Femeia care a inventat mănușa „ucigașă” de păsări spune despre metoda folosită că este mai „umană”
O cercetătoare britanică a inventat o mănușă-prototip „de dislocare cervicală” mecanică, instrument prin intermediul căruia sacrificarea păsărilor ar deveni mai „umană”.
Dr. Jessica Martin, câștigătoarea unei burse oferite de Humane Slaughter Association în 2011, și-a obținut doctoratul la Universitatea din Glasgow grație unei lucrări de specialitate prin intermediul căreia își propunea să obțină un dispozitiv mecanic menit să sacrifice păsările din ferme într-un mid cât mai uman... posibil.
În fiecare an, miliarde de păsări trebuie să fie asomate chiar în interiorul fermei, dacă acestea sunt bolnave, sau sacrificate pentru mica abatorizare. Începând cu luna ianuarie 2013, în Europa, utilizarea dislocării cervicale manuale ca metodă se sacrificare a păsărilor a fost restricționată prin Regulamentul nr. 1099/2009 a protecției animalelor în procesul de asomare.
Dr. Martin, care a studiat în paralel la Scotland Rural College din Ayr, a proiectat și construit patru dispozitive mecanice prototip (în baza cerințelor Regulamentului 1099/2009), inclusiv proiectul inovativ - o mănușă mecanică de dislocare cervicală, o alternativă mai „umană” la dislocarea cervicală manuală utilizată în sacrificarea păsărilor.
Dispozitivele au fost testate în contextul impactului asupra bunăstării păsărilor, spun cei de la Thepoultrysite.com, folosindu-se ulterior pentru verificarea datelor mai multe autopsii, teste de reflex și de comportament, respectiv analize de activitate cerebrală ale acestora.
Mănușa-prototip promite optimizarea procesului de dislocare cervicală prin reducerea timpului până la moartea cerebrală, cât și reducerea inconsistențelor observate în acțiunile manuale. În prezent, Dr. Martin caută soluții pentru a produce mănușa mecanică în serie, pentru comercializare, ca element competitiv la dislocarea cervicală manuală.
În prezent, s-a ajuns la nivelul de refinare a protocolului de lucru cu noul instrument, astfel încât acesta să se plieze funcțional pe cerințele și pe nevoile crescătorilor de păsări, pe diferitele tehnici de dislocare cervicală manuală și pe experiența operatorului.
Potrivit ANSVSA, dislocarea cervicală manuală reprezintă întinderea și răsucirea manuală sau mecanică a gâtului, provocând astfel ischemia cerebrală. Conform ghidului de ucidere păsări emis de ANSVSA, în procesul de dislocare manuală cervicală se prinde pasărea cu o mână de picioare şi se întoarce cu capul în jos, luând ca suprafață de sprijin coapsa piciorului, cu primele două degete ale mâinii libere se apucă capul, imediat înapoia zonei occipitale (degetul cel mare va fi sub cioc), se apăsă pe gât cu prima încheietură a celor două degete, concomitent cu tragerea capului spre spate.
„La păsările de mărime medie creierul poate fi separat de coloana vertebrală prin apucarea bazei craniului cu o mână şi baza gâtului cu cealaltă mână, iar apoi se trage rapid şi ferm în direcŃii opuse cu o mişcare puternică de desprindere bruscă”, se arată în document.
EXCLUSIV. Daniel Ciobanu, LAPAR: „Sunt cinstiți furnizorii noștri de pesticide? Toți ne plângem că produsele lor nu au efect”. AIPROM - Dozele omologate respectă cu strictețe armonizările zonale
Într-o declarație excusivă pentru Revista Fermierului, Daniel Ciobanu, vicepreședinte LAPAR, a declarat că a descoperit foarte multe inadvertențe între ceea ce înseamnă un produs pentru protecția plantelor (PPP) destinat pieței din România și altele identice ca brand, comercializate însă în țările vecine, și îi acuză pe producători/importatori/distribuitori de dublă măsură în ceea ce privește eficacitatea reală a acestora.
Abia s-a mai liniștit scandalul „Hexi Pharma – Dan Condrea” că unul nou se prefigurează la orizont. Într-o declarație incendiară pentru publicația noastră, Daniel Ciobanu, vicepreședinte LAPAR, amintea nu demult că producătorii de pesticide au omologat cantități mai mici de substanță activă, astfel încât fermierilor români să li se pară mai atractive prețurile PPP-urilor în cauză.
El a făcut o paralelă între fenomenul Hexi Pharma și problemele care par a exista în sectorul pesticidelor și a pus la îndoială verticalitatea producătorilor de PPP-uri. Fermierul solicită ajutorul institutelor de cercetare pentru a verifica nivelul de calitate și de eficacitate a pesticidelor și îi invită pe toți partenerii din sector la masa discuțiilor.
„Sunt cinstiți furnizorii noștri de pesticide? Toți ne plângem că produsele lor nu au efect; găsesc ei contraargumente. Realitatea este că este ceva putred. Am putea sta la masă să descoperim. Chemăm institutele de cercetări să vină alături de noi, să ne susțină, pentru că au această calitate și au puterea să o facă, au expertiza necesară pentru a dovedi aceste lucruri. Dacă ne arată că nu avem dreptate, nu avem dreptate. De ce nu vorbim?”, a spus Daniel Ciobanu. „Dacă la Hexi Pharma și-au permis, unde este vorba de viața oamenilor și este ușor de demonstrat - luăm probe din spitale, luăm analize -, de unde știm că nu se întâmplă același lucru cu pesticidele? (...) Am luat numai ce este transparent: prospecte de pesticide de afară și prospecte de la noi. Am descoperit foarte multe inadvertențe: recomandări de produse, pentru aceeași substanță, în România de utilizează jumătate de litru și sunt tratatate toate bolile foliare, iar în Ungaria se foloește un litru sau 1,25 litri. Au omologat cantități mai mici să ni se pară prețurile mai atractive. Asta face parte din mecanismul creat din legislație. Dacă creăm legi proaste, vom avea și instituții proaste, Camere Agricole proaste, care nu vor reprezenta pe nimeni. Asta ne dorim”.
Daniel Ciobanu a mai precizat că pesticidele pe care le verifică în prezent sunt originale, însă, mai spune el, s-au născut îndoieli când s-a observat că anumite grupuri de interese „și-au permis să facă în spitale ce-au făcut, să dilueze dezinfectanții” proveniți de la firme agreate.
„De unde știm noi că și pesticidele nu sunt la fel?”, s-a întrebat retoric Daniel Ciobanu. „Am avut probleme de la toți producătorii. Omologările de pesticide din România sunt mai mici decât omologările din Uniune; întrebați comisia de omologare. Sunt foarte mulți bani în joc și nu știm cine câștigă”, a conchis el.
„Suntem deschisi oricărei invitații la un dialog civilizat” - AIPROM
Într-un răspuns transmis solicitării noastre de a acorda un punct de vedere la ceea ce a afirmat Daniel Ciobanu, directorul executiv al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România, Carmen Botez, a precizat că entitatea pe care o reprezintă își dorește să aibă o relație de bună colaborare și cooperare cu asociațiile producătorilor agricoli din România și este dedicată unei abordări transparente a relației cu partenerii de dialog, asociația rămânând loială comunității agricole românești și oferind în mod constant servicii de calitate.
„Suntem deschisi oricărei invitații la un dialog civilizat, bazat pe argumente raționale și logice, care să răspundă la întrebările sau îngrijorările exprimate din domeniul autorizării, comercializării și utilizării produselor de protecția plantelor”, a precizat Botez în răspunsul transmis publicației noastre. „Precizăm că în România există și funcționează un program multianual de monitorizare a calității produselor de protecția plantelor, derulat de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin laboratoarele sale autorizate din cadrul Autorității Naționale Fitosanitare. Autorizarea (omologarea) produselor de protecția plantelor respectă în totalitate cerințele și standardele Uniunii Europene, se realizează în context regional (zonal), iar dozele de produs sunt conforme cu rezultatele testelor de eficacitate realizate pentru condițiile de climă, de sol, de presiune a dăunătorilor din regiunea căreia îi aparține România. Dozele omologate respectă cu strictețe armonizările zonale”.
Carmen Botez a mai adăugat că Europa este împărțită în trei zone privind omologarea, patru zone climatice privind eficacitatea, respectiv două zone privind reziduurile. Mai mult, oficialul AIPROM a adăugat că parametrii unui produs omologat în România pot fi similari doar cu parametrii unor produse omologate în statele care respectă cumulativ apartenența la aceeași zonă de omologare, zona climatică și zona de rezidii de care aparține și România, dar vor fi diferiți față de parametrii (de exemplu, doza recomandată) aceluiași produs omologat într-un stat care aparține unei alte zone de omologare, climatice și de rezidii.
„Într-o astfel de situație, precum cea enunțată anterior, se află România față de Franța, de exemplu; România aparține zonei de omologare Central europeană, Franța aparține zonei de Sud. România este într-o zonă climatică și de rezidii diferite față de Franța. Eficacitatea unui produs este testată pentru condițiile proprii fiecărei zone și deci, rezultatele testelor de eficacitate pot conduce la recomandări diferite privind concentrația substanței active și doza de aplicare. Harta de mai jos (sursa: http://www.abim.ch/fileadmin/abim/documents/ presentations2011/ Session2/3_Denise_Munday_ABIM2011.pdf) ilustrează zonele și, deci, condițiile diferite care impactează eficacitatea unui produs testat în România, comparativ cu eficacitatea aceluiași produs testat în Franța, de exemplu. Același produs va avea o eficacitate diferită în cele două țări și, de aceea, pentru obținerea de protecție corespunzătoare, pot fi recomandate doze diferite”, a conchis Botez.
Greenpeace – Estul Europei consumă din ce în ce mai multe pesticide
Conform raportului „Dependența de pesticide a Europei” realizat de cei de la Geenpeace în noiembrie 2015, toate produsele pentru protecția plantelor trebuie să treacă printr-un proces de autorizare, înainte de a fi utilizate. Procedura constă într-o evaluare a efectelor – bazată pe teste de toxicitate – și într-o evaluare a expunerii, care se bazează pe modelarea diverselor scenarii.
„Se folosește o modelare matematică, deoarece de obicei nu există date disponibile din teren pentru realizarea evaluării. Într-o anumită măsură, evaluările riscurilor și autorizările pesticidelor s-au dovedit uneori problematice sau inexacte, în unele cazuri fiind nevoie de ajustări retroactive, iar unele decizii ajungând să fie reconsiderate”, afirmă specialiștii Greenpeace în raportul lor.
Chiar dacă piața globală a pesticidelor se dezvoltă mai rapid în Asia și în America de Sud - evoluție determinată de creșterea masivă a utilizării acestora în China, India, Brazilia și Argentina -, prognoza pentru utilizarea pesticidelor pe piața mai matură a Europei este tot de creștere, pe fondul utilizării lor pe scară tot mai largă în estul continentului și a unei intensificări a frecvenței de aplicare a pesticidelor.
Același document al Greenpeace relevă totdată faptul că ideea de „indice de frecvență a tratamentului”, definită pentru a măsura numărul de aplicări ale pesticidelor per câmp cultivat într-un sezon agricol dat, a fost aplicată la anumite culturi agricole din unele țări.
„Rezultatele prezintă o imagine alarmantă”, spun cei de la Greenpeace. „De exemplu, în Germania acest indice a crescut, din anul 2001 și până în prezent, la culturi de pe terenuri arabile, precum rapița, cerealele și sfecla de zahăr, dar și la culturile fructifere, precum merele și strugurii. În 2012, acest indice a atins valoarea 32 în livezile de meri 3, ceea ce înseamnă că au fost aplicate, în medie, 32 de doze integrale de pesticide la meri în timpul unui singur sezon agricol”.
Producția, comercializarea și utilizarea pesticidelor de sinteză a devenit o industrie de multe miliarde de euro, dominată de un număr redus de companii agro-chimice, se mai arată în documentul Greenpeace. În urmă cu cinci ani de zile, trei companii din Europa – Syngenta (Elveția), Bayer CropScience și BASF (Germania) – controlau 52,5% din piața mondială a pesticidelor. Trei companii din SUA – Dow AgroSciences, Monsanto și DuPont – erau în topul celor mai mari șase companii producătoare de pesticide, care împreună erau responsabile de 76% din vânzările de pesticide la nivel global.
Ultimul mohican de la SCDA Caracal. Eugen Petrescu a angajat un tânăr absolvent de Agronomie cu 1.200 lei pe lună cu care vrea să facă performanță în cercetare
Șeful SCDA Caracal, cercetătorul Eugen Petrescu, și el mic agricultor (deținător a patru hectare pe care până nu demult le lucra după orele de program), se încăpățânează să nu cedeze în fața afluxurilor de importuri de material semincer străin și pe cele 2.462 de hectare arabile pe care stațiunea le mai deține, face atât activitate de cercetare-dezvoltare cu finanțare din partea firmelor străine, dar și activitate economică de multiplicare de material semincer la cereale.
Pe lângă cele aproximativ 70 de contracte de cercetare și extensie pe care SCDA Caracal le-a încheiat cu firmele străine care aduc tehnologii agricole din afară, Eugen Petrescu reușește să obțină doar cu 60 de oameni (din care majoritatea mecanizatori) circa 4.000 de tone se sămânță certificată anual, material semincer pe care încearcă (fără marketingul multinaționalelor) să-l comercializeze fermierilor de pe un areal – atenție – de circa 500.000 ha de jur împrejurul locației.
Specialiștii de la SCDA Caracal au mers până acolo încât reușiseră la un moment dat să dezvolte un soi de mazăre performant – Caracal 39, proiect însă abandonat din cauza lipsei banilor.
Mai nou, SCDA Caracal a dezvoltat inclusiv o linie de grâu pe care urma s-o ducă la ISTIS pentru omologare (ea există deja de patru-cinci ani și răspunde foarte bine zonelor), lipsa banilor fiind același impediment în multiplicarea sa pentru comercializare. Cercetătorii nu se lasă însă bătuți: „Vom încerca să ducem cercetările mai departe, să vedem dacă putem s-o omologăm. Ca productivitate, cu această linie nouă am reușit să obținem circa 5.000 de kilograme de grâu la hectar, în condițiile în care la nivel de țară avem o medie de circa 3,7-3,8 tone/ha”.
