Printre altele, plenul Camerei Deputaților a adoptat, prin vot final cu 210 voturi pentru, 60 împotrivă și 3 abțineri, marți, 21 martie 2017, și proiectul de Lege (PL-x 371/2016 – lege ordinară) pentru modificarea art. 8 alin.(1) lit.n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea Nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.
Una dintre schimbările aduse de legiuitor prevede, conform datelor Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, ca potențialul beneficiar de subvenții să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic (ZIE), se află la dispoziția lui sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităților administrativ-teritoriale, dacă este cazul. În plus, „Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile la data depunerii cererii”, se mai arată în amendamentul adus PL-x 371/2016.
Prin această modificare a fost eliminată din lege sintagma: „Aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile cel puțin până la data de 1 decembrie a anului de cerere”.
Modificarea a fost anunțată chiar de către un oficial al MADR, Daniel Botănoiu, secretar de stat, într-o postare pe Facebook: „Astăzi (n.r. - 7 martie 2017) în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, am reușit să îndeplinim un alt obiectiv solicitat de fermieri, și anume să eliminăm din legislație termenul de 1 decembrie ca dată-limită de valabilitate a contractelor. Contractele de închiriere/arendă trebuie să aibă valabilitate la data depunerii cererii de plată!”.
Într-adevăr, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au examinat proiectul de lege sus-menţionat în şedinţa din 7 martie 2017.
Potrivit raportului nr. 4C-4/142 din 13 martie 2017, la lucrări şi-au înregistrat prezenţa un număr de 24 de deputaţi, toți, membri ai comisiei. Documentul confirmă că la dezbaterea proiectului a participat, ca invitat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, și Dumitru Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Conform raportului, amendamentul admis de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, adus OUG 3/2015 în data de 13 martie 2017 ca unic articol și propus spre adoptare, prevede că, cităm: „La articolul 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 23 martie 2015, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.104/2015, cu modificările și completările ulterioare, litera n) a alineatului (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „n) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziția lor sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităților administrativ-teritoriale, dacă este cazul. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile la data depunerii cererii”.
Prin acest amendament adus actului normativ și votat azi de Camera Deputaților s-a dat curs, în fapt, unor solicitări mai vechi ale organizațiilor de fermieri, potrivit cărora „pentru creșterea accesibilității la schemele de plăți, modificare compatibilă cu prevederile art. 36 alin. (5) din Regulamentul 1307/2013, cu excepția cazurilor de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale, hectarele prevăzute la alin.(2) (n.r. eligibile) se află la dispoziția fermierului la o dată stabilită de statul membru, care nu poate fi ulterioară datei stabilite în statul membru, respectiv pentru modificarea cererii de ajutor menționate la articolul 72 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013”.
Potrivit cifrelor vehiculate de prof. univ. dr. Gheorghe Valentin Roman în cadrul simpozionului „Prioritate pentru performanță”, organizat de KWS la mijlocul lunii martie a.c., în cazul culturii de porumb, doar 70% din sămânță este hibridă.
Unul dintre cele mai slabe punctaje a fost înregistrat în Vaslui, unde cifrele arată că doar 35% din materialul semincer la porumb este certificat.
„În România, la porumb, doar 70% este sămânță hibridă. Aceasta este o informație care mi-a fost furnizată în data de 15 martie 2017 de către Ion Voinea, director de produs KWS; 30 la sută din suprafața cu porumb, care poate fi de 800.000 ha, de exemplu, este cu sămânță din pătul. Aceasta nu are valoarea biologică a seminței din prima generație din lotul de hibridare. De asemenea, am găsit date și pentru județul Vaslui – aceasta este o informație de la un om foarte bine informat – în acest caz mi s-a vorbit de 35 la sută. De aceea, de pildă, noi vedeam, anul trecut, că producția medie de porumb în România este sub media mondială, în condițiile în care, se spune, noi am fi mare cultivator și știm să cultivăm porumb; aceasta este o deficiență”, a afirmat prof. univ. dr. Gheorghe Valentin Roman, la evenimentul organizat de KWS. „Dacă este folosită sămânță din producția proprie, în anul următor, aceasta poate avea 60-70% din capacitatea de producție a seminței provenite din lotul de hibridare”.
Recolta de porumb boabe din 2016, una care a totalizat 8,47 de milioane de tone, potrivit datelor operative ale MADR, s-a contractat faţă de cea din 2015 cu doar 5,6 procente, în condițiile unei producții totale de 8,98 milioane de tone, înregistrată anul trecut
Media la hectar obţinută la porumb boabe de pe 2,17 milioane de hectare recoltate până la 15 noiembrie a anului trecut se ridica la 3,9 tone, în creştere faţă de randamentul de 3,4 tone realizat în 2015, de pe 2,6 milioane de hectare.
Nevoia de consum intern a României la capitolul porumb boabe se ridică la 4,5 milioane de tone, fapt care generează posibilităţi semnificative de export. Numai în primele 7 luni din anul menţionat a fost exportată în ţările intra şi extracomunitare o cantitate de 1,363 milioane de tone de porumb.
În vederea diminuării până la eliminare a oricărui tip de fraudă sau tentativă de fraudă, de posibilă neregulă existentă la nivelul centrelor locale, centrelor județene sau chiar la nivelul aparatului central al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), inclusiv al sesizărilor și reclamațiilor, APIA a susținut cu angajații săi tot felul de instruiri la care au fost invitați și cei de la DLAF și ANI, însă, chiar și așa, agenția se află pe locul al II-lea într-un top al corupției la nivel local (2010-2016), situație deloc „îmbucurătoare” pentru însuși șeful instituției, Adrian Pintea.
Conform afirmațiilor sale, expuse într-un interviu LIVE postat pe pagina de Facebook Revista Fermierului, Adrian Pintea a precizat că pentru a nu avea probleme cu Agenția Națională de Integritate (ANI), s-a mers până într-acolo încât angajații APIA care dețin teren și au și dreptul să primească formele de sprijin acordate de UE și de statul româ, să nu-și gestioneze singuri situațiile, ci ele să fie prelucrate de către alte centre locale.
„Procentul este mic, dar, automat, o situație de genul acesta depistată la nivelul unui centru local sau la nivelul unui județ automat s-ar extinde asupra imaginii întregii instituții și nu că eu sunt astăzi în fruntea APIA, dar ea este o instituție în care se muncește și e păcat cumva să depui o muncă și să fie pătată cu astfel de cazuri”, a mărturisit Pintea.
Acesta nu a fost însă singurul subiect al interviului. Adrian Pintea a vorbit cu reporterii publicației despre nivelul recepționării cererilor unice de plată pentru Campania 2017, față de care însuși ministrul Agriculturii și-a exprimat nemulțumirea într-o declarație publică chiar cu două zile înaintea discuției LIVE cu presa și cititorii Revistei Fermierului. Conform datelor prezentate de șeful APIA, la doar o zi după spusele ministrului (critică constructivă), procentul a sărit de la circa 72 de procente la peste 75 la sută.
El a recunoscut că, în 2016, au fost prioritare plățile acordate fermierilor mici, dar nu neapărat în privința fraudei de care producătorii agricoli mari ar fi putut fi acuzați la un moment dat, fără efectuarea controalelor pe teren, cât că la „momentul X”, așa cum i-a plăcut lui Pintea să-l descrie, „nu erau toate dezvoltările făcute”.
Însă, poate, cea mai importantă știre a interviului a fost cea potrivit căreia fermierii care în ultimii doi ani au fost controlați și la care nu s-au constatat erori sau erorile sunt sub trei la sută, ar urma să nu fie controlați în anul următor, decât poate în urma eșantionării aleatorii.
Nu dezvăluim însă paragraful și vă lăsăm să citiți de la cap la coadă acest interviu, cu siguranță de mare interes pentru mulți, disponibil și în varianta video pe pagina noastră de Facebook.
Revista Fermierului: Potrivit raportului anual de analiză și prognoză „România 2017”, întocmit de Societatea Academică Română (SAR), instituțiile publice cel mai des implicate în cazuri de corupție ce implică fonduri europene se află la nivel local, iar APIA se află în Top 3, pe locul al II-lea, cu opt procente. Cum comentați?
Adrian Pintea: Am citit și eu raportul în cauză. Este unul amănunțit (...). Așa cum v-am spus și înainte de interviul LIVE, pădure fără uscături nu există. Ajunge doar să ne gândim că APIA are 4.819 salariați în cele 42 de centre județene și în cele 265 de centre locale, acestora din urmă fiindu-le arondate toate unitățile administrativ-teritoriale ale țării.
Într-adevăr, n-aș putea spune că locul al II-lea în topul corupției locale este un lucru îmbucurător, în condițiile în care am observat că acest document a cuprins perioada din 2010 și până în 2016. Sunt, într-adevăr, 13 cazuri cu probleme. Citind și în nota celor opt condamnări, încă o dată, n-aș putea să spun că este un lucru îmbucurător pentru instituția noastră, pentru APIA, în general. Trebuie să gândim la rece, să luăm cumva partea pozitivă, nu a acestui lucru, ci a activității agenției. Cred că este singura instituție din țara asta care are o absorbție de fonduri europene situată între 95 și 100%. În toate exercițiile financiare, cam pe acolo s-a învârtit procentul de accesare a banilor UE (plăți directe și măsuri delegate AFIR).
Vă pot spune totodată că, în ultima perioadă, aceste cazuri în care sunt depistate tot felul de fraude, de posibile nereguli existente la nivelul centrelor locale, centrelor județene sau chiar la nivelul aparatului central tind să fie din ce în ce mai puține. Și aici mă refer inclusiv la sesizări și la reclamații. Categoric, ne dorim ca toate acestea să fie eliminate în totalitate. Iată și motivul pentru care, la începutul campaniilor de primire a cererilor, chiar în timpul autorizării plăților sau până la demararea autorizării lor, noi facem o serie de instruiri; avem una inclusiv pentru campania de primire a cererilor pe 2017. Am derulat instruiri în care i-am invitat și pe cei de la Direcția de Luptă Antifraudă (DLAF), de la Agenția Națională de Integritate (ANI), tocmai pentru a-i conștientiza pe colegi, chiar și pe cei de la nivelul ultimului centru local (în sensul de distanță sau de undeva într-un capăt al țării). Toate informațiile necesare au fost transmise, 700-800 de oameni au fost instruiți, iar toate instruirile au fost transmise prin videoconferință la care au participat toți cei vizați.
Tocmai pentru a nu avea probleme cu ANI, angajații APIA care dețin teren și au și dreptul să primească acele forme de sprijin, ele să fie gestionate de către alte centre locale, situațiile lor să nu fie cumva gestionate chiar de către ei (...). Procentul este mic, dar, automat, o situație de genul acesta depistată la nivelul unui centru local sau la nivelul unui județ, s-ar extinde asupra imaginii întregii instituții și nu că eu sunt astăzi în fruntea APIA, dar ea este o instituție în care se muncește și e păcat cumva să depui o muncă și să fie pătată cu astfel de cazuri.
R.F.: Într-una din declarațiile sale publice recente, ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirma că este nemulțumit de procentajul depunerii cererilor de plată până la data de 15 martie 2017. El a și vehiculat un procentaj de 72 la sută. Sunt reale cifrele? Sunt probleme cu depunerile pentru Campania 2017?
A.P.: Categoric, cifrele care au fost transmise de către domnul Petre Daea sunt reale pentru că provin chiar de la APIA. Într-adevăr, agenția cam așa procedează cu toți acei fermieri pe care noi îi avem în baza de date - aproximativ 902.000. La nivelul fiecărui centru județean, prin centrele locale, de comun acord cu unitățile administrativ-teritoriale, se fac acele informări prin intermediul cărora spunem care sunt noutățile, care sunt documentele, cu ce trebuie să vină fiecare ca necesar pentru anul în curs. La fel, undeva începând cu data de 15-20 februarie, în fiecare an, au loc acele instruiri pe care colegii mei le fac în toată țara. În funcție de când se transmit aceste invitații către fermieri, se fac programările în perioada depunerii cererilor, în intervalul 1 martie – 15 mai. Atunci sunt programați toți fermierii pe care noi îi avem în baza de date și care sunt potențialii beneficiari pentru anul următor de cerere, să se prezinte la centrele locale (cei care sunt fermieri mici, între 1 și 50 ha), iar fermierii mari – peste 50 ha, la centrele județene.
Programările sunt făcute în așa fel încât să avem undeva între 15 și 20 de fermieri programați pe zi/funcționar. Categoric, dac[ aceste programări ar fi respectate de către toți producătorii agricoli, (...) aceștia nu ar mai fi „frustrați”, în sensul că nu ar mai trebui să aștepte la coadă sau că nu ar fi primiți la data și la ora programate.
De aceea, insist și spun că, la depunerea cererilor, rugămintea ar fi de respectare a acelor programări (fermierii să se prezinte la datele și la orele stabilite de către colegii de la centrele județene și locale), tocmai pentru a nu îngreuna activitatea și a ne putea respecta toate planificările pe care le-am făcut.
Și pentru că am vorbit de cifrele vehiculate de ministrul Agriculturii, Petre Daea, până în momentul de față, noi am recepționat cererile unice de la 160.352 de fermieri (data de 16 martie, ora 19), pentru o suprafață de 597.860,78 ha, dintr-un total de 212.207 programați, adică un procent de 75,56 la sută.
Pentru data curentă (programarea zilnică) - 16 martie 2017 - unde am avut programați 20.150 de fermieri, s-au prezentat 18.305, adică un procent de 90,84 la sută.
