Curtea de Conturi Europeană va desfășura un audit cu privire la măsurile legate de bunăstarea animalelor
Curtea de Conturi Europeană urmează să examineze dacă statele membre și Comisia Europeană au contribuit în mod eficace până în prezent la atingerea obiectivelor UE în materie de bunăstare a animalelor.
Este pentru prima dată când un audit al Curții este consacrat acestui subiect. Obiectivul auditului va fi de a evalua acțiunile care au fost întreprinse pentru a se asigura conformitatea cu legislația privind bunăstarea animalelor și pentru a se îmbunătăți coordonarea între activitățile din acest domeniu și politica agricolă comună.
Auditul se va limita la animalele de fermă, incluzând aici și păsările, acestea făcând obiectul celei mai mari părți din legislația UE în materie. În UE, există aproximativ 4,5 miliarde de pui, de găini ouătoare și de curcani și circa 330 de milioane de vite, porcine, caprine și ovine. Pe lângă condițiile de viață ale animalelor în cadrul exploatațiilor agricole, auditul va fi pe aspectele legate de transportul și pe sacrificarea acestora.
Pentru perioada 2014-2020, fondurile alocate de UE în cadrul dezvoltării rurale în vederea efectuării de „plăți pentru bunăstarea animalelor” se ridică la aproximativ 1,5 miliarde de euro. Măsurile sunt menite să încurajeze ameliorarea nivelului de bunăstare dincolo de cadrul minim al cerințelor naționale și ale UE.
„Cetățenii UE manifestă o preocupare din ce în ce mai mare pentru bunăstarea animalelor, Uniunea Europeană având unele dintre cele mai înalte standarde de reglementare în materie din lume. Acest audit al Curții va reprezenta o oportunitate de a se verifica dacă standardele respective sunt efectiv puse în aplicare”, a declarat domnul Janusz Wojciechowski, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de audit.
Auditorii Curții vor efectua vizite în următoarele cinci state membre: România, Polonia, Franța, Italia și Germania. Se estimează că raportul rezultat în urma auditului va fi publicat spre sfârșitul anului 2018.
Data la care este anunțat acest audit, și anume 4 octombrie, coincide cu Ziua internațională a animalelor, al cărei obiectiv este să sporească gradul de conștientizare cu privire la situația animalelor, astfel încât standardele privind bunăstarea lor să fie ameliorate peste tot în lume.
Asigurarea punerii în aplicare a legislației privind bunăstarea animalelor constituie o responsabilitate pe care Comisia Europeană o partajează cu statele membre. În februarie 2012, Comisia a adoptat o strategie pentru perioada 2012-2015, care vizează asigurarea aplicării consecvente și a respectării standardelor existente în materie de bunăstare a animalelor, includerea aspectelor legate de bunăstarea animalelor în acțiunile internaționale, buna informare a consumatorilor și valorificarea la maximum a potențialului de coordonare cu politica agricolă comună.
Advertorial Agriaffaires.ro: Noile prese de balotat John Deere, dotate cu camere variabile
Producătorul John Deere și-a lansat noua sa gamă de prese de baloți rotunzi, pentru a înlocui modelele 800 și 900.
Noile variante V451G, V451M/V461M și V451R/V461R/C451R/C461R sunt dotate cu camere variabile de formare a baloţilor și concepute pentru a putea fi utilizate în condiții climatice diferite, atât la recoltă în condiții uscate cât și umede. Noile balotiere oferă astfel polivalență, eficacitate și ușurință în folosire.
Primul utilaj al gamei este modelul V 451 G destinat culturilor uscate. Această presă produce baloți cu diametrii între 0,60 si 1,65 m și este dotat cu un pick-up de 2,2 m lățime cu bandă galvanizată și cu sistem de alimentare dotat cu rotor RotoFlow HC. Datorită pick-up-ului și strângătorului cu diametru mare, utilajul execută baloți de înaltă calitate.
Modele V451 M și V 461 M sunt considerate cele mai importante al gamei fiindcă pot fi folosite la toate culturile. Ele se remarcă prin ușurință la folosire și viteză de lucru mare. Noile V451 M și V 461 M formează baloți cu diametrii care ating 1,65 și respectiv 1,85 de metrii. În comparație cu versiunea G, modelele M sunt echipate cu sisteme de alimentare RotoFlow HC Premium și cu sistem de protecție împotriva supraîncărcării. Opțional, pot fi dotate cu cinci rânduri la pick-up. Pe parcursul recoltei, operatorul poate să elimine din cabină obstacolele care se află pe terenul de recoltat. Variantele «Multi-Crop» V451M/V461M sunt ideale pentru folosire zilnică în cazul unei activități foarte intense.
Modelele V451R/V461R au capacități înalte, au fost dezvoltate pentru a satisface cerințele fermierilor care au exploatații mari și nevoie de utilaje performante. Aceste prese sunt dotate cu sistem de ejectare rapidă FRS cu care sunt echipate și presele seriei 900 începând din 2012. Datorită acestui sistem revoluționar, asociat cu sistem de alimentare cu capacitate înaltă, balotiera este capabilă să producă 120 de baloți pe oră. În conformitate cu standardul Isobus, cele două variante R beneficiază de sistem Tractor Baler Automation care permite presei să preia controlul asupra tractorului, de exemplu pentru a frâna în momentul declanșării legării baloților. Ca opțiune, sunt propuse două dispozitive de tăiere, dotate între 13 și 25 de cuțite. Aceste două prese sunt fabricate și în versiunile combinate C451R/C461R care sunt echipate cu mașină de înfoliat baloți.
Lansarea noilor prese de balotat cu camere variabile este rezultatul unei perioade de doi ani consacrată reînnoirii întregii game de prese John Deere. Cu noua sa gamă de balotiere, producătorul american propune utilajele cele mai adaptate diferitelor culturi și tipuri de exploatații agricole. Astfel, pune accent pe inovație și în același timp rămâne fidel valorilor sale fundamentale de integritate, calitate și angajament pe care le reprezintă de 180 de ani. Producătorul are 60 de ani de prezență pe piața europeană, fiind extrem de apreciat și de către fermierii români.
Publicat de către www.agriaffaires.ro
„Campionul” lui Gheorghe Lămureanu – soiul de grâu PG102 – a generat un randament mediu de aproape 10.000 kg/ha! El va renunța la rapiță în sezoanele următoare
Într-un interviu acordat Revistei Fermierului, producătorul agricol constănțean Gheorghe Lămureanu a mărturisit că decizia sa de a cultiva un soi de grâu dezvoltat de compania Semințe Fundulea – PG102 – a fost una inspirată, în condițiile în care acesta i-a oferit o productivitate-record în acest sezon, una de 9.980 kilograme la hectar.
Asta, în condițiile în care, în sezonul 2015-2016, fermierul constănțean a folosit pe 400 ha soiul Apache de la Limagrain, unul care i-a oferit atunci o producție de peste șapte tone la hectar. Pentru anul în curs, și la acest soi străin Lămureanu recunoaște că a obținut productivități mari în condiții de agromediu aproape perfecte.
Pe fondul unui an relativ slab din punctul de vedere al randamentelor obținute la floarea-soarelui, condițiile meteo din sudul țării fiind potrivnice acestei culturi (culcări din cauza furtunilor, calatidiu mic, uscat și tijă verde), Lămureanu se poate lăuda totuși cu o medie de circa 4.500 kg. de sămânță la hectar.
Și porumbul este motiv de laudă pentru fermierul constănțean, 12 tone la hectar fiind o medie de invidiat în 2016, limită peste care el estimează că va sări în această toamnă, și în acest caz cultura fiind ajutată de irigații.
În contrapartidă, Lămureanu urmează să renunțe treptat la rapiță, ca urmare a schimbărilor climatice din arealul în care acesta activează.
Conform celor mai recente rapoarte furnizate de USDA, suprafețele cultivate cu grâu și porumb, la nivel mondial, vor scădea în sezonul următor cu 0,71%, respectiv 0,5%.
Pentru Uniunea Europeană se estimează o scădere a suprafețelor cultivate cu grâu cu 2,52%, în vreme ce porumbul rămâne relativ constant, iar suprafețele cultivate cu rapiță și floarea-soarelui ar urma să crească cu 2,92%, respectiv 0,63%.