Discuția cu Eugen Petrescu a avut loc cu ocazia evenimentului în câmp „Universul Syngenta”, organizat de compania elvețiană în data de 2 iunie 2015 în locația SCDA Caracal. La acest eveniment au fost prezentate loturile demonstrative cu hibrizi de floarea-soarelui, porumb, grâu şi rapiţă împreună cu tehnologiile avansate de protecţie a culturilor.
Revista Fermierului: Care este suprafața pe care SCDA Caracal face cercetare-dezvoltare și producție de material semincer pentru fermieri?
Eugen Petrescu: Pe vremuri, Stațiunea de Cercetări Agricole Caracal deținea 905,8 hectare în perimetrul localității Studina, județul Olt. Instituția s-a mutat după anii '60 în această locație (n.r. - Șoseaua Caracal-Alexandria), a preluat fostul IAS Caracal și, acum, în prezent, deține o suprafață agricolă de 2.597 ha, din care suprafață arabilă 2.462 ha.
În prezent, activitatea stațiunii este structurată în două, și anume activitatea de cercetare și activitatea de dezvoltare. Activitatea de cercetare se desfășoară pe o suprafață de 220 ha, iar pe diferența până la 2.462 ha activitatea de dezvoltare.
R.F.: Care este preponderența activităților SCDA Caracal? Cea de cercetare-dezvoltare sau cea economică?
E.P.: În prezent, obiectul nostru de activitate principal îl constituie producția de sămânță pentru fermierii din zona noastră de influență. Vorbim de aproximativ 500.000 ha suprafață de interes economic pentru SCDA Caracal, atât în ceea ce privește producția de sămânță, dar și de aplicabilitatea tehnologiilor agricole atât dezvoltate intern, dar în special cele importate.
Ca un scurtă paranteză, până la finele anului 2004, unitatea pe care eu o conduc a aparținut Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești”, sub tutela Institutului de la Fundulea, și eram angrenați în planurile naționale de cercetare și dezvoltare: proiectele Relansin, Agral, Orizont, CX-urile mai târziu. Din nefericire, nu mai există aproape deloc finanțare pentru cercetare. Parte dintr-un sector de o importanță vitală pentru agricultură, am depus de-a lungul timpului diferite proiecte în competițiile care sunt lansate, de altfel, foarte rar pe problemle de cercetare. Nu de puține ori am câștigat concursuri de proiecte, dar pentru nu a mai existat finanțare (smiliar cu situațiile din PNDR – eligibili, dar nefinanțabili); am rămas în lista de rezervă. Am depus și anul trecut un proiect pe dezvoltarea infrastructurii de cercetare. De asemenea, am câștigat din 111 proiecte depuse, am ajuns pe locul 36; după al nouălea proiect s-a tras linie. Ca închidere, pot să vă spun fără să greșesc că finanțarea în domeniul cercetării agricole este în prezent la nivel zero.
Revenind, ca urmare a acestei situații nedorite de neimplicare a guvernanților în rezolvarea problemelor cercetării agricole românești, noi am fost nevoiți să ne axăm, să ne menținem obiectul de activitate și lucrăm foarte mult, dar din nefericire pentru companiile străine. Astfel, SCDA Caracal a semnat contracte de cercetare și de extensie cu mai toate companiile multinaționale care lucrează în domeniul agricol în România; avem peste 70 de contracte anual. A devenit o tradiție ca în fiecare an, la SCDA Caracal să fie organizate diferite manifestări științifice sau de promovare, toate cu acesta cu scopul principal de a aduce informație tehnologică fermierilor din zonă, astfel încât rezultatele muncii lor să fie profitabile. Nu mai este un secret pentru nimeni că în sectorul de cercetare-dezvoltare a agriculturii, anual, în România sunt amplasate peste 20.000 de loturi experimentale, în care sunt testate atât tehnologii, cât și produse care vor fi utilizate de fermierii români în următorii ani.
În ceea ce privește însă SCDA Caracal, noi suntem axați ca activitate de bază a stațiunii pe producerea de material semincer. În trecut, produceam sămânță la cerealele păioase, precum și la prășitoare, la porumb, la floarea-soarelui, soia, dar din nefericire, din anul 2005, nu mai putem iriga aceste terenuri.
R.F.: Cum adică nu mai puteți iriga? Sunteți foarte aproape de râul Olt...
E.P.: Toată suprafața arabilă a stațiunii - 2.462 ha, este amenajată pentru irigarea prin aspersiune, având conducte îngropate. Până în 2004, noi eram alimentați cu apa din râul Olt, prin stația SPP 14+15 de pompare care a aparținut ANIF; prima treaptă. Din păcate, Ministerul Agriculturii a transferat această activitate de la ANIF, pe umerii OUAI-urilor. Acestea din urmă, tot din lipsa finanțării și uneori din cauza altor interese, în funcție de cine conducea organizația, practic infrastructura s-a deteriorat, s-a furat tot ce s-a putut fura. În această situație, de 11 ani de zile, noi nu mai putem iriga. Neavând asigurat acest factor de tehnologie – apa – riscul de a produce sămânță în sectorul de dezvoltare la culturile prășitoare, porumb și floarea-soarelui, este foarte mare, fapt pentru care am renunțat. În schimb, producem pentru fermieri soiurile de genetică românească la cereale, patente aparținând Institutului de la Fundulea, pe care le multiplicăm și le distribuim fermierilor din zonă.
R.F.: Reușiți să vă descurcați cu activitatea de producție de material semincer? Un grâu dezvoltat aici este ușor adaptabil fermelor din zonă. Chiar dacă vorbim de 500.000 ha, discutăm de o zonare a soiurilor și hibrizilor...
E.P.: Reușim. Este o activitate profitabilă. Aici nu este însă numai treaba de comerț. Noi fiind o unitate științifică, scopul nostru principal este de a promova și de a transfera tehnologii și cunoștințe către fermierii români.
„Infuzia” de tineret, secretul succesului în cercetare
Revista Fermierului: Oamenii de aici își încasează salariile? Câți oameni aveți în subordine? Și cât se mai câștigă în acest domeniu?
Eugen Petrescu: În prezent, colectivul nostru este format din 60 de persoane, din care o treime paznici, iar restul personal lucrativ. Din aceștia, avem mecanizatori, trei ingineri la producție și trei la cercetare. Volumul de muncă prestat în agricultură este mare, programul este zi-lumină și nu contează că este sărbătoare sau nu. Cum echipa de cercetare este descompletată, în sensul că o parte din colegii noștri au plecat la companii străine sau s-au pensionat, noi, cercetătorii cu vechime (n.r. - el și Eustachiu Constantinescu) am decis ca anul trecut să angajăm un tânăr absolvent al facultății de Agronomie. Pot să vă spun că acesta încasează lunar un salariu net de 1.100 - 1.200 lei.
R.F.: Reușiți să-l țineți aproape? Nu este tentat să plece?
E.P.: Până în prezent am reușit să-l ținem. Intenționăm anul acesta să reîntregim din nou echipa de cercetare, să facem un nucleu tânăr, format din patru specialiști pe care în intervalul de timp pe care îl mai avem la dispoziție până la pensionare să-i formăm, fiindcă formarea în activitatea de cercetare nu este așa simplă cum ar fi în producție. Aici este nevoie de multă răbdare, migală, informare, documentare; e puțin diferit de activitatea desfășurată în fermele mari de producție.
R.F.: Care sunt produsele renumite ale stațunii dumneavoastră de cercetare?
E.P.: Mă voi referi la cereale, fiindcă, din păcate, la plantele tehnice, cu regret am constatat că acea cotă de piață a Institutului de la Fundulea a scăzut foarte mult. Concurența firmelor multinaționale este foarte mare, chiar acerbă, iar Institulul a pierdut, cota de piață fiind în prezent undeva la 15% din ceea ce se vinde în România. La culturile de primăvară, porumb, floarea-soarelui, firmele străine fac jocurile în România. Noi ne ocupăm cu cerealele. Genetica noastră, românească este de foarte bună calitate; aici avem o cotă de piață ridicată. Dacă însă nu se investește și aici în cercetare, nu va mai dura mult și vom pierde și aici teren. Firmele străine deja încep să vină și cu cereale, pe lângă porumb, rapiță și floarea-soarelui. De doi ani, pe lângă soiuri, multinaționalele aduc inclusiv hibrizi.
Dacă Guvernul nostru, Ministerul Agriculturii, nu se va implica în reconstrucția cercetării agricole, în susținerea Institutului de la Fundulea pentru a dezvolta și promova genetica proprie, una adaptată condițiilor pedo-climatice din țara noastră, vom avea de pierdut. Noi am avut experiență cu firmele străine când au venit cu genetică din afară, neadaptată condițiilor locale. Ca exemplu, în anii 2003, 2007, ani secetoși, soiurile străine nici nu au înspicat pe loturile noastre, pe când soiurile românești, adaptate condițiilor locale, nu și-au exprimat potențialul maxim, dar totuși am avut ce băga în hambar.
R.F.: Ce soiuri de cereale multiplicați aici în prezent?
E.P.: În momentul de față am redus suprafața destinată multiplicării. De regulă, noi multiplicam pe mai bine de 1.000 ha, dar neavând un departament specializat de marketing, precum cele deținute de firmele străine, plus personalul și logistica, am rămas după sistemul vechi. Practic, așteptăm fermierii să vină la noi la poartă. Chiar și așa, la momentul de față, avem genetica pe cereale mai bună decât a lor. Concurența este acerbă însă, iar cine investește, se zbate mai mult, câștigă.
Pentru a răspunde însă concret la întrebare, în prezent multiplicăm pe circa 600 ha sămânță certificată din soiurile Glossa, Izvor, Boema, Alex, Miranda (un soi nou), vreo cinci-șase în total. La acestea deținem însă mai multe categorii biologice pe care le multiplicăm, le ținem pentru semănatul nostru, pentru anul următor. De regulă, comercializăm bază și C1 către fermieri.
R.F.: Aveți vreun soi de cereale sau de plante tehnice tipic zonei, dezvoltat de SCDA Caracal?
E.P.: Vechea noastră echipă dezvoltase un soi de mazăre performant – Caracal 39, aveam și o linie de grâu pe care urma s-o ducem la ISTIS pentru omologare; ea există deja de patru-cinci ani și răspunde foarte bine zonelor. Vom încerca să ducem cercetările mai departe, să vedem dacă putem s-o omologăm. Ca productivitate, cu această linie nouă am reușit să obținem circa 5.000 de kilograme de grâu la hectar, în condițiile în care la nivel de țară avem o medie de circa 3,7-3,8 tone/ha.
R.F.: Cam cât ar dura și ar costa să fie luată de la zero o linie nouă de cereale autohtonă și apoi acreditată?
E.P.: Cam șapte-opt ani ca durată. Ca preț, este greu de evaluat. Spun asta pentru că totul pornește de la echipa de cercetători. Noi tot vrem să angajăm personal, iar membri noi în echipă nu putem aduce dacă aceștia nu sunt stimulați financiar. Tinerii preferă să se ducă la o companie privată unde primesc telefon, autovehicul, salariu, pe când în cercetare, condițiile sunt altele: cu mâna în pământ, pe frig, în ploaie. Trebuie investit. Companiile străine investesc în cercetare circa 15 procente din cifra de afaceri; asta înseamnă milioane de euro la nivel de companie. Concurența este foarte mare. Dacă nu investești, pierzi poziția. Nu poți sta pe loc, trebuie să creezi, să vii cu ceva nou, să prezinți altceva.
Colaborarea cu distribuitorii de inputuri, una dintre șansele de supraviețuire a SCDA Caracal
Revista Fermierului: Unde procesați și stocați materialul semincer obținut? Aveți depozit?
Eugen Petrescu: În județ avem două zone pe care le lucrăm: 1.922 ha arabile pe Caracal și 540 ha la vreo 10 km lângă râul Olt. Unde are loc acest interviu este chiar în mijlocul câmpului sectorului de cercetare. Sediul nostru este însă la circa 2 km de aici, unde este și stația de condiționat sămânță. Acolo avem și celule cu capacitate de depozitare suplimentare de 2.000 de tone de sămânță.
R.F.: Cam ce cantitate de material semincer obțineți pe sezon?
E.P.: Rulăm anual cam 3.000 – 4.000 de tone. Avem în proiect promovarea produselor noastre prin mari distribuitori de inputuri din țară. Avem tratative cu Alcedo, cu care lucrăm de mulți ani. Au logistica necesară, au echipe de profesioniști și sperăm ca prin ei să mărim cantitățile pe care le vom livra fermierilor.
R.F.: Am înțeles că sunteți foarte apropiați de fermieri. Știm că vi se plâng uneori de prețurile mici pe care le obțin la grâu...
E.P.: Așa este. Uneori mă mai și cert cu traderii de cereale: «Cum 50 de bani pe kilogramul de grâu? Cât trebuie să fac eu la hectar să scot măcar cheltuielile de producție?». Cheltuielile de producție pe hectar oscilează între 2.500 – 3.000 lei la hectar în zona noastră. Dacă eu dau producția de grâu cu 0,50 lei kilogramul, am nevoie de 5.000 – 6.000 kg numai ca să acopăr cheltuielile. Eu, ca fermier, din ce să mai trăiesc? Nu mai bine stau la televizor și îi las pe alții să facă agricultură? E bătaie de joc.
R.F.: Care sunt recomandările dumneavoastră pentru perioada de secetă preconizată pentru următorii ani la cultura cerealelor?
E.P.: Noi și la cereale, și la prășitoare promovăm soiurile și hibrizii semitardivi; la porumb promovăm grupa FAO 340, 380, pe aici pe undeva. Dacă am avea din nou irigații, ce bine ar fi... Am obținut în anul agricol 2008-2009, de altfel o vară ploioasă, pe baza unui hibrid de la Caussade din FAO 510 vreo 17 tone de boabe la hectar, în condițiile în care într-un an mijlociu, obținem cam 7.000 – 8.000 kilograme de boabe la hectar.
Americanii vor să exporte în România echipamente pentru ferme, pentru procesare sau împachetare, material genetic
Michael Scuse, adjunctul secretarului Departamentului SUA pentru Agricultură, a declarat joi, 16 iunie 2016, că nord-americanii ar putea exporta către România echipamente pentru ferme, echipamente pentru procesare sau împachetare, care ar putea aduce valoare adăugată, material genetic, în condițiie în care țara noastră exportă cu mult mai mult în SUA decât importă.