Nu în ultimul rând, APIA a autorizat aferent campaniei 2016 1.311.654.101 euro (sumă plătită efectiv), iar noi, din FEGA, avem 982.784.000 euro plătiți, din FEADR (măsurile delegate de către colegii de la AFIR) avem 173.673.000 și bugetul național 145.900.000 euro.
R.F.: Anul trecut, fostul ministru de resort, Achim Irimescu, preciza că îi consideră prioritari la plata subvențiilor pe fermierii mici, datorită sumelor, dar și riscului minim de fraudă. Și anul acesta faceți la fel?
A.P.: Într-adevăr, anul anterior au fost prioritare cumva plățile acordate fermierilor mici și mari, dar nu neapărat în privința fraudei, cât din cauza faptului că la momentul „X” nu erau toate dezvoltările făcute. Și, atunci, au intrat fermierii mici și, pe urmă, fermierii mari. Cum 80 la sută din producătorii agricoli sunt de nivel mic, marea majoritate a intrat la plată. Pentru anul 2016 (care este în curs de autorizare), noi am demarat încă din data de 16 octombrie 2016 plata în avans, ocazie cu care peste 870 de milioane de euro au fost autorizați (cred că în istoria agenției nu s-au autorizat atâția bani pentru o plată în avans), bani care au și intrat în 4 sau 5 ianuarie 2017, au fost rambursați de la Comisie.
R.F.: Reprezentanții asociațiilor marilor fermieri au solicitat APIA, nu o dată, prezentarea rapidă a rapoartelor de control pentru producătorii agricoli aflați în eșantioanele de control. Mai mult, ei sunt nemulțumiți de faptul că sunt controlați de mai multe ori, în condițiile în care dețin/arendează suprafețe situate în loturi diferite, uneori chiar și în localități diferite. Cum putem rezolva aceste probleme?
A.P.: Există emis un ordin de ministru prin care, după terminarea perioadei de primire a acestor cereri, în perioada 1 iulie – 1 octombrie, urmează să se facă eșantionarea, să se transmită toate eșantioanele de control, iar toate controalele să fie finalizate la data de 1 octombrie. De ce? Pentru ca, în data de 16 octombrie, atunci când este prima zi de achitare a avansului aferent anului 2017, să intre la plată toți fermierii, iar la 1 decembrie să începem plata finală, cu toate controalele finalizate.
În ceea ce privește verificările, este cumva, să spun, o frustrare a fermierilor care sunt controlați an de an, dar nu neapărat una că de ce sunt controlați, ci de ce doar ei sunt verificați în fiecare an. Eu vă garantez că nu există nimeni (director general sau altcineva) care să aleagă vreun fermier, asstfel încât să fie controlat; așa ceva nu există. Eșantionarea se face pe baza analizei de risc. În acest context, vorbim de două două tipuri de controale, dacă este ne referim strict la controlul clasic, și anume cel pe baza analizei de risc (undeva avem la 75 la sută) și cel aleatoriu 25%.
Acum, ca o eficientizare (și am menționat care ar fi etapele pentru 2017), se lucrează la elaborarea unui manual de eșantionare. Mai exact, fiind foarte multe întrebări atât adresate direct APIA, precum și Ministerului Agriculturii, împreună cu ministrul de resort, făcând o analiză, am zis (aspect care urmează să fie menționat și în manualul pe 2017) că acel fermier care în ultimii doi ani a fost controlat și nu a avut erori sau erorile sunt sub trei la sută, să nu fie controlat în anul următor. Și așa este posibil ca fermierul să iasă la controlul aleator, dar măcar i se dă acestuia șansa ca, pe analiza de risc, să nu fie eșantionat.
R.F. În condițiile în care acest interviu este LIVE pe pagina de Facebook Revista Fermierului, un crescător de animale ne întreabă când se plătește subvenția pentru bovine?
A.P.: Zilnic, de la APIA sunt autorizate la plată între 20 și 30 de milioane de euro. Plătim banii din FEGA (SAPS, tânăr fermier, plată redistributivă) și ANT1 – culturi arabile; pentru acestea achităm acea diferență de 31 la sută. Mai sunt și ANT-urile din zootehnie – ANT7 pentru lapte, ANT8 – pentru carne și ANT9 pentru ovine, cât și sprijinul cuplat atât pentru vacile cu lapte, pentru bivoliță, pentru tăurașii de carne, precum și pentru vacile de lapte. Ca răspuns, sfatul nostru este ca beneficiarii să-și verifice conturile, iar dacă aceștia nu au niciun fel de problemă, categoric vor fi autorizați la plată.
Și aici aș face aici un apel către fermieri: în momentul în care primesc subvențiile în conturi, să nu-i scoată până la ultimul leu. Ar fi indicat ca între 10 și 50 de lei să rămână în acele conturi, astfel încât banca să nu le închidă. De foarte multe ori, ordinele de plată ni se întorc pe conturi invalide. Automat intrăm într-o horă și tot plimbăm banii. Eu sunt convins că fiecăruia îi trebuie ultimul leu, dar e bine să păstreze o sumă-punte.
R.F.: La această oră, care sunt cuantumurile plăților destinate fermierilor, atât pe sectorul vegetal, cât și în zootehnie?
A.P.: Pentru SAPS avem 96,88 euro pe hectar. În ceea ce privește plata redistributivă, știm că etapizată: pentru intervalul 1-5 hectare aceasta este de 5 euro, iar între 5-30 ha este de 48,85 euro. Plata pentru tânăr fermier este de 22,87 euro, ANT1 este de 17,72 euro, pentru ANT7 (cantitatea de lapte) avem 19,20 euro/tona de lapte, pentru ANT8 avem 92,45 euro pe cap, iar pentru ANT9 (ovine și caprine) avem 5,59 euro.
În plus, pentru sprijinul cuplat la bivolițe avem 186,74 euro pe cap, pentru ovine și caprine avem 27,06 euro pe cap, pentru tăurașii de carne avem o plată cuplată de 690,61 de euro pe cap, iar pentru sprijinul cuplat la vacile de lapte 732,87 euro pe cap.
Autorizările au început și deja avem fermieri care au banii în cont. Conform regulamentului, autorizarea pentru anul 2016 se face cu 1 decembrie a anului de cerere, respectiv 1 decembrie 2016, până în data de 30 iunie 2017. Noi ne dorim ca marea majoritate a plăților să le finalizăm la data de 31 martie.
R.F.: Una dintre problemele pe care LAPAR consideră că trebuie să le rezolve este și cea a eliminării impozitelor pe subvenții. Care este părerea dumneavoastră cu privire la acest aspect?
A.P.: Având în vedere că noi suntem agenție de plăți subordonată, nu putem lua locul legiuitorului. Cei care își doresc neimpozitarea subvenției trebuie să se adreseze MADR. Într-adevăr însă, sprijinul financiar care provine din fonduri europene (în acest caz formele de subvenționare) ar putea să nu fie impozitat, dar asta este strict părerea mea.
R.F.: În ceea ce privește colaborarea cu vestitul consorțiu Siveco-Teamnet, sunt în continuare derulate contracte adiționale? Înregistrați întârzieri sau lucrurile s-au așezat?
A.P.: Eu sunt director general din 22 septembrie 2016 și am luat cumva din plin în piept autorizarea în avans a anului de cerere 2016, acum plată finală, și primire cerere 2017 și pot să vă spun că sistemul funcționează. Nu avem niciun fel de problemă din punct de vedere al funcționalităților. Mai sunt anumite chestiuni care sunt în contractare și care trebuie puse la punct, cum este și cazul zootehniei 2017. Nu avem însă termene care să fie cumva întârziate sau să ne îngreuneze activitatea pe care o avem. Pot spune că sistemul funcționează în parametri normali. Nu avem niciun fel de problemă.
În plus, pentru a veni în sprijinul fermierilor, nu legat strict de prestatori, am luat măsura de a lărgi benzile de comunicații prin Internet, pentru că centrele locale aveau undeva între 1 și 2 MB/s. Am mărit viteza la 5MB/s, iar la centrele județene de la 5MB/s la 10MB/s, tocmai pentru a veni atât în sprijinul al fermierilor, dar și al colegilor, astfel încât activitatea să meargă din ce în ce mai bine.
KWS Semințe dezvoltă conceptul lansat anul trecut în domeniul seminariilor din agribusiness printr-un nou eveniment, transmite compania printr-un comunicat de presă.
De această dată, KWS aduce în prim-plan necesitatea fermierilor de a avea acces facil la informație și metode de gestionare a riscurilor pentru o activitate eficientizată în fermă. Astfel, KWS Semințe, care anul acesta împlinește 15 ani de prezență activă în România, vine cu o nouă propunere de abordare a parteneriatului cu fermierii, prin prisma oportunității de a crea împreună cu aceștia instrumente utile în activitatea de zi cu zi.
„Performanța unei companii se datorează capacității de a asculta și de a răspunde cerințelor partenerilor. Anul acesta, KWS Semințe împlinește 15 ani de creștere matură, sănătoasă și constantă, care se datorează, în principal, fermierilor români. Sunt 15 ani în care compania a urcat în topul primilor trei producători de semințe din România. Este momentul să trecem la un alt nivel, sub egida «Câte ferme, atâtea soluții», pentru că am atins maturitatea la care putem veni către partenerii noștri fermieri nu doar cu produse și servicii performante, ci și cu instrumentele prin care îi susținem în eficientizarea activității lor zilnice. Pentru că, până la urmă, obiectivul tuturor este profitabilitatea”, a declarat doamna Doriana Nițu, Director General KWS Semințe.
Auditoriul s-a bucurat de prezența distinsă și remarcabilă a aceluiași amfitrion, prof. univ. dr. Gheorghe Valentin Roman - inginer agronom, doctor în agronomie, Doctor Honoris Causa, Profesor Universitar emerit la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Disciplina Fitotehnie, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, vicepreşedinte al secţiei „Cultura plantelor de câmp”.
În cadrul evenimentului au fost susținute teme de interes actual pentru fermieri, firul prezentărilor urmând parcursul logic de la managementul riscurilor în ferma agricolă până la inovații actuale în domeniu, abordând prin studii de caz și exemple concrete tendința globală de digitalizare a agriculturii, pentru eficientizarea costurilor și profitabilitatea muncii agricole.
„Prezența personalităților cu experiență vastă în mediul academic și de business oferă în mod clar un plus de cunoaștere documentată. Scopul acestui transfer de experiență este crearea unei comunități care să aibă acces permanent la informația vitală desfășurării unei activități profitabile. Așa avem ocazia să descoperim instrumente utile pentru bunul mers al fermelor noastre și, drept urmare, pentru dezvoltarea agriculturii românești în ansamblul ei. Aceasta este baza evoluției următoare”, a mai precizat Doriana Nițu.
Temele abordate în cadrul seminarului au fost susținute de invitații speciali astfel: Managementul riscurilor în ferma agricolă - Prof. Univ. Dr. Dr. H. C. Gheorghe Valentin Roman; Inovația în dezvoltarea rurală – Conf. Univ. Dr. Magdalena Turek Rahoveanu; Managementul fermei – Prof. Univ. Dr. Valentina Constanța Tudor; Eficientizarea costurilor în fermă. Digitalizarea în agricultură – Economist Ervin Miklos, respectiv De la Agronomie la Agroeconomie – Jurnalist Gabriel Razi.
În urma acestui eveniment, va fi publicat al doilea volum din colecția științifică „Agriteca”, dedicată diseminării de noutăți către o audiență formată din fermieri și specialiști în domeniul agronomic. Astfel, ne asigurăm că partenerii noștri primesc și în acest an informație de interes, din surse de cea mai bună calitate, pe care să o valorifice în activitatea de zi cu zi.
Cu tematica „Managementul integrat al fermei”, a doua ediție a seminarului științific „Prioritate pentru Performanță” a fost organizat de KWS Semințe în 16 martie la Hotel InterContinental, creând astfel o tradiție privind locația, dar și gazda evenimentului.
KWS Semințe, subsidiară a Grupului german KWS, se află în topul primelor trei companii multinaționale din domeniul semințelor din agricultură şi deţine în România întregul lanţ de business cu seminţe, de la cercetare - ameliorare hibrizi de porumb şi fluxul de uscare – condiţionare – procesare cu echipamente de ultimă generaţie până la un sistem de vânzare personalizat, cu specialişti valoroşi şi logistică integrată.
Compania este activă pe piața din România din anul 2002, bucurându-se în prezent de o echipă motivată și profesionistă, care a crescut în 15 ani la peste 120 de angajați.
Cu o prezență remarcabilă în peste 70 de țări, KWS pune accentul pe cercetare, evoluție și performanță, utilizând vasta experiență în domeniul ameliorării. Astfel, KWS s-a dovedit întotdeauna un partener apropiat și de încredere al fermierului de pretutindeni.
De peste 150 de ani, compania KWS își aduce permanenta contribuție la susținerea fiecărui fermier cu soluții inovative și personalizate pentru recolte performante, profitabile, independență și prosperitate pe termen lung.
După o lungă perioadă de tatonări, în care unii dintre marii fermieri ai României nu o dată au afirmat că LAPAR reprezintă exclusiv sectorul vegetal, joi, 17 martie 2017, Federația Romovis a devenit membră asociată a Ligii conduse de Laurențiu Baciu, alături de organizații ale producătorilor agricoli din județele Mureș, Alba și Sibiu.
