țara noastră a oferit garanții celor de la Comisia Europeană (CE) privind biosecuritatea fermelor, după 70 de ani de restricții din cauza prezenței pestei pe teritoriul țării noastre.
„Acest demers pe care îl facem împreună cu reprezentanții CE (...), stipulează două lucruri: în raporturile comerciale, tu deja știi că vei livra porci la data X și ai un calendar (...). Așa cum noi am cerut pentru fiecare bovină care a intrat în România, mă refer la cazurile de Bluetongue (n.r. - boala limbii albastre) într-o anumită perioadă, să facă dovada faptului că animalul este clinic sănătos, toată lumea, pe principiul precautiv, spune că s-a ridicat restricția, doar că țara de unde vine animalul a avut 70 de ani pestă porcină; nu vorbim de o glumă. De aceea, livrările de animale, pentru a nu apărea chestiuni juridice, opozabile, s-au făcut la acest gen în care, noi, în următoarele luni, noi nu avem virus în România. Noi, prin ceea ce am făcut, am demonstrat că virusul pestei porcine clasice nu este și nu circulă în România.
„Ceea ce lucrăm noi acum, prin integrarea unui sistem de management în laboratoare (pe care îl aveam, dar am deschis noi ferestre în el), fermierii vor putea să-și facă prelevările de sânge și, electronic, vor primi în 48 de ore rezultatul analizelor, ca să nu interfereze și să nu fie probleme de procedură în livrare.
„În discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții CE, am dat garanțiile pentru ceea ce înseamnă biosecuritatea fermelor. Sunt exploatații cu înaltă biosecuritate, sunt oameni care fac acest business și mai au de investit și, rând pe rând, și ei vor încadra în această posibilitate de a face export”, a mai declarat Roatiș Chețan. „Avem certitudini. Și aceste certitudini se bazează pe următorul lucru: am spus că datele sunt științific demonstrate. Adică am împărțit România în zone, am împărțit-o în ferme, am verficat condițiile de biosecuritate, am recoltat și am făcut prelevări de sânge, conform unei statistici epidemiologice, pe indici de prevalență care au fost verificate și apoi supuse controlului CE prin echipele lor de audit și inspecție. Dorim să-i sprijim pe producători, acum, să intrăm în elementele tehnice”, a afirmat Chețan într-o conferință de presă.
Irimescu vrea interzicerea importurilor
La finele lunii septembrie, ministrul de resort, Achim Irimescu, a precizat că pentru a preveni pătrunderea în ţară a pestei porcine africane (PPA) va fi dispusă interzicerea importului de către consumatori a produselor de origine animală din Republica Moldova şi Ucraina.
„Vom dispune interzicerea importului a produselor de origine animală de către consumatori (n.r. - din Republica Moldova şi Ucraina). Am informat şi preşedintele şi premierul. În momentul în care ar intra în ţară (n.r. - pesta porcină africană), toţi porcii din zona respectivă ar trebui sacrificaţi. Ar fi pierderi incomensurabile, greu de estimat la ora actuală. Ştiu din experienţa statelor membre ale UE, Balticele şi Polonia, care au avut pierderi foarte mari”, a afirmat ministrul Agriculturii, citat de Agerpres.
Conform ministrului, PPA este o maladie extrem de periculoasă pentru care nu există vaccin, iar în momentul în care ar ajunge în ţară s-ar înregistra pagube foarte mari.
Irimescu a punctat faptul că măsurile de prevenţie vizează, în primul rând, oprirea pătrunderii în ţară a produselor animale din cele două ţări, precum şi controlul asupra migraţiei porcilor mistreţi în zona de frontieră cu cele două state.
Potrivit comunicatului ARC, apariția unor cazuri de pestă porcină africană ar conduce la un dezastru economic pentru crescătorii, producătorii și procesatorii de carne de porc, motiv pentru care autoritățile statului trebuie să întreprindă toate demersurile incluzând întărirea controalelor la frontieră pentru a evita introducerea virusului în România.
Citeşte mai mult ...
Thompson (Ambasada SUA): Tehnicile inovatoare în agricultură, modalitatea de a răspunde schimbărilor climatice și evoluțiilor pieței
Aplicarea de tehnici inovatoare în agricultură poate fi una dintre cele mai eficiente modalităţi de a răspunde la fenomenele generate de schimbările climatice şi de evoluţiile pieţei, a spus Dean Thompson, însărcinatul cu afaceri al SUA ad-interim la București, cu ocazia simpozionului „20 de ani de învăţământ universitar în Biotehnologie”, desfăşurat în Aula Magna „Petre S. Aurelian”.