„Oportunităţile companiilor americane pe piaţa din România ar putea fi în sectorul echipamentelor, posibil echipamente pentru ferme, echipamente pentru procesare sau împachetare, care ar putea aduce valoare adăugată, material genetic. Există o mulţime de oportunităţi pentru România ca să exporte produse către SUA. Cred că România exportă cu mult peste cât importă din SUA. Deci, pentru România, este direcţia corectă şi cred că mai sunt şi alte oportunităţi”, a spus Scuse, citat de agenția de presă Agerpres (www.agerpres.ro).
În anul fiscal 2015 (octombrie 2014 - septembrie 2015), volumul exportului de produse agricole româneşti în SUA a fost de 164 milioane de dolari, iar importul a fost de aproximativ 50 de milioane de dolari, potrivit datelor oficiale agregate de Agerpres. Exportul a constat în cea mai mare parte din cereale, majoritatea porumb, în valoare de 97,5 milioane de dolari.
Totodată, oficialul USDA a făcut referire la posibilitatea fermierilor români de a exporta carne de vită şi porc în SUA şi a spus că autorităţile veterinare din cele două ţări se află în discuţii cu privire la ce poate fi făcut astfel încât acest tip de export să fie reluat.
Adjunctul secretarului Departamentului Agriculturii (USDA), Michael Scuse, a participat joi, în Bucureşti, la o masă rotundă pe teme de agricultură.
Irimescu crede că potențialul de export extracomunitar este reprezentat de sectorul porcilor sau vacilor pentru carne
Achim Irimescu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat și el la sesiunea plenară United States – România Agribusiness Trade Mission, eveniment care s-a desfăşurat la Hotel Marriott, în cuvântarea sa fiind introdusă o scurtă descriere a oportunităţilor pe care le oferă investitorilor străini agricultura din România, evidenţiind calitatea foarte bună a solului românesc şi condiţiile climatice favorabile dezvoltării de afaceri în acest domeniu.
În plus, ministrul a făcut cunoscute vulnerabilităţile sectorului agricol din România – fărâmiţarea terenurilor, dimensiunea redusă a exploataţiilor, situaţia irigaţiilor, dar şi avantajele pe care aceasta le poate oferi investitorilor.
Acesta a prezentat alocările din fonduri europene pentru perioada 2014-2020 - respectiv plăţile directe sau sumele disponibile pentru investiţii prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, sprijinul complementar alocat de la bugetul de stat, dar şi domeniile în care este nevoie de investiţii în vederea creşterii productivităţii şi dezvoltării acestui sector.
Concret, oficialul guvernamental a explicat că în sectorul creşterii animalelor – porci sau vaci pentru carne - sunt oportunităţi foarte bune de valorificare pe pieţele externe – intra dar şi extracomunitare. Totodată, în sectorul ovin, care s-a dezvoltat foarte bine în ultimii ani în România, este nevoie de investiţii în ceea ce priveşte oaia de carne, dezvoltată mai puţin în detrimentul celei pentru lapte. În acelaşi timp, ministrul a arătat că investiţiile trebuie realizate în special pentru partea de procesare, nu pentru materie primă, adăugând în acest fel plus valoare produselor realizate.
La eveniment mai au luat parte Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank Romania, George Pruteanu, Invest România şi Ionut Simion, preşedintele Am Cham România, precum şi oameni de afaceri americani.
Adjunctul secretarului Departamentului Agriculturii (USDA), Michael Scuse, a participat joi, în Bucureşti, la o masă rotundă pe teme de agricultură.
Avocat Remus Iustinian Burciu: „Întârzierea plății subvențiilor au dus la blocaje ale fermelor românești și străine deopotrivă și la instrăinarea lor către alte tipuri de investitori, la prețuri mult mai mici”
Proprietarii unor ferme par a se schimba (discret) în ultimele 12 luni, parte ca urmare a modificării de viziune a străinilor care au comasat deja suprafețe și care vor să-și securizeze câștigurile, iar pe de cealaltă parte din cauza întârzierii plății subvențiilor care i-au obligat pe fermierii români să mai salveze ce pot prin vânzarea exploatațiilor către investitori potenți financiar, în general străini, a declarat avocatul Remus Iustinian Burciu în cadrul unui eveniment organizat nu demult de Agro Intelligence SISA.
Prețurile de până acum două luni, afirmă avocatul, gravitau în intervalul 4.000 – 6.000 de euro hectarul de teren arabil în zona Bărăganului și în Câmpia de Vest și circa 2.500 – 3.000 de euro/ha în restul zonelor de interes agricol, prețuri practicate la achiziția suprafețelor comasate, fermelor de producție. Avocatul vorbește deja de „o schimbare a spectrului investitorului în achiziția de terenuri”, fapt confirmat inclusiv de achizițiile masive, dar discrete ale unor fonduri de investiții în suprafețe de teren arabil în România (deținute atât de străini, dar și de românii subcapitalizați), stat care nu este protejat îndeajuns de bine de legi protecționiste, lucru recunoscut inclusiv de Achim Irimescu, ministrul Agriculturii în exercițiu.
„În calitate de jurist, am perceput în ultimul an o schimbare a spectrului investitorului în achiziția de terenuri, în special în suprafețe agricole extravilane (baza producției), în sensul că au cam plecat, au cam înstrăinat foștii investitori de alte naționalități: italieni, greci, spanioli, lumea arabă, care au realizat achiziții înaintea intrării României în UE, în timpul intrării României în UE, „și-au făcut suma” din toate perspectivele, au scos înzecit sau poate însutit prețul de achiziție și minime investiții, mai ales în comasarea terenurilor, în organizarea solelor în mod concertat, și au înstrăinat fermele către alți investitori”, a precizat pentru Revista Fermierului avocatul Remus Iustinian Burciu. „Asta se întâmpla până în urmă cu circa două luni, pe prețuri mai bune, în zonele bine cotate ale României - spre 4.000 – 6.000 euro pe hectar anumite zone din Bărăgan (rare de altfel, specialiștii le cunosc bine), anumite zone din Câmpia de Vest, restul prețului cifrându-se la 2.500 – 3.000 euro pe hectar. Iar acum, printr-un blocaj (a se citi blocajul APIA), am constat de asemenea o concertare a unei presiuni pe un blocaj al fermelor care se organizaseră în România, de către investitori români sau din categoria străinilor care nu renunțaseră la investiția în agricultura românească, la blocarea lor și la determinarea înstrăinării către alte tipuri de investitori pe prețuri mult mai mici”.
În plus, avocatul Burciu este de părere că în ceea ce privește înstrăinarea terenurilor către investitori străini, acesta este din păcate „un proces ireversibil, de nestopat”, în condițiile în care pârghiile decizionale sunt la nivel unional (n.r. - a se citi la nivelul Uniunii Europene).
„Asta nu oprește însă la nivel unional ca, spre exemplu, un investitor român, potent financiar, la rândul lui să achiziționeze bunuri, inclusiv terenuri, pe teritoriul Uniunii Europene; cred că ne confruntăm în prezent cu un fenomen de mozaic”, a adăugat Burciu.
Instabilitatea și breșele din zona achizițiilor și comercializării de suprafețe arabile sunt date și de exploatarea abuzivă din partea arendașilor a dreptului de preemțiune, prevăzut clar atât în vechea legislație, cât și în noul Cod Civil, respectiv în Legea 17/2014.
Pe fondul lipsei de interes și de cunoștințe (uneori bazale, de genul incapacității de a citi sau de a semna olograf un contract de arendă), proprietarii au dat spre arendă suprafețe pe mulți ani de zile, arendașul (român sau străin) fiind de cele mai multe ori cel care câștigă atât din producție, cât și din subvenționarea agriculturii la nivel local (ANT) și european (SAPS). Avocatul este de părere că proprietarii de teren au devenit realmente „captivi” pe propriile moșii, această activitate a arendașilor fiind catalogată drept „subversivă”. Cu alte cuvinte, „băieții deștepți” i-au forțat pe unii să vândă teren la prețuri de nimic.
„Tratarea în mod greșit a oportunităților privind subvenționarea agriculturii, la nivel european și la nivel local, a fost conștientizată de țărănimea română drept o sursă de subzistență, nu și de protejare a mediului agricol și drept mare izvor de creștere economică și de organizare în agricultură. În condițiile acestea, au apărut diverși arendași care au speculat această prevedere legală a dreptului de preemțiune, consolidat prin noul Cod Civil și redetaliat prin această Lege 17/2014. Ei i-au făcut «captivi» pe proprietarii de terenuri care au dat în arendă suprafețe agricole, mai mult sau mai puțin importante pentru ei, inițial, la nivel de subzistență și, după aceea, și mai importante la nivel de minimă arendă pe care o primesc. În condițiile acestea, printr-o minimă organizare subversivă, în general al arendașilor din România (nu vreau să-i culpabilizez pe toți, dar se întrevede situația asta), au ajuns să creioneze această captivitate și să speculeze dreptul de preemțiune în defavoarea înstrăinătorului de teren, să-i aducă la un moment dat în starea să înstrăineze, beneficiind evident de acest drept de preemțiune”, a mai punctat avocatul Burciu.
Cadastrarea nu va accentua și mai mult înstrăinarea terenurilor. Legea 17/2014 oferă protecționism prin preemțiune și coproprietarilor, și statului
Același avocat afirmă totodată că procesul de cadastrare la nivel național care se preconizează a avea loc până la nivelul anului 2020, nu va duce la o accelerare a vânzărilor suprafețelor arabile, în condițiile în care marii investitori în agricultură caută suprafețe comasate deja (sau deja le-au achiziționat). În ceea ce privește suprafețele mici, care nu au cadastru și carte funciară, și acestea se vor comasa la un moment dat, în condițiile în care moștenitorii proprietarilor nu au, în majoritate, intenția de a rămâne în mediul rural și/sau bani de a lucra în mod eficient pământul (vorbim inclusiv de satele cu câțiva locuitori care până la urmă vor fi redate agriculturii).
Mai mult, Burciu consideră că supraoferta de suprafețe mici va duce și mai mult la scăderea prețurilor, în comparație cu piețele mult mai stabile din Vest.
„Împrejurarea că această cadastrare a întregului teritoriu al țării ar determina o mai facilă înstrăinare, achiziție a terenurilor de către potențiali investitori străini, este ușor falsă în opinia mea. La ora aceasta, investitorii străini se orientează către zone arondate marilor ferme, comasate și care sunt atractive. Restul înseamnă mici proprietăți care, oricum, în timp au aceeași soartă, a comasării, zone actual declarate locuibile la sate, care sunt absolut pustiite din punct de vedere uman și care vor fi redate agriculturii”, mărturisește avocatul. „Din discuțiile cu țăranii, am constatat că sunt zone pe care moștenitorii, care nu mai au nicio legătură cu satul românesc, le vor înstrăina, vor veni marii investitori în agricultură, vor desființa locațiile și vor reda aceste terenuri (cu costurile aferente) agriculturii. În condițiile acestea, de surplus de ofertă pe piață, prețurile în România nu vor fi la fel de competitive cu prețurile la nivelul UE. Doar o piață așezată în timp, manageriată de cei care știu într-adevăr înainte de toate să facă niște calcule economice, vor duce la o creștere accelerată a prețurilor, dar nu știu dacă la vremea aceea, câți dintre românii noștri vor mai manageria situația. Fenomenul este ireversibil pentru că nivelul economic al celor doritori să investească în agricultura românească nu le permite să acapareze proprietăți expuse înstrăinării, în condițiile în care, să nu uităm, inclusiv Legea 18/1991 republicată îi obligă pe proprietarii de terenuri să-l întrețină, să-l cultive, sub o sancțiune graduală timp de trei ani: avertisment, amendă și expropriere”.
Mult discutatul subiect al ineficienței Legii 17/2014 în ceea ce privește protecția intereselor românilor față de posibilul val de achiziții de teren arabil în România de către resortisanții străini a fost și el abordat de avocatul Burciu. În opinia sa, inclusiv erorile din sistemul de carte funciară face grea achiziția chiar și a cotelor părți de la coproprietari.
Cu efect de bumerang, tocmai cadastrarea care în anumite cazuri împiedică în mod artificial libera circulație a terenurilor, împiedică accesul la finanțare bancară/nebancară a achizițiilor de terenuri de către români cu dorință investițională.
„Cu privire la Legea 17/2014, regăsim în acest act normativ elemente importante și totuși protecționiste ale beneficiarilor drepturilor de preempțiune; primii ar fi coproprietarii. Legea oferă suficient protecționism persoanelor fizice și/sau juridice române deținătoare ale dreptului de coproprietate asupra unor terenuri agricole, pentru că legea face referire la terenul extravilan, nu doar agricol, și nu se aplică terenurilor intravilane. Nimic nu oprește, ci doar situația economică și interesul investițional pe coproprietari să nu întregească aceste asolamente și au nevoie de acea cadastrare a întregului teritoriu al României. Se izbesc toți investitorii, toți doritorii de achiziții chiar de cote părți, de această situație de compromis, de erorile din sistemul de carte funciară. Iată, e benefic. Trebuie pus la punct, trebuie reglementat o dată pentru totdeauna în detaliu acest sistem de carte funciară, văzut unde trebuie simplificat”, a precizat Remus Iustinian Burciu.
Pe de altă parte, mai spune avocatul, teritoriul României „s-a odihnit” suficient din punct de vedere agricol, este productiv, el trebuie tratat tehnic în mod tehnic corespunzător, iar asta n-o poate face decât în mod concertat cei care își asumă responsabilitatea investițiilor în agricultură. Statul român ar putea fi unul dintre investitori, cu condiția ca diriguitorii să își dorească acest lucru și să aibă și fondurile necesare (răscumpărare) de la arendași, români sau străini, și ei protejați de Legea 17/2014. ADS are drept de preemțiune conform Legii 17/2014, singurul impediment observat de avocat în împiedicarea vânzării terenurilor către străini fiind, așa cum a mai menționat, lipsa banilor/interesului de păstrare a pământului în patrimoniul național.
„Din perspectiva legii, există protecție și pentru aceștia (n.r. - arendași). Ce-ar putea face de fapt statul ca să se protejeze? Avem prin ADS posibilitatea dreptului de preemțiune oferit statului. Are statul bani? Are pârghiile necesare? Poate statul să apeleze la resurse economice de la UE, așa încât să ofere un astfel de protecționism prin reîntoarcerea terenului prin reîntoarcerea terenului în patrimoniul statului? Dacă statul statul răspunde la acest lucru, nu știu dacă are și mai ales dacă își dorește, atunci protecționismul este perfect, nu trebuie să modificăm legislația și nu trebuie să fim mai catolici decât Papa sau mai restrictivi decât alții”, a conchis avocatul.