Revista Fermierului: În ceea ce privește cultura grâului, în ferma dumneavostră cum au evoluat lucrurile de la ultima discuție?
Gheorghe Lămureanu: La grâu am încheiat sezonul cu o producție medie de 7.500 kilograme la hectar, suprafața totală însămânțată fiind de 700 ha. Chiar dacă nu am semănat în totalitate soiuri românești, la acestea am obținut randamente care au depășit 9.000 de kilograme la hectar. Un exemplu elocvent în acest sens este și soiul creat de Semințe Fundulea – PG102 –, unul care s-a apropiat de 10 tone/ha randament mediu pe anul acesta. Adevărul este că grâul din ferma mea a avut parte de niște condiții de agromediu bune în sezonul încheiat cu recolta din vară: umiditate, a succedat o cultură premergătoare ideală (soia), însă 10 tone de grâu la hectar înseamnă până la urm o reușită (9.980 kilograme grâu la hectar).
R.F.: Și suntem siguri că, pe lângă randament, soiurile românești au și un grad de panificație pe măsură...
G.L.: PG102 este unul din soiurile care au proteină, așadar, indirect, și gluten. Asta nu înseamnă că soiurile străine n-au dat rezultate. Spre exemplu, Apache, care este considerat din punct de vedere al panificației nu atât de eficient, totuși, ne dă producții în fiecare an, de circa 4-5 ani de zile, de aproximativ 10 tone la hectar.
R.F.: S-a discutat foarte mult de irigații. Noi știm că investiți în acest sector. Ați reușit să aduceți apă pe solele cu deficit?
G.L.: De doi ani de zile am beneficiat de programul acesta al Uniunii Europene (UE) și am irigat în jur de 400 ha, motiv pentru care am obținut producții deosebite. Și pentru a exemplifica, am reușit să obținem la floarea-soarelui în jur de 4.500 de kilograme la hectar, ceea ce nu este deloc de neglijat. Sperăm să „sărim” și la porumb de limita pe care am avut-o anul trecut, undeva la 12 tone producție medie. I-am dat trei „ape”, i-am oferit umiditatea necesară atunci când a trebuit și cât a trebuit.
R.F.: Am înțeles că rapița a reprezentat o problemă pentru fermierii români, din punct de vedere al însămânțării în toamna lui 2017. Care este situația din ferma dumneavoastră?
G.L.: Catastrofă, și anul trecut, și anul acesta. Aici nu avem cu ce ne lăuda. Rapița este o cultură care, probabil, va dispărea în viitorul apropiat din arealul nostru. Ne-am sfătuit mai mulți fermieri, astfel încât, încet-încet, să renunțăm la această cultură. Am însămânțat totuși 200 ha și anul acesta, având în vedere oferta Pioneer (valabilă la suprafețe de peste 150 ha), companie care s-a angajat să suporte prețul seminței în cazul în care cultura nu va răsări. Rapița este de trei săptămâni în pământ și putem spune că este deja compromisă.
R.F.: Către ce ne putem reorienta? Dacă renunțăm la rapiță, prima cultură care aduce bani în fermă, avem potențial de a merge pe zona de sorg?
G.L.: Am semănat și eu 50 ha cu sorg acum trei ani. Totuși, eu prefer să merg pe cultura de orz, una care a dat rezultate la fel de bune ca ale grâului și care a avut un preț mai bun, chiar mai bun precum cel de anul trecut.
R.F.: Ați fost căutat de fabricile de bere pentru producția de orz?
G.L.: Sigur. De câțiva ani însă, nu mai colaborăm cu Soufflet, care este o firmă mare și corectă, dar care este foarte departe de noi și ne costă o groază de bani transportul, în condițiile în care, la malul mării, suntem căutați atât cu orzul, cât și cu grâul.
R.F.: În momentul de față, care este oferta de achiziție la florea-soarelui în zona dumneavoastră de interes? Sunteți mulțumit de sumele obținute?
G.L.: Din păcate, și la floarea-soarelui prețul este la fel de mic, comparativ cu cel al grâului. Am obținut 355 de dolari pe tona de materie-primă de la o fabrică românească. Nu ne satisface. Măcar 1,5 lei kilogramul dacă obțineam pe kilogramul de floarea-soarelui (o cultură la fel de riscantă ca rapița)... În zona noastră, primăvara și vara nu prea beneficiem de precipitații optime și, atunci, fie cultura trebuie neapărat irigată, fie te mulțumești cu producții mai mici pe unitatea pe suprafață, atunci când nu ai aport de precipitații.
R.F.: Domnule Lămureanu, care este cultura-regină a toamnei în ferma dumneavoastră?
G.L.: Cultura pe care o iubim mai toți fermierii este cea a grâului, una care dă satisfacție atunci când faci tehnologie și îi dai pământului puțin mai mult decât ai luat de la el, dar se pare că anul acesta floarea-soarelui va ocupa locul I. Și asta pentru că am semănat pe mai mult de jumătate din suprafață ceea ce am recoltat până acum – floarea-soarelui – în condițiile unui randament de 4.500 kg la hectar; un record.
R.F.: Asta vă îndeamnă să păstrați pe mai departe în structura de cultură floarea-soarelui?
G.L.: An de an, 10 la sută din suprafață o semănăm cu floarea-soarelui, astfel încât să facem rotația la 7-8 ani de zile.
R.F.: Vă temeți de posibila modificare legislativă (europeană și națională) cu privire la acordarea plăților directe în baza existenței cadastrului, și anume la plățile acordate pe fermă?
G.L.: Nu mă tem de nimic. Atunci când ești corect în declarații și dacă nu ești lacom, nu ai de ce să te temi de nimic. Eu sunt unul dintre cei care așteaptă anul 2020 pentru a vedea ceea ce se va întâmpla cu primele (n.r. - plățile). Probabil că dacă nu va mai da Europa, nu vom mai primi nici noi.
Sper însă ca, în perioada aceea, să putem vinde materia-primă la prețul corect, s-o valorificăm cu același preț pe care îl obțin și vesticii. În prezent, ei comercializează grâul cu 250 de euro tona, iar noi cu 150 euro tona; inadmisibil. Și asta în condițiile în care, la ora la care discutăm, cheltuielile pe unitatea de suprafață, în euro, sunt identice și la noi, și la ei (n.r. - fermierii din țările vestice). Prețul inputurilor este egal cu al lor, iar producția noi o vindem cu 40 la sută mai puțin.
Mihai Vișan confirmă că toate sectoarele agro-zootehnice vor fi sprijinite, de la anul. Proiectul de lege privind investițiile în locuri de cazare în ferme de reproducție a porcilor e deja pe flux
La numai câteva zile de la trimiterea pe flux a inițiativei legislative privind Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Mihai Vișan, confirmă susținerea întregului lanț de producție agro-zootehnică începând de la anul.
În plus, și piața funciară este luată în calcul, prin dorința de întărire a rolului ADS ca „jucător” pe piața de profil.
„Programele care vor fi demarate în anul 2018: - program pentru susținerea crescătorilor de suine în activitatea de reproducție, pentru susținerea crescătorilor de păsări în activitatea de reproducție, program de sprijin pentru comercializarea lânii, înființarea de centre de colectare-prelucrare legume-fructe, program de investiții în sectorul de creștere a taurinelor, program de investiții în sectorul de creștere a ovinelor și caprinelor, program de dezvoltare a raselor românești Bazna și Mangalița, revitalizarea liceelor agricole prin preluarea finanțării activităților specifice de către MADR, programul „Mierea în școli”, pentru elevi, program pentru încurajarea activităților din zona montană, investiții în acvacultură, program național pentru îmbunătățirea calitativă a efectivelor de bivoli, program național de ameliorare genetică la ovine și caprine în vederea combaterii screpiei, program privind gestionarea durabilă a terenurilor și întărirea rolului ADS ca jucător pe piața funciară”, a declarat Vișan în cadrul conferinței PRIA Agriculture.
În ceea ce privește producția agricolă în anul 2017, acesta a ținut să arate că România a obținut producții foarte bune în acest an la grâu, mazăre, rapiță, orz, „cele mai mari din istoria țării”, potrivit afirmațiilor sale, agricultorii beneficiind atât de subvenții la timp, cât și de o vreme favorabilă în majoritatea regiunilor țării.