Conform afirmațiilor liderului LAPAR, acțiunile de întărire a Ligii ar urma să continue cu afilierea organizațiilor din județele Bihor, Maramureș și Cluj pentru ca, „poate peste vreo trei luni”, federația condusă cu mână forte de băcăuanul Baciu să fie prezentă în toate cele 42 de județe ale țării.
„Astăzi a avut loc Consiliul Director LAPAR; (...) unul mai special. Și când spun mai special, mă refer la faptul că este și o dare de seamă a activității LAPAR din ultimele două luni, a reușitelor și a nereușitelor, dar astăzi putem spune că este un moment deosebit al organizației LAPAR, când a avut loc aderarea ca membru asociat a unei federații destul de cunoscute în România, mai ales în sectorul ovin – Romovis. Începând de astăzi, pe lângă structura cunoscută, Romovis este și membru LAPAR și totodată, prin LAPAR, membru ELO”, a afirmat Laurențiu Baciu. „Tot de astăzi, au devenit membri LAPAR organizații ale producătorilor agricoli din județele Mureș, Alba, Sibiu, urmând ca în perioada imediat următoare să se afilieze la LAPAR și organizații din județele Bihor, Maramureș și Cluj”.
Potrivit spuselor liderului Ligii, prin această asociere cu Federația Romovis, condusă de Nicolae Cioranu, atât această formă asociativă, cât și LAPAR au devenit mai puternice.
„Sperăm ca într-un viitor foarte apropiat să fie și alte organizații reprezentative la nivel național care să adere la LAPAR”, a adăugat Baciu.
Întrebat fiind care va fi „șeful” oierilor din Romovis începând de joi, 17 martie 2017, Baciu a replicat: „Noi am stabilit care sunt condițiile de colaborare și nu știu dacă are importanță cine anume va conduce. Cred că important este ca toată activitatea noastră să aibă un numitor comun și, normal, ca în orice organizație, toate deciziile, marile decizii sunt luate la nivel de consiliu director, din care face parte și Romovis, iar președintele trebuie doar să pună în aplicare hotărârea consiliului director. Conducătorul este consiliul director”.
Prezent la eveniment, șeful Romovis, Nicolae Cioranu, a precizat că atât el, în calitate de președinte Romovis, cât și secretarul general, Ionică Nechifor, și-au încheiat misiunea cu care i-au însărcinat cei din adunarea generală a federației, și anume de a „sta la masa rotundă cu organizația LAPAR” și de a face parte ca membri asociați în LAPAR.
„Noi ne cunoaștem cu această organizație de mai mult timp. Ne-am susținut aproape întotdeauna la întâlnirile comune care au avut loc în cadrul MADR, al Comisiei de agricultură din Camera Deputaților și n-a trebuit să stăm prea mult pe gânduri să facem acest pas. Și asta, datorită faptului că ne dorim niște rezolvări pe filiera noastră de creștere a ovinelor și, bineînțeles, și în calitate de cultivatori și de utilizatori ai terenurilor din țară. Oricât ar încerca o persoană să mă lămurească de faptul că fiind două echipe le va fi mai greu, nu va putea s-o facă. Eu zic că aceste două echipe, începând de la nivel național până la nivel european, pot să rezolve multe lucruri în domeniu”, a conchis el.
Și Ionică Nechifor a spus că acest moment este propice fermierilor români de a strânge rândurile, de a rezolva problemele la nivel național în ceea ce înseamnă politica agricolă, dar și la nivelul Uniunii Europene.
„Noi știm foarte clar – doar împreună putem fi puternici și, în același timp, vrem ca autoritățile centrale să înțeleagă că fermierii strâng rândurile și nu mai acceptă ideea să fie manipulați, păcăliți de către anumiți funcționari, în ideea de a rezolva probleme, și anume să corespundă cu realitatea. Ne dorim legi, ne dorim hotărâri de guvern, ne dorim ordine de ministru care să fie promovate, bazate pe realitate și pe aceste organizații profesionale care funcționează atât în zona județeană, cât și la nivel național”, a mărturisit Nechifor.
Anul acesta, se împlinesc 16 ani de activitate LAPAR, din care ultimii cinci sub amprenta lui Laurențiu Baciu. Într-o dare de seamă cuprinsă în raportul de activitate pe 2016, bosul LAPAR a ținut să arate în mod clar că a fost alături de Romovis. Concret, alături de această federație, LAPAR a organizat mitingul din data de 7 iulie 2016, în cadrul căruia a fost expusă și problema Legii Vânătorii, subiect delicat pentru mulți dintre crescătorii de ovine, dar și despre întârzierea subvențiilor.
Pe 16 martie, la București, se desfășoară prima ediție „Concurs Național Vin BIB 2017”, la inițiativa Azoc Star, companie care reprezintă în România renumitul producător francez de bag-in-box (BIB) - Smurfit Kappa.
Cătălin Costiniuc, Sales Manager Smurfit Kappa Bag-in-Box pentru Europa de Est, a declarat că scopul Concursului Național Vin BIB 2017, primul de acest fel organizat în țara noastră, este promovarea vinurilor în Bag-in-Box ca o soluție modernă de ambalare. Comparativ cu metodele clasice de ambalare, tehnologia BIB are marele avantaj că nu permite oxidarea vinului în contact cu aerul, punga fiind flexibilă și comprimându-se pe măsură ce vinul este consumat. Un alt beneficiu este că, după deschiderea ambalajului BIB, vinul se menține proaspăt chiar și două luni. De asemenea, față de alte ambalaje, BIB-ul ocupă mai puțin spațiu de depozitare și este mai ușor de manevrat și transportat.
Concursul de vinuri ambalate la BIB își propune educarea publicului privind avantajele vinului ambalat în Bag-in-Box. „Antrenarea partenerilor din piața vinului într-o competiție benefică în folosul consumatorului; folosirea imaginii concursului ca instrument de marketing pentru promovarea vinului ambalat în Bag-in-Box, atât pe piața națională, cât și pe cea internațională; obținerea unei imagini reale a pieței vinului ambalat în BIB și o percepție clară a etichetei românești. Acestea sunt obiectivele pe care le urmărim prin organizarea concursului care, cu siguranță, va ajuta la educarea publicului în privința consumului și achiziționării unui vin medaliat ambalat în Bag-in-Box. În condițiile în care un segment foarte larg de băutori – dar și restaurante, magazine – achiziționează cu precădere pentru consumul curent vinuri ambalate în Bag-in-Box, ni s-a părut binevenit ca și acestea să beneficieze de recunoașterea calității în urma jurizărilor profesioniste și imparțiale”, a punctat Cătălin Costiniuc. El a specificat că firma-mamă din Franța susține concursul de la București, iar cramele ale căror vinuri vor obține cele mai mari punctaje vor fi înscrise pe cheltuiala organizatorilor la concursul de profil din Franța, astfel oferindu-se o vizibilitate mai mare vinurilor din România. Medaliatele vor primi însemne aplicabile pe exteriorul cutiilor, pentru a facilita recunoașterea calității de către consumatori și revânzători.
Aproximativ 50 de vinuri sunt înscrise la această primă ediție, găzduită de restaurantul La Mama – Ateneu.
Juriul Concursului Național Vin BIB 2017 este format din membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România, somelieri, deținători de certificări Wine and Spirit Education Trust, bloggeri de specialitate. Pe lângă juriul „oficial”, există și unul al pasionaților, care va acorda premii de popularitate.
Compania Azoc Star SRL este membră a diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, fiind responsabilă cu operațiunile din Estul Europei (Bulgaria, Georgia, Moldova, România etc.). Cu șapte fabrici în întreaga lume, Smurfit Kappa Bag-in-Box este liderul european pentru soluții BIB, iar robinetul său Vitop este numărul 1 mondial pentru robinete de vin.
Soluția de ambalaj bag-in-box este ideală pentru produsele lichide sau semilichide alimentare, precum și nealimentare, de la 1,5 litri până la 1.000 de litri.
Sistemul Bag-in-Box oferă produselor alimentare o creștere a duratei de consum la câteva săptămâni de la desigilare.
Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea OUG nr. 28/2008 privind registrul agricol a fost adoptat marți de Camera Deputaţilor, anunță biroul de presă al CDEP prin intermediul unui comunicat, una dintre principalele noutăţi aduse de legea iniţiată şi susţinută de Grupul parlamentar al PSD fiind și cea cu privire la renunţarea obligativităţii organizării şi ţinerii la zi a registrului agricol în format electronic şi pe suport de hârtie, măsură menită să reducă birocraţia.
Totodată, noua lege (inițial denumită Plx99/2015) prevede că, începând cu data de 1 ianuarie 2018, registrul agricol se va întocmi şi se va ţine la zi în format electronic.
Cu toate acestea, la sugestia Asociaţiei Comunelor din România, se introduce şi posibilitatea ca autorităţile publice locale, respectiv consiliul local, la propunerea primarului, să aprobe prin hotărâre modul de întocmire a registrului agricol pe suport de hârtie sau în format electronic, potrivit capacităţii administrative de care dispune.
„Legea se va pune în aplicare de către primarii comunelor, ai oraşelor, ai municipiilor şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti, aceştia fiind cei care vor lua măsuri pentru întocmirea şi ţinerea la zi a registrului agricol în format electronic ori în format de hârtie, după caz”, se precizează în comunicatul de presă. „De asemenea, primarii, în virtutea atribuțiilor cu care sunt învestiţi, vor lua toate măsurile de asigurare a securităţii, integrităţii şi funcţionalităţii registrului agricol, indiferent de forma în care acesta este gestionat”.
Înscrierea producătorilor în registrele agricole este una dintre condiţiile pe care aceştia trebuie să le îndeplinească pentru a primi sprijin financiar. Totodată, datele înscrise în registrul agricol sunt utilizate de Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi alte instituţii.
În cadrul lucrărilor Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară și Servicii Specifice din Camera Deputaților din zilele de 15 și 16 februarie 2017, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Daniel Botănoiu, afirma că de peste doi ani se încearcă să se facă operabil registrul agricol în format electronic. Mai mult, el a solicitat să nu se dea un termen precis pentru operarea în format electronic până când nu se vor clarifica elementele și principiile Noii Politici Agrare Europene, însă acest aspect pare să nu se fi luat în calcul, de vreme ce, începând cu data de 1 ianuarie 2018, registrul agricol se va întocmi şi se va ţine la zi în format electronic.
Pe de altă parte, Ileana Spiroiu, director general adjunct ANCPI, a precizat că, pe fonduri europene, agenția pe care o conduce a dezvoltat un Registru Agricol Național, în format electronic, și se pune problema ca acesta să fie interconectat, pe baza programelor pe care le-a derulat Ministerul Comunicațiilor, cu toate celelalte registre.
„Acest lucru va face posibilă vizualizarea tuturor datelor. Aceasta a fost dorința, să se aprobe ca acest Registru agricol să aibă posibilitatea legală să se interconecteze cu toate celelalte baze, printr-o consolă creată în acest scop. Registrul agricol este o sursă de date foarte utilă în procesul verificărilor încrucişate pe care le face Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură la acordarea subvenţiilor pentru fermieri”, a precizat Spiroiu.
Nu de puține ori, fermierii s-au plâns autorităților că lipsa registrului ar putea duce la tragerea la răspundere, în viitor, a tuturor celor care primesc banii de la APIA fără a avea documentul important la dosar.
Chiar dacă nu se mai găsește în statele dezvoltate, unde evidența proprietăților agricole se ține computerizat, registrul agricol (în forma sa scrisă, depășită) este esențial pentru mai bine de 90% din consiliile locale de la noi. Reprezentanții fermierilor spun că primăriile care dispun de registre agricole electronice reprezintă doar câteva procente din total.
Un număr de 1801 Societăți pe Acțiuni (SA), Societăți cu Răspundere Limitată (SRL), Cooperative Agricole, Societăți Cooperative, Societăți în Comandită Simplă (SCS), Societăți în Nume Colectiv (SNC), Întreprinderi Familiale (IF), Întreprinderi Individuale (II) și Persoane Fizice Autorizate (PFA) au intrat în faliment în perioada 2012-2017, se arată într-un document transmis în exclusivitate publicației noastre de către Registrul Comerțului.
Din acest total înregistrat în ultimii cinci ani, 512 firme care au deschis procedura de faliment erau specializate pe cultivarea cerealelor (cod CAEN 512), 232 de exploatații specializate pe creșterea bovinelor de lapte (cod CAEN 232) și 125 de ferme cu cod CAEN 150 – Activități în ferme mixte (cultură vegetală combinată cu creșterea animalelor).
Același raport sintetizat pentru publicația noastră relevă că, în 2012, ca an de deschidere a procedurii de faliment, 422 de societăți au demarat această acțiune. Un an mai târziu, demersurile de deschidere a falimentului atingeau apogeul, astfel că nu mai puțin de 459 de companii se aflau în această situație pentru ca, în 2014, acestea să fie în număr de 344. Numărul de falimente a mai scăzut în 2015, astfel că doar 256 de societăți se aflau în această situație. Numărul falimentelor a crescut însă în anul următor (2016), astfel că acestea s-au cifrat la 283. Nici în 2017 nu am scăpat de falimente. Până la data de 7 martie 2017, data interogării bazei de date, numărul de societăți falimentare atingea deja 37.
Surprinzător, nu mai puțin de 54 de Agromec-uri din țară au intrat în faliment în perioada interogată în baza de date a statului, însă explicația este simplă: activele societăților de acest tip au fost „împărțite” către alte societăți, finalul fiind invariabil același.