Ministerul Agriculturii are în plan modificarea Legii 17/2014
Chiar dacă avocați care au intermediat achiziții de terenuri, cum este și cazul lui Remus Iustinian Burciu, spun că Legea 17/2014 oferă protecționism, singurul lucru necesar fiind cunoașterea și aplicarea conformă a acesteia, ministrul Agriculturii pregătește modificarea acestui act normativ, fapt cerut cu vehemență de marii latifundiari români.
Chiar dacă străinii au cumpărat fără opreliști suprafețe întinse de teren încă din anii '95-'96, cum a declarat chiar unul dintre avocații care făceau due dilligence încă din studenție, cum este și cazul lui Cătălin Paramon, marii arendași ai României se plâng că țara noastră pierde teren în fața celor veniți de peste hotare. Demersul este până la urmă de înțeles, în condițiile în care Legea 17/2014 îi protejează atât pe români, cât și pe investitorii străini, în forma actuală.
Așa cum a declarat nu demult în cadrul unei emisiuni televizate, transmisă de Realitatea TV, Achim Irimescu este de părere că țara noastră trebuia să fie mai atentă la legea privind achiziţiile de terenuri agricole şi să impună anumite cerinţe, însă în prezent este în discuţie la minister un astfel de proiect. Și a dat și exemplul altor țări aflate în situații similare cu cea a României.
„De exemplu, Bulgaria a adoptat odată cu România, în acelaşi an (2014 n.r.), dar a adoptat o lege mult mai dură, mai restrictivă. Polonia este pe cale să dea o astfel de lege, iar Franţa a reuşit să impună o serie de restricţii care sunt acceptate. Este foarte importantă forma sub care impui anumite cerinţe. Cred că România trebuia să fie mai atentă la Legea 17/2014 privind achiziţiile de terenuri agricole şi să impună anumite cerinţe”, a punctat ministrul Agriculturii în exercițiu.
El a afirmat totodată că Bruxelles-ul acceptă anumite condiţii dacă există argumente asupra unor obiective, or „România are astfel de obiective”.
„Chiar eu am discutat în 2013 la Bruxelles cu reprezentanţii DG Market care mi-au spus că se pot aplica restricţii sau mai exact nişte condiţii, dacă avem nişte obiective clare de atins şi România are astfel de obiective: comasarea terenurilor, siguranţa şi securitatea alimentară. Toate acestea pot fi aduse în discuţie şi sunt pe un proiect de lege în minister pe care trebuie să ne punem de acord cu producătorii. Să nu uităm că terenul în România are o particularitate aparte. Au fost după anul 1990 familii care au ajuns efectiv să se ucidă pentru teren. Românul are spiritul proprietăţii terenului extraordinar de dezvoltat”, a mai spus Irimescu.
România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, potrivit obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, fapt care permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole.
Într-un clasament al cumpărătorilor de teren agricol în România, pe primele locuri se află Italia, urmată de Germania şi de ţările arabe. Cele mai active trei zone ale ţării, în funcţie de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, sunt Timiş, Vaslui şi Arad.
În momentul de față, la noi în țară, preţul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro şi poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în ţările UE depăşeşte şi 30.000 de euro.
Un studiu aprofundat al celor de la Agro Intelligence SISA realizat în 2014, documentat cu ajutorul notarilor din România, relevă faptul că deținem un total de 14,7 milioane hectare suprafață cu destinație agricolă (13,298 milioane ha conform datelor agregate de Agerpres), din care 8,3 milioane sunt folosite ca teren arabil, 3,3 milioane hectare de pășuni, 220.000 ha cu vii și 206.000 ha cu livezi.
Conform rapoartelor notariale intrate în posesia Agro Intelligence SISA, acum doi ani exista un milion de hectare din totalul de 8,3 milioane ha de teren arabil care se afla în proprietarea străinilor (italieni – 23,4 la sută, nemți – 15,5 procente, arabil 10%, unguri – 8,2 procente, spanioli – 6,2 la sută, austrieci – 6,1%, danezi – 4,5 procente, restul fiind în proprietatea olandezilor, grecilor, turcilor și altor naționalități.
De asemenea, multinaționale precum Rabobank, Generali și Asi Europe exploatau terenuri agricole din România în interes bioenergetic, astfel încât riscul formării unor piețe speculative este cât se poate de posibil, „o reală amenințare la securitatea alimentară” a țării noastre.
Achim Irimescu va prelungi termenul de plată cu o lună de zile, peste data de 30 iunie 2016! Gândindu-se la buget, încalcă oare ministrul promisiunea făcută fermierilor la proteste?
Ministrul Agriculturii în exercițiu, tehnocratul Achim Irimescu, a declarat luni, 13 iunie 2016 pentru Agerpres (www.agerpres.ro) că a decis să prelungească plățile către fermieri cu o lună de zile, „dar nu mai mult”, în condițiile în care la protestul organizat de LAPAR în data de 7 iunie 2016 (mai puțin de o săptămână distanță de atunci) acesta a promis solemn că nu va depăși termenul de 30 iunie 2016.
Oficialul guvernamental (contestat vehement de o majoritate largă de parlamentari) a precizat că prelungirea cu o lună va fi transpusă în realitate dacă la nivelul Uniunii Europene se va lua decizia suplimentării termenului de plată fără penalizări de la 30 iunie la 15 noiembrie, fapt confirmat astăzi printr-un comunicat de presă al Comisiei Europene (CE).
Potrivit propriilor afirmații, fermierii mari vor avea de suferit, ei fiind cei aflați în control și către care ar trebui să se achite câteva sute de milioane de euro.
„Decizia mea este să prelungesc plăţile cu o lună, dacă se adoptă decizia la nivel european, dar asta nu înseamnă că îmi propun alte termene. Eu vreau să finalizăm plăţile la 30 iunie, dar pentru a nu avea influenţări de risc pentru buget, pentru că oricum fermierul nu va fi penalizat, o să prelungesc cu o lună, dar nu mai mult. Pe banii europeni mai avem de dat pentru fermierii care sunt în control, fermierii mari, circa 200 -300 de milioane euro şi 85 de milioane de euro la vaci, tot din bani europeni, iar pe cele două ANT-uri (Ajutoare Naţionale de Tranziţie n.r.) în jur de 183 de milioane de euro la cele două specii ovine şi bovine”, a precizat Irimescu pentru agenția de presă Agerpres.
Cu privire la plăţile pentru sectorul zootehnic, ministrul de resort a precizat că începând cu data de 17 iunie 2016 se va da Ajutorul Naţional de Tranziţie pentru vacă şi oaie, iar în cursul săptămânii viitoare va începe şi sprijinul cuplat în zootehnie.
„Începem plata la animal de vinerea aceasta, începem cu Ajutorul Naţional de Tranziţie, care este după primele calcule de 447 de lei pe cap de vacă de carne şi de 111 lei pe tonă la vacile de lapte. Probabil se va duce către 500 de lei pe cap de vacă şi, la oaie, cumulat pe cele două scheme ANT, în jur de 10 euro pe animal”, a mai punctat Irimescu.
Cu privire la sprijinul cuplat pe cap de animal, șeful MADR a afirmat că vor fi nişte plăţi foarte mari pentru că sunt înscrise foarte puţine animale: „Plăţile pe animal, pe sprijinul cuplat în zootehnie, sunt nişte plăţi foarte mari. Mă duc cu un sprijin de 1.260 de euro pe cap de vacă de carne, dar sunt prea puţine animale, respectiv 8.400 de vaci de carne, iar la lapte am mizat pe 300.000 de animale şi sunt doar 91.000, cu 844 de euro pe cap de vacă”.
„Lumina” vine de la Bruxelles
Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală Phil Hogan a confirmat printr-un comunicat de presă prelungirea termenului până la care statele membre pot efectua plăți directe, fără reduceri ale ratei de rambursare. Astfel, noul termen-limită pentru plățile directe este 15 octombrie, în loc de 30 iunie.
Potrivit documentului de presă, comisarul irlandez a subliniat că aceasta este „o măsură excepțională, care reflectă dificultățile cu care unele agenții de plăți s-au confruntat în primul an de implementare a noii politici agricole comune (PAC). Ea înseamnă o flexibilitate fără precedent din partea Comisiei Europene și, pe baza nivelurilor actuale de plăți, ar putea genera economii în valoare de milioane de euro pentru acele state membre sau regiuni, și agricultorii lor, care nu au efectuat plățile până la data de 30 iunie. Pornind de la discuțiile avute cu un număr de state membre și regiuni, am încrederea că această măsură, care folosește toate mijloacele posibile la dispoziția Comisiei, îndeplinește în totalitate nevoile acestora în termeni de flexibilitate maximă și garantarea rambursării integrale a valorii plăților”.
Inițiativa comisarului Hogan vine ca răspuns la dificultățile cu care unele state membre sau regiuni se confruntă în finalizarea plăților, înainte de data-limită de 30 iunie. În conformitate cu normele europene, pentru plățile efectuate după această dată se aplică reduceri ale ratei de rambursare de 10% (pentru cele efectuate în luna iulie), 25% (august) și 45% (septembrie). Prezenta derogare, care poate fi aplicată numai la nivelul statelor membre, înseamnă că plățile pot fi făcute și după 30 iunie, fără reducerile sus-menționate.
Potrivit aceluiași document, Hogan a adăugat, luând în considerare dependența de plățile directe pe care mulți fermieri o au, în special din cauza dificultăților actuale de pe piață cu privire la fluxul de numerar, că această derogare nu trebuie să fie folosită ca o scuză pentru a încetini ritmul de efectuare al plăților și a cerut agențiilor de plăți să acorde prioritate celor restante, în scopul de a maximiza efectuarea lor până la 30 iunie.
Șeful MADR, contestat de Tăriceanu
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a făcut luni un apel către premierul tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, să țină cont de votul în cazul moțiunii simple pe agricultură și să îl demită pe ministrul de resort, Achim Irimescu.
„Moțiunea simplă este un semnal foarte puternic adresat primului ministru care, în mod logic, chiar dacă nu există o obligație formală constituționala, ar fi trebuit să-l demită pe ministrul Agriculturii pentru incapacitatea de a gestiona câteva elemente fundamentale, la care n-are nevoie nici de sprijinul Parlamentului, era numai și numai vorba de o acțiune a Executivului și aici mă refer la acordarea subvențiilor pe agricultură.
Suntem la începutul lunii iunie și ceea ce se întâmplă anul acesta cu subvențiile nici nu mai știu cum să comentez. Nu vreau să folosesc epitete care ar părea poate deplasate, dar este o situație care cred că pe scurt impune demiterea neîntarziată a ministrului Agriculturii”, a precizat președintele Senatului la Parlament, după ședința Biroului Permanent.
Conform Mediafax, șeful ALDE a subliniat că din informațiile sale, și Dacian Cioloș este nemulțumit de activitatea ministrului Achim Irimescu și că semnalul „puternic” dat de Parlament îi ușurează sarcina „dacă are o problemă să-l demită”.
Moțiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii, depusă de PSD-ALDE, a fost adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaților cu 189 de voturi „pentru” , 11 „împotrivă” și 86 de abțineri, inițiatorii solicitând demisia tehnocratului Achim Irimescu.
Irimescu, ministrul „Absolut!”
De pe scena din fața Camerei Deputaților, în data de 7 iunie 2016, ministrul Agriculturii promitea solemn în fața a aproape 2.000 de fermieri protestatari că termenul de 30 iunie 2016 nu va fi depășit atunci când vine vorba de plățile directe.
Cu toate acestea, se scuza ministrul, dacă termenul avea să fie depășit (probabil că se cunoștea informal informația), statul va plăti penalitățile.
„Eu pot să vă garantez că nu vor fi probleme. Oricum, și dacă s-ar fi ajuns în situația să se plătească după 30 iunie 2016, dumneavoastră (n.r. - fermierii) nu sunteți penalizați; diferența, penalizarea se alocă de la bugetul de stat, dar nu vom ajunge acolo, fiți convinși. Păcat că la animale nu s-au dat încă banii. (...) În condițiile în care modulul funcționează, banii se vor da în cel mai scurt timp, începând de săptămâna viitoare la animale”, a precizat ministrul de resort. „La cei care primesc fonduri pentru animale, vestea bună este că vor fi fonduri foarte mari. De exemplu, o să depășească 1.000 de euro la vaca de carne, o să depășească 800 de euro la vaca de lapte. Sunt sume foarte bune. Încercăm în continuare. Avem la plată ajutorul pentru motorină, 93 de milioane de lei pentru primul trimestru al acestui an. În această săptămână vor fi transferați banii în trezorerie. De săptămâna viitoare începe și la ovine. Subvenția totală la ovine este vorba de 10 euro pe cap de oaie. Sigur, eu unul nu sunt foarte mulțumit pentru că raportul între bovine și ovine este 1/6 și ar trebui să-l găsim și la subvenție printr-o sumă mai bună”, preciza ministrul Irimescu.
Într-un moment încărcat de sinceritate, șeful LAPAR, Laurențiu Baciu, cât și zootehnistul Moise Ötvös l-au întrebat cât se poate de clar pe șeful MADR dacă va plăti subvențiile până la data de 30 iunie, răspunsul „absolut” fiind de fiecare dată cât se poate de clar:
Laurențiu Baciu: „Acum însă, am eu o întrebare la dumneavoastră, ca să fie finală. Oamenii aceștia, până la 30 iunie a.c., vor primi toți banii?”.
Achim Irimescu: „Absolut!”.
Laurențiu Baciu: „Avem promisiunea unui ministru. Rămâne să mai avem răbdare încă trei săptămâni, să vedem ce minune. De nu, domnule ministru, acum știm să venim și pe jos. Nu ne mai trebuie jandarmi să ne ducă autobuzele, venim pe jos; cunoaștem drumul”.
Moise Ötvös: „Domnule ministru, încă o dată, vă rog, repetați, până la 30 iunie primim banii?”.
Achim Irimescu: „Absolut!”.
În conformitate cu normele europene, pentru plăţile efectuate după 30 iunie 2016 se aplică reduceri ale ratei de rambursare de 10% (pentru cele efectuate în luna iulie), 25% (august) şi 45% (septembrie). Prezenta derogare, care poate fi aplicată numai la nivelul statelor membre, înseamnă că plăţile pot fi făcute şi după 30 iunie, fără reducerile sus-menţionate.
