Harghita: Fermierii sunt încurajați să înceapă tratamentele preventive la cultura cartofului
Cultivatorii de cartof din Harghita sunt sfătuiţi să demareze acțiunile de tratament în vederea prevenirii manei cartofului, deoarece există premise pentru instalarea acestei boli (ceață matinală şi temperaturile ridicate din timpul zilei), afirmă șeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ), Torok Jeno, citat de presa centrală.
De asemenea, tot în această săptămână trebuie începută activitatea de combatere a gândacului de Colorado, iar la grâu de tratament împotriva bolilor foliare.
„Îi îndemnăm pe oameni să înceapă tratamentele preventive. E mai uşor de prevenit, decât de combătut. Şi un bun gospodar trebuie să înceapă în această săptămână tratamentele atât împotriva manei cartofului, cât şi împotriva gândacului de Colorado, iar la grâu, împotriva bolilor foliare”, a spus Torok Jeno.
În Harghita, anul acesta, cartoful a fost cultivat pe 8.250 de hectare, similar cu situația din 2016. Cultura s-a dezvoltat frumos, dar va avea de suferit dacă în perioada următoare nu vor cădea precipitaţii, spun specialiștii DAJ Harghita, citați de presa centrală.
Retragerea cererilor de finanțare depuse prin PNDR 2020, la cerere, inclusiv în intervalul 1-5 iunie 2017
Retragerea cererilor de finanțare depuse on-line pe portalul oficial al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (www.afir.info) pentru solicitarea de fonduri nerambursabile acordate prin intermediul submăsurilor de finanțare din cadrul PNDR 2014 –2020 (PNDR 2020) se poate face la cerere de către solicitant, inclusiv în perioada cuprinsă în intervalul 1-5 iunie 2017.
Potrivit unui comunicat de presă al agenției, cererea de retragere se poate înainta doar înainte de comunicarea de către AFIR cu privire la eventuale erori (pe care le poate conține cererea de finanțare) sau înainte de transmiterea unei notificări cu privire la un control la fața locului.
„Toți cei care doresc să retragă Cererea de finanțare vor completa un formular tip – Formular de retragere a Cererii de finanțare – pe care îl vor depune la sediul Oficiului Județean sau al Centrului Regional, după caz, de care aparține, conform ariei de implementare a investiției.
Formularul poate fi descărcat de pe site-ul AFIR, secțiunea Informații utile/Tipizate și va cuprinde datele solicitantului, motivele care stau la baza acestei cereri, și va fi semnat de către acesta, urmând a fi ulterior înregistrat la Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR)/Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale”, se precizează în document.
Gheorghe Albu: „Pe noi ne-au ocolit precipitațiile! Riscăm să compromitem suprafețele cu cereale”
Fostul secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, fermierul Gheorghe Albu, a tras un semnal de alarmă cu privire la nevoia de apă în zona Dobrogei și a precizat că seceta este într-atât de mare, încât riscurile de a compromite culturile de cereale sunt majore.
„Dobrogea, astăzi, este împărțită într-o zonă de secetă care pornește din centrul său și se duce până spre Negru Vodă, precum și o zonă în care, cât de cât, sunt precipitații moderate, și anume în partea de nord. Nici acolo însă îndeajuns, pentru că precipitațiile pe timp de vară sunt (...) neuniforme – plouă până la marginea drumului, plouă mai mult în altă parte și, la ora actuală, se vede lipsa de apă.
Riscăm să compromitem suprafețele de cereale, de grâu și de orz. Acum este nevoie de foarte multă apă. Pe noi ne-au ocolit precipitațiile, încât dacă scap cheile de la mașină, acolo, la parcelă, în craterele care s-au format din cauza secetei, se duc și nici cu cazmaua nu le mai poți recupera”, a menționat Albu în cadrul unei conferințe dedicate schimbărilor climatice – o provocare pentru spațiul agricol dobrogean, eveniment care a avut loc, în perioada 25-27 mai 2017, la Eforie Nord.
Conform propriilor afirmații, în cadrul exploatației sale, președintele Asociației Producătorilor Agricoli Privați de Cereale și Plante Oleaginoase din Constanța, același Gheorghe Albu, a plantat circa 1,2 milioane de salcâmi, adică aproape 200 ha împădurite, totul pentru a dezvolta un sistem de perdele forestiere, necesare revigorării arealului pedoclimatic local, puternic afectat de seceta din ultimii ani.
El s-a plâns însă că statul vede salcâmul ca specie invazivă și, astfel, nu poate încasa plățile europene pe Zona de Interes Ecologic și nici pe suprafață. Asta nu l-a oprit însă din demersurile sale de reîmpădurire.
„Avem Legea 289 a perdelelor forestiere, avem Legea 46 a Codului Silvic. Toate acestea ne dau cadrul legal prin care noi putem înființa perdele forestiere. Problema este că România nu are încă cadastrul general și orice acțiune de genul acesta presupune schimbarea destinației terenului respectiv, trecut de la arabil la teren împădurit; neavând cadastru, este foarte greu. Noi am riscat la Viișoara și am ales o procedură mai simplă, în sensul că, prin act notarial, am luat acordul proprietarilor de teren de a ne lăsa să înființăm aceste perdele forestiere și nu le-am aruncat din avion, nu le-am aruncat așa, fără o gândire logică. (...) Aceste perdele forestiere sunt amplasate după niște calcule științifice și, totodată, după cum ne-a permis organizarea teritoriului, că nu vedeam cu perdelele pe jumătatea parcelei, ele trebuiau să fie la delimitarea de drumuri.
La Viișoara avem plantați circa 1,2 milioane de arbori, care înseamnă aproape 200 ha împădurite. Și, pentru că noi zicem că am făcut o treabă bună, totuși ne-au sancționat, în sensul că ne-au tăiat subvențiile, iar suprafețele acoperite cu perdele forestiere din salcâm nu primesc nici plata pe suprafață, nici plata pe Zona de Interes Ecologic (ZIE). Am înțeles că rămâne la latitudinea statului român să ia această decizie pentru că, la acea perioadă, când a fost aprobat un regulament european, când s-a cerut punctul de vedere al României, funcționarii publici de atunci au transmis Comisiei Europene ca salcâmul să fie scos de la plata subvenției din două motive: că este invaziv și că nu este indigen. Că ar fi invaziv, noi am demonstrat la Viișoara că niciun salcâm nu «a trecut» drumul. Că nu este indigen, sunt alte specii care sunt eligibile la plată – Paulownia, plopul alb, salcia, iar eu cred că mai indigen este salcâmul decât Paulownia sau celelalte specii forestiere”, a adăugat Albu.