Sunt și nume sonore prezente pe lista falimentarilor. Amintim aici Agroli Group SRL (și societățile conexe), Avicola Codlea și partenerii, Avicola Iași, Avicola Mihăilești, Agrana Cereal Holding SRL, Zorile SA, Agroindustriala Nufărul SA, Holdagromex, Pajiști SA, Semina SA, Vilsem SA ș.a. Bineînțeles, sunt și firme mai mici, însă asociate unor grupuri mai mari de interese, subiect asupra căruia vom reveni într-o investigație de mai mare amploare.
Detaliind însă, pe lângă cele 512 firme falimentare înregistrate în bazele ONRC și care au avut codul CAEN 512 cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase, alte 45 ferme de producție a orezului (cod CAEN 112) au avut parte de același final neplăcut, 144 de exploatații dedicate cultivării legumelor și a pepenilor , a rădăcinoaselor și tuberculilor (cod CAEN 113), nouă ferme de cultivare a tutunului (cod CAEN 115), șase exploatații dedicate cultivării plantelor pentru fibre textile (cod CAEN 116), respectiv 18 societăți producătoare de plante din culturi nepermanente (cod CAEN 119).
Totodată, s-au înregistrat 67 de falimente în sectorul viticol (cod CAEN 121), 13 în sectorul cultivării fructelor tropicale și subtropicale (cod CAEN 122), 21 de exploatații cu codul CAEN „Cultivarea fructelor citrice” (123), respectiv 32 de societăți cu codul CAEN „Cultivarea fructelor semințoase și sâmburoase” (124).
În plus, 48 de firme cu codul CAEN 125 „Cultivarea fructelor arbuștilor fructiferi, căpșunilor, nuciferilor și a altor pomi fructiferi” au cerut deschiderea procedurilor de faliment, iar 63 de ferme dedicate cultivării plantelor pentru înmulțire (cod CAEN 130) au înaintat cereri în acest sens.
Falimentul, drum către a deveni „o țară cu adevărat piață”
Nici zona de creștere animală nu a scăpat. Chiar dacă este un vestit crescător de ovine, ing. Ionică Nechifor, secretar general al Romovis, vorbea în 2016 de problemele generale din agricultura românească și preciza că, prin demararea procedurilor de faliment, se poate vorbi de atingerea siguranței cetățeanului agricultor și, în mod colateral, a consumatorului.
„Prin astfel de metode devenim o țară cu adevărat piață pentru statele europene eficiente și dezvoltate”, afirma el.
Și lucrul acesta este vizibil. Poate și din cauza celor 232 de exploatații specializate pe creșterea bovinelor de lapte care au solicitat intrarea în faliment, respectiv 76 cereri de insolvență înregistrate în perioada 2012-2017 (cod CAEN 141), importurile de lapte au crescut.
Concret, zilele trecute, în comparaţie cu aceeaşi lună a anului anterior, în ianuarie 2017, unităţile procesatoare au majorat importurile de lapte de vacă cu 2.321 tone peste cantitatea de referință (18,9 procente în plus), în condițiile în care colectarea din producția internă nu s-a majorat decât cu 1,3 la sută, până la un total de 72.819 de tone, conform datelor agregate de Institutul Naţional de Statistică (INS) și date publicității joi, 9 martie 2017.
Potrivit ONRC, din totalul firmelor intrate în faliment (232 la număr), una era cooperativă (faliment în 2013), două întreprinderi familiale (2013 și 2015), opt întreprinderi individuale (2012, 2013, 2014 și 2016), șase PFA-uri, cât și 203 SRL-uri și 11 societăți pe acțiuni, în alți ani. Cele mai noi cereri de faliment ale societăților pe acțiuni au fost înregistrate în 2017 (patru la număr).
„Într-adevăr, piața cărnii de porc și cea a laptelui au fost printre cele mai afectate de evoluțiile la nivelul UE”, Sorin Ignat, BT
Într-un interviu acordat publicației noastre în 2016, Sorin Ignat, director agribusiness BT, preciza că piața cărnii de porc și cea a laptelui au fost printre cele mai afectate de evoluțiile la nivelul UE, în ultimii ani.
Finanțistul a avut o imagine pozitivistă asupra agriculturii românești și a menționat că, deși cu probleme în sector, în condițiile unei bune gestionări a resurselor, problemele pot fi rezolvate, astfel încât să nu se ajungă la falimente.
„Într-adevăr, piața cărnii de porc și cea a laptelui au fost printre cele mai afectate de evoluțiile la nivelul UE, creșterea producțiilor și eliminarea cotelor, dar și din cauza contextului mondial, scăderea cererii mai ales în urma embargoului impus Rusiei. În ultima vreme se observă însă o așezare a pieței, chiar o ușoară revenire, susținută și de politicile UE de sprijin a acestor sectoare, cum ar fi ultimul comunicat privind acordarea de compensații pentru reducerea cantității de lapte livrat. Observăm în acest domeniu o mai bună colaborare între jucătorii din piață, dar și o dezvoltare a gradului de integrare, fie prin creșterea capacității de producție proprie de furaje, pentru reducerea costurilor, fie prin găsirea de soluții de prelucrare a producției, inclusiv în forme asociative, cooperative. Deși cu probleme în sector, în condițiile unei bune gestionări a resurselor, problemele pot fi rezolvate, astfel încât să nu se ajungă la falimente. Fermierii mici au cel mai mult de suferit din cauza accesului mai greu la piața de desfacere. Pe lângă măsurile legislative, cum e Legea 321, trebuie până la urmă ca fiecare dintre noi să contribuie la dezvoltarea agriculturii românești, consumând cu prioritate produsele provenite din fermele noastre”, afirma Ignat în 2016.
Că realitatea este puțin alta o arată cifrele. Concret, fermele specializate pe creșterea porcinelor (Cod CAEN 146) care au solicitat intrarea în faliment au fost 98 la număr în perioada mai sus amintită. Din acest total, trei SRL-uri au solicitat deja falimentul în 2017.
Pe de altă parte, exploatațiile din România al căror cod CAEN 150 – Activități în ferme mixte (cultură vegetală combinată cu creșterea animalelor) – au solicitat intrarea în faliment în perioada 2012-2017 sunt 125 la număr. Cele mai noi cereri vin din Arad (două la număr), au fost înregistrate în 2017 și provin de la Agri Dallas SRL, respectiv Agriberom Agricola SRL.
În ceea ce privește exploatațiile cu cod CAEN 147 – creșterea păsărilor – acestea totalizează 100 ca număr. Cea mai răsunătoare cerere de faliment a fost cea din 2016 a celor de la Avicola Crevedia SA. În 2017, sunt deja două SRL-uri care au solicitat falimentul.
Pe de altă parte, numărul cooperativelor care au deschis procedura de faliment în perioada 2012-2017 a fost de opt. Două dintre ele au demarat procedurile în 2012, patru în 2013, una în 2014 și una în 2016. IF-urile au avut parte de trei falimente în 2012, patru în 2013, cinci în 2014, două în 2015 și șase în 2016. Intreprinderile Individuale (II) pe de altă parte au avut parte de două falimente în 2012, șase în 2013, 10 în 2014, 11 în 2015, 27 în 2016 și unul în 2017. Nici la PFA-uri nu stăm prea bine. În 2012 s-au înregistrat două falimente, unul în 2013, 11 în 2014, 15 în 2015, opt în 2016 și două în 2017.
Societățile cooperative nu au fost decât două care și-au deschis procedura de faliment, una în 2012 și alta anul acesta.
Societățile cu Răspundere Limitată (SRL-uri) au avut cele mai mari probleme (1.556 de SRL-uri falimentare). Practic, în 2012, acestea înregistrau 382 de falimente, 403 de falimente în 2013, 297 de falimente în 2014, 216 falimente în 2015, 225 de falimente în 2016, respectiv 33 de falimente în 2017.
Societățile în comandită simplă nu prea au avut probleme cu falimentele, de vreme ce doar una singură a deschis această procedură în 2013.
Societățile în nume colectiv intrate în faliment în perioada 2012-2017 au fost opt la număr. Din acest total, două au intrat în faliment în 2012, patru în 2013, una în 2014 și una în 2016.
Ultimele din listă – societățile pe acțiuni – au înregistrat în aceeași perioadă nu mai puțin de 110 falimente. În 2012, 28 de SA-uri intrau în faliment, respectiv 36 de falimente în 2013. În 2014, numărul SA-urilor care au deschis procedura de faliment a fost de 19, în 2015, 12, iar anul următor, 15.
„Sunt multe falimente”
Într-o intervenție telefonică pe acest subiect, Emil Dumitru, șeful Pro Agro, a afirmat: „Sunt multe falimente și insolvențe (n.r. - referindu-se la cele peste 1.800 de companii românești falimentare din 2012 încoace). (...) O mare parte din ele sunt cele impactate de birocrația de pe fondurile europene. Practic, trebuie să vedem care este cauza. Efectul este intrarea în insolvență sau în faliment. Practic, marea problemă este că avem în momentul de față proceduri birocratice foarte mari. Și de aici vin problemele companiilor. Desigur, avem drept cauze și volatilitatea prețurilor, lipsa forței de negociere, politici fiscale incoerente”.
În plus, după părerea sa, nu eludarea legii de către administratorii și/sau acționarii firmelor falimentare a reprezintat cauza majoră a insolvențelor și falimentelor, ci mai degrabă sarcina birocratică prea mare aruncată asupra companiilor, care n-au reușit să își atingă niște parametri.
„Dacă AFIR cere, spre exemplu, banii înapoi, o companie care a făcut investiții timp de doi ani într-o fermă de creștere a vacilor se prăbușește efectiv”, a adăugat el.
Emil Dumitru a mai adăugat că imaginea este corectă, la fel și numărul falimentelor.
„Statul trebuie să înțeleagă că de la cei care au intrat în faliment, din păcate, în loc să strângă taxe și impozite și să aibă locuri de muncă, pierde; e un net perdant. Foarte multe dintre deciziile de imputație pe fonduri europene direcționează banii înapoi către Comisia Europeană, în loc să se dezvolte sectorul agroalimentar românesc”, a conchis el.
Conform acelorași date ONRC, tot pe codul CAEN 141, de data aceasta însă dintre cei care au cerut insolvența în calitate de societăți pe acțiuni, trei SA-uri au solicitat acest lucru în 2012. La celălalt capăt, în 2017, trei întreprinderi individuale au cerut intrarea în insolvență în acest an.
De asemenea, în aceeași perioadă, numărul firmelor care au solicitat intrarea în insolvență este de 962. Numai în 2017, 27 de societăți solicitau intrarea în insolvență, majoritatea, întreprinderi individuale și familiale. Dintre ele trei sunt cooperative.
Decizia falimentului este a judecătorului sindic
Demararea procedurilor de intrare în faliment intră în atribuţiile judecătorului sindic. Acesta este în măsură să decidă acest lucru prin sentinţă sau prin încheiere, în condiţiile Legii nr. 85/2014. Sentinţa sau încheierea judecătorului sindic poate avea ca premise mai multe situaţii practice.
Într-o primă astfel de situaţie, debitorul fie şi-a declarat intenţia de a intra în procedura simplificată, fie nu şi-a declarat intenţia de reorganizare, niciunul dintre celelalte subiecte de drept îndreptăţite nu a propus un plan de reorganizare sau niciunul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat.
Totodată, este posibil ca debitorul să îşi fi declarat intenţia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat şi confirmat.
Într-o altă situaţie posibilă, obligaţiile de plată şi celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în condiţiile stipulate prin planul confirmat sau desfăşurarea activităţii debitorului în decursul reorganizării sale aduce pierderi averii sale.
Legiuitorul a reglementat şi situaţia în care a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, după caz, intrarea debitorului în faliment. Aceasta presupune procedura prin care administratorul judiciar întocmeşte şi supune judecătorului sindic, în termenul stabilit de acesta, care nu va putea depăşi 20 de zile de la desemnarea sa, un raport prin care să propună fie intrarea în procedura simplificată, fie continuarea perioadei de observaţie din procedura generală. În cazul aprobării raportului, judecătorul sindic decide, prin aceeaşi sentinţă, intrarea în faliment a debitorului.
În cazul în care raportul administratorului judiciar face propunerea de intrare în faliment, acesta va publica un anunţ referitor la raport în Buletinul procedurilor de insolvenţă, cu indicarea datei primei adunări a creditorilor, sau va convoca adunarea creditorilor, dacă raportul va fi depus după data primei adunări. La această adunare va supune votului adunării creditorilor propunerea de intrare în faliment.
În funcţie de situaţia debitelor reale, titularul unei creanţe curente, certe, lichide şi exigibile ce a fost recunoscută de către administratorul judiciar sau de către judecătorul sindic şi al cărei cuantum depăşeşte valoarea-prag poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observaţie deschiderea procedurii de faliment al debitorului dacă aceste creanţe nu sunt achitate în termen de 60 de zile de la data luării măsurii de către administratorul judiciar sau a hotărârii instanţei de judecată. Să reamintim că valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă.
Valoarea-prag este de 40.000 de lei atât pentru creditori, cât şi pentru debitor, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de șase salarii medii brute pe economie/salariat.
În sfârşit, poate apărea situaţia în care, în cadrul procedurii de reorganizare, titularul unei creanţe curente, certă, lichidă şi exigibilă mai veche de 60 de zile şi un cuantum peste valoarea-prag poate solicita, oricând în timpul planului de reorganizare sau după îndeplinirea obligaţiilor de plată asumate în plan, trecerea la faliment.
Cu toate acestea, trebuie reținut faptul că cererea titularului creanţei va fi respinsă de către judecătorul sindic în situaţia în care creanţa nu este datorată, este achitată sau debitoarea încheie o convenţie de plată cu acest creditor.