Cu această ocazie, el a vorbit și de experiența nord-americană a investițiilor sectorului privat în cercetarea din domeniul agricol. În SUA, nu mai puțin de 11 miliarde de euro au fost pompați în 2010 în inovație, mai exact în sectoarele îmbunătăţirii recoltelor şi geneticii animale, biotehnologia devenind astfel una dintre cele mai cercetate componente ale gamei de inputuri agricole
„Inovaţia în domeniul biotehnologiei în SUA a contribuit în mod esenţial la dezvoltarea sectorului agricol şi a sporit comerţul internaţional”, se arată în discursul lui Thompson. „În Statele Unite, inovaţia este rezultatul colaborării dintre industrie, mediul academic şi instituţiile statului. Acestea colaborează pentru a furniza soluţii la probleme complexe.
„Odată cu sporirea nivelului de inovaţie, fondurile dedicate cercetării în domeniul agricol au crescut rapid în Statele Unite şi în întreaga lume. Nivelul global al investiţiilor sectorului privat în cercetare în domeniul agricol a crescut de la 5,6 miliarde de dolari în 1994, la 11 miliarde de dolari în 2010. Jumătate din activităţile private de cercetare şi dezvoltare în agricultură se desfăşoară în Statele Unite. Cea mai mare parte a banilor se investeşte în sectoarele îmbunătăţirii recoltelor şi geneticii animale, biotehnologia devenind astfel una dintre cele mai cercetate componente ale gamei de inputuri agricole.
„Deschiderea către inovaţie este importantă, oferindu-le producătorilor posibilitatea de a selecta practicile şi tehnologiile agricole care să le ofere cele mai multe beneficii, atât din punct economic, cât şi agronomic”, a mărturisit însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasadei SUA la București.
Oficialul nord-american a mai precizat că biotehnologia reduce impactul agriculturii asupra mediului înconjurător și susține utilizarea resurselor disponibile într-un mod mai eficient.
„Biotehnologia îndeplineşte un rol cheie în găsirea de soluţii la multe dintre constrângerile cu care ne-am confruntat de-a lungul timpului, inclusiv siguranţa alimentară. Prin intermediul biotehnologiei, am dezvoltat instrumentele necesare pentru a combate dăunătorii şi buruienile, pentru a utiliza resursele disponibile într-un mod mai eficient, pentru a creşte producţia şi valoarea nutriţională şi pentru a reduce impactul agriculturii asupra mediului înconjurător. Dat fiind faptul că schimbările climatice şi evoluţiile pieţei au un impact asupra tuturor persoanelor de pe planetă, aplicarea de tehnici inovatoare în agricultură poate fi una dintre cele mai eficiente modalităţi de a răspunde la aceste schimbări”, a mai afirmat Thompson.
Irimescu, fanul organismelor modificate genetic: „Cred că biotehnologiile reprezintă o soluţie”
Prezent și el la simpozion, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a afirmat că bolile şi dăunătorii care afectează culturile agricole devin tot mai rezistenţi la produsele chimice clasice, fapt pentru care consideră organismele modificate genetic o soluție.
„În condiţiile în care bolile şi dăunătorii devin tot mai rezistenţi la produsele chimice clasice, cred că biotehnologiile reprezintă o soluţie şi ştim foarte bine că în lume 30% din profitul din agricultură se obţine din cultivarea plantelor rezultate în urma biotehnologiilor (...)”, a afirmat ministrul Achim Irimescu.
În plus, oficialul guvernului tehnocrat condus de Dacian Julien Cioloș şi-a exprimat dorinţa ca viitorii absolvenţi ai Facultății de Biotehnologii din cadrul USAMV București să contribuie la creşterea bunăstării fermierilor români, dar în primul rând la sănătatea consumatorilor din România şi nu numai, rămânând să profeseze în ţara noastră.
USAMV: Număr constant de studenți - 28.000
Universitățile de științe agronomice și medicină veterinară din România: cea de la București, de la Cluj, Iași și Timișoara au înregistrat un număr constant de 28.000 de studenți în fiecare din ultimii șapte-opt ani, în timp ce, la nivel de țară, general vorbind, cifra s-a înjumătățit în tot acest interval, declara marți, 13 septembrie 2016, rectorul USAMV București, dr. Sorin Mihai Câmpeanu.