În plus, a adăugat Mihai Vișan, toate subvențiile pentru Campania 2016 s-au acordat până în 31 martie 2017.
„Cererile pentru Campania 2017 au fost depuse până la 15 mai 2017, creându-se premisele pentru acordarea avansurilor începând cu 16 octombrie a.c., iar plata regulară, până la 31 martie 2018. S-au acordat subvenții la reducerea accizei la motorină. Fondurile atrase prin subvenționarea agriculturii și intrate efectiv în țară se cifrează în acest an la 1,77 miliarde de euro”, a conchis el.
Petre Daea la „Ziua Porumbului” de la Orezu: „Da, vom avea roșii românești de Crăciun!”
Cel mai răsunător succes al actualei guvernări este programul tomate în sere.
Producătorii agricoli din România sunt susţinuţi, începând din acest an, printr-un program guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producţia autohtonă.
Valoarea sprijinului financiar acordat beneficiarilor este de 13.481,4 lei/beneficiar/an, sumă ce reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 de euro/beneficiar/an, pentru o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi. Programul se desfăşoară pe o perioadă de opt ani.
Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru cultura de tomate, de 3.000 de euro/an, beneficiarii trebuie, printre altele, să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de cel puţin 1.000 de metri pătraţi, să obţină o producţie de minimum două kilograme tomate/mp, dar şi să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 de kilograme, dovedită cu documente justificative.
Potrivit spuselor șefului lui Mihai Vișan, nu mai puțin de 4.300 de producători de tomate au închis ciclul I și au luat banii, partea a II-a din program fiind, în viziunea lui Petre Daea, pe un drum bun. În plus, el confirmă că românii vor avea pe masa de Crăciun tomate românești.
„Tomata II are un început foarte bun. (...) Au fost înscriși în Registrul Unic peste 9.000 de producători. 4.300 au închis ciclul I și au luat cele 3.000 de euro pentru 1.000 de metri pătrați. Acum, sunt înscrieri în fiecare zi, pentru că (n.r. - producătorii de tomate) au căpătat încredere. Și sâmbăta aceasta (n.r. - 9 septembrie 2017), și duminică, am fost în teren, în centrul țării, pe la Sibiu, ocazie cu care am văzut tineri de 29 de ani, copii de 9 ani care s-au apucat de această treabă, i-am încurajat și vor primi și aceștia sumele respective. Am reușit să aducem pe piață peste 25.000 de tone de tomate în ciclul I, extrasezon. Sperăm să facem același lucru și în ciclul II, înțelegând aici noiembrie - decembrie, când sunt înscriși și au cultivat, culturile sunt în desfășurare, au legat, au început să fructifice, iar primele etaje deja au o mărime care se apropie de recoltare la sfârșitul lunii octombrie, noiembrie pentru a fi scoase pe piață. (...) Categoric da, vom avea roșii românești de Crăciun”, a precizat Petre Daea la „Ziua Porumbului” din ferma lui Nicolae Sitaru, membru marcant LAPAR.
360 de milioane pentru „Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție”
În data de 6 septembrie 2017, biroul permanent al Camerei Deputaților primea de la senatoarea PSD Doina Silistru și de la deputatul PSD Ioan Munteanu inițiativa legislativă privind aprobarea „Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție”, valoarea totală a propunerii de ajutor de stat reglementată prin intermediul acesteia fiind de 360 de milioane de euro, unul care ar urma se fie susținută din bugetul național.
Potrivit proiectului de act normativ – BP343/2017 –, una dintre condițiile primordiale pentru încasarea sumelor disponibile este ca beneficiarii care au realizat investiții prin program să desfășoare activitate de reproducție în sectorul suinelor pe o perioadă de minimum 10 ani de la finalizarea investiției.
Premieră: Cris-Tim elimină caragenanul din toată gama de produse
Din septembrie 2017, producătorul român de mezeluri Cris-Tim a eliminat caragenanul din întreaga sa gamă de produse, marcând astfel o premieră în industria alimentară din România. De acum, pe lângă beneficiile oferite de „Eticheta Curată” - produse fără gluten, amidon, MDM, soia, arome artificiale, monoglutamat de sodiu, produsele Cris-Tim sunt și fără caragenan.
Realizarea Cris-Tim, în premieră pentru industria alimentară românească, de producere a mezelurilor fără caragenan vine ca urmare a promisiunii companiei de a investi continuu în procesele de îmbunătățire a rețetelor și de a susține eforturile echipelor de cercetare și producție ale Cris-Tim, pentru a oferi clienților cele mai bune produse.
Caragenanul este un aditiv alimentar a cărui utilizare în industria alimentară este permisă de legislația Uniunii Europene. Este frecvent întâlnit în numeroase categorii de alimente, de la deserturi, lactate, produse din carne, pește, sosuri, sucuri, până la bere sau produse făinoase. Caragenanul provine din alge și are rol de gelifiere, de îngroșare a produselor. Înainte, pentru a asigura textura, în produsele Cris-Tim caragenanul se regăsea în cantități infime, de 0,2% - 0,4% din rețetă, ceea ce însemna mai puțin decât greutatea unei picături de rouă. „Prin eliminarea caragenanului din rețete, Cris-Tim transformă întreaga piață alimentară și demonstrează că putem să ne bucurăm cu adevărat de mezeluri gustoase și sănătoase”, a declarat președintele companiei, Radu Timiș. El a adăugat că, deși caragenanul e permis și frecvent folosit în industria alimentară, Cris-Tim a găsit o soluție de a-l elimina, din dorința de a-și îmbunătăți și mai mult produsele, conform promisiunii făcute încă de la începutul anului, când a anunțat investiții majore în acest sens. „Eliminarea caragenanului din mezeluri reprezintă un pas în plus în demersul Cris-Tim de îmbunătățire a produselor. Continuăm investițiile în dezvoltarea de noi soluții pentru a oferi mai departe românilor produse cât mai bune, pentru un viitor mai sănătos”, a punctat Radu Timiș.
„Eticheta Curată” a dat startul producției de mezeluri sănătoase și gustoase
Procesul de îmbunătățire a produselor, cu investiții majore, a pornit în această primăvară, când Cris-Tim a reușit să aducă în magazine pentru prima dată în România produsele cu „Eticheta Curată”, adică fără gluten, amidon, MDM, soia, arome artificiale, monoglutamat de sodiu, coloranți sintetici, iar de acum și fără caragenan. „Produsele cu Eticheta Curată sunt rezultatul unor eforturi imense de cercetare și investiție în procesul de producție și la nivel de rețetă – și care reprezintă la ora actuală cea mai modernă tehnologie din România pentru a obține cele mai bune mezeluri. Crezul meu este că fiecare român care cumpără produse Cris-Tim este precum un invitat la masă alături de mine și familia mea. De aceea, promisiunea mea și a întregii echipe din spatele Cris-Tim este să continuăm să căutăm cele mai noi soluții, pentru a pune pe masă românilor mezeluri nu doar gustoase, ci și sănătoase. Pentru asta, am investit foarte mult, iar eforturile noastre nu se opresc aici”, a precizat președintele companiei - Radu Timiș.
Datorită investițiilor în tehnologie și îmbunătățirii la nivel de rețetă conform celor mai noi tendințe alimentare la nivel local și global, produsele cu „Eticheta Curată” conțin mai multă carne, mai mulți aminoacizi esențiali și prezintă o siguranță alimentară sporită. Eticheta Curată este semnalizată clar atât la raft, cât și pe produs.
Toate produsele Cris-Tim cu „Eticheta Curată” au primit certificarea Marca Încrederii din partea Asociației pentru Protecția Consumatorilor InfoCons – distincție acordată în semn de protejare și susținere a calității acestora.
La raft, Eticheta Curată este pe produsele Cris-Tim: Matache Măcelaru’, Bunea Haiducul, Gostat, Salam Săsesc și gama pentru copii - Obrăjori.
Cu o istorie de peste 24 de ani, Cris-Tim este liderul pieţei româneşti de mezeluri, oferind produse realizate cu ajutorul celor mai moderne tehnologii de procesare și certificate prin sistemele de management a siguranţei alimentului (FSSC 22000; ISO 22000:2005), a protecţiei mediului (ISO 14001: 2004) și a sănătății și securității ocupaționale (ISO 18001:2007).