Soluțiile inovatoare din agricultură se „fabrică” alături de fermieri, înțelegând problemele acestora. BASF România a continuat la început de 2017 seria simpozioanelor de iarnă cu un concept nou: „Fabrica de inovație”, în care s-au abordat subiecte de interes pentru fermieri, de la prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor la cele mai noi tehnologii agricole, tipuri de strategii pe care să le abordeze în următoarea campanie agricolă, produse inovatoare pentru protecția plantelor și până la noi moduri de colaborare între fermieri, autorități și producătorii de pesticide, pentru un viitor sustenabil în agricultura românească. Și de această dată, evenimentele BASF au strâns sute de agricultori în fiecare dintre cele opt localități în care s-au desfășurat (Constanța, Brăila, Călărași, Giurgiu, Craiova, Timișoara, Oradea, Iași).
Ca la fiecare început de an, și în 2017 BASF a surprins cu un nou concept de simpozion interactiv, un eveniment memorabil, având în vedere călătoria fantastică la care a invitat fermierii să ia parte. Simpozionul din această iarnă a fost structurat pe modelul vizitei în departamentele companiei, cu accent pe recomandările specialiștilor în ceea ce privește fiecare cultură în parte, cu problemele specifice acesteia, cu fermieri care-și povestesc experiențele, cu noutățile de ultimă oră inovate de compania germană. „Noi, cei de la BASF, știm cel mai bine că a fi fermier este cea mai importantă meserie din lume. De aceea, eforturile Diviziei de Protecție a Plantelor se îndreaptă către sprijinirea agricultorilor în misiunea lor: să ofere hrană de calitate oamenilor. Dar, pentru asta, e nevoie de resurse inovatoare, de tehnologii performante și de efortul constant de a face față tuturor provocărilor. De la capriciile vremii până la cele mai păgubitoare buruieni sau boli. Astăzi, vom privi spre viitor şi vom căuta împreună soluţii pentru a îmbunătăţi viitorul agriculturii. Inovaţia în agricultură trebuie să fie mai mult decât o teorie pe hârtie. Pentru a deveni realitate, este nevoie de expertiză, de exemple practice şi de un loc în care fermierii să facă schimb de experienţă. Exact aceasta facem aici, la Fabrica de inovaţie. Fiecare dintre noi are propria sa experienţă, dar toţi dorim să contribuim la o agricultură durabilă şi inovatoare. Multe dintre ideile inovative din agricultură au venit de la fermieri ca dumneavoastră, dar cercetarea ajută fermierii. Lucrând împreună, putem găsi soluţiile durabile la problemele practice, fie că vorbim de controlul buruienilor şi al bolilor, fie de testarea unor produse inovatoare”, a declarat, în deschiderea simpozioanelor, Jörg Polzin, Country Manager al BASF în România.
Mircea Chetrone, director marketing BASF România, a amintit că „un produs de protecția plantelor nu trebuie să ne afecteze sănătatea, trebuie să protejeze mediul, iar fermierii trebuie să cunoască foarte bine cine este producătorul, formulatorul produsului”. Astfel, în Departamentul de Patente și Inovații li s-a explicat celor prezenți ce înseamnă un produs de calitate, formulat, și care sunt pericolele pentru calitatea și cantitatea producției, pericolul pentru mediu și chiar sănătatea celui care manipulează produsele care nu sunt originale.
I-am găsit alături de BASF în Fabrica de inovație, în Departamentul de Mecanizare, pe specialiștii companiei AgroConcept, Alexandru Drăgușin – Implements Manager, și Leendert Jan Onnes - Business Development Manager Kvenerland, știut fiind că toate verigile agricole, de la pregătirea solului, semănat, tratamente și până la recoltat sunt extrem de importante. AgroConcept și-a propus să ofere fermierilor români nu numai tractoare și combine New Holland, ci și mașini agricole de top, cum sunt cele de la Kverneland, cu care se poate practica agricultura de mare precizie, fără pierderi și cu randament crescut pentru toate culturile agricole. „Cu o maşină de erbicidat normală, eroarea de 10% este normală. Dar cu un sistem de precizie, eroarea nu va fi mai mult de 1%. Dacă ne gândim că avem tehnologia cu care calculăm cantitatea în funcţie de viteza cu care merge tractorul, avem beneficii de 5%. Dacă combinăm cu sistemul de geocontrol, practic avem beneficii de 10% numai din economia de fertilizator. Pentru o fermă medie în România, agricultura de precizie din administrarea de fertilizant aduce economii de 5.000-10.000 euro sau chiar de mai mult”, au punctat reprezentanții AgroConcept.
Departamentul de Consultanță Agricolă, ultimul vizitat în cadrul simpozionului „Fabrica de inovație”, a beneficiat de prezența reprezentanților Ministerului Agriculturii, din instituțiile centrale și locale, care au oferit fermierilor consultanță legislativă, au prezentat noutățile și au răspuns întrebărilor venite din partea agricultorilor.
Așadar, călătoria prin „Fabrica de inovație” a BASF a presupus vizitarea departamentelor în care sunt create cele mai eficace produse cu care luptă fermierii, zi de zi, împotriva bolilor și dăunătorilor, de tot felul, din culturile agricole: Departamentul de Prevenire și Combatere a bolilor; Departamentul de Creație; Departamentul de Tehnologii moderne de erbicidare; Departamentul de Mecanizare; Departamentul de Patente și Inovații; Departamentul de Consultanță și Suport.
Departamentul de Prevenire și Combatere a bolilor
Primul departament vizitat în Fabrica de Inovație BASF a fost cel care se ocupă de prevenirea și combaterea bolilor. Pentru că e mai ieftin să previi, să păstrezi plantele sănătoase, fermierii au aflat cum pot face acest lucru, dar și cum pot fi combătute eventualele boli care apar în culturi. De asemenea, în cadrul acestui departament cei prezenți au fost informați despre evoluția agenților patogeni, pentru a ști mai bine când trebuie intervenit și cu ce anume. Liviu Chira, crop manager culturi oleaginoase în cadrul BASF, a vorbit despre un agent patogen foarte păgubitor pentru culturile agricole, Sclerotinia sclerotiorum, care produce putregaiul alb al culturilor. „Nivelul de atac al acestui patogen a crescut în ultimii ani fiind influențat de mai mulți factori. De aceea trebuie luată în calcul o combatere integrată, pe mai mulți ani. Agentul patogen Sclerotinia sclerotionum atacă mai multe culturi de câmp, cele mai importante fiind culturile de rapiță și cele de floarea-soarelui. Astfel, la rapiță patogenul atacă atât tulpina, cât și inflorescența. Tulpinile devin albicioase și se usucă în întregime. La floarea-soarelui, simptomele de atac se pot grupa în trei grupe mari. Prima grupă este atacul la baza tulpinii, în care atacul pornește direct de la scleroții din sol. Acest tip de atac este greu de combătut și trebuie, în principal, prevenit. A doua grupă, și cea mai răspândită, o reprezintă atacul pe tulpina florii-soarelui. Simptomele devin de obicei vizibile odată cu începutul înfloritului și se manifestă prin apariția de pete albe pe tulpini, care duc în final la putrezirea tulpinilor și la uscarea în întregime a plantelor. Și ultima grupă de simptome: cele de pe calatidiu, care se manifestă preponderent în perioadele ploioase după înflorit. De specificat că agentul patogen formează scleroți de rezistență, de culoare neagră, care pot rezista în sol până la cinci ani și care constituie forma de transmitere de la un an la altul. Primăvara, acești scleroți fie infestează direct baza tulpinilor prin miceliu de infecție, fie formează apoteci și ascospori prin care se răspândește ciuperca”, a arătat Liviu Chira. El a adăugat că pentru combaterea acestui patogen este nevoie de un complex de măsuri atât agrotehnice, cât și chimice. În primul rând, este nevoie de o rotație corespunzătoare în care culturile atacate să fie în mișcare, ideal, de minimum trei ani. De asemenea, este necesar să se asigure o densitate optimă a culturilor. „Aceste elemente sunt importante mai ales ca să prevenim infecțiile prin intermediul miceliului de la baza plantelor, care sunt foarte greu de combătut prin metodele chimice. Referitor la acestea, menționez că este foarte important să se folosească fungicide specifice pentru acest agent patogen, adică pe acelea care să combată eficient atacul de Sclerotinia de pe tulpină și inflorescențe și astfel să se prevină formarea și acumularea în sol a scleroților”, a punctat specialistul pentru culturi oleaginoase.
În ultimul timp, se observă o creștere a nivelului de atac cu acest patogen, iar unul dintre motive este și folosirea de fungicide care nu sunt specifice pentru combaterea acestui patogen. BASF are un fungicid specific pentru combaterea Sclerotinia, și anume Pictor. „Fungicidul Pictor face parte din categoria AgCelence și are două substanțe active. Particularitatea acestui produs este una dintre substanțele active – boscalid – specifică în combaterea putregaiurilor, respectiv putregaiul alb. Altfel spus, Pictor este fungicidul cu cea mai bună eficacitate în combaterea putregaiului alb de pe tulpini și inflorescențe, a precizat Liviu Chira. Ca perioadă de aplicare, la rapiță, Pictor se aplică preventiv, în perioada de la buton galben până la înflorit deplin. Important este ca plantele de rapiță să fie protejate înainte de realizarea condițiilor de infecție, infecții care de regulă încep cu scuturarea primelor petale. La floarea-soarelui, în funcție de presiunea de infecție și de echipamentul de stropit din fermă, se pot aplica unul sau două tratamente pe sezon. În caz că se aplică un singur tratament, se recomandă în perioada de apariție a inflorescenței (stadiul de stea) sau la ultimul stadiu, când se poate intra cu echipament clasic. În caz de două tratamente pe sezon, primul se recomandă în faza timpurie de 6-10 frunze pentru a proteja atacul pe tulpină, iar următorul, în perioada de început a înfloritului, pentru a proteja cultura și de atacul de pe calatidiu.” Pe lângă Sclerotinia, Pictor combate și celelalte boli ale florii-soarelui, respectiv Phoma, Phomopsis, Alternaria.
Rezultatele de producție obținute prin folosirea produsului Pictor sunt deosebite. Sporul de recoltă a fost, în funcție de an, cu valori medii de la 220 kg la 650 kg/ha. Pe lângă sporul de producție, prin combaterea eficientă a Sclerotinia se reduce și rezerva biologică de scleroți care ar putea afecta culturile în anii următori.
În ceea ce privește cerealele păioase, și aici avem de-a face cu o boală care diminuează producția și afectează calitatea. „Primele simptome ale atacului de Septoria tritici se pot observa pe frunzele inferioare, ca niște pete de culoare galbenă sau brunificate, cu o formă caracteristică oval-alungită. Țesuturile atacate se necrozează, petele vor căpăta culoare cenușiu-albicioasă și în dreptul petelor vor apărea picnidiile ciupercii, formațiuni de culoare neagră așezate în linii paralele de-a lungul nervurilor. În cazul unor presiuni puternice ale atacului, petele se unesc și provoacă uscarea rapidă a frunzelor”, explică Cristina Bunescu, director tehnic BASF.
Septorioza este o boală cu o apariție frecventă în România, având impact direct asupra producției. „Pierderile pot ajunge și până la 30%, cultura fiind afectată și din punct de vedere calitativ”, spune Ana-Maria Pascariu, crop manager BASF pentru culturile de cereale și porumb.
Factorii care influențează apariția septoriozei sunt rotația culturii, densitatea mare la semănat, precum și o fertilizare excesivă. „Dar umiditatea este factorul principal care favorizează apariția septoriozei. Septoria se transmite de la un an la altul prin intermediul sporilor rămași pe resturile plantelor bolnave. Sporii ciupercii germinează la temperatura optimă de 20 ˚C, însă în condițiile unei umidități ridicate germinează și la temperaturi mai scăzute, începând chiar și de la o temperatură de 2-3 ˚C”, apreciază Cristina Bunescu.
Principala măsură care trebuie luată pentru a reduce impactul atacului de septorioză o reprezintă efectuarea tratamentului corespunzător, la momentul oportun. „În condițiile unei culturi cu densitate ridicată, asociată cu condițiile meteo favorabile dezvoltării agenților fitopatogeni, trebuie să luați în calcul aplicarea unui fungicid care să asigure o combatere sigură a bolii, să ajute la obținerea unei producții mari și de calitate sporită și, de asemenea, să ofere o flexibilitate mare în aplicare și cu efect îndelungat”, precizează Ana-Maria Pascariu.
Medax Top, noul produs BASF ieșit din Departamentul de Creație
Următoarea vizită a fermierilor prezenți la simpozioanele BASF a fost în Departamentul de Creație, unde am descoperit un produs nou, revoluționar, care oferă o rezistență mai mare plantelor și reduce pierderile rezultate din cădere. „Medax Top este singurul regulator de creștere de pe piața din România care, pe lângă reducerea riscului de cădere a plantelor, consolidează sistemul radicular, astfel încât plantele devin mult mai stabile”, a declarat specialistul BASF pentru culturile de cereale și porumb. Totodată, produsul Medax Top are o flexibilitate mare în aplicare, „ceea ce permite aplicarea la stadii diferite de vegetație și poate fi utilizat împreună cu alte produse de protecția plantelor”, a mai spus Ana-Maria Pascariu.