„În ultimii șapte-opt ani am înregistrat la nivel național o scădere dramatică a numărului de studenți, de la peste un milion, la aproape 500.000. În tot acest timp, cele patru universități de științe agronomice și medicină veterinară din România, la București, Cluj, Iași și Timișoara, au înregistrat un număr constant de 28.000 de studenți; nu a fost niciun fel de scădere. Noi avem în această universitate 14.500 de studenți; am avut 14.000, numărul a mai scăzut, a mai crescut dar, per total, învățământul agronomic a gravitat în jurul cifrei de 28.000 de studenți”, a afirmat Câmpeanu în deschiderea conferinței „Agricultura în 2016 – vector de creștere economică”.
Mai mult, el a adăugat că, la nivel de țară, totalul programelor de studii în domeniul agricol și cele conexe acoperă un total de aproximativ 50.000 de locuri în învățământul superior, din care circa 28.000 aparțin celor patru mari universități de profil din țară.
„Un lucru interesant, zic eu, este faptul că, în total, în programele de studii în domeniul agricol și cele conexe avem în România 50.000 de studenți. Dacă 28.000 sunt în USAMV-uri, înseamnă că 22.000 sunt în alte universități, gen Politehnică etc. Asta probează la modul cel mai clar interesul societății românești pentru dezvoltarea unei profesii în agricultură”, a mai punctat fostul ministru al educației.
Potrivit celei mai recente ediții a raportului rectorului USAMV București (cea din 2014), în anul universitar 2014/2015, pentru programele de studii de licenţă, învăţământ cu frecvenţă, USAMV B a asigurat o capacitate de şcolarizare totală de 2605 locuri în anul I, comparativ cu anul universitar 2013/2014 când aceasta a fost de 2575 locuri. Cifra de şcolarizare în anul universitar 2014/2015 a înregistrat o creştere de cca. 3,7 % faţă de anul universitar 2013/2014 la locurile finanţate de la buget.
Marţi, 4 octombrie 2016, ministrul Achim Irimescu a participat la inaugurarea noii clădiri a Facultăţii de Biotehnologii din cadrul USAMV Bucureşti, eveniment organizat cu prilejul aniversării a 20 de ani de existenţă a acestei facultăţi. Alături de gazda evenimentului, prof. dr. Sorin-Mihai Câmpeanu, rectorul USAMV Bucureşti, s-au mai aflat profesor doctor Mircea Dumitru, ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, E.S. Dean Thomson, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti, E.S. Francois Saint Paul, Ambasadorul Franţei, reprezentanţi ai Ambasadei Germaniei etc.
Cererea pentru tehnologii inovatoare continuă să fie ridicată
În ultimii zece ani, vânzările Diviziei BASF pentru Protecţia Plantelor au crescut cu 75%, iar în perioada 2015-2025, vânzările de vârf ale liniei de produse inovatoare vor atinge trei miliarde de euro, anunță reprezentanții companiei germane. Aceștia susțin că soluțiile centrate pe client sprijină succesul continuu în afaceri. Divizia BASF pentru Protecţia Plantelor oferă soluții inovatoare pentru agricultură, gazon și plante ornamentale, combaterea dăunătorilor și sănătate publică.
La începutul lui septembrie a.c., BASF a susținut o conferință de presă la sediul său din Ludwigshafen – Germania, eveniment în cadrul căruia compania a scos în evidență cele mai recente inovații ale sale pentru agricultori și strategia sa de dezvoltare viitoare, discutând, de asemenea, despre transformările și provocările actuale din agricultură. „Suntem în măsură să oferim clienților noștri soluții pentru respectarea cerințelor lor specifice, a declarat Markus Heldt - președintele Diviziei BASF pentru Protecţia Plantelor. Portofoliul nostru, produsele în curs de dezvoltare, capacitatea de a ne mișca rapid și de a înțelege nevoile agricultorilor ne asigură o poziție competitivă solidă. Piața agrochimică evoluează și noi urmărim în mod activ oportunitățile care decurg din eforturile de fuziune în curs de desfășurare, pentru a extinde zona noastră de acţiune și oferta competitivă.”