Cris-Tim a primit titlul de Trusted Brands în categoria produse din carne, în urma celui mai important studiu de piaţă asupra consumatorului în Europa, realizat de revista Reader’s Digest în 15 ţări, printre care şi România. Acest titlu a fost acordat pentru a șaptea oară consecutiv în 2015.
De asemenea, Cris-Tim este brandul de mezeluri cu cea mai mare notorietate în piaţă, conform ultimului studiu U&A realizat împreună cu Mercury Research.
Advanta Seeds se alătură Alianței Industriei Semințelor
Compania Advanta Seeds a devenit, din 11 septembrie 2017, Membru Asociat al Alianței Industriei Semințelor din România (AISR).
Advanta Seeds este parte a grupului agrochimic UPL (United Phosphorus Limited), originar din India, cu sediul central la Hyderabad. Cifra de afaceri a grupului UPL la finele anului 2016 a fost de 2,5 miliarde USD. Grupul agrochimic UPL este listat la Bursa din Bombay/India (BSE).
Compania Advanta Seeds are ca principal obiect de activitatate cercetarea-dezvoltarea, producerea și procesarea semințelor, la principalele culturi de câmp: floarea-soarelui, sorg pentru boabe și de furaj, rapiță, plante furajere, porumb și legume. În Europa, compania are două stații de ameliorare pentru floarea-soarelui, una în sudul Franței (Savenes) și alta în Ucraina. Are reprezentanțe comerciale în 40 de țări și este prezentă în România din anul 2014, cu activități de cercetare-dezvoltare, producere și procesare de semințe la floarea-soarelui, dar și ca reprezentanță comercială pentru zona Europei Centrale și de Est.
Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura romanească, precum și cu autoritațile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.
Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezintă peste 80% din piața domestică, reunind zece mari companii (Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializaează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultura din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor.
Alianța Industriei Semințelor din România are ca membri onorifici Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, Institutul de Fitotehnie Porumbeni-Republica Modova și Procera.
360 de milioane de euro, timp de trei ani, sub formă de ajutoare de stat pentru investiții în locuri de cazare în ferme de reproducție a porcilor. Condiție: obligativitatea continuării activității încă 10 ani
În data de 6 septembrie 2017, biroul permanent al Camerei Deputaților primea de la senatoarea PSD Doina Silistru și de la deputatul PSD Ioan Munteanu inițiativa legislativă privind aprobarea „Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție”, valoarea totală a propunerii de ajutor de stat reglementată prin intermediul acesteia fiind de 360 de milioane de euro, unul care ar urma se fie susținută din bugetul național.
Potrivit proiectului de act normativ – BP343/2017 – una dintre condițiile primordiale pentru încasarea sumelor disponibile este ca beneficiarii care au realizat investiții prin program să desfășoare activitate de reproducție în sectorul suinelor pe o perioadă de minimum 10 ani de la finalizarea investiției.
Conform expunerii de motive a propunerii legislative, prin acordarea ajutoarelor de stat pentru investiții în locuri de cazare în ferme de reproducție, inclusiv pentru prima populare, se urmărește eficientizarea activității acestui sector și implementarea „Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție”, în vederea îmbunătățirii nivelului de performanță și de sustenabilitate al fermelor de creștere și exploatare a suinelor, prin îmbunătățirea producției.
Totodată, precizează semnatarii inițiativei, prin intermediul programului amintit se urmărește atât menținerea efectivelor de porci, cât și eficientizarea sectorului de creștere a porcilor, care reprezintă consumatorii principali de cereale, respectiv porumb și orz, precum și de oleaginoase, acestea determinând creșterea producției și valorificarea superioară a materiilor prime.
Nu în ultimul rând, acordarea acestor ajutoare va duce la îmbunătățirea balanței comerciale prin reducerea importului pentru produsul carne de porc, se vor asigura produse din producția internă, în același timp sporind interesul producătorilor agricoli în dezvoltarea exploatațiilor agricole.
„Prezentul act normativ reglementează: - beneficiarii, criteriile de eligibilitate, cheltuielile eligibile, intensitatea ajutorului de stat; - definirea costului standard pentru locul nou de cazare pentru reproducție, precum și cel în ferme aflate în conservare, calculat de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală a cărui valoare se stabilește în Normele metodologice de aplicare a prezentei legi; - nivelul ajutorului de stat, care este cuprins între 40% și 90% din costul standard/loc cazare al investiției; - modalitatea de accesare a programului care cuprinde etapele de înscriere în program, de acordare a unui avans per loc de cazare, a cărui valoare se stabilește în Normele metodologice de aplicare a prezentei legi, finanțarea cheltuielilor prin decontarea facturilor, recepția investiției; - termenul maxim de realizare a investițiilor de un an și șase luni de la încasarea avansului, cu posibilitatea de prelungire a acestuia la solicitarea beneficiarului, cu maxim șase luni; - condiția ca beneficiarii care au realizat investiții prin program să desfășoare activitate de reproducție în sectorul suinelor pe o perioadă de minimum 10 ani de la finalizarea investiției; - valoarea totală a ajutorului de stat de 360 de milioane de euro, care se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinație; - durata programului, 2017-2020; - efectuarea controalelor anuale; - derularea programului prin direcțiile județene pentru agricultură”, se menționează în propunerea legislativă.
Ajutoarele de stat ar urma să fie acordate pentru realizarea a maximum 4.000 de noi locuri de cazare pentru reproducție sau pentru investiții în maximum 4.000 de cazare existente pentru reproducție, pentru un beneficiar, în baza programului guvernamental.
Important de menționat este că ajutorul de stat ar urma să se acorde o singură dată pentru investițiile aferente unui loc de cazare pentru reproducție dezvoltat prin program, beneficiarii acestuia neputând accesa simultan sprijin și prin PNDR 2020 pentru aceleași măsuri reglementate de lege.
În momentul în care proiectul de lege va veadea lumina tiparului Monitorului Oficial (să intre în vigoare), cei interesați vor putea depune cererea de înscriere în „Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție” la Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ) sau la cea a Municipiului București, după caz, pe a cărei rază teritorială se înființează/află fermele, respectiv capacitățile de reproducție. Ulterior, DAJ-urile, respectiv cea a Municipiului București, înregistrează cererile de înscriere și le verifică administrativ împreună cu documentele anexate. Gestionarea schemei de stat prevăzută de proiectul de lege ar urma să fie asigurată de către funcționari din cadrul DAJ-urilor județene, respectiv ai celei Municipiului București. După verificare, DAJ-urile în cauză urmează să aprobe suma necesară realizării investiției și acordarea unui avans per loc de cazare, a cărui valoare se stabilește în Normele metodologice de aplicare a proiectului de act normativ, pentru numărul de locuri de cazare aprobate prin cererea de finanțare.
Baza legislativă europeană care stă la baza acestui demers este Partea a II-a, Capitolul 1, Secțiunea 1.1.1.1. „Ajutoare pentru investiții în active corporale și necorporale în exploatații agricole care au legătură cu producția agricolă primară din Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 204 din1 iulie 2014, denumite în continuare Orientările UE.
Într-una din intervențiile sale televizate de la începutul anului, ministrul de resort, Petre Daea, justifica investițiile viitoare în sectorul creșterii porcilor, reglementate prin viitoare acte normative, cum este și cel în cauză: „Rezolv problemele României, rezolv problema porumbului din România prin acest program. Aduc carne pe masa românilor din producţie proprie, îi ajut pe fermierii români care cresc porci, îi aduc într-o situaţie favorabilă din punct de vedere economic. Şi iată cum mi-am făcut datoria pentru ţară, pentru crescători, şi pentru consumatorii români”.
Tot atunci, despre programul pentru susţinea crescătorilor de porci, Daea susţinea că este „excepţional”.
„Efectivele de porci sunt undeva la 5,5 milioane de capete. Acest efectiv nu asigură consumul populaţiei, motiv pentru care se importă şi, mai mult decât de atât, acest efectiv nu poate consuma cel mai bun furaj pe care îl produce România”, explica ministrul Agriculturii, care a mai precizat că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la cultura de porumb.
Potrivit lui Daea, România cultivă cea mai mare suprafaţă cu porumb, care pleacă la export, neavând efective în zootehnie.