Kverneland Group, noul partener al AgroConcept, lider de piață în certificări AEF
Noile clasificări, publicate recent în baza de date AEF ISOBUS, reconfirmă poziția de lider a Kverneland Group în tehnologie ISOBUS și, prin numărul record de certificări AEF, îi asigură pe fermieri de compatibilitatea dintre toate utilajele ISOBUS și terminalele universale, se precizează într-un comunicat de presă al companiei.
„Prin parteneriatul recent cu Kverneland Group, AgroConcept este în măsură sa le ofere fermierilor români accesul rapid nu doar la tractoare și combine New Holland, dar și la întreaga gamă de echipamente necesare lucrărilor agricole, în condiții de maximă compatibilitate și sub umbrela singurei autorități din domeniu la nivel internațional”, se arată în documentul de presă. „Confirmarea oficială a acestor compatibilități este esențială pentru toți fermierii și poate fi dată exclusiv de AEF (Agricultural Industry Electronics Foundation), un instrument creat pentru ca dealerii, clienții, forta de vânzari și personalul tehnic să aibă acces la informații importante în cel mai facil mod. De asemenea, certificarea software ISOBUS este o condiție de bază pentru ca orice produs să poată fi inclus in baza de date AEF. Prin poziționarea în topul aestui clasament, produsele Kverneland Group oferă avantajul concret al utilizării unui singur terminal pentru a controla toate mașinile din spatele tractorului și aduc optimizări reale ale costurilor uzuale”.
Inițiată de Agricultural Industry Electronics Foundation, baza de date AEF este un website de unde fermierii si dealerii pot afla în cel mai scurt timp informații legate de compatibilitatea dintre diferitele terminale universale, utilaje si diverse echipamente ISOBUS.
AgroConcept este noul importator si distribuitor New Holland Agriculture în Romania, ca urmare a unei investiții recente de peste 20 de milioane de euro.
Kverneland Group este o companie internațională lider de piată, ce dezvoltă, produce și distribuie mașini agricole și servicii sub mărcile Kverneland și Vicon. Kverneland Group oferă un pachet amplu de produse care vizează comunitatea agricolă si care acoperă cele mai diverse domenii: pregătire a solului, semănat, furaje și echipamente pentru balotare, împrăștiere, pulverizare, dar și soluții electronice pentru tractoare si utilaje agricole.
Pentru mai multe informații despre Kverneland Group puteti accesa www.kvernelandgroup.com.
Livadă de meri model realizată de Casa Olandeză a Pomicultorului la ICDP Mărăcineni
Pe 9 iunie 2016, la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni – Argeș a avut loc lansarea oficială a lotului demonstrativ al Casei Olandeze a Pomicultorului în prezența Ambasadorului Olandei la București, Stella Ronner-Grubačić.
Pe o suprafață de aproape un hectar a fost înființată o livadă superintensivă de măr, investiția fiind suportată de Casa Olandeză a Pomicultorului și Ambasada Olandei. La eveniment au participat peste 60 de fermieri, oameni de afaceri din sectorul pomicol, consultanți, cercetători, autorități locale și reprezentanți ai MADR, cărora le-au fost prezentate în câmp, lângă mica livadă model, tehnologiile moderne pentru înființarea plantațiilor superintensive de măr.
Lotul demonstrativ de la ICDP Mărăcineni este deschis în continuare tuturor celor care au în vedere demararea unui proiect în domeniul pomiculturii.
Comisarul Hogan confirmă intenția sa să prelungească termenul limită de plată a subvențiilor de la 30 iunie la 15 octombrie. „Această derogare nu trebuie să fie folosită ca o scuză pentru a încetini rata plăților”
Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a confirmat miercuri, 8 iunie 2016, intenția sa de a prelungi data până la care statele membre pot efectua plăți directe PAC fără reduceri ale ratei de rambursare ale UE către statele membre în cauză.
Efectiv, această măsură prelungește termenul limită până la care trebuie să se facă plăți directe de la 30 iunie și 15 octombrie.
Inițiativa comisarului Hogan răspunde dificultăților cu care un număr de state membre/regiuni se confruntă în prezent, dificultăți în finalizarea plăților înainte de termenul limită de 30 iunie, precizează comisarul pe pagina oficială a Directoratului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.
Prezenta derogare, care poate fi aplicată numai la nivelul statelor membre, înseamnă că plățile pot fi făcute după 30 iunie, fără aplicarea oricărei reduceri pentru întârziere. În conformitate cu normele obișnuite, reducerile (aplicabile autorităților) ar fi de 10% la plățile efectuate în luna iulie, 25% la plățile efectuate în luna august și 45% pentru plățile efectuate în luna septembrie.
„Este o măsură excepțională, care reflectă dificultățile cu care unele agenții de plăți s-au confruntat în primul an de plăți, în cadrul noii PAC. Ea reprezintă un nivel fără precedent de flexibilitate din partea Comisiei Europene și, pe baza nivelurilor actuale ale plăților, ar putea genera mai multe milioane de euro economisire pentru acele state membre/regiuni și potențial agricultorii lor, care nu vor fi efectuate plățile până la 30 iunie. În baza angajamentului pe care l-am avut cu un număr de membru state/regiuni, eu sunt mulțumit că această măsură, una aflată la maximum cât poate merge Comisia, îndeplinește în totalitate nevoile acestora în ceea ce privește oferta de flexibilitate maximă și care asigură rambursarea integrală a valorii plăților”.
Recunoscând dependența pe care mulți fermieri o au de plățile directe, în special având în vedere impactul dificultăților actuale de pe piață cu privire la situația lor pe fluxul de numerar, comisarul, de asemenea, a spus că „această derogare nu trebuie să fie folosită ca o scuză pentru a încetini rata plăților și a cerut agențiilor de plăți să acorde prioritate eliberarea tuturor plăților restante, în scopul de a maximiza nivelul plăților efectuate până la 30 iunie”.
Achim Irimescu arată cu degetul către Daniel Constantin pentru întârzierea plății subvențiilor
Plata subvenţiilor în agricultură se realizează într-un ritm accelerat, în condiţiile în care din noiembrie 2015 şi până în prezent au fost efectuate plăţi de peste 1,22 miliarde de euro iar întârzierile la plată sunt cauzate exclusiv de fosta conducere, transmitea Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă după ce, miercuri, Camera Deputaţilor a adoptat o moţiune simplă împotriva ministrului de resort.
Mai mult, cei de la Ministerul Agriculturii afirmă totodată că fostul ministru al Agriculturii (Daniel Constantin – n.r.) a luat decizia greşită de a aplica, în 2015 şi 2016, un număr mult prea mare de scheme de plăţi în cadrul noii Politici agricole comune, respectiv 81 faţă de 21 de scheme în anul 2014.
„Urmare adoptării astăzi (miercuri – n.r.), în plenul Camerei Deputaţilor, a moţiunii simple iniţiate de PSD şi ALDE, facem următoarele precizări: În ce priveşte acuzaţia privind neacordarea la timp a subvenţiilor de către APIA, precizăm că subvenţiile se plătesc într-un ritm accelerat – peste 1,22 miliarde euro din noiembrie până în prezent – deşi întârzierile se datorează 100% fostei conduceri. Prezentăm mai jos întârzierile pe care le-a găsit actuala conducere a Ministerului şi care au impietat asupra efectuării la timp a plăţii subvenţiilor: adoptarea extrem de tardivă a legislaţiei necesare efectuării plăţilor; Ordinul 619 (pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate şi a modului de implementare a schemelor de plăţi în agricultură în perioada 2015 – 2020 – n.r.) a fost adoptat de abia la 6 aprilie 2015, iar depunerea cererilor de plată a început numai la jumătatea lui aprilie; contractarea modulului de plăţi trebuia realizată cu 1 an înaintea demarării plăţilor în avans, dar s-a făcut de abia la sfârşitul lunii iulie 2015 (abia în 30 iulie 2015 a fost adoptată HG nr. 596/22.07.2015); decizia finală privind aplicarea schemelor noii Politici agricole comune a fost transmisă Comisiei Europene de abia în octombrie 2015, deci era imposibilă realizarea modulului de plăţi până la 16 octombrie – data la care ar fi trebuit sa înceapă plăţile în avans!; neasigurarea la timp de fosta conducere a Ministerului a fondurilor necesare modulului de plăţi ca urmare a întârzierii în aprobarea actului normativ; eliminarea cooperativelor şi asociaţiilor de la accesul fondurilor pentru păşuni”, precizează Ministerul Agriculturii.
Comunicatul vorbeşte şi despre eşecul în absorbţia fondurilor de dezvoltare rurală, în condiţiile în care în 2015 a fost dezangajat un miliard de euro şi au fost efectuate corecţii financiare de peste 800 de milioane de euro pentru cele două agenţii de plăţi.
În plus, în document se afirmă că fostul ministru al Agriculturii a indus în eroare Ministerul Finanţelor solicitând creşterea salariilor la Agenţia de Finanţare şi Investiţii Rurale (AFIR) pe motiv că acestea se plătesc din fonduri europene în condiţiile în care sumele respective provin de la bugetul de stat.
„Să mai adăugăm faptul că fostul ministru a indus în eroare Ministerul Finanţelor Publice solicitând creşterea salariilor la Agenţia de finantare si investitii rurale (AFIR) pe motiv că acestea s-ar plăti din fonduri europene. Întrucât salariile trebuie plătite din bugetul naţional, la începutul acestui an actualul ministru a trebuit să găsească soluţii pentru plata salariilor pentru cei 1.800 salariaţi ai AFIR! Culmea, toată aceasta situaţie gravă din agricultură este pusă de autorul moţiunii, care a condus ministerul 3 ani jumătate, pe seama actualului ministru!”, subliniază comunicatul MADR.
Comunicatul prezintă şi principalele realizări ale actualului şef de la Agricultură, amintind, printre altele, simplificarea semnificativă a cererii de plată pentru anul 2016, în condiţiile în care dosarul este de 9 ori mai redus faţă de cel din 2015, şi reintroducerea posibilităţii de accesare de către cooperative şi asociaţii a subvenţiilor pentru păşuni.
De asemenea, pentru creşterea absorbţiei fondurilor pentru dezvoltare rurală au fost identificate 52 de măsuri de simplificare a accesului PNDR 2014-2020 şi a fost adoptat actul normativ prin care s-a înfiinţat funcţia de ataşat agricol care să permită promovarea exporturilor româneşti în 12 ţări pentru creşterea profitului producătorilor români.
Un alt proiect legislativ important este, potrivit MADR, cel privind Fondul Mutual, care se află în dezbatere cu fermierii. Stabilirea unui astfel de fond va permite despăgubirea calamităţilor din fonduri europene, degrevând bugetul naţional de sume importante ce pot fi astfel utilizate în alte scopuri, se arată în comunicatul citat.
Totodată, reprezentanţii MADR precizează că au fost lansate dezbateri asupra unui proiect de lege privind restructurarea cercetării în domeniul agricol, care să conducă la susţinerea creşterii competitivităţii producătorilor români pe piaţa UE şi internaţională. În plus, pentru luna octombrie a acestui an se are în vedere realizarea unui Fond de creditare a agriculturii care să faciliteze finanţarea fermierilor şi astfel creşterea absorbţiei fondurilor de dezvoltare rurală, evitând dezangajări de miliarde din trecut.
La capitolul realizări, comunicatul aminteşte şi deblocarea exportului de ovine în ţările din Orientul Mijlociu şi anunţă că peste 750.000 ovine au fost deja exportate, urmând să fie adoptate noi demersuri pentru deschiderea de noi pieţe şi valorificarea optimă a ovinelor. De asemenea, au fost făcute demersuri la Comisia Europeană pentru liberalizarea regimului de export al cărnii de porc şi a fost stabilită legislaţia necesară unui sistem de ecarisare corespunzător cerinţelor UE fiind astfel evitată declanşarea acţiunii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României.
Potrivit Ministerului Agriculturii, adoptarea unei moţiuni simple nu implică în mod obligatoriu demiterea unui ministru, o decizie în acest sens fiind prerogativa exclusivă a prim-ministrului.
Ca informație de ultimă oră, surse din interiorul MADR și APIA afirmă că actuala conducere ministerială forțează mâna dezvoltatorilor ca până la data de 30 iunie 2016 să pună la punct programele informatice necesare efectuării plăților restante, propunându-le să semneze contractul și, astfel, să-și asume un eventual eșec prin compensări financiare.
Un fel de Lege 321 a Parlamentului European, rezoluția împotriva supermarketurilor devine un cartonaș roșu arătat discret Comisiei Europene
Parlamentul European a adoptat marți, 7 iunie 2016, o rezoluție referitoare la practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, document de poziție prin intermediul căruia eurodeputații solicită Comisiei Europene să vină cu propuneri împotriva acestora, pentru a asigura astfel venituri corecte pentru fermieri, dar și o paletă cât mai largă de produse pentru consumatori.
Conform unui comunicat de presă remis la redacție, liderul delegației eurodeputaților social-democrați din România, Viorica Dăncilă, își exprimă satisfacția față de adoptarea de către Parlamentul European a rezoluției, un semnal pe care Parlamentul European îl transmite în vederea susținerii producătorilor din sectorul agroalimentar, de multe ori lăsați la voia întâmplării în relația cu marile rețele de retail.
„Această rezoluție este un semnal pe care Parlamentul European îl dă, în sprijinul fermierilor. Este un semnal pozitiv pentru producătorii de bunuri de consum alimentar și care, de multe ori, nu sunt protejați în relația cu marile rețele comerciale. Este important ca eforturile acestor oameni să fie recompensate corespunzător, la fel cum este important pentru consumatori să beneficieze de produse de calitate, la prețuri decente.
Îmi exprim speranța că oficialii responsabili din Comisia Europeană vor da cât mai rapid curs solicitărilor făcute prin intermediul acestei rezoluții. Rezoluția servește deopotrivă fermierilor români, despre care știm deja că au de multe ori dificultăți în a-și vinde și distribui produsele în condiții echitabile.
Am votat cu toată convingerea această rezoluție. De când mă aflu în Parlamentul European, am avut ca unul dintre principalele obiective să apăr interesele producătorilor români și ale consumatorilor și cred că acest act servește la atingerea obiectivului menționat” a precizat eurodeputata PSD.
La rândul său, raportorul PE Edward Czesak, a precizat că încă sunt multe de făcut pentru a îmbunătăți relațiile dintre furnizori și rețelele de retail și solicită CE instrumente noi de luptă împotriva practicilor incorecte.