În ciuda volatilității macroeconomice actuale, piața agricolă rămâne extrem de atractivă. Tendințele globale care impun creșterea producției de hrană și a calității produselor alimentare rămân neschimbate. „Sarcina agricultorilor de a hrăni o populație în creștere, mai bogată și mai exigentă nu va deveni mai ușoară – cererea pentru tehnologii inovatoare, precum cele dezvoltate de noi, va continua să fie ridicată”, a afirmat Markus Heldt. Pentru a ajuta agricultorii și a crește pe această piață, BASF va continua să investească masiv în cercetare și dezvoltare, să consolideze linia sa de produse noi inovatoare și să se angajeze în parteneriate pentru a accelera dezvoltarea de noi tehnologii. „Vom extinde zona noastră de acţiune globală, asigurând în același timp profitabilitatea afacerii noastre și succesul pe termen lung. Noi considerăm că orientarea spre client și agilitatea, nu doar extinderea, sunt factori esențiali pentru creșterea viitoare a afacerii, dat fiind că cerințele agricultorilor se schimbă rapid”, a conchis șeful Diviziei BASF pentru Protecția Plantelor.
O nouă substanță activă cu efect fungicid, din sezonul 2018/2019
Linia actuală de produse noi inovatoare pentru protecția culturilor a BASF are noi candidați. Compania estimează că vânzările de vârf aferente produselor pentru protecția culturilor lansate între anii 2015 și 2025 vor totaliza trei miliarde de euro. Un exemplu este noua substanță activă cu efect fungicid a companiei, destinată culturilor de câmp, o inovație de care este nevoie urgentă și care să joace un rol vital în gestionarea bolilor și a rezistenței, începând din sezonul 2018/2019 și în anii următori. În prezent, în curs de înregistrare de către autoritățile europene, acest compus a demonstrat o performanță biologică remarcabilă împotriva unei game de agenți patogeni, precum și un profil favorabil în ceea ce privește reglementarea. „Activitatea noastră de protecție a culturilor a avut foarte mare succes în ultimii ani și a adus o contribuție importantă la veniturile BASF. În decursul ultimului deceniu, vânzările diviziei au crescut de la 3,3 miliarde de euro la 5,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 75%. Această performanță remarcabilă demonstrează că noi ne onorăm promisiunile”, a spus dr. Harald Schwager, membru al Consiliului Director al BASF SE. Creșterea vânzărilor a fost echilibrată între regiunile geografice și indicatorii de produs. Marja medie a profitului diviziei, realizat înaintea calculării dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA), de 25% în aceeași perioadă, a fost un indicator de performanță de top în industria agrochimică. „Aceasta confirmă importanța diviziei pentru Protecția Plantelor și contribuțiile acesteia în cadrul Grupului BASF”, a adăugat Harald Schwager.
Compania se străduiește în permanență să completeze ofertele sale tradiționale de protecție a culturilor, pentru a furniza agricultorilor tehnologii noi. MaglisTM, de exemplu, este realizarea cea mai semnificativă a BASF în domeniul agriculturii digitale. Lansate la începutul anului 2016, instrumentele din această platformă digitală oferă noi cunoștințe fundamentale și informații precise pentru sprijinirea fermierilor în gestionarea operațiunilor lor. MaglisTM ajută fermierii să colecteze, să interpreteze și să monitorizeze o serie de date referitoare la culturi, acțiuni ce vor avea ca rezultat o mai bună luare a deciziilor cu privire la modul de cultivare și de comercializare a culturilor.
Piață agricolă volatilă și mediu de afaceri dificil, BASF rămâne aproape de fermieri
Dezvoltarea unor soluții derivate din combinarea expertizei chimice și biologice reprezintă un alt obiectiv important al strategiei de creștere a BASF. Compania este una dintre puținele care pot oferi, de exemplu, un produs de tratare a semințelor cu un amestec format atât din compuși chimici, cât și biologici. Investiția în soluții biologice, care constau din organisme care apar în mod natural, sau extracte din plante, va oferi o serie de beneficii pentru agricultori, inclusiv disponibilitatea unor moduri de acțiune suplimentare, care pot conduce la o gestionare mai bună a rezistenței. Recenta deschidere a unui nou centru de cercetare și dezvoltare pentru preparate biologice și soluții de însămânțare la sediul central al diviziei din Limburgerhof va accelera în continuare dezvoltarea de noi produse în aceste zone.