Conform aprecierilor exprimate de șefa ANM, Elena Mateescu, în cadrul aceleiași conferințe, Dobrogea rămâne regiunea agricolă cu un caracter al precipitațiilor puternic deficitar.
„Iată, la nivelul perioadei actuale climatice de referință, doar 412 litri pe metrul pătrat pe an reprezintă un regim pluviometric puternic deficitar, ceea ce este total insuficient pentru asigurarea cerințelor optime la nivelul culturilor agricole, dar mai ales atunci când nu sunt distribuite uniform, conform cerințelor în vegetație”, a declarat Mateescu.
Domnia sa a mai explicat că proiecțiile climatice viitoare indică veri mai calde, mai secetoase, dar și perioade cu precipitații abundente pe secvențe scurte, care pot genera la nivel local inundații rapide, generate de ploi cu cantități de 20 de litri pe metrul pătrat în mai puțin de 24 de ore.
„Chiar și în lunile de vară putem avea, în condițiile în care se estimează cantități de 40-60 de litri pe metrul pătrat, este posibil ca această cantitate să se înregistreze într-o singură ploaie. Luna să fie considerată climatologic vorbind o lună bună sau chiar excedentară, depinde de zona în care ne aflăm, dar în restul perioadei să nu avem precipitații și, de fapt, pentru agricultură, această perioadă să fie considerată excesiv de secetoasă”, a mai punctat directorul ANM.
Datele agregate de către specialiștii agrometeo din cadrul ANM relevă că vara lui 2017 indică temperaturi medii apropiate de normele climatologice în general în luna iunie, dar se observă pentru lunile iulie și august valori mai ridicate, în special pentru partea de sud-est și cea de sud, și chiar de vest a României, acolo unde și deficitul de precipitații înregistrează valori ridicate.
„Pentru lunile iulie și august vorbim de cantități, în general, sub 20 sau 40 de litri pe metrul pătrat și chiar pentru luna iunie, considerată cea mai ploioasă lună a anului, sub 60 de litri pe metrul pătrat, ceea ce, în condițiile în care, culturile prășitoare înregistrează un consum mare de apă, undeva între 80-120 de litri pe metrul pătrat, în această perioadă, depinzând, sigur, de soi și gradul de rezistență a acestora la temperaturile ridicate și la deficitul de apă. De asemenea, înseamnă cantități reduse, care pe fondul deja al unui deficit acumulat anterior, poate să însemne, la sfârșitul lunii iunie-iulie-august, în profilul de sol 0-100 cm, accentuarea fenomenului de secetă în bună parte din țară, dar mai ales în partea de sud, sud-est și est a României”, a concluzionat Mateescu.
Marea majoritate a celor care activează în agricultură își doresc ca perdelele forestiere să devină un master-plan al agriculturii românești. În acest sens, sunt semne că ministrul de resort, Petre Daea, și-a propus ca aceste perdele forestiere să fie înființate în România cel puțin în zonele aride ale țării.
În perioada 25-27 mai 2017, la Hotel Europa din Eforie Nord, Antena Satelor și First Grain SRL, alături de partenerii săi, au organizat prima ediție a conferinței dedicate schimbărilor climatice – o provocare pentru spațiul agricol dobrogean.
„Tot mai mulți fermieri își scot stocurile de porumb la vânzare” (Topac, AgroGo)
Potrivit celei mai recente analize a bursei cerealelor AgroGo, mai nou, tendința este ca stocurile de porumb să fie scoase la vânzare de către fermieri, în condițiile în care, în anul agricol anterior, o parte din cantitatea totală de materie-primă era deja comercializată la recoltare, în cantitate de 8,4 milioane de tone.
„Sezonul trecut a fost unul cu producții destul de bune la porumb, nu unul excepțional, dar bun. O parte din cantitatea totală de porumb, 8.4 mil tone în 2016 în România, a fost vândută la recoltare, iar o alta a ajuns în hambarele sau silozurile fermierilor.
În această perioadă, am văzut în piața AgroGo — interfață online între vânzătorii și cumpărătorii de cereale, similară unei burse — semnale că tot mai mulți fermieri își scot stocurile de porumb la vânzare”, a precizat Vasile Topac, cofondator AgroGo.
Conform datelor agregate de oficialul AgroGo, în ultimele zile, cotațiile la Bursa MATIF Paris pentru porumb erau de 753 lei/tonă, iar la CME Chicago, de 601 lei/tonă.
„Sunt prețuri medii, în comparație cu aceeași perioadă a ultimelor două sezoane”, afirmă Topac.
Pe de altă parte, în piața fizică, prețul FOB Constanța (prețul pentru marfa încărcată în vase) pentru porumb era de 726 lei/tonă (conform MADR), iar unele oferte de cumpărare ale traderilor, în regim CPT Constanța (livrat la Constanța), erau la 643 lei/tonă, în scădere ultima perioadă, mai explică acesta.
Mai mult decât prețul curent, e interesant de urmărit și trendul prețurilor, adaugă Topac.
„Dacă ne uităm pe istoric, cel puțin la MATIF, în ultimii doi ani, în luna iunie, prețul a fost în creștere”, a adăugat cofondatorul AgroGo. „Perspectivele par bune pentru porumb: se văd la orizont prețuri în ușoară creștere. Trebuie ținut cont de faptul că prețurile futures pot fi foarte volatile, cu schimbări mari de la o zi la alta — pentru jucătorii la bursă apar uneori schimbări majore de la un minut la altul, deci aceste curbe își pot modifica forma, pe măsură ce ne apropiem de datele de livrare, și aflăm noi date despre stocurile și producția mondială. De asemenea, credem că și fermierii au remarcat de-a lungul anilor că, și în piața fizică, prețurile pot avea schimbări semnificative de la o zi la alta. De aceea, este recomandat ca atât cei care vând, cât și cei care cumpără porumb sau cereale în general să se informeze regulat”, a conchis el.
AgroGo este platforma online de informare și tranzacționare a cerealelor, fiind prima platformă din România pe care se pot tranzacționa cereale la disponibil sau la termen. AgroGo oferă o alternativă simplificată a burselor de mărfuri și sprijină astfel fermierii români, prin încurajarea concurenței cumpărătorilor în piață.