„Inițiativele de până acum nu au fost eficiente. De aceea facem acum mai multe sugestii. Trebuie făcut mai mult pentru a îmbunătăți relațiile dintre furnizori și supermarketuri și hipermarketuri, în special în ceea ce privește așa-numita teamă (fear factor). Cerem de asemenea Comisiei Europene să facă mai mult în ceea ce privește noile instrumente care ne-ar putea ajuta să luptăm, împotriva practicilor incorecte”, a declarat raportorul PE Edward Czesak (ECR, PL). „Toți actorii din lanțul de distribuție alimentară trebuie să aibă aceleași drepturi”, a adăugat el.
Dezechilibrele de venituri și de putere în sectorul alimentar trebuie combătute urgent pentru a îmbunătăți puterea de negociere a fermierilor, se arată în rezoluția aprobată cu 600 de voturi la 48, cu 24 de abțineri. Eurodeputații subliniază faptul că prețurile de vânzare sub costurile de producție și utilizarea incorectă a alimentelor agricole de bază cum ar fi lactate, fructe și legume drept principale alimente vândute la prețuri subevaluate de către marii distribuitori amenință durabilitatea pe termen lung a producției UE în aceste domenii.
Fermierii și întreprinderile mici și mijlocii sunt în mod deosebit vulnerabili la practicile comerciale incorecte (UTPs). Uneori sunt forțați să vândă în pierdere atunci când negocierile privind prețurile cu un partener mai puternic le pune în situație dezavantajoasă, cum ar fi împunându-le să suporte costurile reducerilor din supermarket. Consumatorii sunt și ei dezavantajați, întrucât accesul la produse noi și inovatoare și paleta de opțiuni sunt reduse, mai spun deputații.
Sunt necesare măsuri puternice pentru a învinge ”teama” (”fear factor”) de furnizori
Schemele voluntare și de auto-reglare au dus până acum la „rezultate limitate”, din cauza lipsei unei aplicări corespunzătoare, reprezentării limitate a fermierilor, conflictelor de interese între părți, mecanismelor de mediere care nu reflectă „teama” („fear factor”) de furnizori și a faptului că nu se aplică întregului lanț alimentar, subliniază deputații. O legislație cadru europeană este necesară pentru a lupta împotriva practicilor comerciale incorecte (UTP) și pentru a asigura că fermierii și consumatorii europeni pot beneficia de condiții corecte de vânzare și cumpărare, se mai spune în text.
UTPs sunt, de exemplu, întârzieri ale plăților, restricționarea accesului la piață, modificări unilaterale sau retroactive ale contractului, anulare neprevăzută și nejustificată a contractelor, transferuri incorecte ale riscului comercial și transferul costurilor de transport și depozitare către furnizori.
UE are deja legislație pentru combaterea practicilor comerciale incorecte ale companiilor față de consumatori (Directiva 2005/29/CE), dar nu există reguli UE pentru combaterea practicilor incorecte între diferiți operatori din sectorul alimentar. UTPs sunt acoperite parțial de legislația privind competiția. Parlamentul crede că Supply Chain Initiative și alte sisteme naționale și europene voluntare ar trebui promovate ”ca un supliment la mecanisme efective și puternice de aplicare la nivelul statelor membre, care să asigure că toate plângerile pot fi depuse anonim și care să stabilească penalități descurajante, în coordonare cu UE”. Deputații încurajează producătorii și comercianții, inclusiv organizațiile fermierilor, să se implice în astfel de inițiative.
PE a adoptat marți, 07 iunie, propunerea de Rezoluție referitoare la practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare. Eurodeputații solicită Comisiei Europene, prin intermediul rezoluției votate cu o largă majoritate, să propună măsuri care să ducă la realizarea unor relații comerciale corecte și transparente între producătorii, furnizorii și distribuitorii de alimente.
Și totuși, românii nu vor hipermarketuri, dar cumpără la greu din ele!
În contrapartidă, nu cu mult timp în urmă anunțam că retailul modern continuă să reprezinte un pilon principal de creștere a consumului, atingând o cotă de piață record, de 60%, în primul trimestru al anului 2016, pe fondul reducerii TVA la produse alimentare si băuturi non-alcoolice și al creșterilor salariale, în condițiile în care, la nivel declarativ, toată lumea duce un „război” cu cu mult blamatele mari rețele de magazine.
„Dacă până în 2008, retailul modern creștea cu aproximativ 2-3 puncte procentuale anual în detrimentul celui tradițional, în primele trei luni ale anului creșterea este semnificativă, de 4 puncte față de aceeași perioadă a anului trecut”, afirma Raluca Răschip, Consumer Goods & Retail Director GfK România, cu ocazia lansării unui studiu de specialitate.
Potrivit spuselor oficialului GfK, primele trei luni ale acestui an au reprezentat un reviriment pentru FMCG, creșterile salariale și banii rămași în buzunarele cumpărătorilor din scăderea de TVA reprezentând bani întorși în consum.
“Consumatorul român s-a mai relaxat, odată cu slăbirea presiunii economice. Primul trimestru din 2016 a însemnat un nou început pentru jucătorii din FMCG, odată cu creșterea puterii de cumpărare a românilor datorată reducerii TVA la produse alimentare si băuturi non-alcoolice și a creșterilor salariale. Beneficiul este că acești bani în plus în buzunarul consumatorilor se întorc acum în consum, iar 2016 dă semne bune de continuare a creșterii”, concluzionează Raluca Răschip.
Hipermarketurile înregistrează cea mai mare rată de creștere dintre toate canalele. Acestea câștigă mai bine de un punct procentual, până la 29% cotă de piață datorită creșterii valorii coșului de cumpărături. În afară de coșuri mai mari de cumpărături pentru fiecare vizită, supermarket-urile sunt vizitate de mai multe gospodării și ajung la 17% cotă de piață. Discounterii arată o traiectorie diferită de creștere, reușind să crească și frecvența de cumpărare.
Atât demersurile europarlamentarilor, cât și cele ale deputaților români vizavi de prezența preponderentă a produselor românești la raft par sortite eșecului.
Vorbim în acest caz de data de 10 mai 2016, zi în care Pl-x nr.798/2015 a fost trimisă înapoi la Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, pe motiv că a apărut sub formă de inițiativă legislativă, și nu de amendamente.
În urma primirii raportului favorabil de la Comisie, la data de 3 mai a.c., inițiativa legislativă Pl-x nr.798/2015 de modificare a Legii 321/2009 era înscrisă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. În urmă cu o lună de zile, mai exact pe 10 mai 2016, moment în care ar fi trebuit să se dea votul final, deputatul PSD Pâslaru Florin Costin a cerut retrimiterea proiectului înapoi, la Comisia pentru agricultură, conform Active News.
Potrivit spuselor alesului, proiectul de lege a fost retrimis la discuții pe motiv „pe procedură”, „având în vedere că pe traseu, mult mai vechi introduse pe traseul legislativ, există alte trei legi (n.r. – proiecte legislative) și că acest proiect de lege a fost înaintea altora care au fost ținute la sertar, mai mult decât atât, s-au luat din acele proiecte de lege care, repet, au fost dinainte, s-au luat 90% din text. Noi am fi dorit să vină ca amendamente, nu ca un nou proiect de lege. Pentru acest lucru, vă trimit... vă propun retrimiterea acestei propuneri legislative la comisie”, afirma Pâslaru, în speach-ul susținut de la tribuna Camerei Deputaților. Voturile pentru întoarcerea la Comisie a proiectului de act normativ pentru o lună de zile au fost 143 pentru, 66 împotrivă, respectiv trei abțineri.
Inițitiva legislativă blocată în Parlament prevedea amenzi de 150.000 de lei, cât și faptul că autoritățile pot închide supermarketul pentru o perioadă de până la șase luni, în funcție de abateri, dacă acestea sunt repetate sau dacă cer producătorilor comisioane și le facturează servicii, adică taxele de raft. Eliminarea acestor taxe e contestată de marile lanțuri de magazine care spun că acestea reprezintă costuri de marketing, de promovare a produselor.
Retailerii nu erau mulțumiți de forma pe care o luase Legea 321 încă de la finele lunii aprilie. Decizia din 10 aprilie, previzibilă?
Forma pe care a luat-o Legea 321 (a supermarketurilor) după ce a trecut de Comisia de resort din Camera Deputaților (for decizional) îi nemulțumea pe retaileri încă de la finele lunii aprilie, cu mult înainte de trimiterea Pl-x 798/2015 în plen, fapt care i-a determinat pe mulți să creadă că lobby-ul marilor retaileri funcționează.
Aceștia considerau că prezența a 51 la sută produse românești la raft este una discriminatorie față de altele care provin din state membre ale Uniunii Europene (UE), fapt care ar putea genera inclusiv acțiuni de infringement asupra țării noastre, declara pentru Revista Fermierului Florin Căpățână, vicepreședinte AMRCR, director relații instituționale și dezvoltare durabilă, Carrefour.
Oficialul AMRCR recunoștea totodată că asociația pe care o reprezintă a încercat modificarea amendamentelor aduse actului normativ, inclusiv abrogarea sa și prin propunerea creării unuia nou, lege care să pornească pe baze noi, „de la alte premise”, demers care s-a soldat însă cu un eșec. Cel mai „fierbinte cartof” pentru marii comercianți îl reprezintă prezența la raft a nu mai puțin de 51 la sută produse agroalimentare românești, pe tot parcursul anului, excepție făcând situațiile speciale în care nu se poate respecta procentajul stabilit, de exemplu în lunile de iarnă.
Promisiuni, de protest
Invitat ieri la „protestul” LAPAR, după mulțumirile de rigoare, Nini Săpunaru, șeful Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, a intervenit cu laude proaspăt sosite din clădirea impunătoare – Parlamentul – pe care cu ceva timp în urmă, oierii, bacii țării, o arătau cu degetul. Vorbea de Legea 321...
„(...) Toți cei care suntem aici, tot spectrul politic din Comisia pentru Agricultură, toți am votat Legea 321. Legea 321, așa cum este ea în forma prezentată, nu mai seamănă cu nicio propunere legislativă inițială. Ea, de fapt, este proiectul dumneavoastră. Domnul Laurențiu Baciu, domnul Emil Dumitru, domnul Gheorghe Macovei, domnul Ionică Nechifor, toți au participat la această lege împreună cu noi și amendamentele de acolo sunt făcute împreună cu dânșii. Este legea dumneavoastră, nu este neapărat legea noastră. Avem un proiect în pregătire al domnului Munteanu, care este acum în Senat și s-ar putea să vină înapoi la noi, un proiect care poate să reglementeze și vom încerca să reglementăm în această lună, acest regim al vânzării terenurilor. Și, la fel, această lege o vom discuta împreună cu dumneavoastră, ca să avem acordul dumneavoastră când ne ducem cu ea în Parlament. Nu suntem dușmanii dumneavoastră, toate lucrările în Comisie s-au făcut împreună cu reprezentanții dumneavoastră și, în general, în ultimele șase luni de zile n-a ieșit nimic fără să ne consultăm cu reprezentanții dumneavoastră în Comisie”, afirma el.
Pl-x 798/2015, pe ordinea de zi a Comisiei de Agricultură, 8 iunie 2016
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare (Pl-x 798/2015) – lege ordinară - Respinsă de Senat -3.11.2015 se află pe ordinea de zi a Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților, Cameră decizională de altfel. Va fi prezentat raportul Comisiei pentru Agricultură (Adoptare) – distribuit – 26.04.2016 și Raport înlocuitor (Adoptare)– distribuit – 24.05.2016.
Mai multe despre documentația disponibilă, aici: http://www.cdep.ro/caseta/2016/06/07/pl15798_rp.pdf
Citeşte mai mult ...
Povestea unui protest controlat sau cum lucrurile au mers „cum trebuie” la mitingul LAPAR. Unde ești tu, 2012?
Îmi aduc aminte de luna noiembrie 2012, an în care LAPAR organiza un amplu miting împotriva guvernanților conduși pe atunci de Victor Viorel Ponta și nu dă deloc cu semnul egal când mă gândesc cât de bine a ieșit protestul de azi, 7 iunie 2016; fără nasuri sparte, îmbrânceli, amenzi și senzația de luptă pentru ceva.
De ce spun asta: rar mi-e dat să opinez pe tema protestelor; relatarea este mai la îndemână. Chiar și reportajul. Poate opinez bine, poate nu, până la urmă nici nu mai contează. Ce este important este faptul că în 2012 scriam cu patos de pe holurile Guvernului, alergând cu laptopul în mână către „câmpul tactic” din Piața Victoriei - „Un fermier s-a ales cu fractură de piramidă nazală, iar un altul cu traumatisme la ambele brațe, după ce amândoi au fost bruscați, conform declarațiilor lor, ridicați și duși cu forța în duba Jandarmeriei de către unii dintre luptătorii aflați în dispozitivul dislocat în fața Palatului Victoria, cu ocazia mitingului agricultorilor și zootehniștilor afiliați LAPAR, FCBR și HOLSTEIN.RO, «SOS Salvați Agricultura României»”.
Ce vremuri...
Azi am savurat cu plăcere două plăcinte, un suc de fructe și, cu reportofonul în mână, mă bronzam. Ba chiar am și socializat. Asistam însă pasiv la un show foarte bine pus la punct de altfel, unul total diferit față de lupta pe baricade din 2012 unde îl admiram pe Laurențiu Baciu care striga precum un vajnic luptător în oastea lui Ștefan: „Pe ei voinicii mei!”.
Nici discursul de astăzi al băcăuanului n-a fost lipsit de patos; prea mult. Oierii din fundal (bacii noștri vajnici, luptători până la ultima picătură de sânge) însă, dovedeau aproape cu lacrimi în ochi că problemele îi năpădeau, iar lupta lor era alta. Chiar au încercat să arunce laptele pe jos și cu grai dulce-amar arătau către aleșii din Parlament. A doua oară, în fața ministrului, au fost opriți. Deh, protocolul.
Ce a urmat însă?
Pentru a nu fi acuzat de părtinire, voi selecta o serie de afirmații apropiate declarațiilor de dragoste, direcționate dinspre organizatorii mitingului față de tehnocrați și politicieni, deopotrivă. De felul meu, sunt mai sindicalist. Cred în lupta poporului pentru binele tuturor. De aceea, nu sunt deloc de părere că adunarea de astăzi a fost un protest în adevăratul sens al cuvântului.