Pentru restul anului 2016, BASF se așteaptă ca piața agricolă să rămână volatilă și mediul de afaceri să fie dificil. Pe baza evoluțiilor actuale, obiectivul financiar pentru divizia de Protecție a Plantelor în 2016 este să depună eforturi pentru a obţine același nivel de rentabilitate pe care l-a atins în 2015. „Personalul nostru din sectorul de vânzări va fi aproape de clienții noștri. Ne vom intensifica eforturile în domeniul vânzărilor, susținute de lansarea de noi produse și preparate. Schimbările conduc la noi oportunități de creștere a afacerilor și diferențiere. Putem privi înapoi cu mândrie la moștenirea de 100 de ani a BASF, cu realizări în furnizarea pe piață a unor soluții inovatoare pentru agricultori. Și mai important este să privim înainte și să fim parte a unei echipe de top în domeniu, care contribuie la modelarea și îmbunătățirea viitorului agriculturii moderne”, a concluzionat dr. Harald Schwager.
Monika Puiu – NHR Agropartners – despre Agromalim 2016: „Încercăm în fiecare an să facem ceva mai bun, mai frumos, mai nou”. De noutăți au mai vorbit și reprezentanții Romovis și Romvac
În condițiile în care, an de an, vizitatorii Agromalim se așteaptă la noutăți din partea expozanților, lucruri „mai bune și mai frumoase”, și în 2016, NHR Agropartners a venit cu un element de noutate, și anume promovarea utilajelor daneze DALBO, a spus Monika Puiu, managing director, NHR Agropartners.
Pe lângă asta, cei care au călcat pragul târgului, au putut vedea gama nouă a Deutz Fahr, utilaje care vor fi comercializate și în 2017, a adăugat ea. În plus, șefa NHR Agropartners recomandă achiziția de utilaje noi în detrimentul celor la mâna a II-a, provenite din Occident și de care fermierii de acolo nu mai au nevoie.
„Noi am venit la Agromalim 2016 cu gama nouă Deutz Fahr ce va fi și anul viitor, ce avem deja pe stoc. Mai avem nou un utilaj din Danemarca pe care îl promovăm în România din anul acesta: DALBO. Fiecare furnizor încearcă în fiecare an să facă ceva mai bun, mai frumos, mai nou; așa încercăm și noi”, a spus Puiu în deschiderea târgului arădean. „Eu zic că nu mai merită să fie achiziționat un utilaj de mâna a II-a dacă dezvoltarea fermei necesită un utilaj nou, cu finanțare pe mai mulți ani (maximum șapte) și al cărui avans este mic; dobânzi avantajoase. Vorbim de o investiție în utilaje noi, mai performante, cu garanție. Eu sper că nu se termină, dar se reduce achiziția de utilaje la mâna a II-a din Occident de care fermierii de acolo nu mai au nevoie. Ideea conform căreia vor face treabă bună și aici, eu nu cred în ea. Ce nu mai este bun pentru ei, nici pentru noi nu mai este bun”.
Monika Puiu a mai afirmat că, în vestul țării, cantitatea de apă în sol a fost mai mare, drept pentru care fermierii de acolo au avut un apetit mai mare pentru investiții. Chiar și așa, campania de extindere a NHR Agropartners este atât către vestul României, dar și către sud și est.
„Ce observ aici – a plouat destul de bine, fermierii stau mult mai bine decât în sud sau în est, pofta de investiții este mai mare, iar noi ne extindem în ambele direcții. În ceea ce privește fermierii mari mereu am fost orientați, dar în zonă sunt și fermieri mai mici pentru care avem oferte bune și de finanțare și care au început să investească în utilaje noi”, a punctat oficialul NHR. „I-am căutat activ pe foștii clienți Deutz Fahr, care n-au prioritizat înainte sistemul de post-vânzare. Noi vrem să avem grijă de ei. Avem piese pe stoc, avem oameni în service. I-am vizitat nu demult pe fermierii cu care am lucrat înainte și nu doar personal. Pentru fermieri contează service-ul. În ultima vreme am vizitat producători agricoli și de nivel mic, și de nivel mare, care au cumpărat Deutz Fahr înainte, să văd cum s-au descurcat, ce probleme eu și dacă sunt mulțumiți”.
Nicolae Cioranu, Romovis: „Spațiu de expunere dublu față de cel de anul trecut”
Prezent și el la eveniment, președintele Romovis, Nicolae Cioranu, a spus despre organizatorii Agromalim că au fost mult mai generoși cu spațiile alocate crescătorilor de animale. El a precizat că acesta s-a dublat față de ediția din 2015 a târgului.