„Este singura ţara care are un porc pe hectar. România cultivă 5- 5,5 milioane de hectare de porumb”, preciza Daea.
În privinţa importurilor, cele mai noi date ale MADR arată că a fost înregistrată o creştere semnificativă în perioada ianuarie-mai 2017 la carnea de porc, respectiv un plus de 57,9 milioane euro, care rămâne principalul produs importat, cu un total de 153,9 milioane de euro pentru 77.600 tone.
Faţă de primele cinci luni din 2016, în aceeași perioadă anului în curs, exporturile au crescut, în principal, la seminţe de floarea-soarelui (+59,7 milioane de euro), porumb (+21,9 milioane de euro), animale vii din specia bovine (+17,3 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (+16,1 milioane de euro), boabe de soia (+12,0 milioane de euro) și orz (+10,9 milioane de euro).
Guvernul Tudose a spus DA cuantumurilor plăților directe în sectorul vegetal, ANT și SCZ la bovine, ovine și caprine. APIA poate acorda sume în avans în cadrul tuturor schemelor de plăți
Executivul de la București a aprobat în ședința săptămânală de miercuri, 27 septembrie 2017, cuantumuri ale plăților pentru ajutoare în agricultură în valoare totală de circa 1,8 miliarde euro și a consfințit posibilitatea ca APIA să poată achita în avans sume în cadrul tuturor schemelor specifice.
Mai exact, este vorba de plățile directe în sectorul vegetal care se acordă pentru anul de cerere 2017, plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic și schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine care se acordă pentru anul de cerere 2017.
„Începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură poate acorda plăți în avans în cadrul tuturor schemelor de plăți, iar începând cu data de 1 decembrie 2017, va efectua plățile corespunzătoare diferenței între cuantumul calculat și acordat în avans și plafonul financiar ar fiecărei scheme, în condițiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate”, anunță în mod oficial Guvernul Tudose. „Plățile se acordă în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în anii 2017 și 2018 și se vor face în lei, utilizând ultimul curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2017”.
Potrivit unui comunicat de presă remis de Guvern, schemă de plată unică pe suprafață este în cuantum minim de 97,2452 euro/ha, plată redistributivă de 5 euro/ha pentru primul interval - 1-5 ha inclusiv și de 48,3251 euro/ha pentru al doilea interval: peste 5 și până la 30 ha inclusiv, în timp ce plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, denumită și plată pentru înverzire va fi de 57,1745 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri – 24,3113 euro/ha.
„Suma totală necesară aplicării schemelor de plăți directe în sectorul vegetal este de 1,574 miliarde euro, din care 919,14 milioane euro pentru schema de plată unică pe suprafață, 97,07 milioane euro pentru plata redistributivă, 540,4 milioane euro pentru plata pentru înverzire și 18,01 milioane euro pentru tinerii fermieri”, anunță Executivul Tudose.
De asemenea, guvernul a aprobat plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic și a stabilit cuantumul acestora pentru anul de plată 2017. Concret, vor fi alocate 24,08 milioane euro pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte, 101,2 milioane euro pentru sectorul carne, specia bovine, respectiv 50,78 milioane euro pentru speciile ovine/caprine.
„Cuantumul acestor ajutoare se calculează prin raportarea sumelor prevăzute la cantitățile de lapte livrate și/sau vândute direct eligibile, respectiv la efectivele de bovine sau femele ovine/caprine eligibile”, conform documentului de presă de la Guvern.
Nu în ultimul rând, Guvernul României a aprobat plafonul de 48,5 milioane euro, aferent plății directe pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine care se acordă pentru anul de cerere 2017.
„Cuantumul pentru această schemă se calculează prin raportarea plafonului la efectivul de animale eligibile”, se mai precizează în finalul comunicatului.
Măsurile de sprijin auu fost confirmate oficial încă din seara zilei de marți, 26 septembrie 2017, cu ocazia sărbătoririi a 17 ani de activitate a AFIR. În alocuțiunea de deschidere, șeful MADR, Petre Daea, preciza că, cităm: „Pe data de 16 octombrie 2017 toate măsurile sunt asigurate, inclusiv actul normativ care mâine (n.r. - miercuri, 27 septembrie 2017) va lua drumul Guvernului pentru a intra în dispozitivul juridic, organizatoric, în așa fel încât în ziua de 16 octombrie să fie prima zi de acordare a subvențiilor, în așa fel încât cu dumneavoastră să vă faceți datoria (n.r. - fermieri, reprezentanți ai instituțiilor statului implicate în proces etc.)”.
APIA a fost lăudat de ministrul Daea, în condițiile în care potrivit raportului pe care l-a primit de la Comisia Europeană (CE), agenția a ajuns la un procent de accesare a plăților pe FEGA de 99,04 la sută.
Liviu Bălănici a însămânțat rapița „în praf”. Jumătate din suprafață, deja compromisă. El negociază cu Rota Guido pentru achiziția unui adăpost pentru vaci
Din cele aproape 750 ha cultivate cu rapiță „în praf” în sezonul 2017-2018 de către fermierul ieșean Liviu Bălănici, circa 300 de hectare sunt deja compromise pe fondul deficitului de apă, dar asta nu-l împiedică să-și ducă la bun sfârșit planul investițional pentru acest an, el negociind în prezent cu o firmă de renume achiziția unui adăpost pentru vaci cu lapte.
El îl laudă pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, pentru demersurile sale legislative, în special pentru cel de susținere a irigațiilor și, chiar dacă o consideră o măsură puțin tardivă, Bălănici beneficiază din plin de apa gratuită adusă până la stația de punere sub presiune și irigă lucerna, fiind parte din OUAI „Aqua” Solente Nord Bivolari.
Liviu Bălănici este și unul dintre cei mai puternici fermieri din Moldova și lucrează în prezent între 3.500 și 4.000 ha. Din această suprafață, în jur de 900 de hectare sunt irigate, dintre care 700 de hectare primesc apă cu pivoți și 200 de hectare sunt cu tamburi.
Ferma Panifcom Iași este una dintre cele mai performante ferme Holstein din țară, având ca obiective de selecție producția de lapte, ameliorarea sănătății ugerului, fertilitate, viață productivă și caracterele de conformație ale ugerului și membrelor.
Revista Fermierului: Ați însămânțat rapiță în această toamnă? Ați semănat „în praf”, așa cum spun colegii dumneavoastră sau ați avut parte de precipitații?
Liviu Bălănici: O parte din rapița semănată „în praf” a răsărit, iar cealaltă parte a murit. Spun de însămânțatul „în praf” în condițiile în care nu am avut parte decât de doar 16 litri de apă. Cultura nou înființată nu a avut putere, a germinat și a murit. Probleme am avut pe 300 de hectare din cele aproape 750 ha cultivate cu rapiță.
R.F.: Ce părere aveți de activitatea ministrului Agriculturii, Petre Daea? Se justifică tot efortul acesta al său de a fi prezent peste tot, în vizite? S-a simțit ceva, inclusiv la dumneavoastră în zonă, sau vi se pare că este totul doar un heirupism?
L.B.: La irigații a făcut un lucru bun. Trebuie remarcat. Avem apa gratuită până la stația de punere sub presiune. Am apelat și noi la acest serviciu. Din păcate, măsura a intrat cam târziu în vigoare, la sfârșitul lui iunie, dar este foarte bună. Irigăm în continuare să facem răsărire, irigăm lucernă. Suntem parte din OUAI „Aqua” Solente Nord Bivolari.
R.F.: Ce producție ați obținut la porumb, dat fiind faptul că vă bucurați de o spectaculoasă fermă de creștere a bovinelor și de faptul că integrați producția obținută în exploatația destinată culturii mari?
L.B.: La producția de porumb stăm foarte slab. Cred că dacă vom contabiliza șapte tone porumb boabe, putem considera că suntem foarte buni. Stăm mai rău decât anul trecut, cu toate că am irigat mai bine și mai devreme, cred că de la arșiță ni se va trage. Anul acesta, am făcut însă ceva crimping, porumb boabe, umed, măcinat. Am calculat umiditatea (30 la sută) și cred că suntem la 10,5 - 11 tone porumb măcinat pentru însilozat.