AgroGo a fost creat cu scopul de a reduce riscurile și a crește profitul fermierilor, procesatorilor și chiar al traderilor. Platforma oferă informațiile necesare pentru luarea deciziilor în vânzarea și cumpărarea de cereale (prețuri la zi, analize, grafice, știri etc.) și permite tranzacționarea într-un mod organizat a produselor agricole. Prețurile cerealelor sunt obținute de la principalele burse internaționale (MATIF - Paris, CBOT/CME - Chicago ș.a.) și sunt completate de datele obținute de la Ministerul Agriculturii, portul Constanța, precum și de la traderii parteneri, platforma AgroGo prezentând cele mai multe surse de prețuri din țară actualizate periodic.
Procesele de lucru implicate în configurarea, operarea și mentenanța combinelor New Holland TC, CX5&6, CX7&8 și CR, explicate cu ocazia „Harvest Masters – Specialiștii Recoltării”
Potrivit comunicatului de presă al AgroConcept, după finalizarea noului stagiu de pregătire efectuat prin intermediul programului destinat operatorilor de mașini de recoltat New Holland - „Harvest Masters – Specialiștii Recoltării” -, fermierii (selectați în baza unor criterii interne) vor avea acces la campanii promoționale de service și piese de schimb dedicate.
Conform documentului remis la redacție, programul „Harvest Masters – Specialiștii Recoltării” este destinat operatorilor de mașini de recoltat New Holland și vine în folosul acestora printr-un modul de instruire ce include prezentarea în detaliu a produselor și serviciilor New Holland, oportunități de achiziții viitoare și un nivel ridicat de asistență și suport din partea AgroConcept, atât înainte și în timpul campaniei de recoltare, cât și după finalizarea acesteia.
„«Harvest Masters – Specialiștii Recoltării» este un program exclusiv, ceea ce înseamnă că fermele participante sunt selectate în baza unor criterii interne, iar după finalizarea acestui stagiu de pregătire, fermierii vor avea acces și la campanii promoționale de service și piese de schimb dedicate.
Odată înrolați în acest program, fermierii vor beneficia de pachetul de beneficii la înscriere – materiale de prezentare ale fabricii de mașini de recoltat New Holland din Zedelgem, Belgia, materiale comerciale cu promoții la piesele de schimb uzuale din campania de recoltare care pot fi achiziționate cu un discount de cel puțin 25% până în luna iulie 2017 (curele, elemente de tăiere, elemente de prindere în trei puncte, lanțuri, bucșe, pompe și valve hidraulice, site, tocătoare, aer condiționat și ventilație) și cadouri de bun-venit, precum și prezentarea teoretică a companiei New Holland, modulul de training ce presupune instruirea practică a operatorilor pe mașini de recoltat și prezentarea echipei de service și piese de schimb pe fiecare zonă a țării.
Prin acest program, AgroConcept își propune să le fie cât mai aproape utilizatorilor de mașini de recoltat New Holland și să îi asigure de sprijinul permanent în dezvoltarea fermelor pe care le administrează”, se afrimă în comunicatul de presă.
Programul a ajuns la operatorii din fermele mari ale țării printr-o serie de nouă evenimente de prezentare în luna mai în șapte județe ale țării – Ilfov, Olt, Brăila, Constanța, Iași, Cluj și Timișoara. În cadrul acestor prezentări, specialiștii de produs AgroConcept vor explica procesele de lucru implicate în configurarea, operarea și mentenanța combinelor New Holland din seriile TC, CX5&6, CX7&8 și CR.
Despre AgroConcept Impex
AgroConcept este filiala locală a Gemila GmbH, importator și distribuitor exclusiv New Holland Agriculture în România de la 01.01.2016. Din portofoliul companiei mai fac parte Kverneland, Casella și Kaeser Compresoare.
Principalele domenii de activitate ale companiei sunt comercializarea de echipamente agricole, asigurarea unui serviciu complet de asistență și furnizarea de soluții financiare avantajoase. Detalii, pe www.agroconcept.ro.
Despre New Holland Agriculture
Reputația New Holland Agriculture este construită pe baza succesului clienților, producătorilor de cereale, crescătorilor de animale, antreprenorilor, viticultorilor și inginerilor agronomi. Aceștia pot beneficia de cea mai largă gamă de produse inovatoare și servicii: o linie completă de echipamente, de la tractoare la mașini de recoltare, completate de servicii financiare personalizate de la specialiști în agricultură. O rețea de distribuție profesionistă la nivel mondial și angajamentul New Holland pentru excelență garantează fiecărui client o experiență unică. Pentru mai multe informații despre New Holland accesați www.newholland.com
New Holland Agriculture este un brand CNH Industrial N.V. (NYSE: CNHI / MI: CNHI), un lider global în sectorul bunurilor de capital, cu experiență în domeniul industrial, o gamă largă de produse și o prezență la nivel mondial. Mai multe informații despre CNH Industrial pot fi accesate online pe www.cnhindustrial.com
Sindicaliștii din ANF, cei din ITCSMS și cei din Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor București, afiliați la Agrostar, se pregătesc de proteste
Potrivit Agrostar, membrii sindicatelor din Agenția Națională Fitosanitară (ANF), cei din Inspectoratele Teritoriale pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (ITCSMS) și Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor București, afiliați la Agrostar, se pregătesc de proteste, în cazul în care în Legea salarizării nu va fi aprobat un amendament prin care să li se majoreze salariile cu 50% de la 1 iulie 2017.
„În perioada 2009-2017, aceste sectoare nu au beneficiat de nicio majorare salarială cu excepția procentului de 10% acordat prin legea 293/2015 pentru personalul plătit din fonduri publice, iar în proiectul Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice se mențin inechitățile salariale. Pentru eliminarea acestei discriminări, cerem aprobarea unui amendament prin care salariile să fie majorate cu 50%. Considerăm această solicitare pertinentă, cu atât mai mult cu cât impactul asupra bugetului ar fi de 3.420 de mii de lei pentru semestrul al doilea al anului 2017, la Agenția Națională Fitosanitară, și de 2.498.526 de lei la ITCSMS, pentru șase luni, în acest din urmă caz 46-50% fiind acoperite din venituri proprii”, declară secretarul general al Agrostar, Horațiu Raicu.