Vinovata pentru întârzierea plății subvențiilor, o angajată APIA? Nu mai e vinovat „acel Horumbă”?
Primul paragraf care poate fi comentat este cel în care, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, vorbește despre „vinovata” care ar fi generat haosul din interioriul APIA, degringoladă care a scos în ultimele șapte luni în stradă mii de oameni, de trei ori. „Acel Horumbă”, Nicolae Horumbă pe numele său întreg, fostul director general adjunct al APIA ar fi „interpretat legislația europeană după bunul plac”, fapt care ar fi dus la întârzierea plății subvențiilor. Cine e până la urmă vinovat?
„Din sursă sigură, întârzierea plății către zootehnie este cauzată de faptul că un funcționar al APIA și-a permis să nu semneze un contract pentru că așa a înțeles doamna respectivă. Acea doamnă și-a luat în fiecare lună salariul, fără să fie penalizată, pentru că este iar o lege anapoda unde funcționarul public este Dumnezeu. Indiferent ce face, nu poate să ia nimeni vreo măsură cu el, pentru că este protejat de lege. Și chiar un ministru fiind, îl dă după aceea în judecată dacă ia măsuri de abuz în serviciu. Sunt stat în stat. Le-au creat aceste legi în care o parte din cei care numai consumă și nu produc, sunt apărați de legea respectivă”, a afirmat Baciu în deschiderea evenimentului.
Am încercat din trei să aflăm numele doamnei. Tot încerc...
Apoi, iată alte două elemente importante – funcționar „vinovat”, ministru „victimă”, aspecte rostite azi și menite să genereze anumite reacții în public. Doar zgomot de talangă am auzit. Sincer.
„În ultima vreme, spre deosebire de ceilalți miniștri, putem să-l asimilăm (n.r. - pe Achim Irimescu) cu un singur ministru care a ținut la agricultori – cu Remeș. Vreau să vă spun că este bine intenționat și un funcționar al statului poate face treabă dacă îl ajutăm și noi”, a fost prima declarație stupefiantă care mă făcea să cred că Laurențiu Baciu de pe acea scenă nu era acel Laurențiu Baciu pe care am ajuns să-l cunosc și să-l apreciez atât de mult. Luptătorul moldovean în care aveam încredere. Greșesc? Dacă da, îmi cer scuze. Înseamnă că n-am învățat nimic în toți acești ani de presă.
„Trebuie să înțelegem că prezența ministrului aici este să lămurească anumite probleme. Încă o dată fac apel, hai să punem întrebări pertinente, nu se rezolvă acum și să nu credeți că strângând din dinți sau arătând pumnul, rezolvăm vreo problemă. Este un respect pentru noi faptul că a venit încoace pentru că, până acum, și trebuie s-o recunoaștem, niciun ministru n-a venit în rândul nostru. Am colindat tot Bucureștiul acesta și nu s-a sinchisit nimeni, că n-a avut nimeni curajul răspunderii. Până la urmă el are o răspundere, a avut curajul și a venit aici. Acum ce facem? Îi luăm pielea? A lua o măsură cu un ministru care este de bună credință, nu rezolvă problema. Noi trebuie să căutăm acolo unde este buboiul, pe românește. Acolo trebuie să-l scoatem, și noi îl scoatem. Domnule ministru, noi vă mulțumim pentru faptul că ne-ați surprins cu vizita dumneavoastră, eu vă mulțumesc în numele tuturor, că au avut posibilitatea să veniți să ne explicați”.
N-am reușit să înțeleg ce se întâmplă. Recunosc, la proteste am mai fost. Rar mi-a fost însă dat să văd o asemenea apropiere între un fermier și un oficial guvernamental. Poate nu știu eu multe lucruri...
Laude și pentru Comisia de Agricultură
Același fenomen neînțeles s-a petrecut și atunci când și-au făcut apariția pe scenă, ca niște adevărați învingători, membrii Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților; invitați de șeful LAPAR. Cea mai bună Comisie de 25 de ani încoace? Nu cu mult timp în urmă și aceștia erau huliți.
„Este cea mai bună Comisie de Agricultură de 25 de ani încoace, în care veteranul ei, domnul fost ministru, Petre Daea, are un cuvânt de spus. Nu o dată ne-a convins, chiar dacă dumneavoastră nu l-ați auzit, unii din noi au fost acolo că au fost chemați la foarte multe legi; aveai impresia că este un fermier înrăit. De asemenea, ne-am bucurat de intervențiile domnului Munteanu, de intervențiile domnului Scarlat, astfel că, în acest sens, am găsit la câteva legi, și vă asigur că le știu poziția, și Legea Vânătorii va ieși cum ne trebuie. S-a încercat, practic, prin acea lege, să-și bată cineva joc de noi, dar mai este timp suficient să iasă cum ne trebuie, cum, de altfel, sper domnule ministru Daea că n-o să vă despărțiți niciodată de acest segment al economiei naționale și, astfel, să vă gândiți atunci când se votează Legea 321, să votați o lege pentru români, în interesul securității alimentare românești. Și dacă mâine este pe ordinea de zi, aș vrea ca mâine pe timpul acesta sau ceva mai târziu să aflăm că Legea 321 a fost votată în favoarea noastră, a celor de aici, a agricultorilor din România”, a afirmat liderul LAPAR.
După mulțumirile de rigoare, Nini Săpunaru, șeful Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, a intervenit cu laude proaspăt sosite din clădirea impunătoare – Parlamentul – pe care cu ceva timp în urmă, oierii, bacii țării, o arătau cu degetul. Parcă jucam într-un film mut.
„Astăzi eram adunați ca să discutăm modificări la Legea Cooperației. Vă anunțăm că avem de gând să scutim de impozit în primii cinci ani cooperativele care se înființează. De asemenea, domnul ministru ne-a anunțat că la negocierile cu cei de la Comisia Europeană. Există posibilitatea să intensificăm sprijinul financiar pe proiecte europene pentru cooperative, să ne ducem până la 80-90 la sută. Toți cei care suntem aici, tot spectrul politic din Comisia pentru Agricultură, toți am votat Legea 321. Legea 321, așa cum este ea în forma prezentată, nu mai seamănă cu nicio propunere legislativă inițială. Ea, de fapt, este proiectul dumneavoastră. Domnul Laurențiu Baciu, domnul Emil Dumitru, domnul Gheorghe Macovei, domnul Ionică Nechifor, toți au participat la această lege împreună cu noi și amendamentele de acolo sunt făcute împreună cu dânșii. Este legea dumneavoastră, nu este neapărat legea noastră. Avem un proiect în pregătire al domnului Munteanu, care este acum în Senat și s-ar putea să vină înapoi la noi, un proiect care poate să reglementeze și vom încerca să reglementăm în această lună, acest regim al vânzării terenurilor. Și, la fel, această lege o vom discuta împreună cu dumneavoastră, ca să avem acordul dumneavoastră când ne ducem cu ea în Parlament. Nu suntem dușmanii dumneavoastră, toate lucrările în Comisie s-au făcut împreună cu reprezentanții dumneavoastră și, în general, în ultimele șase luni de zile n-a ieșit nimic fără să ne consultăm cu reprezentanții dumneavoastră în Comisie”.
Deja nu mai înțelegeam nimic. Nu înțelegeam de ce fermierii sunt până la urmă acolo. Era miting de protest sau de susținere politică?
Politician cu ștaif și experiență, Petre Daea a preluat microfonul și a ținut și el un curs de retorică. El recunoaște că formatul de discuții preferat nu era nicidecum protestul și i-a rugat pe fermieri pe un ton ferm să-i lase pe deputații „agricultori„ în pace să muncească. Cert este că așa s-a întâmplat. Talăngi și... atât.
„Lăsați-ne împreună cu reprezentanții dumneavoastră care sunt aici sau care vor veni de mâine încolo la muncă în Comisie, să rezolvăm cu atenție, cu răbdare, cu echilibru, problemele pe care dumneavoastră le-ați ridicat. V-aș ruga să aveți încredere în colegii care vă reprezintă în Comisia pentru Agricultură și care sunt alături de dumneavoastră. (...) Astăzi sunteți la București să dialogați cu noi într-un format pe care eu nu mi l-aș fi dorit ca om, știindu-vă ce aveți de făcut acasă. Este doar o secvență a preocupării dumneavoastră. Lăsați-ne pe noi, împreună cu reprezentanții pe care îi aveți (și sunt oameni valoroși) să punem la punct ceea ce astăzi nu este în regulă și care vă dezavantajează viața și activitatea concretă”, a spus Daea.
Nu noi, ceilalți sunt de vină
Tipic declarațiilor politicianiste, șeful MADR, Achim Irimescu și-a pornit discursul de pe scenă cu acuze către fostul Guvern. Era de înțeles. Venise la protest ca un adevărat învingător.
„Nu se datorează Guvernului actual întârzierea. Am (...) recuperat foarte mult din întârziere. Spre exemplu, când am cerut o programare în ce dată vor începe plățile, mi s-a spus 27 aprilie; am reușit cu mari eforturi 8 aprilie. Sigur că vă înțeleg perfect și vă dau toată dreptatea, nu este normal ce se întâmplă, întârzierile foarte mari pentru alocarea și plata banilor”, spunea că amărăciune în glas ministru tehnocrat. „Sunt convins că toți așteptați acești bani și vă înțeleg perfect. Este adevărat că au fost niște decizii care s-au luat cu întârziere în Ministerul Agriculturii și în Agenția de Plăți. Este vorba de faptul că ne-am complicat foarte tare anul trecut și au fost «n» scheme de plată (...). Eu înțeleg perfect nemulțumirea dumneavoastră și sunt alături de dumneavoastră, fiți convinși în acest sens. Am făcut eforturi foarte mari în ultima perioadă, s-a lucrat la APIA și noaptea, sâmbăta și duminica. Din păcate, directorul general Florin Faur, care a făcut eforturi foarte mari, a avut probleme medicale și este în spital. Sunt, repet, eforturi foarte mari pe care le face administrația, dar la fel, recunoaștem, s-a ajuns în situația în care suntem în ultima lună de plată”.
El a promis solemn că plățile nu vor întârzia, iar data limită de 30 iunie a.c. va fi respectată. Cu toate acestea, dacă termenul va fi depășit, statul va plăti penalitățile. Mă întreb, din banii cui? Că nu cred că domnul ministru va scoate din traista sa diferența...
„Eu pot să vă garantez că nu vor fi probleme. Oricum, și dacă s-ar fi ajuns în situația să se plătească după 30 iunie 2016, dumneavoastră (n.r. - fermierii) nu sunteți penalizați; diferența, penalizarea se alocă de la bugetul de stat, dar nu vom ajunge acolo, fiți convinși. Păcat că la animale nu s-au dat încă banii. (...) În condițiile în care modulul funcționează, banii se vor da în cel mai scurt timp, începând de săptămâna viitoare la animale”, a precizat ministrul de resort. „La cei care primesc fonduri pentru animale, vestea bună este că vor fi fonduri foarte mari. De exemplu, o să depășească 1.000 de euro la vaca de carne, o să depășească 800 de euro la vaca de lapte. Sunt sume foarte bune. Încercăm în continuare. Avem la plată ajutorul pentru motorină, 93 de milioane de lei pentru primul trimestru al acestui an. În această săptămână vor fi transferați banii în trezorerie. De săptămâna viitoare începe și la ovine. Subvenția totală la ovine este vorba de 10 euro pe cap de oaie. Sigur, eu unul nu sunt foarte mulțumit pentru că raportul între bovine și ovine este 1/6 și ar trebui să-l găsim și la subvenție printr-o sumă mai bună”.
Stenograma, sufletul protestului
Cum întotdeauna am încercat să dau dovadă de verticalitate, și de această dată las la latitudinea cititorilor să decidă dacă acesta a fost un protest în adevăratul sens al cuvântului sau doar un miting de susținere. Poate greșesc eu...
Ca o paranteză, reiterez afirmațiile de susținere ale unui mare fermier român la adresa mea, cu ocazia unui eveniment care a avut loc la ASAS cu ani în urmă; după protestele din 2012. Era un mesaj de susținere și se termina cam așa: ... (...) este singurul jurnalist care nu mi-a denaturat mesajul, iar dacă greșesc cu ceva, îl voi lăsa să scrie despre asta”. Așa am și făcut.
Iată însă câteva dintre schimburile de replici între organizatori și invitați. Delicioase.
Laurențiu Baciu: „Acum însă, am eu o întrebare la dumneavoastră, ca să fie finală. Oamenii aceștia, până la 30 iunie a.c., vor primi toți banii?”.
Achim Irimescu: „Absolut!”.
Laurențiu Baciu: „Avem promisiunea unui ministru. Rămâne să mai avem răbdare încă trei săptămâni, să vedem ce minune. De nu, domnule ministru, acum știm să venim și pe jos. Nu ne mai trebuie jandarmi să ne ducă autobuzele, venim pe jos; cunoaștem drumul”.
Moise Ötvös: „Domnule ministru, încă o dată, vă rog, repetați, până la 30 iunie primim banii?”.
Achim Irimescu: „Absolut!”.
Laurențiu Baciu: „Domnule ministru, credeți că până în toamnă, reușim să scoatem o lege a vânzării terenurilor, în care să putem pune la adăpost integritatea poporului român?”.
Achim Irimescu: „Da, și avem un proiect în discuție, numai că aștept ca dumneavoastră, reprezentanții producătorilor, să veniți s-o agreăm împreună pentru că este o lege de care dumneavoastră beneficiați în primul rând. Este musai să ne consultăm cum ne-am consultat întotdeauna, pe toate actele legislative, cu dumneavoastră și cu Parlamentul. Și cele două Comisii de Agricultură ale Parlamentului au fost alături de noi. Este foarte important să nu iasă o lege fără acceptul dumneavoastră. Vă propun, dacă nu săptămâna aceasta, săptămâna viitoare să agreăm un proiect de act legislativ pe care să-l promovăm cât mai rapid”.
Laurențiu Baciu: „Și acum, pentru că, vedeți, oamenii sunt amenințați pe propriile lor proprietăți, legea vânătorii ne va scoate pe noi de sub lupa aceasta a infracționalității?”.