„Anul acesta am avut un spațiu de expunere aproape dublu față de cel de anul trecut. Chiar dacă situația din teritoriu este cu semn de întrebare, iar aici mă refer la prețurile din piață și la fenomenele de secetă de care se lovesc fermierii în țara noastră, pe noi, aici, în zonă, ne-a ferit Dumnezeu anul acesta. Mai bine de așa nu se putea. Camera de Comerț din Arad are o slăbiciune aparte pentru agricultori și face eforturi din an ce trec tot mai mari.
În marea loc majoritate, animalele care au fost expuse aparțin crescătorilor din județ care fac Controlul Oficial al Producțiilor (COP). L-am avut invitat și pe Pau Ioan din Caraș Severin, cu rasa Țurcană din varietatea Rațcă și, bineînțeles, am avut și rase din import, cum sunt cele de lapte – Lacaune, de carne – Cap Negru German și Țurcana de care greu ne despărțim, cu toate că situația ne forțează aproape”, a conchis crescătorul de ovine.
Noutate Romvac 2016 – Prodigest – biostimulator pentru iepuri, porumbei și păsări de curte
Pe lângă șamponul pentru cabaline, Romvac a venit anul acesta la Agromalim cu o altă noutate, și anume biostimulatorul Prodigest.
„Anul acesta avem gama noastră pentru animalele de fermă pentru păsări, pentru cabaline. Avem ca și noutate produsul Prodigest care este un biostimulator pentru iepuri, pentru porumbei, pentru păsările de curte și avem și șamponul pentru cabaline, o nouate anul acesta, atât pentru pelaj închis, cât și pentru pelaj deschis”, a precizat dr. Gabriela Băncilă, reprezentant Romvac. „În plus, suntem prezenți aici cu vaccinurile noastre – Pestiholvac Forte, dar și cu Avipestisota care se folosește la pui micuți, în special în perioada de primăvară. Acum, recomandăm Pestiholvac Forte la păsări și Agalaxin Forte pentru ovine-caprine”.
Agromalim 2016: „O expoziție de animale mai bogată față de edițiile precendente atât ca și număr de animale expuse, cât și ca și specii și rase”
Directorul de program Agromalim - Expo Arad Internaţional, Cimi Enache, a declarat pentru Revista Fermierului că ediția din 2016 a Agromalim s-a bucurat de o multitudine de noutăți atât din punct de vedere organizațional și ca spații de expunere, dar și în ceea ce privește noutățile prezentate de participanți.
În ceea ce privește sectorul zoootehnic, Agromalim 2016 s-a bucurat, ca de obicei, de sprijinul ANZ și OJZ Arad. Cele două entități, alături de organizațiile de crescători, au realizat o expoziție cu un număr mult mai mare de animale față de anii anteriori, dar și din punct de vedere al speciilor și raselor.
Mai mult, suprafața expozițională a crescut. În 2016, Agromalim a beneficiat de 30.000 de metri pătrați pe care au fost expuse mașini și utilaje agricole, iar suprafața destinată expunerii animalelor s-a dublat.
„I-am avut și în acest an alături de noi pe cei de la ANZ și OJZ Arad care, împreună cu asociațiile de crescători, au fost cei care ne-au sprijinit să organizăm o expoziție de animale mai bogată față de edițiile precendente atât ca și număr de animale expuse, cât și ca și specii și rase pe care le-au prezentat crescătorii”, a afirmat Cimi Enache. „Anul acesta, suprafața expozițională a crescut, mai ales pe partea de spații exterioare, zona în care au fost expuse tractoare, mașini și utilaje agricole; o creștere importantă. Încă de anul trecut a fost deschisă o nouă zonă de expunere, dar în 2016 aceasta a crescut. Am avut circa 30.000 mp pe care au fost expuse mașini și utilaje agricole, în zona complexului expozițional. De asemenea, au mai fost disponibile cele două pavilioane pentru expunerea în interior. Expoziția de animale a crescut și ea. Am avut o suprafață dublă față de ediția precedentă. Am reușit să batem recordul de anul trecut și să avem un târg mai mare și mai interesant”.
În plus, a mai adăugat Enache, Agromalim 2016 a avut pregătite câteva standuri în care au fost expuși roboți care pot lucra în agricultură, cât și partea de GPS și de agricultură de precizie pentru partea de prelucrare a solului și recoltare. Nu a lipsit de la Agromalim nici zona de drone. Acestea au început deja să fie căutate și de către fermieri, fiindcă pot să-și aducă aportul la o mai bună supraveghere a culturilor și activității pe care o desfășoară.