Căderea plantelor de cereale produce pagube foarte mari, uneori putându-se întâmpla să fie compromisă toată recolta, atât cantitativ, cât și calitativ. În țări precum Franța, Germania, UK, mai mult de 80% din suprafețele cultivate cu grâu și peste 60% din cele cultivate cu orz sunt tratate cu regulatori de creștere. În schimb, în țara noastră, menționează specialistul BASF, căderea plantelor de cereale este din ce în ce mai frecventă, devenind astfel o problemă care trebuie neapărat rezolvată prin aplicarea regulatorilor de creștere. „Dacă vă doriți producții mai mari de 4 – 5 t/ha, este necesar să preluăm controlul încă de la început și să introducem în tehnologie și un regulator de creștere. BASF vine în sprijinul dumneavoastră cu acest nou regulator de creștere, Medax Top. Produsul Medax Top este formulat din două substanțe active cu două moduri de acțiune complementare: prohexadion calciu și mepiquat clorura, tipul de formulare fiind de suspensie concentrată. Medax Top este omologat la toate cerealele păioase și se poate aplica în doză de 0,6-1 litru/ha, având și o fereastră largă de aplicare, de la începutul alungirii tulpinii și până la apariția frunzei stindard”, a specificat Ana-Maria Pascariu.
Departamentul de Tehnologii moderne de erbicidare
În cadrul evenimentului „Fabrica de Inovație”, fermierii au ajuns și în Departamentul de Tehnologii moderne de erbicidare, în care au discutat cu specialiștii BASF despre combaterea buruienilor care provoacă probleme încă din preemergență în culturile care urmează să fie înființate în această primăvară. Cel mai utilizat produs în preemergență la cultura porumbului este Frontier Forte. Managerul BASF pentru culturile de cereale păioase și porumb, Ana-Maria Pascariu, a dat detalii despre acest produs. „Frontier Forte este un erbicid pe bază de dimetenamid P, din grupa cloracetamide, care poate fi utilizat atât înainte de semănat, cu încorporare, cât și preemergent, imediat după semănat. Produsul are o eficacitate deosebită deoarece substanța activă dimetenamid-P beneficiază de o bună solubilitate, ceea ce înseamnă că pentru o bună combatere a buruienilor produsul are nevoie de mai puțină umiditate, în comparație cu alte substanțe active care aparțin aceleiași familii chimice.” Cristina Bunescu, director tehnic BASF, a completat: „Erbicidul Frontier Forte are un spectru larg de combatere a buruienilor, printre care o combatere foarte bună a buruienilor monocotiledonate, cum ar fi: mohor (Setaria), iarba bărboasă (Echinochloa), meisor (Digitaria) şi unele dicotiledonate anuale: Amaranthus spp. (ştir) sau Chenopodium spp. (lobodă porcească). Produsul Frontier Forte se aplică în doză de 0,8-1,4 l/ha, în funcție de conținutul de humus din sol. Efectul maxim al erbicidului Frontier Forte poate fi atins în intervalul de 7-10 zile de la aplicare, produsul fiind solubilizat în stratul superficial de sol prin intermediul precipitațiilor sau al apei de irigare.”
Avantajele erbicidării cu Frontier Forte: permite plantei de cultură să răsară fără buruieni; prin dispariţia timpurie a buruienilor, acestea nu mai consumă apă şi elemente nutritive; prin efectul rezidual al substanței active dimetenamid P, se asigură combaterea buruienilor pe o perioadă lungă. „În consecinţă, o protecţie oferită încă de la început de erbicidele preemergente, precum Frontier Forte, asigură dezvoltarea normală a culturii, premisa obţinerii producţiilor ridicate”, a punctat Ana-Maria Pascariu.
Un alt produs folosit de fermieri, despre care s-a discutat în Fabrica de Inovație, este Akris. „Erbicidul Akris combină acţiunea a două substanţe active: dimetenamid-P şi terbutilazină, fiind recomandat împotriva unui spectru larg de buruieni monocotiledonate anuale și dicotiledonate. Akris se poate aplica atât preemergent, la 1-5 zile de la data semănatului, cât și postemergent timpuriu: până în stadiul de 3-4 frunze ale porumbului, iar buruienile trebuie să fie în faza timpurie de dezvoltare, 2-3 frunze. Doza recomandată este de 2-3 l/ha, în funcție de spectrul și de gradul de îmburuienare”, precizează specialistul BASF.
Directorul tehnic, Cristina Bunescu, completează: „Prin cele două substanțe active, erbicidul Akris combate și valul doi de buruieni. Dimetenamid – P are o acţiune sistemică și este absorbit de buruienile în curs de germinare prin organele subterane, buruienile fiind combătute înainte sau în timpul răsăririi. A doua componentă a produsului – terbutilazină – este preluată de buruieni prin rădăcini şi frunze, combătând cele mai importante buruieni cu frunză lată, iar prin sinergia foarte bună a celor două substanțe active avem un efect rezidual la sol de lungă durată. Akris combate buruienile anuale monocotiledonate şi dicotiledonate pe întreaga perioadă de protecție (timp de 4 – 6 săptămâni din momentul aplicării). Akris este, aşadar, soluţia optimă în condiţii de infestare mixtă, având şi o fereastră largă de aplicare (se poate aplica atât preemergent, cât şi postemergent timpuriu).”
Și la cerealele păioase eliminarea buruienilor din cultură este importantă. Buruienile pot provoca pagube foarte mari prin creşterea costurilor de producţie, reducerea producțiilor la hectar, scăderea calităţii produselor şi, implicit, a preţurilor, aceasta însemnând un profit diminuat. Buruienile dicotiledonate prezente în lanurile de cereale pot produce, în funcție de gradul și de tipul infestării, pagube cuprinse între 20 și 80% sau chiar compromiterea totală a recoltelor. Buruienile dicotiledonate cele mai frecvente şi mai greu de combătut în culturile de cereale păioase sunt: Cirsium arvense (pălămidă), Chenopodium spp. (lobodă porcească), Galium aparine (turiţă), Geranium spp. (năprasnic), Matricaria spp. (muşeţel), Papaver rhoeas (macul de câmp), Polygonum spp. (hrişcă urcătoare), Stellaria media (rocoină), Veronica spp. (ventrilică), Crucifere, Centaurea cyanus (albăstrea), Lamium spp. (urzică moartă).
Un erbicid relativ recent și utilizat cu succes de fermieri este Biathlon 4D, pe bază de tritosulfuron și florasulam. Este un erbicid cu aplicare în postemergență la cultura cerealelor păioase de toamnă și de primăvară, când plantele sunt în fenofaza de trei frunze până la apariția frunzei stindard. Produsul se recomandă să fie aplicat în doză de 40 -70g/ha împreună cu adjuvantul Dash, pentru o combatere completă a buruienilor dificile. „Erbicidul Biathlon 4D poate combate buruienile-țintă încă de la începutul vegetației, când se pot înregistra temperaturi scăzute, de 5 grade Celsius. Astfel, aplicarea erbicidului poate fi făcută în primăvară, chiar şi atunci când există fluctuaţii de temperatură, asigurând o combatere eficientă”, arată Cristina Bunescu. Creșterea buruienilor încetează la scurt timp de la aplicarea erbicidului. „Biathlon 4D este rezistent la ploaie, formularea WG permite erbicidului să acţioneze eficient şi să ofere o combatere sigură a buruienilor chiar şi după o ploaie ce apare la o oră de la aplicarea produsului”, a completat Ana-Maria Pascariu.
BASF are soluții inovatoare pentru combaterea buruienilor și din alte culturi. La cultura de rapiță, soluția pentru combaterea buruienilor dificile o reprezintă sistemul Clearfield. „Având în vedere că în această perioadă cultura de rapiță este deja înființată, ne vom referi la soluția de erbicidare în primăvară, respectiv la Cleravo, a menționat Liviu Chira, specialist BASF pentru culturi oleaginoase. Astfel, recomandăm erbicidul Cleravo pentru rapița Clearfield primăvara devreme, la scurt timp după ce rapița își reîncepe vegetația (stadiul de rozetă), până la apariția primilor boboci florali. Cleravo este un erbicid cu două substanțe active: imazamox și quinmerac, ambele acționând în principal prin frunze și doar o mică parte acționând prin rădăcini. Are un spectru de combatere foarte larg, de la buruieni dicotile, precum Matricaria, Papaver, la cele monocotile, combătând și buruienile crucifere, cum ar fi muștarul sălbatic, care reprezintă o mare problemă pentru cultura de rapiță.”
La cultura de floarea-soarelui, pentru cea mai bună combatere a buruienilor BASF recomandă sistemul Clearfield Plus, care reprezintă următoarea generație a sistemului de producție Clearfield pentru floarea-soarelui. Sistemul Clearfield Plus are drept scop maximizarea producției prin asigurarea unei mai bune toleranțe la erbicid și o combatere de încredere a buruienilor. „După cum se cunoaște, sistemul de producţie Clearfield® Plus reprezintă o combinaţie între hibrizi de floarea-soarelui Clearfield® Plus, hibrizi de ultimă generație, şi un erbicid specific Clearfield® Plus (pachetul Pulsar® 40 + Dash® HC). Creşterea toleranţei plantei de cultură permite folosirea unor soluţii mai agresive de erbicid, care să asigure combaterea mai bună a buruienilor, în mod special a buruienilor-problemă. În concluzie, recomandăm sistemul Clearfield Plus la floarea-soarelui pentru o: toleranţă excelentă la erbicid; combatere robustă şi de încredere a buruienilor”, a specificat Liviu Chira.
În ultimii ani, suprafața cultivată cu soia la noi în țară a avut o creștere importantă. Și pentru această cultură, BASF are soluții de succes. „Este cunoscut că soia este o cultură sensibilă la îmburuienare și de aceea avem nevoie de soluții de erbicidare de încredere. BASF are o gamă largă de erbicide pentru cultura de soia, însă mă voi referi numai la cea mai nouă inovație în acest segment. Este vorba de erbicidul Corum. Principalele caracteristici ale acestui produs sunt: eficacitate înaltă împotriva unui spectru larg de buruieni, atât dicotile, cât și monocotile, inclusiv samulastra de floarea-soarelui; produsul are două substanțe active cu două moduri diferite de acțiune; selectivitate excelentă pentru cultură; este ușor de utilizat, cu fereastră largă de aplicare, putând fi folosit fie într-o singură trecere, fie secvențial”, a adăugat specialistul BASF.
Toate acestea duc, în final, la obținerea unor producții mărite de soia.
Pentru combaterea buruienilor graminee anuale și perene, în mod special a costreiului din rizomi, BASF recomandă folosirea erbicidului Stratos Ultra. Produsul este omologat la numeroase culturi, precum floarea-soarelui, soia, rapiță, lucernă, porumb în sistemul DUO. „Stratos® Ultra este un erbicid graminicid tipic, pe bază de cicloxidim. Pe lângă buruienile graminee anuale și perene, produsul combate și samulastra de cereale păioase din cultura de rapiță.
Produsul are o acţiune sistemică şi este absorbit prin părţile verzi ale buruienilor, fiind transportat în întreaga plantă inclusiv pe toată lungimea rizomilor – acest aspect este extrem de important pentru combaterea buruienilor perene. Doza de folosire este de 1-2 litri/hectar, în funcție de tipul buruienilor și stadiul de dezvoltare. Produsul se aplică în amestec cu adjuvantul Dash, ceea ce face ca eficacitatea în combaterea buruienilor să fie la cel mai înalt nivel. Și, nu în ultimul rând, Stratos Ultra prezintă o selectivitate foarte bună pentru culturile la care este omologat”, a precizat Liviu Chira, specialist BASF pentru culturi oleaginoase.
În comparaţie cu aceeaşi lună a anului anterior, în ianuarie 2017, unităţile procesatoare au majorat importurile de lapte de vacă cu 2.321 tone peste cantitatea de referință (18,9 procente în plus), în condițiile în care colectarea din producția internă nu s-a majorat decât cu 1,3 la sută, până la un total de 72.819 de tone, conform datelor agregate de Institutul Naţional de Statistică (INS) și date publicității joi, 9 martie 2017.
În plus, statistica relevă că, în decursul lui ianuarie 2017, comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior, s-au consemnat creşteri ale producţiei în cazul laptelui de consum cu 3.344 tone (+14,5%), și laptelui acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 578 tone (+3,4%).
Potrivit INS, în luna ianuarie 2017, faţă de luna precedentă (decembrie 2016), unităţile procesatoare au colectat mai mult cu trei procente lapte de vacă (plus 2.136 tone) lapte de vacă, iar creşteri ale producţiei s-au înregistrat și în cazul laptelui de consum cu 814 tone (+3,2%).
Cantitatea de lapte brut importat a crescut, în luna ianuarie 2017 faţă de luna decembrie 2016, cu 639 tone (+4,6%).
Producătorii agricoli care utilizează terenuri agricole situate în zonele eligibile pentru pachetele de agromediu şi climă (M.10), în zonele afectate de constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (M.13), dar şi cei care utilizează terenuri aflate în conversie sau terenuri certificate în agricultura ecologică (M.11) pot solicita APIA, începând de la 1 martie, plăţile compensatorii de dezvoltare rurală prin cererea unică de plată.
Potrivit unui comunicat comunicat de presă al MADR, alocările acestor măsuri depăşesc 2,9 miliarde euro.