R.F.: În anul agricol 2016-2017, pe zona de panificație, cum stați cu grâul?
L.B.: Ne situăm la 6.200 de kilograme grâu randament mediu, recoltat de pe o suprafață de circa 600 ha. O parte din această cantitate a fost păstrată pentru sămânță, iar cealaltă, transformată în făină. Deocamdată, la grâul obținut în ferma noastră nu am efectuat toate analizele pentru a stabili nivelul calității pentru panificație.
R.F.: Care este situația șeptelului bovin din ferma zootehnică? Ați achiziționat tineret, nu ați mai investit în genetică nouă?
L.B.: Avem tineret destul în fermă. Nu e nevoie să mai introducem animale noi în exploatația noastră. Am avut inclusiv un program de vaccinare, astfel că, în prezent, pot spune că animalele sunt libere de IBV, IBR, BVB ș.a.m.d.
R.F.: Din punct de vedere investițional, vă mai gândiți la ceva? Știm că la începutul anului vă gândeați să achiziționați un sistem de irigare prin picurare...
L.B.: În momentul de față,suntem în discuții pentru achiziția unui grajd pentru vaci, avându-i ca furnizori pe cei de la Rota Guido. Așteptăm din partea lor o analiză să vedem care sunt costurile. Vorbim doar de apăpost, deoarece restul necesarului este deja în posesia noastră... sală de muls etc.
R.F.: Câte capete bovine aveți în momentul de față în fermă?
L.B.: Sunt 1.400 de capete în total, din care la muls 600 de capete, cu o producție medie pe cap de vacă furajată de 37-38 de litri de lapte.
R.F.: Testări genomice prin Holstein.RO ați mai efectuat?
L.B.: Efectuăm în continuare astfel de testări la un preț de 50-55 de euro pentru fiecare probă (animal), sume investite pe cont propriu. Facem asta pentru a selecta cele mai bune animale.
R.F.: V-ați gândit și la procesarea laptelui?
L.B.: Deocamdată, nu. Lucrăm cu Lactalis.
R.F.: Fermierii se plâng în mod constant de prețul laptelui. Realitatea este că, la poarta fermei, litrul de lapte este uneori mai ieftin decât un litru de apă îmbuteliată. Care este explicația?
L.B.: Este vorba de contextul european, nu este vorba de țara noastră. Au mai urcat puțin prețurile la lapte.
R.F.: Avem sau nu surplus de lapte pe piață?
L.B.: Nu cred că avem surplus de lapte. E o politică comercială.
R.F.: În momentul de față, laptele cu cât l-ați dat? Cel mai bun preț? Știm că acum trei ani obțineați și 1,87 lei pe litru...
L.B.: Țin să fie confidențial prețul pe care îl primesc pe litrul de lapte, cel puțin până se așază lucrurile.
R.F.: Să înțelegem că este un preț bun...
L.B.: Este un preț normal.
R.F.: Care ar fi media prețului pe litrul de lapte în zona dumneavoastră?
L.B.: Am înțeles că ar fi 1,55 – 1,65 lei, undeva pe acolo.
R.F.: Asta ar însemna un preț bunicel în condițiile date?
L.B.: Se poate și mai bine. Cu banii aceștia, sunt acoperite cheltuielile de producție și mai rămâne o marjă mică.
Avem cu aproape 69.000 de bovine în minus și cu peste 33.000 mai puține capete efectiv-matcă
Șeptelul bovin a scăzut cu 3,3% per total şi cu 2,5% la efectivul matcă la 1 iunie 2017, faţă de aceeaşi dată a anului 2016, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS) remis redacției vineri, 22 septembrie 2017.
Practic, efectivele de bovine însumau peste 2,01 milioane, fiind în scădere cu 68.949, iar efectivul matcă era de 1,28 milioane, în diminuare cu 33.267.
„Analizând distribuţia efectivelor de bovine la 1 iunie 2017 pe regiuni de dezvoltare, comparativ cu 1 iunie 2016, se constată că ponderea acestora s-a menţinut aproximativ constantă, cu uşoare creşteri în regiunile Nord-Vest (+0,4 puncte procentuale), Vest (+0,4 pp) şi Centru (+0,1 pp) şi uşoare scăderi în regiunile Nord-Est (-0,3 pp), Sud-Est (-0,2 pp), Sud-Muntenia (-0,2 pp) şi Sud-Vest Oltenia (-0,2 pp)”, anunță INS.
Bovinele reprezintă totalitatea animalelor din speciile Bos taurus şi Bubalus bubalis, precum şi hibrizi ca Beefalo, de reproducţie, de muncă şi din îngrăşătorii, indiferent de sex, vârstă şi destinaţia economică, iar efectivul matcă - totalitatea femelelor pentru reproducţie (vaci pentru lapte, bivoliţe şi juninci pentru reproducţie).
Citeşte mai mult ...
IPSO Agricultură a deschis sediul cu numărul 18, la Vaslui
Compania IPSO Agricultură continuă procesul de dezvoltare și de consolidare a poziției în teritoriu, prin deschiderea, în această toamnă, a unui nou sediu, la Vaslui. „Această nouă locație oferă suportul necesar fermierilor care își desfășoară activitatea în județul Vaslui, pentru aprovizionare cu piese de schimb în perioada campaniei de recoltat, dar și în extrasezon, pentru a limita la minimum timpul în care utilajul staționează din cauza problemelor tehnice”, a declarat directorul general IPSO Agricultură – Arnaud Van Strien.
La început de toamnă, la Vaslui, alături de fermieri, specialiștii IPSO Agricultură au sărbătorit deschiderea punctului de lucru cu numărul 18, „o cifră care arată angajamentul pe termen lung asumat de către companie, acela de a furniza utilaje de cea mai bună calitate și servicii post-vânzare la cele mai înalte standarde”, a punctat directorul general Arnaud Van Strien.
Cel mai nou sediu IPSO Agricultură deservește toți fermierii din județul Vaslui și din împrejurimi. „Această locație asigură, în principal, necesarul de piese de schimb, practic, un serviciu post-vânzare pentru clienții noștri din zonă. Necesitatea deschiderii punctului de lucru de la Vaslui a apărut în mod firesc, tocmai pentru că această zonă a Moldovei nu era suficient de bine acoperită de către IPSO Agricultură. Având în vedere dificultățile pe care le înregistram la soluționarea problemelor fermierilor, în special din cauza timpului pe care îl pierdeam pe drum, era nevoie să venim noi mai aproape de clienții noștri. Am luat decizia să deschidem acest sediu chiar în Vaslui pentru a putea acoperi cât mai bine zona. Suntem mai aproape de fermieri în ceea ce privește distribuirea pieselor de schimb, mai ales pe perioada campaniei când timpul de intervenție asupra utilajului este unul foarte scurt, atunci, în mod evident piesele de schimb trebuie să fie aproape de ei. Pentru piesele de schimb, fermierii fie vin personal la sediu, fie fac o comandă telefonică și ulterior vin și ridică piesele. Am deschis locația cu numărul 18 tocmai ca urmare a solicitărilor venite din teren și a fost și o promisiune făcută față de clienții din această zonă”, a declarat Vasile Nica, manager regional IPSO Agricultură - Roman.
Inaugurarea sediului de la Vaslui a avut loc într-o atmosferă relaxată, alături de partenerii IPSO Agricultură care au dat curs invitației pentru a fi alături de specialiștii companiei într-un moment de sărbătoare. Primul client care a trecut pragul sediului cu numărul 18 al IPSO Agricultură a fost premiat cu o machetă a unui tractor John Deere.
Sediul de la Vaslui, aflat pe strada Ștefan cel Mare nr.16 A și inaugurat în data de 14 septembrie 2017, include un showroom, birouri comerciale, o magazie de piese de schimb, o magazie de piese mari și uleiuri, un oficiu și o curte exterioară cu parcare și loc pentru depozitarea utilajelor mici și medii, cu o suprafață de 80 de metri pătrați. „Producătorii agricoli au la dispoziție numere de telefon atât pentru partea de piese de schimb, cât și pentru service, astfel încât angajații IPSO să răspundă într-un timp cât mai scurt solicitărilor acestora”, a specificat Vasile Nica.
Contacte sediu IPSO Agricultură Vaslui: 0374 826 074/075; 0741 296 108 (service); 0753 045 567 (piese); 0374 826 076.