Federația Agrostar consideră că prin acceptarea amedamentului prin care salariile vor fi majorate cu 50% la aceste instituții factorii politici responsabili înțeleg importanța acestora și sunt preocupați de siguranța alimentară a populației și de securizarea alimentară a României. Totodată, trebuie luat în considerare faptul că în tot mecanismul de acordare a subvențiilor în agricultură sunt implicate toate structurile din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Mai mult, s-a constatat faptul că legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în forma adoptată de Senatul României, nu respectă principiul egalităţii, principiul importanţei sociale a muncii, principiul stimulării personalului din sectorul bugetar etc., principii care se regăsesc în lege.
„Menționăm că ANF este singura instituție din țară care se ocupă de controlul calității legumelor, fructelor și cerealelor și de controlul fitosanitar în vederea depistării și identificării bolilor și dăunătorilor la plante și produse vegetale, în special la organismele de carantină, condiție esențială pentru desfășurarea în siguranță a importurilor și exporturilor, dar și pentru protecția culturilor pe teritoriul țării”, se mai precizează într-un comunicat de presă remis la redacție.
ITCSMS și Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor București răspund de calitatea semințelor, sămânța fiind prima verigă în lanțul agricol, iar sămânța certificată stă la baza producțiilor mari și de calitate superioară.
Federația Agrostar, cea mai mare federație sindicală din domeniul agricol, are în componență peste 50.000 de membri, atât producători agricoli, cât și salariați din agricultură și servicii conexe, din sectorul privat și din cel bugetar. Federația Agrostar este una dintre puținele organizații afiliate pe plan internațional, fiind afiliată UITA și EFFAT la nivel european.
Căutarea produselor cu potențial de înregistrare, episodul-pilot. Cel puțin 16 alimente autohtone pe lista prioritară a Ministerului Agriculturii
Ca urmare a celor 20 de întâlniri de lucru organizate în perioada martie-mai 2017 de către direcțiile agricole și solicitate de conducerea MADR, ținând cont de obiectivul fixat prin programul de guvernare referitor la înregistrarea unui număr de 14 produse cu indicație geografică până în anul 2020, au fost identificate o serie de alimente cu potențial de înregistrare pe schemele de calitate europene și naționale.
Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție de Ministerul Agriculturii, lista cuprinde Telemeaua de Vaideeni, Telemeaua de Sibiu, Brânza de burduf de Bran, Gemul de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată tulceană cu icre de știucă, Virșli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Șuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemțeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei etc.
Concret, în județele Tulcea, Galați, Brăila, Brașov, Vâlcea, Hunedoara, Cluj, Sibiu, Arad, Mureș, Neamț, Suceava, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj, Bihor, Satu Mare, Botoșani, Iași și Bacău au avut loc prezentări ale legislației europene și naționale care reglementează modul de obținere a recunoașterii la nivel european al unor produse cu caracteristici speciale, cu tradiție de producere și cu o calitate superioară.
La aceste întâlniri au participat, în medie, un număr de 50 de persoane din diferite sectoare de activitate, în principal mici fermieri, producători agricoli, procesatori din domeniul agroalimentar, reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală – GAL, reprezentanți ai fundațiilor și asociațiilor din domeniu.
De asemenea, au fost prezenți președinții Consiliilor Județene, prefecți, primari, directori ai instituțiilor publice deconcentrate (APIA, AFIR, ANSVSA, ANPC), factori de decizie locali care pot determina evoluții pozitive în dezvoltarea segmentului de produse cu indicație geografică.
„Reamintim că în prezent România are înregistrate ca indicații geografice patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Țara Bârsei (IGP), Telemea de Ibănești (DOP). Alte trei produse se află în analiză la Bruxelles, respectiv Cârnați de Pleșcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) și Cașcaval de Săveni (IGP).
Tot ca indicații geografice protejate sunt înregistrate și se află într-un proces de verificare un număr de nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Țuica de Argeș, Țuica Zetea de Medieșu Aurit”, a anunțat MADR prin comunicatul de presă.
Clienții Groupama vor fi despăgubiți în baza acoperirii de îngheț târziu de primăvară. Cele mai mari cereri pentru avizare au fost pentru daune ale culturilor de rapiță, grâu și porumb
Groupama Asigurări va despăgubi pagubele produse de greutatea stratului de zăpadă, în baza acoperirii de îngheț târziu de primăvară, deși nu este unul dintre riscurile asigurate, anunță compania printr-un comunicat de presă, menționând totodată că numărul cel mai mare de cereri pentru avizare a fost pentru daune ale culturilor de rapiță, grâu și porumb.
Potrivit documentului, din totalul suprafeței avizate în acest an, aproximativ 6.000 de hectare sunt localizate în județele din Moldova, iar acolo unde a existat și strat de zăpadă, suprafața totalizează aproximativ 1.600 de hectare.
În ceea ce privește asigurații care au optat inclusiv pentru acoperirea riscului de îngheț târziu de primăvară, în situația în care s-a manifestat și fenomenul de ninsoare/strat de zăpadă, compania va acorda despăgubiri și pentru eventuale pagube produse de aceste ninsori/strat de zăpadă, deși acest fenomen nu este un risc asigurat de către companiile de asigurări din România.
„Pentru noi, este important să demonstrăm faptul că poziția de lider pe segmentul asigurărilor agricole câștigată acum cinci ani este una care probează parteneriatele de lungă durată pe care le-am construit de-a lungul timpului cu clienții noștri fermieri. Deși condițiile contractuale nu acoperă pagubele produse de ninsori/strat de zăpadă, am decis ca pentru polițele care acoperă riscul de îngheț târziu de primăvară să venim în sprijinul clienților noștri, acoperind și aceste pagube, astfel încât aceștia să își poată continua activitățile fără griji și în condiții normale. Pentru noi este extrem de important să fim alături de fermieri atunci când apar astfel de evenimente pentru că meseria noastră de asigurător este în fond despre oameni, continuitate și respectarea valorilor noastre de business – responsabilitate, solidaritate, proximitate și performanță”, a declarat Călin Matei, director general-adjunct, Groupama Asigurări.
Din punctul de vedere al culturilor afectate, cele mai mari cereri pentru avizare au fost pentru daune ale culturilor de rapiță, grâu și porumb.
Din evaluările realizate, a reieșit faptul că o parte din daunele avizate au fost cauzate de un cumul de riscuri, cele mai frecvente fiind efectul înghețului târziu de primăvară, pagube produse de furtună și pagube produse de greutatea stratului de zăpadă.
În plus, în urma fenomenelor de grindină, ploi torențiale și furtuni din perioada 5 – 9 mai, au existat avizări de daună la culturi de rapiță, orz, grâu, floarea-soarelui, porumb, pentru o suprafață de aproximativ 3.000 de hectare localizate în majoritatea județelor țării. Conform prognozei meteo pentru lunile mai și iunie, astfel de fenomene violente vor fi foarte frecvente.