În 2017, ministerul de resort a adus unele modificări care să facă măsurile de mediu şi climă mai atractive pentru fermieri, dar şi să simplifice (acolo unde a fost posibil) implementarea angajamentelor. Concret, vorbim de majorarea nivelului plăţilor acordate în cadrul M.10 pentru unele dintre pachetele aplicabile pe pajişti permanente (creştere cu circa 50 euro/ha/an faţă de anii precendenţi pentru pachetele 1, 3.1 şi 6), creșterea nivelului plăţilor acordate în cadrul M.13 cu 5-11 euro/ha/an în funcţie de tipul de zonă afectată de constrângeri naturale, cât și eliminarea sau simplificarea unor condiţii (de eligibilitate şi de bază) care trebuiau respectate în cadrul angajamentelor M.10 şi M.11.
Cererile unice de plată pentru aceste măsuri se pot depune până la jumătatea lunii mai la centrele judeţene şi centrale locale ale APIA.
Instituțiile publice cel mai des implicate în cazuri de corupție ce implică fonduri europene se află la nivel local: primăriile cu 47%, Agenția de Plăți în Agricultură (APIA) cu opt procente și consiliile județene cu șase la sută, se precizează în secțiunea a II-a a Raportului anual de analiză și prognoză - România 2017, întocmit de Societatea Academică din România (SAR).
„Harta Corupției Județene întocmită de Societatea Academică din România arată că la un nivel de absorbție de sub 8% până în anul 2013, s-au înregistrat 11% cazuri ce implică fonduri europene, iar dintre acestea 37% sunt condamnări ale unor persoane cu funcții publice. Instituțiile publice cel mai des implicate în acest tip de cazuri se află la nivel local: primăriile cu 47%, Agenția de Plăți în Agricultură (APIA) cu 8% și consiliile județene cu 6%”, se precizează în partea a II-a a raportului. „Analiza situației românești, dar și comparația cu vecinii – față de care reprezentăm un record negativ absolut – duce la trei recomandări de bun simț: transparență totală, indicatori de parcurs și profesionalizarea resurselor umane sau metafora cu «absorbția zero» va deveni «avans zero» în termeni reali, dacă nu nominali”.
Pentru a obține și punctul de vedere al conducerii APIA, l-am contactat telefonic pe bosul agenției, Adrian Pintea. Domnia sa a fost rezervat în declarații și a precizat că va parcurge cu atenție documentul, urmând ca, ulterior, acesta să ofere un punct de vedere cu privire la aspectele care țin de instituția pe care o conduce.
”Aș fi curios să văd și eu acest raport”, a declarat pentru Revista Fermierului șeful APIA, Adrian Pintea. „Acum nu știu despre ce este vorba. Să-l văd și eu”.
Unul dintre cele mai noi cazuri de corupție semnalate de DNA la nivel local APIA este și cel al inculpatei I.C.I. Mai exact, spun procurorii DNA într-un comunicat de presă, în perioada 2011-2013, inculpata I.C.I, în calitate de funcționar în cadrul APIA – Centrul Județean Hunedoara – Serviciul Autorizare Plăți, a sprijinit o persoană să obțină pe nedrept fonduri europene în valoare totală de 400.860,56 lei, pentru o suprafață de pământ de 162,97 ha teren, pe care nu o deținea în realitate.
„Concret, ajutorul acordat de funcționarul APIA a constat pe lângă acceptarea la plată a dosarului întocmit în fals de către fermier și în întocmirea unor documente utilizate ulterior în același scop (cereri, adeverințe, diverse formulare, etc). În contextul derulării prezentei anchete penale, la data de 16 mai 2016, inculpata I.C.I. a încercat, prin corupere, să-l determine pe fermierul respectiv să dea declarații mincinoase referitoare atât la obținerea sprijinului nerambursabil cât și cu privire la utilizarea sumelor de bani, respectiv pentru curățarea pășunilor. În cuprinsul declarațiilor de avere, depuse în anii 2015 și 2016, inculpata I.C.I. a omis, cu știință, să menționeze că are un drept de proprietate asupra unui imobil”, se arată în comunicat.
2007-2013, perioadă propice pentru investițiile în agricultură
Raportul SAR nu este însă totalmente negativ la adresa agriculturii. Potrivit acelorași date SAR, la nivel de țară, pe exercițiul financiar 2007-2013, România a înregistrat cea mai eficientă și utilă absorbție a fondurilor europene (conform evaluării experților) în zona investițiilor, cum sunt infrastructura și agricultura, precum și în cea din zona patrimoniului public, ca de exemplu restaurarea obiectivelor istorice – cu efecte pozitive pe zona productivă din sectorul turismului.
Pe de altă parte, zona de intervenție cu cea mai slabă performanță (evaluată după impact, nu volumul absorbției), spun academicienii, este totodată și cea de importanță strategică pentru dezvoltarea economică a României pe termen lung, și anume resursa umană.
A doua secțiune a raportului compară atât cantitativ, cât și calitativ procesul de absorbție a fondurilor europene, la nivelul statelor membre.
Conform datelor raportului, chiar dacă am înregistrat creștere economică în perioada 2007-2015 (PIB per capita 43% față de media UE versus 57% din media UE), riscul să ratăm demersul de dezvoltare este mare, similar cu al Greciei.
„Absorbția nu este o condiție suficientă pentru ca România să recupereze decalajele de dezvoltare față de media Uniunii Europene (UE): în loc de dezvoltare riscăm să obținem creșterea inegalităților sociale, cheltuirea resurselor înspre zone gri în care mai degrabă corupția și inefciența sunt reguli sau risipirea banilor. Suntem oare în această situație? Am reușit să punem mecanisme în funcțiune care să cheltuiască cu folos banii europeni și să se autoregleze? Care sunt în continuare punctele slabe ale modului de a elabora politici publice indiferent de sursa de finanțare? Deși în 2007 PIB per capita în România, exprimată în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), era 43% din media UE, iar la sfârșitul anului 2015, PIB per capita era de 57% din media UE, există exemplul negativ al Greciei care arată că demersul de dezvoltare poate fi ratat chiar în prezența creșterii economice”, se mai arată în document.
Nu în ultimul rând, raportul relevă faptul că la mai bine de un deceniu de la perioada de pre-aderare (2005-2007), țara noastră se confruntă cu aceleași probleme structurale, conform Acordului de Parteneriat cu România, amintind aici și agricultura ineficientă.
„Dacă în 2005-2007 principalele probleme pe care le identifcase Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 (PND) erau concentarea în sectoare cu valoare adăugată scăzută, cultură antreprenorială scazută, intensitate energetică ridicată, infrastructură degradată și ineficientă, management neadecvat al mediului, agricultură ineficientă, adaptabilitate redusă a forței de muncă, sărăcie și excluziune socială și capacitate administrativă insufcientă, la 10 ani de la constatarea și finanțarea acestor probleme structurale, Acordul de Parteneriat cu România menționează aceleași probleme și ni se cer politici publice care să li se adreseze”, spun cei din SAR.
România: penultimul loc din perspectiva cheltuielilor din bugetul de stat pentru agricultură
Un alt document dat publicității recent releva un alt fapt îngrijorător: deşi contribuţia agriculturii la PIB este în scădere, România are în continuare cea mai mare pondere a sectorului agricol în structura PIB dintre toate ţările din Uniunea Europeană, de 3 ori şi jumătate mai mare decât media europeană.
Poate însă cel mai important aspect este acela că România este pe penultimul loc din UE din perspectiva cheltuielilor din bugetul de stat pentru agricultură, baza fiind reprezentată de banii proveniți prin PNDR și PAC, generator neîntrerupt de corupție la nivelul agențiilor de plăți.
„România este pe penultimul loc din UE din perspectiva cheltuielilor din bugetul de stat pentru agricultura. Aceasta statistică nu spune povestea completă, deoarece o mare parte din investiţiile în agricultura din România vin din programe ca Programul Naţional de Dezvoltare Rurală sau Politica Agricolă Comună care sunt finanţate în mare parte din bani europeni”, spun specialiștii PwC într-o analiză recentă.
Cu toate că 8 martie - „Ziua Internatională a Femeii” - reprezintă o recunoaştere, nu numai simbolică, a locului pe care femeia îl ocupă în societatea contemporană, ci şi a rolului, din ce în ce mai important, jucat în istoria şi devenirea lumii, cele mai noi cifre INS indică un fapt îngrijorător - România se „laudă” cu o populație feminină îmbătrânită în mediul rural, dar și cu cea mai mare pondere a acesteia ocupată cu agricultura, silvicultura şi pescuitul din total (populaţia feminină activă).
Astfel, potrivit datelor agregate de Institutul Național de Statistică (INS), cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (52,5% din totalul femeilor de 65 ani şi peste). Ca exemplu, cea mai mare pondere a femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) a fost înregistrată în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Giurgiu, iar cea mai scăzută în Ilfov şi Timiş.
În plus, din analiza structurii populaţiei feminine, participantă la activitatea economică, pe grupe de ocupaţii, reiese că un procent de 21,2% din total şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit.
Și asta în condițiile în care doar 1,7% din femei au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori. În acest context, trebuie luat în calcul și gradul de instruire, astfel că, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 23,9% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,2% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 39,9% au absolvit liceul, iar 11,8% şcoli profesionale şi de ucenici.
De asemenea, 19,8% din total populație feminină au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate, 7,4% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic, 6,6% din populația feminină au avut statutul de funcţionari administrativi, 20,8% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor, 7,8% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi și, nu în ultimul rând, 14,7% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.
Că avem femei care activează în sectorul agricol românesc n-ar fi o problemă prea mare. Însă, valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură, în România, se ridica în anul 2013 la doar 18% din media Uniunii Europene, potrivit unui studiu PWC dat recent publicității. Și situaţia este şi mai îngrijorătoare dacă ne raportăm la ţările din Europa de Vest. Valoarea adăugată brută generată de o persoană ocupată în agricultură în România este de doar 7% din cea generată în Franţa, respectiv 9% din cea generată în Spania.
Dacă luăm în considerare valoarea adăugată brută la hectar, România se situează tot pe una dintre ultimele poziţii, aceasta fiind în jur de 600 EUR/ha (2013). Prin comparaţie în ţările din Europa de Vest valoarea adăugată brută la hectar depăşeşte 1.000 EUR/ha. Aproximativ 85% din totalul forţei de muncă din agricultura românească este nesalariată – lucrând pe propriile exploataţii agricole de subzistenţă. Prin contrast, ponderea medie a lucrătorilor nesalariaţi din sectorul agricol în UE este de 72%, iar în unele state chiar cu mult mai redusă (Spania - 50.%, Franţa - 63.1%, Germania - 55.8%).
„Ţările cu cei mai mulţi lucrători salariaţi în agricultură sunt cele care înregistrează şi cea mai ridicată valoare adăugată brută generată la nivel de lucrător. Toate acestea conduc către problema fundamentală cu care se confruntă agricultura românească, şi anume randamentul relativ mic al producţiei agricole”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România, coordonatorul studiului.
Femeile de la sat nasc la o vârstă mai tânără
Aceleași date ale Institutului Național de Statistică (INS) indică faptul că femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (26,8 ani) comparativ cu cele din urban (29,5 ani).
„Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (28,5 ani în urban şi 24,5 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,4 ani în judeţul Călăraşi şi 30,1 ani în Municipiul Bucureşti. Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (31,0 ani), iar cea mai scăzută în judeţele Călăraşi şi Giurgiu (26,4 ani)”, afirmă specialiștii INS.
„În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,9%”, continuă statisticienii INS.
Nu în ultimul rând, populaţia feminină este mai „îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,2 ani. Concret, vârsta medie naţională este de 41,5 ani, vârsta medie feminină de 43,1 ani, respectiv vârsta medie masculină de 39,9 ani.
„Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea”, au conchis cei de la INS.
Emil Dumitru, Pro Agro: „Îmi doresc foarte mult ca femeia din mediul rural să simtă că este apreciată de societate”
Contactat telefonic de Revista Fermierului și rugat să comenteze cifrele îngrijorătoare vehiculate de INS, Emil Dumitru, bosul Pro Agro, a replicat că dacă decidenții nu vor anula în anii următori „povestea cu ajutoarele sociale”, iar banii respectivi nu vor fi redirecționați către cei care vor să muncească, să genereze valoare adăugată în sectorul agroalimentar, el cred că, în viitor, datele de la INS nu vor fi unele care să reducă procentul de persoane de sex feminim a căror vârstă să fie în scădere în mediul rural.
„Eu îmi doresc foarte mult să încercăm să facem politici publice în care, în mediul rural, să regăsim cât mai multe familii tinere. Dacă vom tot discuta de îmbătrânirea populației din mediul rural, la un moment dat, acolo vor exista doar asistați social și atât”, a precizat Emil Dumitru.
El a dat și exemple de doamne de succes din sectorul agroalimentar românesc, atunci când i s-au prezentat cifrele cu privire la procentele ocupaționale vehiculate de INS. În plus, Dumitru a apreciat implicarea femeilor în buna desfășurare a activităților din domeniu și a exemplificat asta prin prin propriile statistici. Astfel, spune Emil Dumitru, populația feminină a României este mai „conștiincioasă în a elabora documente de poziție care să țină cont și de realitățile agriculturii românești, dar și de politicile agricole europene”, precum și că rata de succes a înregistrării produselor cu inducație geografică protejată din România este mult mai mare în rândul femeilor.
„Avem și doamne care sunt implicate în formele asociative din agricultură. Sigur, inclusiv la noi, în Federația Pro Agro, avem doamne care sunt implicate în acest sector. Este vorba de doamna Mary Eugenia Pană de la ACEBOP, de doamna Tudor Stanca, director executiv al Patronatului Cărnii de Porc. Sigur însă, am constatat că femeile din agricultură, de cele mai multe ori, sunt mult mai aplecate pe legislația comunitară și sunt mult mai conștiincioase în a elabora documente de poziție care să țină cont și de realității agriculturii românești, dar și de politicile agricole europene”, a afirmat Emil Dumitru. „Dacă vom analiza care sunt produsele cu inducație geografică protejată din România, altele decât vinurile, vom constata că femeile au fost cele care au depus eforturi să facă acele documentații, să le trimită la Comisia Europeană și care, ulterior, au fost aprobate”.