Achim Irimescu: „Este musai să discutăm și proiectul de lege privind amendarea Legii Vânătorii, pentru că eu cred că trebuie să stabilim un echilibru foarte clar între producători, între vânători; nu este normal, spun eu, ca să neglijăm inclusiv Constituția, legea fundamentală a țării și sunt aspecte, mi le-au sesizat juriștii care pun semne de întrebare. În acest sens trebuie musai să fim de acord asupra unui proiect de lege, în primul rând cu crescătorii de ovine, cu fermierii și cu Parlamentul pentru că trebuie să adoptăm legi care să nu introducă disensiuni între categoriile de utilizatori ai Fondului Cinegetic și, bineînțeles, fermierii noștri. În ochii Guvernului, toți fermierii sunt egali. Ca urmare, nu trebuie să creăm niciun fel de discrepanță între categoriile de fermieri”.
Ionică Nechifor: „Domnule Daea, aici în fața fermierilor, pentru că știm că în curând veți intra în vacanță parlamentară, promiteți-ne că Legea Vânătorii va fi votată până la vacanța parlamentară pentru că ne trezim în toamnă că vom fi scoși de pe proprietățile noastre. O a doua problemă domnule ministru Daea, promiteți-ne că mâine Legea 321 va fi votată, aprobată și susținută în așa fel încât produsul românesc să fie protejat și susținut chiar și de către parlamentari pentru că și dumneavoastră consumați acest produs”.
Petre Daea: „Eu sunt un om stăpânit și nu purtător de vorbe, ci de fapte. Lăsați-ne să lucrăm împreună cu dumneavoastră și să facem ceea ce ne-ați solicitat”.
Quod erat demonstrandum.
Schema desfășurării protestului „apolitic” al fermierilor de astăzi, 7 iunie 2016, din Parcul Izvor
Producătorii din sectorul agroalimentar protestează astăzi, începând cu ora 12,00, în Parcul Izvor din faţa Palatului Parlamentului, nemulţumiţi de întârzierea plăţii subvenţiilor din agricultură, dar şi din cauza amânării unor legi esenţiale pentru sector.
Mitingul de protest este organizat de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), împreună cu Federaţia Romovis, Federatia PROOVIS, Federaţia Naţională a Crescătorilor de Ovine din România (Dobrogea), Asociaţia Crescătorilor de Bovine din judeţul Covasna, Asociaţia Naţională a Crescătorilor de Vaci de Carne, Federaţia Naţională CAPRIROM.
Fermierii cer reglementarea fiscalizării (TVA, subvenţiile nu trebuie supuse fiscalizării, producătorii agricoli sunt supuşi unor abuzuri ANAF), iar responsabilii de întârzierea subvenţiilor să suporte consecinţele. Totodată, ei solicită ca vânzarea terenurilor agricole către străini să fie stopată în regim de urgenţă şi reglementări clare pe Legea etichetării produselor agroalimentare şi pe Legea Vânătorii, cea care, după „expirarea” OUG 60/2015, blochează din nou păşunatul între 6 decembrie şi 24 aprilie şi limitează numărul de câini la turma de oi şi pe Legea 321, produse româneşti în supermarketuri.
LAPAR precizează că mitingul este autorizat de catre Primaria Municipiului Bucureşti conform protocolului semnat miercuri, 1 iunie 2016 şi nu are nicio legătură sau caracter politic.
Schema desfășurării protestului:
- între orele 10:00 - 11:00, afluirea autocarelor din provincie către următoarele locuri stabilite la intrările în București: A1 în dreptul liceului Industrial Auto nr. 8, pe banda 1 de circulație; DN.1 – la Fântâna Miorița, pe banda 1 de circulație; - DN 2 și A3 - Șoseaua Colentina, în dreptul Parcului Plumbuita, pe banda 1 de circulație; - A2 - zona Policolor; - DN 6 - Șoseaua Alexandriei, zona Penitenciar Rahova;
- 11:00 - 12:00 – afluirea autocarelor din provoncie, sub supravegherea forțelor de ordine, din punctele de intrare în București spre alveola Parc Izvor. Debarcarea participanților se va face pe strada Izvor, tronsonul cuprins între Bulevardul Libertății și strada B.P. Hașdeu, pe banda 1 de circulație;
- după debarcarea participanților, autocarele vor fi îndrumate de către forțele de ordine pe B-dul Tudor Vladimirescu, unde acestea vor rămâne staționate până în momentul defluirii participanților;
- 11:00 - 12:00- grupare fermieri în alveola Parc Izvor;
- 12:00 - 16:00 - miting;
- 16:00 - 16:30 - defluirea individuală a participanților.
Piersicile, caisele și migdalul amar, modele inovatoare de apărare a semințelor de grâu împotriva dăunătorilor de depozit
Chimiștii străini de la Wendelin Stark, parte din ETH Zurich, au reușit să dezvolte un nou tip de înveliș de sinteză menit să protejeze boabele de grâu de a fi mâncate de insecte dăunătoare.
În demersul lor, oamenii de știință s-au inspirat de la „umila” piersică și de la alte fructe din Familia Rosaceae.
Câteva straturi de acid polilactic învelesc bobul de grâu. O enzimă este încastrată în stratul cel mai de adâncime, în timp ce straturile de mijloc conțin amigdalină. Insectele pot elibera aceste două tipuri de substanțe în timp ce se hrănesc, obligând astfel enzima să convertească amigdalina în acid cianhidric. Această substanță poate slăbi sau omorî larvele insectelor.
„Nu sparge sâmburele de piersică și nu mânca miezul, este toxic!”. Cu toții cunoaștem sfatul pe care părinții ni-l dădeau în copilărie, înainte să înfulecăm prima noastră piersică. Miezul sâmburelui de piersică, ascuns în învelișul tare, similar cu cel al unei nuci, conține amigdalină, o substanță care se poate degrada în acid cianhidric în interiorul stomacului.
Însă piersicile, caisele și migdalele nu și-au dezvoltat acest sistem de apărare astfel încât să-i țină la distanță pe copii din a savura aceste fructe. În fapt, vorbim de capacitatea naturii de a proteja materialul semincer de a fi distrus de insecte.
Un grup de cercetători ai Wendelin Stark, parte a ETH Zurich, s-au inspirat din asta și au copiat în laborator sistemul defensiv al migdalului amar (Amygdalus communis var. amara), precum și al altor membri ai familiei Prunus. În prezent, ei dezvoltă un înveliș destinat protecției materialului semincer și care funcționează într-un mod similar cu acest model natural și care să fie la fel de eficace, însă care nu interferează cu germinația și este și biodegradabil pe deasupra.
Cianidele sunt sub-produse rezultate din hrănirea insectelor
Pentru a determina eficiența învelișului protector, cercetătorii au testat diferitele secvențe de straturi. Secvența care într-un final s-a dovedit a fi cea mai eficientă este compusă din mai multe straturi de acid polilactic (PLA), o substanță care este inofensivă atât oamenilor, cât și mediului. Ultimul strat, cel intern, conține o enzimă. Deasupra sa este un strat de acid polilalctic pur, urmat de două straturi în care precursorul de acid cianhidric – amigdalina – este încastrat, aceeași substanță existentă în miezul sâmburilor de migdal amar. Ultimul strat este compus din acid polilactic pur.
Dacă o larvă a unei insecte consumă aceste straturi, amigdalina este eliberată, iar apoi și enzima. Cele două substanțe se amestecă, iar amigdalina se descompune în acid cianhidric, component care taie apetitul larvei sau chiar o ucide.
Testare cu succes pe insectele dăunătoare. Cariul depozitelor, lovit cel mai tare
În colaborare cu institutul Julius Kühn din Berlin, cercetătorii au testat eficiența tratamentului lor pe o varietate de insecte dăunătoare cerealelor. Sistemul de apărare al migdalului amar s-a dovedit deosebit de eficace împotriva larvelor viermilor de făină (Tenebrio molitor), molia indiană de cămară (Plodia interpunctella), cât și a celor de dăunători ai depozitului cum este cazul cariului cerealelor (Rhyzopertha dominica). Acesta din urmă cauzează pagube considerabile depozitelor de grâu de pe întreg mapamondul.
Un număr semnificativ mai mic de adulți de cariul depozitelor au eclozat pe semințele învelite cu stratul protector, față de cele neprotejate. S-au reprodus într-un număr mult mai mic, iar larvele au crescut mai încet, deoarece mâncaseră mai puțin.
Cu toate acestea, învelișul nu a protejat 100% împotriva tuturor insectelor dăunătoare boabelor de grâu: tratamentul nu a fost eficient împotriva gărgăriței grâului (Sitophilus granarius). Acest tip de insectă dăunătoare nu-și depun ouăle pe bobul de grâu, în schimb efectuează o gaură în el, le depune în interior după care o sigilează. Larvele consumă bobul de grâu din interior, fapt care face ca acestea să nu intre în contact direct cu învelișul.
În plus, cercetătorii au fost capabili să demonstreze în condiții de laborator și în câmp că tratamentul nu a interferat cu germinața boabelor de grâu. În laborator, 98 la sută din materialul semincer protejat de acest înveliș au germinat. În condiții de câmp, bobul de grâu cu înveliș protector a germinat puțin mai târziu decât cele obișnuite, iar planta s-a dezvoltat inițial puțin mai greu. Chiar și așa, plantele de grâu au fost capabile să recupereze startul pierdut să ajungă la maturitate.
Un posibil înlocuitor al pesticidelor clasice
„Am demonstrat că acest nou tip de înveliș funcționează: cerealele sunt protejate de atacul insectelor și sunt utilizabile în condiții de câmp”, au explicat autorii studiului, Carlos Mora și Jonas Halter. Utilizarea acestui tip de tratament este la fel de eficient precum spreierea și nici mai scumpă decât utilizarea insecticidelor.
Cercetătorii ETH sunt convinși că acest tip de înveliș protector poate fi utilizat cu succes și la alte tipuri de culturii agricole.
„Metoda are potențial de a înlocui anumite pesticide sintetice”, este de părere Carlos Mora. „Nu doar că acest înveliș este biodegradabil, însă acesta asigură că materialul semincer își păstrează calitățile și în depozite”.
Lucrarea a fost publicată în data de 13 aprilie 2016 în Journal of Agricultural and Food Chemistry.
Măsuri clasice de combatere a dăunătorilor de depozit
Specialiștii români în protecția plantelor spun că depozitarea producției agricole peste iarnă presupune luarea unor măsuri de combatere a dăunatorilor de orice fel, care pot compromite și distruge tot ceea ce a fost stocat.
„Este absolut necesar controlul periodic al materialelor depozitate, deoarece există în permanență pericolul infestării cu dăunători de depozit, cum sunt și insectele (gărgărița orezului depozitat - Sitophilus oryzae, cariul cerealelor - Rhyzopertha dominica, gândacii făinii - Tribolium confusum, Tribolium castaneum, gărgărița grâului depozitat - Sitophilus granarius, gândacul tutunului - Lasioderma serricorne, gândacul din Surinam - Oryzaephilus surinamensis, molia fructelor uscate - Plodia interpunctella, gărgărița fasolei - Achanthoscelites obtectus s.a.), acarienii (acarianul făinii - Acarus siro) și alții”, afirmă dr. Viorel Rotaru și ing. Vicențiu Cremeneanu.
Aceștia produc pagube considerabile semințelor depozitate prin pierderi în greutate, reducerea germinației, modificarea compoziției și aspectului produselor, îmbolnăviri ale consumatorului etc.
În acest context se au în vedere unele aspecte esențiale privind prevenirea și combaterea unor eventuale atacuri, și anume controlul permanent al temperaturii și umidității din spațiile de depozitare pentru evitarea condițiilor favorabile atacului unor dăunători asupra semințelor sau materialului de plantat, combaterea rozătoarelor din diferite spații de depozitare ș.a.
31 mai 2016: Riscul căderilor de grindină a fost maxim în Județul Iași. Dimensiunea greloanelor a variat pe alocuri între 1.27 și 2.54 cm diametru. Din patru puncte de lansare s-a intervenit de 12 ori!
Pe fondul instabilității atmosferice severe înregistrate în data de 31 mai 2016, anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă, în intervalul 14.10-18.10, toate cele trei unități de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) au intrat în stare de alertă și au realizat cu succes activități de combatere a căderilor de grindină.
„UCCG Moldova 1 Iași, a realizat ieri activități de combatere a căderilor de grindină la nivelul județului Iași în intervalul 15:47-16:38 când s-au lansat rachete antigrindină din patru puncte de lansare (Maxut-Deleni, Valea Racului, Ruginoasa și Hodora). Din aceste PL-uri, s-au înregistrat 12 intervenții active în atmosferă, care au protejat recoltele și comunitățile din zonă față de căderile de grindină. După cum se observă și pe imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, riscul de a se produce căderi de grindină a fost maxim, dimensiunea greloanelor variind pe alocuri între 1.27 și 2.54 cm diametru”, se precizează în comunicat.
Conform aceluiași document, tot marți, în raza de intervenție a UCCG Moldova 2 Vrancea, în jurul orei 18:30 s-au intervenit activ în atmosferă, prin lansarea a două rachete antigrindină din punctul de lansare Anghelești.
UPCCG Prahova a intervenit în intervalul orar 14:15-16:35 în cinci din cele opt puncte de lansare din cadrul unității. Astfel în PL Pietroasele au fost desfășurate opt acțiuni de combatere a grindinei, urmând patru acțiuni în Tohani, patru intervenții din Ceptura, două din Mehedința și o acțiune a avut loc din Tătaru, mai spun oficialitățile MADR.
„Eficiența intervențiilor a fost de 100%, în zona protejată de unitățile din cadrul SNACP nefiind înregistrate căderi de grindină. Insistăm asupra faptului că SNACP nu are în acest moment capacități de intervenție pentru combaterea căderilor de grindină la nivelul întregii țări, ci doar în zonele protejate de infrastructura antigrindină din cadrul celor trei unități operaționale”, se precizează în comunicat.
La momentul de față, sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) are capabilități de intervenție limitate la nivel regional, în funcție de amplasarea punctelor de lansare a rachetelor antigrindină. În sezonul de combatere a căderilor de grindină din anul 2016 sunt operaționale Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova, care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județele Prahova și Buzău, pe o suprafață de 180.000 ha, prin 11 puncte de lansare; Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iași care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județul Iași, pe o suprafață de 90.000 de ha, prin punctele de lansare amplasate în localitățile: Maxut, Valea Racului, Ruginoasa, Hodora și Coarnele Caprei, precum și Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județul Vrancea, pe o suprafață de 50.000 de ha, prin punctele de lansare amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești, conform datelor Ministerului Agriculturii.
Publicitate
Revista