Ajungând la aproximativ un milion de hectare ca suprafață de culturi agricole asigurate în anul agricol 2015 – 2016, Groupama Asigurări are un portofoliu de peste 3.100 de clienți fermieri și pune la dispoziția acestora o echipă dedicată de specialiști în zona de daune agro.
Groupama își are originile în mutualism, fiind creată de fermierii francezi la începutul secolului al XIX-lea și este încă de atunci lider al acestui segment în Franța, cu o tradiție și expertiză de peste 100 de ani în domeniul agricol.
Greloanele de 2,5 centimentri au generat planul roșu de intervenție antigrindină. UCCG-urile din Muntenia și Moldova au lansat 39 de RAG-uri
Nu mai puțin de 39 de rachete antigrindină (RAG) au fost lansate ca urmare a instabilității atmosferice severe înregistrate în ultimele zile în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din Muntenia și Moldova și în punctele de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă.
Concret, în data de 27 mai 2017, UCCG Iași a intervenit cu 15 RAG, lansate din punctele Maxut, Coarnele Caprei, Hodora, Valea Racului și Ruginoasa. Formațiunile noroase convective s-au deplasat spre sud astfel că, în aceeași zi, UCCG Vrancea a utilizat alte 23 RAG pentru combaterea căderilor de grindină pe raza localităților Anghelești, Panciu, Poiana, Nicorești și Bolotești. Tot în data de 27 mai, din punctul Tufeni (Băicoi) din cadrul UPCCG Prahova, s-a intervenit cu o rachetă antigrindină pentru a combate fenomenele meteorologice periculoase din zonă.
„După cum se poate observa și din imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, probabilitatea de a se produce căderi de grindină a fost de 100%, dimensiunea greloanelor depășind pe alocuri 2,5 cm în diametru. Toate acțiunile de combatere a căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă au avut efectul scontat, iar în zona protejată nu s-au înregistrat pagube”, anunță specialiștii.
Reglementarea activității de intervenții active în atmosferă a fost realizată prin Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și prin hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, a structurii instituționale responsabile și a programului de dezvoltare a SNACP până în 2024, prin etape anuale. Managementul Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP, structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc.), precum și a comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.
31 mai, data limită de modificare a cererilor unice de plată, aferente Campaniei 2017
Doar până la data de 31 mai 2017, inclusiv, fermierii care au solicitat subvenții în cadrul Campaniei 2017 au posibilitatea să facă modificări în cererile unice de plată depuse, fără aplicarea de penalităţi, anunță Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
Potrivit specialiștilor agenției, solicitanții pot completa şi depune la Centrele locale/judeţene/Municipiul Bucureşti ale APIA următoarele formulare:
1. Schimbarea declaraţiei de suprafaţă pentru anul 2017 (formularul M1) prin care se pot realiza mărirea suprafaţei unei parcele/subparcele deja declarate, schimbarea culturii, divizarea parcelei în subparcele, modificarea numărului blocului fizic (dacă fermierul nu a fost notificat de APIA cu privire la erori sau nu a fost supus controlului pe teren), cât și modificarea suprafaţei unei parcele deja adăugată prin formular M2.
În plus, prin formularul M1.2 privind schimbarea declaraţiei cu privire la apa pentru irigaţii 2017 se pot opera modificări ale câmpului 46, cum este și cazul modificării bifei privind utilizarea apei pentru irigaţii sau adăugarea acesteia.
2. Completarea declaraţiei de suprafaţă pentru anul 2017 (formularul M2)
Prin completarea Formularului M2 se poate adăuga una sau mai multe parcele individuale, declarată(e) ulterior depunerii cererii iniţiale, se poate înscrie pachetul/varianta în declaraţia de suprafaţă, atât pentru parcele nou adăugate, cât şi pentru parcele existente în declaraţia de suprafaţă, dar pentru care anterior nu erau solicitate măsuri de dezvoltare rurală, cât și se poate aplica bifa aferentă pachetului/variantei/subpachetului/grupului de pachete/submăsurii din cadrul M10, M 11, M 13, M 214, după caz.
Modificările cererilor unice de plată prin depunerea celor două formulare M1 şi M2 se fac în conformitate cu art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 809/2014.
Suprafeţele sunt justificate de documente doveditoare ale utilizării terenului.
Declarația privind completarea cererii în IPA-Online se completează și se semnează de către fermier inclusiv în cazul modificărilor M1 și M2 (parte integranta a cererii unice de plată).
3. Retragerea unei/unor parcele sau unei părţi dintr-o parcelă din declaraţia de suprafaţă, a pachetelor de agro-mediu de pe parcelă (retragere parţială de suprafeţe) (formularul M3), conform art. 3 din Regulamentul UE nr. 809/2014.
O cerere unică de plată poate fi retrasă în totalitate sau parţial în orice moment, în scris. Dacă APIA a informat deja fermierul cu privire la eventualele cazuri de neconformitate din cererea unică de plată, dacă APIA a avertizat fermierul cu privire la intenţia sa de a efectua un control la faţa locului sau dacă, în cadrul unui control la faţa locului, se constată orice neconformitate, nu sunt autorizate retragerile în ceea ce priveşte acele părţi din cererea unică de plată care sunt implicate.
4. Declaraţia de retragere totală a suprafeţei din cererea de plată 2017
Retragerea întregii suprafeţe declarată de fermier în cererea de plată se poate realiza oricând (se specifică clar motivul retragerii), mai puţin în situaţiile precizate la punctul 3.
5. Schimbarea adresei/coordonatelor bancare/numelui societăţii, fără a se modifica CUI-ul (formularul M4) se depune de către fermier, fără penalităţi, în orice moment după depunerea cererii unice de plată până la emiterea Deciziei de plată.
Documente anexate M4, după caz, la solicitarea de modificare a datelor cererii, sunt copia după CUI/CIF / CI pentru modificare denumire/nume/adresa și dovada coordonatelor bancare, ca urmare a modificării datelor bancare.
Modificarea datelor cererii ca urmare a schimbării formei de organizare.
În acest caz se completează „Cererea pentru transfer de exploataţie/schimbarea formei de organizare” care se depune de către fermier la CL/CJ al APIA, fără penalizări, în orice moment după depunerea cererii unice de plată până la finalizarea controlului administrativ. Acest tip de modificare se notifică în termen de 15 (cincisprezece) zile calendaristice de la data apariţiei ei.