Șeful Pro Agro crede inclusiv că, în perioada următoare, România va avea o femeie ca ministru al Agriculturii.
„Eu cred că nu va trece foarte mult timp până când vom avea și un ministru al Agriculturii o femeie. E clar că nu este niciun fel de diferență între un bărbat și o femeie, mai ales că astăzi agricultura se face cu tehnologie și cu date moderne. Pe parcursul celor doi ani de mandat am văzut foarte multe exploatații conduse de femei, care sunt performante și care fac lucrurile foarte bine”, a mai punctat Dumitru.
Nu în ultimul rând, oficialul Federației Pro Agro își dorește ca femeia din mediul rural să simtă că este apreciată de societate și că are niște condiții decente, astfel încât să se poată bucura de... „feminitate”.
„Le transmitem la mulți ani pentru că, dacă tot este primăvară, până la urmă frumusețea acestui anotimp poate fi asociată foarte bine și frumusețea femeii. Eu îmi doresc foarte mult ca femeile să se implice și mai mult în ceea ce înseamnă agricultură și valoarea adăugată din agricultură și industrie alimentară”, a conchis el.
Viorica Dăncilă: „Femeile sunt adesea afectate de discriminare pe piața muncii”
„Cu ocazia zilei de 8 Martie, le doresc tuturor femeilor din România să își îndeplinească toate dorințele și speranțele și să-și transforme în realitate toate planurile”, se precizează în comunicatul de presă al eurodeputatei S&D, Viorica Dăncilă.
Potrivit spuselor sale, ziua de 8 Martie reprezintă o ocazie când trebuie amintit tuturor faptul că, dincolo de flori şi vorbe frumoase, se află o realitate aspră – cea a discriminării de gen.
„Femeile sunt adesea afectate de discriminare pe piața muncii, de salarizare neconformă cu munca depusă, de lipsa locurilor de muncă, în special în mediul rural, de subreprezentare în pozițiile cheie de decizie (fie că este vorba de economie sau politică), sau de fenomene precum hărțuirea de toate tipurile. Discriminarea de gen nu este un fenomen prezent doar în România. 8 Martie este, deci, şi un bun moment să vorbim despre cum putem schimba lucrurile, pentru ca orice femeie să se simtă protejată şi sprijinită în fiecare zi a anului”, a mai afirmat Dăncilă.
Din cele 19.760.300 persoane care la 1 ianuarie 2016 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României pentru cel puţin 12 luni, 10.110.500 erau femei, reprezentând 51,2% din totalul populaţiei rezidente, se mai precizează în comunicatul de presă al INS.
Mai mult, în mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural, astfel că 5.557.400 locuiesc la oraş, reprezentând 52,3% din totalul populaţiei urbane.
Cei care au solicitat banii pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) ar putea fi sunați direct de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, și întrebați de acesta dacă subvențiile au ajuns la ei în timp util, se precizează într-un comunicat de presă remis la redacție.
Informația nu a stârnit deocamdată nicio reacție mai consistentă (măcar) din partea presei specializate, în condițiile în care lui Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, i se pare totul cusut cu ață albă, o dovadă în plus, spune bosul fermierilor, că Daea ar putea fi dezinformat.
Am încercat să lămurim problema chiar cu ministrul de resort, însă șeful MADR nu a răspuns apelului telefonic, probabil ocupat cu transportul prin țară al unor colegi din presa agricolă, chiar cu mașina instituției. Nici „generalul” instituției subordonate de peste drum – APIA – nu a fost de găsit la telefon. Încercările noastre de a obține un punct de vedere vizavi de această informație inedită s-au afundat când inclusiv Alexandru Potor, secretarul de stat însărcinat cu problemele legate de agențiile de plăți, nu a dat curs demersului nostru jurnalistic.
Revenind la documentul de presă, o noutate în peisajul politic autohton (excepție făcând, bineînțeles, perioada de campanie electorală), prin intermediul acestuia, ministrul Petre Daea îi anunță pe fermieri, marți, 7 martie 2017, că trei zile mai târziu - în data de 10 martie 2017 – ar urma să înceapă plățile Ajutoarelor Naționale Tranzitorii în sectorul zootehnic, „conform calendarului stabilit”. Și asta în condițiile în care, anul trecut, guvernul tehnocrat plătea acești bani în august 2016, nu în martie.
„Pentru a se asigura că fondurile ajung la beneficiari, conform calendarului stabilit, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se informează personal, în mod aleator, contactând telefonic fermierii care au solicitat banii pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii”, se afirmă în comunicatul de presă al Ministerului Agriculturii. „Din discuțiile purtate astăzi, 7 martie a.c., cu fermierii îndreptățiți să primească aceste subvenții, i s-a confirmat faptul că sumele au început deja să intre în conturile beneficiarilor, cu trei zile înainte de data stabilită inițial. Facem precizarea că anul trecut (2016) acești bani au fost plătiți abia în luna august. Un exemplu în acest sens este un fermier din județul Brăila, care într-o discuție telefonică din cursul acestei dimineți cu ministrul Petre Daea, i-a comunicat că la ora 11.00 avea deja sumele transferate în cont”.
Menținând aceeași notă, avântul proletar al ministrului Daea a putut fi observat inclusiv în ședința de Guvern din data de 2 martie 2017. Faptul că se încurcă în detalii, chiar dacă, probabil, vrea să rezolve mult, a fost taxat inclusiv de către premierul Grindeanu. De această dată nu a mai fost vorba de neclarități, ci de un demers interpretabil în condițiile în care a fost diseminat către presă fără detalii suplimentare.
Sorin Grindeanu: Vă mulțumesc. Ultimul subiect pe care vreau să îl subliniez astăzi este unul legat de agricultură, dle ministru Daea, și anume de luna martie, o lună extrem de importantă, o lună în care trebuie să dăm subvențiile. Și eu nu mă îndoiesc că, pe finalul acestei luni, 31 martie, mare parte, o parte covârșitoare a subvențiilor care trebuie date către agricultori vor fi plătite aceste subvenții. Și cred că este o premieră, dar poate îmi spuneți dvs mai multe.
Petre Daea: Dle prim-ministru, primul obiectiv al programului de guvernare în agricultură este și rămâne acordarea la timp a subvențiilor pentru fermieri. După cum știți, am elaborat și aprobat toate actele normative necesare. Am înscris în bugetul Ministerului Agriculturii suma necesară pentru acordarea tuturor subvențiilor pentru fermieri. Ne-am organizat eliminând rămânerile în urmă privind controlul în teren. Am operaționalizat sistemul de prelucrare și procesare a datelor, am transferat la timp sumele de la Ministerul Finanțelor în contul APIA, printr-o colaborare perfectă între cele două ministere, Ministerul Agriculturii și Ministerul Finanțelor. Așa se face că pentru prima dată în România acordăm subvențiile începând cu data de 23 februarie anul acesta. Vă pot informa cu cifre exacte că, pentru 681.000 de fermieri, la această dată s-au procesat acte pentru 481.814 fermieri, ceea ce reprezintă 71%, cu o sumă totală de 48.138.374 de milioane euro. După cum afirmați dvs şi după cum există în sarcina ministerului, ca și grafic de derulare a subvențiilor, în data de 10 martie încep și subvențiile pentru zootehnie. Dle prim-ministru, anul trecut aceste subvenții s-au dat în iunie - iulie. Anul acesta fermierii iau banii când lucrările se execută în câmp. Este un respect al nostru față de efortul fermierilor și este un angajament politic pe care ni l-am asumat și pe care ni-l ducem la îndeplinire. Vreau să vă informez, dle prim-ministru, că pregătim anul de plată 2017, pentru că în agricultură anii agricoli nu se suprapun cu anii calendaristici, motiv pentru care am luat toate măsurile organizatorice, măsurile tehnice, de raționalizare a efortului uman, în așa fel încât în data de 1 martie au început depunerile de cereri, iar astăzi, la această oră, prin datele pe care noi le procesăm, în România s-au depus 6.020 de cereri, față de 2.490 cereri anul trecut, toată ziua. Până diseară mai este, sistemul lucrează, oamenii sunt la datorie, procesează cererile, într-un deplin respect față de fermierii români.
Sorin Grindeanu: Dle ministru, la 31 martie ce se întâmplă?
Petre Daea: Dle prim-ministru pentru mine ziua este exactă, sarcina de asemenea. Sper ca în 31 martie să avem numai situații neclare privind legătura între sistem, sistemul de aplicare, și situațiile concrete pentru fermierii din România.
Sorin Grindeanu: Adică lucruri puține.
Petre Daea: Foarte puține.
Sorin Grindeanu: Dacă sistemul lucrează așa cum ați spus dvs, mă aștept să fie foarte puține.
Petre Daea: Așa consider și eu și asigur Guvernul României că în acest proces de plată de verificare sunt o serie întreagă de calcule, pentru că România, agricultura țării românești, distribuie 89 de forme de sprijin. Este o muncă extraordinară, cu o aplicație bine pusă la punct, și când am spus că în sistem pot apărea unele sincope m-am gândit la capacitatea de exprimare a sistemului electronic pe care noi l-am pregătit, și nu am nicio îndoială că el nu ne va răspunde vizavi de interesul pe care îl avem și noi și Guvernul României. Avem toți banii, dle prim-ministru. Ne-ați pus banii în buget, este păcat să nu îi dăm la timp.
„Cred că este dezinformat. Am impresia că-l aburesc unul, altul... ”
Un veșnic combatant al politicilor „mestecate” la palatul din strada Carol I, nr. 2-4, bosul LAPAR, Laurențiu Baciu, a declarat pentru Revista Fermierului că i se pare ciudat demersul de a-i suna pe fermieri și a-i întreba dacă și-au încasat banii pe subvenții, dar mai ales laudele, în condițiile în care producătorii îl sună constant pe liderul Ligii și i se plâng că nu primesc subvenția.
El consideră că Daea ar putea fi dus de nas de subalterni și recunoaște că nici el nu a primit sprijinul financiar mult așteptat de toți agricultorii.
Totodată el denunță anumite manevre de culise. Acestea s-au concretizat nu demult prin îndemnul ministerial la adresa sa de a-i suna pe unii „producători agricoli” care jură că au banii deja în conturi. Bineînțeles, numerele de telefon erau deja pregătite.
„Pe mine care mă sună, toți plâng că (...) nu le intră banii (...); parcă-s eu ministru (...). Ministrul mi-a zis că le-a dat drumul (n.r. - banilor pentru subvenții). Mi-a dat într-o zi doi inși la telefon ca să confirme c-au primit banii. (...) Mi-au dat două numere de telefon, iar eu când am vorbit cu ei parcă erau trași la indigo în declarații. Când i-am întrebat ce suprafețe eu, amândoi au spus că nu știu... «Cred că vreo 11 hectare», a răspuns unul. Și celălalt a spus la fel, că nu știe ce suprafață are... «Cred că vreo 7 hectare». Am impresia că a fost cacealma. M-a indus ministrul în eroare. După aceea n-am mai găsit niciunul care să spună că da, a primit banii. Același Petre Daea mi-a mai spus: «Mamă ce bucuros sunt. Am reușit astăzi de mi-au intrat banii pentru subvenții». Parcă îi dăduse de două săptămâni! Ți-au intrat banii abia azi de la Finanțe?, mă gândeam. Sunt lucruri care se bat cap în cap. Cred că este dezinformat. Am impresia că-l aburesc unul, altul... (...) Mie nu mi-au intrat banii. Am văzut că au dat celor mici”, a precizat bosul LAPAR.
De Mărțișor, cu ocazia evenimentul de lansare a platformei www.agrim.ro, la doar trei ore distanță de lansarea Campaniei 2017 de depunere a cererii unice de plată a subvențiilor, bosul APIA, Adrian Pintea, afirma că fermierii au respectat programările și invitațiile APIA, de aceea nu mai puțin de 1.700 de cereri erauînchise la nivel național.
„Profitând de data de 1 martie, dată la care APIA lansează campania de primire a cererilor aferente anului 2017, pot să vă spun că până la ora actuală, fiind doar trei ore de când s-a deschis această campanie, fermierii au înţeles mesajul nostru şi anume au respectat acele programări şi invitaţii, iar în cele trei ore deja avem peste 1.700 de cereri închise la nivel naţional. Fac un apel către toţi fermierii pentru a respecta acele programări astfel încât perioada 1 martie - 15 mai să fie perioada în care noi primim toate aceste cereri”, a precizat Adrian Pintea la evenimentul de lansare a platformei www.agrim.ro, citat de Agerpres.
Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017 pentru toate schemele de plată şi măsurile de sprijin din sectorul vegetal şi zootehnic a debutat miercuri, 1 martie, şi se va finaliza la 15 mai 2017, perioadă în care nu se aplică penalităţi.
Anul acesta, finalizarea și închiderea Cererii unice de plată în IPA Online se va face numai în centrele APIA, în prezenţa funcţionarului responsabil cu primirea documentului.
Potrivit datelor APIA, disponibile la data de 7 martie 2017, din cei 114.000 de beneficiari eligibili, la data de 7 martie 2017, banii „au plecat” spre 64.616 fermieri, în sumă de 35.277.495 euro.