Sitaru - Pachetul 7 (terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu), o măsură „tembelă”. În replică, Daea spune că există și condiții care contravin interesului legitim al fermierului
Prezent fiind miercuri, 20 septembrie 2017, la conferința anuală a Wildlife Estates Label (WE) și întrebat de jurnaliști cum comentează cu privire la nemulțumirile unor producători agricoli (printre care și la cea a lui Nicolae Sitaru din luna martie a acestui an) potrivit cărora Pachetul 7 din sprijinul pentru agromediu și climă ar fi o măsură, cităm: „tembelă”, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a replicat că, uneori, sunt și condiții care vin în contradicție cu interesul legitim al fermierului.
În opinia vicepreședintelui LAPAR, Nicolae Sitaru, exprimată la finele lunii martie, a.c., o regulă pe care LAPAR ar fi vrut-o s-o discute cu echipa lui Petre Daea încă de la începutul mandatului său este și cea catalogată drept „idioată”, și anume subvenția pentru gâsca cu gât roșu. Măsura, spunea pe atunci Sitaru, creează numai pagube producătorilor și beneficii hoților.
Pe atunci, existau discuții aprinse vizavi de grupul tehnic de lucru constituit la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin care România se alătura demersului de simplificare și modernizare a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru a defini prioritățile de viitor după 2020.
„Reglementarea prevede că cel puțin cinci la sută din suprafața cultivată cu porumb să-l lași în picioare pe câmp. N-am văzut până acum, de când umblu pe câmp, vreun stol de gâște aterizat pe un lan de porumb în picioare. (...) Vorbim de ea de niște ani de zile. Continuă să fie o măsură tembelă. Cocenii aceia rămân în picioare, fără porumb, că sunt culeși de te miri cine; «binevoitori». Cine încasează bani pe măsură, ia destul de mulți încât să lase porumb pe tarla. Stai și păzești și noaptea porumbul acela? Apoi, rămâne porumbul în picioare pe tarla și iarna adună toată zăpada. Când se desprimăvărează, abia atunci poți umbla și toca cocenii. Uneori, este prea târziu. Se intră târziu în primăvară cu terenul nelucrat”, mărturisea Nicolae Sitaru pentru Revista Fermierului în urmă cu câteva luni.
Cum evenimentul care s-a vrut un „un forum pentru proprietarii de terenuri, managerii de terenuri, ONG-uri, precum și autoritățile naționale și regionale, pentru a-și împărtăși experiențele legate de conservarea naturii și gestionarea terenurilor” reprezenta un moment oportun pentru jurnaliștii prezenți să-l întrebe pe ministrul de resort cum vede el subiectul biodiversității în contextul demersului de simplificare și modernizare a PAC, acesta a răspuns sec: „Biodiversitatea înseamnă să păstrăm și una, și cealaltă, și dorința, și acuzele fermierilor. (...) Sunt contradicții și sunt întrebări mai tot timpul și e bine să fie, iată, și diversitatea în opinie. Dacă fermierul nu are o opreliște anume, vizavi de condițiile pe care le punem pentru păstrarea diversității... da. Sunt condiții care, uneori, vin în contradicție cu interesul legitim pe care îl are fermierul. Tocmai de aceea, noi suntem obligați să găsim instrumentele necesare pentru păstrarea României între interesul fermierului, pur și simplu, și biodiversitatea luată ca element existențial într-un areal pe care fermierul îl patronează cu interes și cu dorință de câștig”.
Șeful MADR consideră totodată că, prin dorința de a conserva ceea ce România deține, este indicat ca specialiștii din sector să identifice soluții practice și pentru orizontul 2020, în viziunea noii Politici Agricole Comună (PAC). Mai exact, să existe posibilitatea de a fi păstrate „prin efort” subvențiile specifice, în așa fel încât echilibrul biodiversității să se păstreze.
Cum exemplele plastice nu lipsesc din bagajul comunicațional al lui Daea, și de această dată, în contextul nevoilor fermierilor care, uneori, nu coincid cu cerințele de agromediu, ministrul de resort a vorbit de urs și de capra neagră ca embleme notorii ale țării, unele care însă „înțeapă” interesul producătorilor agricoli de face business. Astfel, pentru a menține echilibrată situația, oficialul guvernamental spune că este necesară o susținere financiară acordată ca despăgubiri.
„Am o imagine aici: - în stânga ursul și în dreapta (...) capra neagră, mai bine, mai valoros, mai impresionant – o laudă a țării, un peisaj mirific, o zonă de respect față de natură a omului. Însă, uneori, ea «înțeapă» interesul existențial al fermierilor. Când mulți producători agricoli vin la Ministerul Agriculturii și îmi spun că au pierdut suprafețe întregi din cauza faptul că mistreții le-au golit terenul de sămânță, iar când cultura «a legat», animalele i-au lăsat fără știuleți, călcând în picioare suprafețe imense, răspunsurile, uneori, nu vin, pentru că este greu să cântărești un răspuns direct când dorești să-ți păstrezi biodiversitatea însă, în același timp, să nu afectezi și interesul cetățeanului”, a mărturisit Petre Daea. „De aceea, tocmai pentru a le împlini bine și a le echilibra cum se cuvine, trebuie să le susținem prin sume pe care trebuie să le dăm celor care sunt afectați. Din acest punct de vedere avem multe de făcut. Altminteri, omul nu se lasă învins nici de mistreț, nici de urs și caută soluții ca să supraviețuiască și, atunci, lucrurile se cântăresc în altă balanță (...) și vor putea avea influențe pe care nu le dorim”.
Tot plastică a fost și descrierea analizei instituționale cu privire la biodiversitate. Același Petre Daea a recunoscut că „îi patinează mintea” atunci când încearcă să facă o legătură între înțelegerea acestui concept și legătura sa cu fenomenele naturale extreme.
„România este în același timp și Elveția, Belgia, Franța, Italia, Spania, Austria la un loc. Spun acest lucru tocmai că vorbim despre biodiversitate și ne creează, pe de-o parte, imaginea, pur și simplu, dar ne incită la analiza profundă a acestei teme extrem de importante ale zilei de azi”, a explicat ministrul preferat al șefului PSD, Liviu Dragnea. „Mergând de la Ministerul Agriculturii până la această locație (n.r. - Hotel Intercontinental), pe jos, mă gândeam dacă pot, în mintea mea, astăzi, să despic firul acestui concept, gândindu-mă dacă pot să văd o similitudine, o asemănare sau nu, între fenomenele naturale extreme și înțelegerea conceptului de biodiversitate. E greu de făcut; patinează mintea. Atunci, în locul acesta de dezbatere trebuie să fim de acord că biodiversitatea nu este numai un concept, ci este o realitate. Dacă este o realitate, evident că începe în analiza instituțională și nu numai, cum această realitate o putem păstra, ce putem face din punct de vedere al politicilor în domeniu, până unde ne ducem cu acestea în așa fel încât această biodiversitate să se păstreze, să aibă conturul realității și, mai ales, permanența pentru viitor. Spuneam că România este, deopotrivă, Austria, Spania, Italia și alte țări la un loc pentru că se bucură din punct de vedere natural de o diversitate care merită, pe de-o parte, să fie văzută, pe de altă parte înțeleasă, nu în ultimul rând conservată și predată generațiilor viitoare în așa fel încât ereditatea ei să rămână”.
Un nou ghid al bunelor practici în sectorul agricol. Baciu, LAPAR
Prezent și el la eveniment, șeful LAPAR, Laurențiu Baciu, a vorbit și el de importanța biodiversității, în contextul respectării dreptului fermierilor de a presta activități agricole aducătoare de profit. În acest sens, el a confirmat că în zilele următoare va fi dat publicității noul ghid al bunelor practici în sectorul agricol.