Documente anexate în acest caz vor fi copie certificat de înregistrare/respectiv dovada radierii, după caz, precum și dovada coordonatelor bancare.
6. Solicitarea de retragere a sprijinului aferent unei/unor scheme de plată în Campania 2017 este luată în considerare oricând, mai puţin în situaţiile de la punctul 3.
Citeşte mai mult ...
Prelungirea termenului privind sprijinul financiar pentru producătorii de tomate. „Cultivatorii care nu au reușit până la 1 iunie să iasă cu roșiile pe piață mai au o șansă”
Cultivatorii care nu au reușit până la 1 iunie să iasă cu roșiile pe piață mai au o șansă pentru încasarea ajutorului de 3.000 de euro/beneficiar/an, ca urmare a prelungirii termenului de depunere a actelor justificative pentru ajutorul de minimis la tomate, anunță Executivul Grindeanu printr-un comunicat de presă.
Concret, valorificarea producției de tomate din cadrul Programului se va putea face în perioadele ianuarie – 15 iunie, inclusiv și/ sau noiembrie – 20 decembrie, inclusiv.
Prin prelungirea acestui termen se urmărește eficientizarea activității sectorului tomate produse în spații protejate, asigurarea necesarului de consum intern din producția autohtonă de tomate, realizarea unei proceduri de identificare a producătorilor autohtoni de produse agricole și o corectă informare a consumatorilor.
De asemenea, se urmărește obținerea unor produse de calitate, competitive cu cele de pe piața europeană, precum și o eficiență economică în realizarea şi valorificarea acestora.
În plus, producătorii agricoli înscriși în Registrul unic pentru accesarea Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate, care vând tomatele în spații de vânzare precum piețe agroalimentare, târguri și piețe ambulante, vor purta elemente de identificare.
„Elementele de identificare și procedura de distribuire a acestora, precum și tipul cheltuielilor aferente se aprobă prin ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. De asemenea, suportarea cheltuielilor aferente identificării producătorilor beneficiari ai acestui program se va realiza din resursele financiare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, se menționează în același document de presă.
Dacă luni, 15 mai 2017, erau doar vorbele ministrului atunci când se vorbea de prelungirea termenului pentru programul de tomate până la 15 iunie 2017, marți, 16 mai 2017, la o zi după deplasarea din Cilieni, pe seară, pe site-ul MADR era deja postat proiectul de hotărâre de guvern privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 39/2017 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate” beneficiarilor, a condițiilor de eligibilitate, a modului de acordare a ajutorului de minimis, a valorii anuale totale a acestuia, precum și modalitățile de verificare și control.
„(Fermierii – n.r.) au sesizat faptul că, din cauza temperaturilor scăzute din ultima perioadă, n-au ajuns tomatele la faza de coacere deplină și că solicită o prelungire a perioadei de valorificare. Am analizat o posibilitate în Ministerul Agriculturii - pregătim hotărârea de guvern, pentru o prelungire până pe data de 15 iunie pentru programul de tomate”, preciza Daea la Cilieni, în data de 15 mai, a.c.
La fix 24 de ore de la declarație, pe site-ul ministerului de resort apărea în dezbatere proiectul de act normativ. „De asemenea, în cadrul actului normativ s-a prevăzut condiția ca valorificarea producției de tomate să se facă în perioadele ianuarie - mai, inclusiv, și noiembrie - 20 decembrie, inclusiv.
În lunile martie – mai 2017, au avut loc fenomene meteorologice nefavorabile acestei culturi, în ceea ce privește creșterea și dezvoltarea plantelor, și anume: îngheț târziu, temperaturi scăzute, sub 0º C, pe o perioadă continuă de două săptămâni, ninsori și strat de zăpadă consistent în unele județe ale țării. Totodată, aceste fenomene au implicat o nebulozitate accentuată, ceea ce a condus la o încetinire, chiar stagnare, în dezvoltarea plantelor, cu efecte negative asupra polenizării și fructificării în spații protejate.
Pentru motivele menționate mai sus, apare necesitatea extinderii perioadei de valorificare a producției de tomate din spații protejate din ianuarie până la 15 iunie 2017, precum și crearea posibilității ca valorificarea producției să se facă în perioadele ianuarie – 15 iunie, inclusiv, și/sau noiembrie - 20 decembrie, inclusiv.
Nerealizarea unei astfel de modificări referitoare la perioada de valorificare va produce efecte negative asupra producătorilor, întrucât aceștia vor fi constatați ca fiind neeligibili în cadrul Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate, motivat de faptul că au vândut în afara perioadei eligibile”.
În plus, se mai scrie în proiectul de hotărâre de guvern, „având în vedere creșterea cantităților de tomate autohtone ce se vor comercializa în perioada următoare în piețele agroalimentare și târguri, se impune individualizarea și recunoașterea producătorilor autohtoni de tomate din cadrul Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate. În acest sens, în vederea informării cât mai corecte a consumatorilor și a creșterii credibilității produselor autohtone, este necesară completarea actului normativ prin introducerea unor dispoziții privind identificarea producătorului care valorifică producția de tomate din cadrul Programului, în scopul confirmării autenticității produsului”, adică exact ceea ce spunea și șeful PSD la Cilieni. „În acest sens, a fost elaborat proiectul de modificare și completare a Hotărârii Guvernului nr. 39/2017 pentru aprobarea schemei ,«Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, beneficiarilor, condițiilor de eligibilitate, modului de acordare a ajutorului de minimis, a valorii anuale totale a acestuia, precum și modalitățile de verificare și control».
Ultimele cifre oficiale transmise printr-un comunicat de presă datează din 5 aprilie 2017. La acea vreme, MADR preciza că, la data de 4 aprilie 2017, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) erau primite 6.331 de solicitări de înscriere în programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii.
Acestea proveneau din toate județele țării, cele mai multe solicitări fiind din Olt, Giurgiu, Galați, Dolj, Buzău și Teleorman.
„Din cele două cicluri de producţie se estimează a se obţine peste 12.000 de tone de tomate proaspete provenite din spaţii protejate, în extrasezon”, se mai menționa în comunicat.
România are statut de țară liberă de pestă porcină clasică. „România merită acest statut, iar produsele românești să fie cunoscute în cât mai multe țări” (Brănescu, ANSVSA)
Joi, 25 mai 2017, președintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, a primit pentru România, în ședința plenului Adunării Mondiale a delegaților OIE, actul oficial de recunoaștere a statutului de țară liberă de pestă porcină clasică, anunță agenția printr-un comunicat de presă.