Cioranu, Romovis: Astăzi, românii ar putea să mănânce carne în loc de cartofi. În Hațeg, mielul s-a vândut chiar și cu trei lei kilogramul
Prețul unui kilogram de carne de miel în viu a ajuns să coste chiar și trei lei la un târg specializat din Hațeg, în condițiile în care pe aceeași cantitate de cartofi se plătește doar cu un leu mai puțin, a afirmat Nicolae Cioranu, președintele Federației Crescătorilor de Ovine Romovis în debutul târgului Agromalim care a avut loc la Arad în perioada 8-11 septembrie 2016.
După părerea crescătorului arădean de ovine, pe farfuria unui consumator, carnea ar trebui să fie garnitura, nu cartoful, în condițiile în care prețurile au scăzut într-atât de mult.
„Nu pot să nu afirm că românii, astăzi, ar putea să mănânce carne în loc de cartofi. Dacă un kilogram de cartofi a ajuns să coste doi lei, carnea de miel, într-un vestit târg de la Hațeg, în data de 5 septembrie 2016, s-a vândut cu patru lei kilogramul. Astăzi (n.r. - 8 septembrie 2016), mi-a ajuns la urechi că s-a vândut kilogramul de miel chiar și cu trei lei. Dacă (...) prețul reformei de ovine se vinde undeva la 2,5-3 lei, mă refer în viu, dacă bovina se vinde la 3-3,5 lei, atunci nu înțeleg; cartoful ar trebui să fie nu garnitură, ci inversul pe farfurie. Câți cartofi punem pe farfurie, atâta carne. Păcat”, a declarat cu amărăciune în glas fermierul.
Totodată, el a încercat să tragă un semnal de alarmă în ceea ce privește dispariția constantă din cauza costurilor prea mari a efectivelor de ovine din vecinătarea Aradului. În ultimele trei săptămâni, spune Cioranu, pe fondul lipsei banilor, trei turme de oi au fost vândute în doar trei săptămâni.
„Noi, fermierii, nu înțelegem ce se întâmplă, că pe toată lumea o auzi că este criză alimentară, când în România suntem la pământ. Nici nu mai rezistăm! Deja, mi-a ajuns la ureche și vă dau un exemplu: într-un sat vecin cu Aradul, trei turme de oi au dispărut. Le-au vândut oamenii, s-au lipsit de ele. Motivele: piața, angajații, (...) pășunea pe care fermierul în România o are de la un an pe altul, nu poate face investiții pe ea, astfel încât chiar dacă nu mai găsește personal cu cine să lucreze, hibridează o rasă Țurcană sau Țigaie cu niște masculi de carne, nu mai mulg, iar atunci produșii pot sta îngrădiți pe o pășune de care pot beneficia cel puțin 10 ani. Toate acestea se cumulează, iar efectul este dispariția a trei turme de oi într-o singură comună, recent, de trei săptămâni”, a precizat șeful Romovis.
Însă, poate cel mai delicat subiect pe care Nicolae Cioranu l-a supus atenției presei a fost cel al Legii Vânătorii. El spune că de la suspendarea unor articole ale actului normativ în 24 aprilie a.c. nu s-a mai întâmplat nimic. Voalat, dar direct, el atrage atenția că sunt posibile alte proteste dacă nu se va schimba nimic.
„Am bătut drumuri și cum suntem noi obișnuiți să le batem mai mult degeaba, dar s-ar putea să ni se umple paharul din nou. Avem semnale că, deja, vânătorii aplică legea. Bineînțeles că legea este aceeași ca și înainte de mitingul nostru din decembrie 2015; a expirat acea suspendare în 24 aprilie 2016. Noi am avut cinci întâlniri, trei sigur la Comisia de Agricultură din Camera Deputaților; discuții, discuții și iar discuții. De concretizat, nu s-a concretizat nimic. Să sperăm însă că se va rezolva problema. Nu iese un om în stradă că vine cu patru lei kilogramul de miel, nu iese un om în stradă pentru o subvenție, dar când este vorba că nu are câinele pe care îl crește, aproape, să vină careva să-i tragă un glonț în cap sau să i se aplice o amendă pentru care se lucrează un an de zile și nu se știe dacă poate fi plătită... ”, avertizează Cioranu.