„Cei mai interesați de sănătatea pământului sunt tocmai cei care îl exploatează. În sensul acesta, și cu aportul Ministerului Agriculturii, în zilele următoare va ieși un nou ghid al bunelor practici în sectorul agricol, practici care să dea posibilitatea atât fermierilor să-și desfășoare activitatea într-un mod rațional, normal, cât și să reglementeze respectarea normelor pentru păstrarea biodiversității”, a anunțat fermierul băcăuan. „În ghidul care s-a elaborat, se acordă o atenție deosebită în ceea ce înseamnă aplicarea îngrășămintelor chimice, perioada în care se administrează, dozele de erbicide care se administrează pentru a nu crea probleme. Și la nivel european, mondial, în ultima vreme au fost preocupări de a găsi soluții în ceea ce înseamnă pesticidele, de a fi un grad mai scăzut de toxicitate și acolo unde sunt folosite rațional, nu e nicio problemă cum, de altfel, știm prea bine că majoritatea pesticidelor care circulă acum, în producție, au un grad foarte mare de autodistrugere”.
El s-a plâns pe de altă parte că, de multe ori, fermierii sunt puși într-o „lumină proastă”, „nereală”, de persoane cu interese proprii, obscure, pe zona de fond cinegetic sau forestier care folosesc pe fond de perdea de fum biodiversitatea.
Și totuși, acest concept devine „crucial” pentru fermieri în orizontul 2020
Nu în ultimul rând, secretarul general al ELO, Thierry de l'Escaille (organizație care o are membră și pe LAPAR), a menționt că rolul producătorilor agricoli din blocul comunitar este și acela de a gestiona eficient biodiversitatea, ca urmare a prezenței tot mai mari a acestui concept în ceea ce înseamnă viitorul PAC.
„Cred că biodiversitatea devine crucială pentru fermieri. Este rolul producătorilor agricoli și al proprietarilor de teren să gestioneze biodiversitatea. Ei trebuie s-o dovedească – este o discuție despre viitorul înverzirii – în condițiile în care acest element își face loc din ce în ce mai mult în Politica Agricolă Comună (PAC). Primul pas a fost întreprins acum trei ani de zile, iar biodiversitatea va avea un rol din ce în ce mai important în perioada următoare, astfel încât plățile directe să fie în favoarea fermierilor”, a menționat oficialul ELO.
Fermierii care depun cererea unică de plată trebuie să aibă în vedere și secțiunea privind măsurile compensatorii de care pot beneficia prin intermediul APIA. Un sprijin important pentru producătorii agricoli rămâne măsura de agromediu și climă prin care aceștia pot încasa bani europeni dacă respectă anumite condiții de mediu și fac angajamente pentru acestea pe o durată de cinci ani.
Plăţile compensatorii se acordă în cadrul PNDR 2020 în urma încheierii unor angajamente voluntare anuale/multianuale, utilizatorilor de terenuri agricole situate în zonele definite ca eligibile pentru pachetele de agromediu și climă, agricultură ecologică și în zonele cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, stabilite în PNDR la nivel de UAT LAU2 (comune, oraşe sau municipii) şi vizează compensarea incusiv a costurilor suplimentare şi pierderilor de venituri rezultate în urma aplicării unor măsuri de management extensive pe terenurile agricole, orientate spre atingerea unor obiective de mediu (conservarea biodiversităţii, protecţia apelor şi a solului).
Eticheta Wildlife Estates Label a fost dezvoltată ca un mijloc de a recunoaște administrarea exemplară a proprietarilor de terenuri și a administratorilor de teritorii din Europa și de a-i face mai vizibili societății ca păzitori puternici ai naturii. Această inițiativă se bazează pe o abordare voluntară pentru a evidenția rolul-cheie al managerilor de teren în protejarea biodiversității.
Astăzi, rețeaua Wildlife Estates cuprinde peste 270 de proprietăți, cu aproape 1,5 milioane de hectare care au primit eticheta, iar proiectul este în continuă creștere.
Eticheta WE acreditează proprietarii de pământ ca un front-runner pentru cele mai bune practici de gestionare, conservare și respectarea celor două Directive privind Păsările și Habitatele. Oferă o rețea de comunicare pentru a dezvolta și implementa în continuare tehnici de management noi și inovatoare prin împărtășirea ideilor, strategiilor de gestionare și oferă informații relevante despre evenimentele viitoare și despre schimbările eco-politice la nivelul UE.
Anunț de interes public: Cod galben de inundații în 12 județe ale țării!!! Valabilitatea codului galben: 20.09.2017 ora 18:00 – 21.09.2017 ora 24:00. Arafat se teme de inundațiile rapide
Potrivit INHGA, dată fiind situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică pentru următoarele 24 de ore, ca urmare a precipitaţiilor prognozate şi propagării se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundaţii locale, creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale COTELOR DE ATENŢIE, după cum urmează:
COD GALBEN
În intervalul 20.09.2017 ora 18:00 – 21.09.2017 ora 24:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Lӑpuş (judeţul Maramureş), Tur (judeţul Satu Mare), Someşul Mare - bazin superior şi afluenţi (judeţul Bistriţa Năsăud), Crişul Repede – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu (judeţele Sӑlaj, Cluj şi Bihor), Crişul Negru – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu (judeţul Bihor), Ialomiţa – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu, (judeţele Dâmboviţa şi Prahova), Prahova – bazin superior şi afluenţi (judeţul Prahova), Buzău – afluenţi bazin mijlociu (judeţele Buzӑu și Prahova).
Fenomenele se pot produce cu probabilitate și intensitate mai mare pe unele râuri mici din județele Dâmboviţa, Prahova şi Maramureş.
Harta cu codurile și semnificația acestora se anexează.
Se menționează că fenomenele hidrologice periculoase se pot produce mai ales pe afluenți de grad inferior ai râurilor marcate pe hartă.
În funcție de evoluția fenomenelor hidrometeorologice vom reveni cu actualizarea prognozei hidrologice.
Se impune urmărirea evoluției situației hidrometeorologice, în conformitate cu „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgenta generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”.
Într-o intervenție televizată, Raed Arafat a menționat că, în prezent, el se teme de așa numitele-flash floods. O inundație rapidă este o inundare rapidă a zonelor geomorfice de joasă înălțime: râuri, lacuri uscate și bazine. Ea poate fi provocată de ploi abundente asociate cu o furtună puternică, uragan, furtună tropicală sau apă topită din gheață sau zăpadă care curge peste foi de gheață sau zăpadă.
AFIR a lansat în dezbatere publică Ghidul Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, grajduri și sere finanțate prin PNDR 2020
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, în cadrul secțiunii „Dezbatere Publică”, versiunea consultativă a Ghidului Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, grajduri și sere din cadrul proiectelor implementate cu fonduri europene din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).
„După modelul Bazei de date cu prețuri de referință pentru maşini, utilaje şi echipamente specializate, pe care AFIR a implementat-o încă din 2014, am decis să realizăm un instrument de lucru similar și pentru silozuri, grajduri și sere. Astfel, elementele care se vor regăsi în această Bază de date vor putea fi achiziționate de către beneficiarii PNDR, în mod direct, fără a mai parcurge vreio altă procedură de achiziție. Mai mult, beneficiarii PNDR vor avea la îndemână soluții la cheie pentru realizarea unui sistem integral de depozitare a cerealelor. De asemenea, atrag atenția asupra faptului că în Baza de date se vor introduce prețurile de vânzare către beneficiarii PNDR, nu prețurile recomandate de producători”, a declarat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu.
Elementele din categoriile menționate (silozuri, grajduri și sere) se vor introduce în Baza de date sub forma unor proiecte tip, funcționale, de către producător sau de către un singur importator/ dealer al acestuia. Producătorul sau importatorul care înscrie elemente are posibilitatea de a încărca maximum 20 de proiecte-tip pentru fiecare marcă din categoriile menționate. Precizăm că prețurile din baza de date vor fi exprimate în euro și nu vor include TVA (preț CIP la beneficiar).
Actualizarea prețurilor se va realiza o dată pe an pentru fiecare marcă per trader, cu aprobarea conducerii AFIR, și se va face la solicitarea oficială a producătorului/ importatorului/ dealerului care a înscris marca respectivă în Baza de date în urma analizării acesteia de către experţii AFIR.
Versiunea consultativă a Ghidului Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, grajduri și sere este publicată pe portalul AFIR la secțiunea „Dezbatere Publică”, rubrica „Documente în dezbatere”. Toți cei interesați să trimită propuneri sau observații au la dispoziție adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Perioada de consultare publică este de 10 zile de la publicarea pe pagina de internet a Agenției, respectiv 18 septembrie 2017.
Publicitate
Revista