Conform biroului de presă al ANSVSA, obținerea acestui statut este decisivă pentru deschiderea de noi piețe pentru exporturile de carne de porc și produse din carne de porc, în: Statele Unite ale Americii, Canada, Mexic, Japonia, Coreea de Sud, state care s-au arătat foarte interesate pentru inițierea de negocieri în acest sens.
Președintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, a decis ca recunoașterea statutului de țară liberă de pestă porcină clasică pentru România să fie unul dintre obiectivele prioritare ale instituției pentru acest an.
„Pentru mine, tergivesarea demersurilor către OIE, ințiate din anul 2014, a fost inacceptabilă. Am tratat acest subiect cu seriozitate și am demonstrat, cu toate dovezile tehnice necesare, faptul că virusul acestei boli nu mai circulă în țara noastră. Restricțiile pentru comerțul cu țările terțe au avut un impact negativ considerabil asupra industriei de profil din țara noastră, prin pierderea unor importante oportunităţi de piaţă. România merită acest statut, iar produsele românești să fie cunoscute în cât mai multe țări”, a declarat președintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, la finalul ședinței plenare a Adunării Mondiale a delegaților OIE.
Și Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România salută decizia Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor – OIE (World Organisation for Animal Health) de a acorda României statutul de țară liberă de pestă porcină clasică, potrivit unui alt comunicat de presă remis la redacție.
„Felicităm autoritățile statului şi, deopotrivă, fermierii, care au demonstrat că, în România, fermele comerciale de creştere a porcilor au implementat și menţin standarde sanitar -veterinare înalte, iar supravegherea, monitorizarea şi controlul în sectorul cărnii de porc sunt o garanţie pentru procesatorii, comercianţii și consumatorii din orice ţară”, a transmis Ioan Ladoși. „Este rezultatul unui efort îndelungat din partea autorităților sanitar-veterinare centrale și locale, a fermierilor, a medicilor veterinari din sectorul suin, de a implementa și aplica programe la nivel național sau personalizate, condiții de biosecuritate și supraveghere în creșterea, protecţia și circulația porcilor în tot sectorul suin prin care se asigură un status corespunzător de sănătate a animalelor și trasabilitatea cărnii de porc. Pentru prima dată, după zece ani de restricții, recunoașterea internațională a României ca țară liberă de pestă porcină clasică reprezintă o șansă reală de dezvoltare a sectorului de creștere a porcilor”.
În cadrul lucrărilor celei de-a 85-a Sesiuni Generale a Adunării Mondiale a delegaților Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), România a fost admisă pe listă statelor libere de pestă porcină clasică.
ANSVSA a supus analizei Comisiei Științifice a OIE dosarul României pentru recunoașterea statutului de liber de pestă porcină clasică. Documentul a inclus prezentarea programelor anuale de eradicare a pestei porcine clasice, implementate de serviciile veterinare din țara noastră în perioada 2007 – 2015, modul de funcționare și eficacitatea sistemelor de supraveghere sanitar-veterinare instituite pentru pesta porcină clasică, prin care se demonstrează că boala nu evoluează pe teritoriul României.
Experți ai Organizației au desfășurat o misiune în țara noastră, în perioada 8 – 12 mai, pentru a evalua alinierea la prevederile Codului Terestru al OIE, în vederea recunoașterii oficiale a statutului de țară liberă de pestă porcină pentru România.
Raportul acestei misiuni consemnează acordul Comisiei Științifice a OIE asupra faptului că România îndeplinește cerințele pentru a fi recunoscută drept țară liberă de pestă porcină clasică și recomandă oficializarea acestui statut, prin vot, cu prilejul celei de-a 85-a Sesiuni Generale a Adunării Mondiale a delegaților OIE.
„Niciun consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea”, anunță Ministerul Agriculturii în urma analizelor efectuate pe 68 de probe de roșii
Rezultatul analizelor de laborator pentru probele finalizate de roșii de la producătorii agricoli sprijiniți prin programul de tomate românești demonstrează faptul că niciun consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea, anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă.
„Producătorii agricoli români susţinuţi prin programul de sprijin guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate dau dovadă de seriozitate şi cumpătare în ceea ce priveşte utilizarea optimă şi condiţiile de siguranţă a produselor de protecţie a plantelor”, se precizează în document.
Conform informațiilor oficiale, produsele de protecție a plantelor au fost aplicate în dozele recomandate de inspectorii fitosanitari ai Autorității Naționale Fitosanitare, respectându-se timpul de pauză de la aplicare și până la recoltare.
„Zilnic, se prelevează probe pentru determinarea reziduurilor de pesticide din legume și fructe, până la această dată fiind transmise Laboratorului pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale București un număr de 68 de probe de roșii de la producătorii agricoli sprijiniți prin Programul de tomate românești.
Astfel, producătorii au înțeles că produsele de protecţie a plantelor trebuie să fie folosite pentru a proteja culturile de atacul bolilor sau dăunătorilor și pentru distrugerea buruienilor pe parcursul perioadei de vegetaţie”, se mai precizează în comunicatul MADR.
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea (de altfel, unul dintre favoriții șefului PSD, Liviu Dragnea), promitea, vineri, 12 mai 2017, că va da publicității, în mod regulat, buletinele de analiză pentru fiecare producător din programul „Susținere tomate, 2017”. Astăzi ar fi prima zi când se anunță sumar rezultatul analizelor la tomate.
Daea confirmă că toate probele prelevate de la producătorii de tomate și care au fost analizate în laboratoare, „de către specialiști, de către chimiști”, au dat un rezultat cum că toate „sunt curate”!
„Înțeleg foarte bine lupta pe piață. Înțeleg, de asemenea, disputa în piață, date fiind interesele, dar nu înțeleg niciodată deformarea realității, motiv pentru care o să vă transmit de fiecare dată, în fiecare săptămână, începând de luni, buletinele de analiză pentru fiecare producător, în așa fel încât presa să fie în cunoștință de cauză, iar populația să fie sigură că folosește tomate românești, curate și bune la gust”, a mărturisit șeful MADR. „La fiecare producător de tomate, în momentul în care a început primul recoltat se prezintă la producția respectivă, care înseamnă zeci de tone, se iau probe și se analizează. (...) Toți producătorii de legume din România, astăzi, când scot din solar tomatele respective, până ajung la piață, vor avea prelevate probe, vor fi analizate și acestora li se va da buletin pe care eu vi-l voi prezenta”.