„Nu înțelegem de ce se ține așa, morțiș, de numărul de câini. Am spus-o dintotdeauna: nimeni nu crește un câine în plus. Să crești un câine în plus, mai bine crești un porc, în gândirea oierului din România. Din copilăria mea, de la munte, îmi aduc aminte că era nevoie de câini aprigi, mai mulți, pentru că nu puteau face față ursului noaptea, iar ziua lupilor. Asta era lozinca din bătrâni: «Pe un câine cheltui exact cât ai crește un porc, dar îl crești de nevoie». Dacă lucrurile au stat așezate sute de ani, nu înțelegem ce deranjează așa de tare acum, în ultimii trei ani.
„De când ne știm, de când mai facem transhumanță așa, în cazuri rare, așa, fulger, cu TIR-ul, din Banat, din Câmpia de Vest până la munte sau din Bărăgan până la munte, dar și mai de demult, bătrânii noștri și când noi eram copii, chiar dacă la munte aveam cinci câini, unde aveam nevoie, nu-și permitea tata sau bunicul să-i ia în transhumanță pe toți. Lua câte doi câini care îl apărau pe el și turma de «hoții cu două picioare», de animalele sălbatice, iar pe ceilalți trei sau patru câini îi ținea acasă, în satul nostru de munte, iar primăvara era sigur că-i are.
„E clar, la câini și la calul de povară s-a ținut de când ne știm noi, de sute de ani. Nu filozofăm cu nimic. Vorbim de oieritul nostru tradițional care nu cred că vreodată își va putea cineva bate joc de el. Chiar dacă noi suntem pe zi ce trece tot mai puțini, asta pot s-o dau scrisă că astăzi dacă suntem 1.000 de crescători, mâine nu suntem 1.001, ci 999. Nu vom putea să renunțăm însă la tradiția pe care am moștenit-o de sute de ani”, a conchis Cioranu.
Agromalim 2016: „O expoziție de animale mai bogată față de edițiile precendente atât ca și număr de animale expuse, cât și ca și specii și rase”
Cimi Enache, directorul de program Agromalim - Expo Arad Internaţional, a precizat că ediția din 2016 a Agromalim s-a bucurat de o multitudine de noutăți atât din punct de vedere organizațional și ca spații de expunere, dar și în ceea ce privește noutățile prezentate de participanți.
La capitolul zoootehnie, Agromalim 2016 s-a bucurat, ca de obicei, de sprijinul ANZ și OJZ Arad. Cele două entități, alături de organizațiile de crescători, au realizat o expoziție cu un număr mult mai mare de animale față de anii anteriori, dar și din punct de vedere al speciilor și raselor.
În plus, suprafața expozițională a crescut. În 2016, Agromalim a beneficiat de 30.000 de metri pătrați pe care au fost expuse mașini și utilaje agricole, iar suprafața destinată expunerii animalelor s-a dublat.
„I-am avut și în acest an alături de noi pe cei de la ANZ și OJZ Arad care, împreună cu asociațiile de crescători, au fost cei care ne-au sprijinit să organizăm o expoziție de animale mai bogată față de edițiile precendente atât ca și număr de animale expuse, cât și ca și specii și rase pe care le-au prezentat crescătorii”, a afirmat Cimi Enache. „Anul acesta, suprafața expozițională a crescut, mai ales pe partea de spații exterioare, zona în care au fost expuse tractoare, mașini și utilaje agricole; o creștere importantă. Încă de anul trecut a fost deschisă o nouă zonă de expunere, dar în 2016 aceasta a crescut. Am avut circa 30.000 mp pe care au fost expuse mașini și utilaje agricole, în zona complexului expozițional. De asemenea, au mai fost disponibile cele două pavilioane pentru expunerea în interior. Expoziția de animale a crescut și ea. Am avut o suprafață dublă față de ediția precedentă. Am reușit să batem recordul de anul trecut și să avem un târg mai mare și mai interesant”.
În plus, a mai adăugat Enache, Agromalim 2016 a avut pregătite câteva standuri în care au fost expuși roboți care pot lucra în agricultură, cât și partea de GPS și de agricultură de precizie pentru partea de prelucrare a solului și recoltare. Nu a lipsit de la Agromalim nici zona de drone. Acestea au început deja să fie căutate și de către fermieri, fiindcă pot să-și aducă aportul la o mai bună supraveghere a culturilor și activității pe care o desfășoară.
Publicitate
Revista