Până la data de 12 mai 2017, în cadrul programului guvernamental s-au înscris 6.816 de beneficiari, iar la acest moment, pe piață, se vând roșii românești în 12 județe.
Aurel Petruș: „Dacă vrei să falimentezi un fermier, îl trimiți să dea APIA în judecată”
Fermierul călărășean Aurel Petruș, administratorul SC Auger Petruș SRL din localitatea Ștefan cel Mare, este supărat nevoie mare pe Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) - Centrul Județean Călărași, ca urmare a blocării demersurilor de transfer al exploatației, acțiune inițiată la început chiar sub oblăduirea instituției, precum și a penalităților aplicate ulterior, motiv pentru care se gândește să dea în judecată agenția.
Într-un interviu acordat presei cu ocazia unei vizite pe care ministrul Agriculturii, Petre Daea, laolaltă cu șeful PSD, Liviu Dragnea, a efectuat-o în data de 12 mai 2017 în cadrul Amenajării Hidrotehnice Pietroiu-Ștefan cel Mare, Petruș a mărturisit că a fost sancționat în februarie anul acesta de către APIA și că are de înapoiat nu mai puțin de două milioane de lei!
În opinia sa, motivarea acțiunii demarate de cei de la APIA este catalogată drept „penibilă” și se arată dezamăgit de tot acest circ al contestațiilor (mai bine de 12 la număr!).
Norocul său este că partenerii contractuali ai fermei pe care o conduce, cei care, de altfel, și achiziționează materia-primă, i-au deschis linii de credit, iar Petruș reușește să facă producție agricolă ecologică. Și face asta cu succes încă din anul 2000 încoace.
Despre situația în sine, dar și despre producția ecologică și irigații, în cele ce urmează.
Revista Fermierului: Domnule Petruș, păstoriți două ferme cunoscute în localitatea Ștefan cel Mare din județul Călărași: SC Auger Petruș SRL și SC Ecofruct SRL. În cadrul celei dintâi, sunteți chiar administrator. Am auzit că aveți probleme cu un transfer de exploatație, demers făcut chiar sub îndrumarea APIA și pentru care, în prezent, trageți ponoasele. Despre ce este vorba, mai exact?
Aurel Petruș: Transferul de exploatație a fost făcut sub îndrumarea APIA, iar după doi ani ne-au comunicat că demersul nu a fost legal.
Din moment ce am depus toate documentele încă de la bun început, sub îndrumarea lor, făcut totul cu ei, împreună, de ce după un an și jumătate mi se spune că transferul nu se poate face, dar doar verbal? În scris am primit sancțiunea, în februarie 2017. Asta înseamnă să dau pe patru ani înapoi două milioane de lei. Subvenția pe agromediu – circa 450.000 de lei – o vom returna și pe aceasta pe încă trei ani.
R.F.: Juridic, a motivat careva decizia?
A.P.: Motivarea este atât de penibilă, încât mi-e rușine s-o reproduc, dar lor nu știu cum nu le-a fost rușine s-o scrie; este menționat foarte clar acolo: „Transferul nu poate fi luat în considerare, deoarece dacă tranzacția ar fi avut loc în timpul perioadei de valabilitate a contractelor SC Auger, ar fi fost sub arendare”. De la dacă până la cum s-au întâmplat lucrurile este distanță foarte mare.
R.F.: Ce soluție aveți în acest moment?
A.P.: Soluția, deocamdată, a fost că s-a făcut din nou o contestație la procesul-verbal de constatare a acestor sume, la care așteptăm răspuns (cred că până acum s-au depus în jur de șapte contestații la APIA și circa cinci la Ministerul Agriculturii). Toate contestațiile sunt finalizate în felul următor: „Analizând contestația, aceasta se respinge”, fără nicio motivare, nimic. (...) Juriștii pe care i-am consultat până în prezent, toți, spun că noi avem dreptate.
Noi am ridicat problema că angajamentul de agromediu pe agricultura ecologică este unul distructiv, nu unul atractiv, astfel încât să mai determine pe cineva să facă acest lucru. Dimpotrivă, nu poți recomanda vreunui coleg să facă așa ceva. Dacă nu am fi avut un partener extern care să ne susțină financiar, să lucrăm terenul, n-o puteam face, era imposibil.
Angajamentul este pe cinci ani și nu cunosc un altul mai distructiv. Dacă ai greșit în anul V cu trei hectare dintr-o parcelă, dintr-un bloc fizic, dintr-un motiv independent de tine (renunțarea inclusiv din partea arendatorului, chiar dacă ai drept de preemțiune), tu trebuie să returnezi toată subvenția pe cinci ani.
R.F.: Ați mai auzit de situații similare și pe la ceilalți fermieri din localitate?
A.P.: Alți fermieri din Ștefan cel Mare s-au confruntat cu situații diferite, însă provocate tot de APIA Călărași. Vorbim de un grup de 33 de producători agricoli cu probleme; a fost „foc încrucișat”. Sunt 33 de fermieri care au avut contracte de închiriere de islaz, de la primărie. După patru ani de contracte valabile, în 2015 s-a descoperit că acestea nu mai erau valabile. Și acolo, subvenția pe suprafață se va returna pentru patru ani.
R.F.: În Justiție se poate merge? Există vreo bază solidă?
A.P.: Aceasta este ultima soluție. Abia după ce parcurgi toate etapele menționate în decizia APIA de impunere, inclusiv în procesul de constatare a neregulilor, nu ai soluție decât să mergi în instanță. Însă drumul în instanță este anevoios. Dacă vrei să falimentezi un fermier, îl trimiți să dea APIA în judecată.
Și totuși, treaba merge. Auger Petruș SRL are contracte în derulare de peste un milion de euro
Revista Fermierului: Aveți contracte în derulare cu beneficiari externi, pentru marfă?
Aurel Petruș: Încă din anul 2000, suprafețele noastre sunt certificate ecologic. (...) De șapte ani, aproape 80 la sută din marfa produsă pe cele 1.200 ha lucrate merg în Austria, Germania etc. La ora actuală, în derulare sunt contracte de peste un milion de euro.
În momentul de față, avem cultivate 1.200 ha însămânțate cu grâu, rapiță, linte (aproape 200 ha), in de ulei (200 ha), în premieră, anul acesta, avem vreo 20 ha cu sfeclă roșie (un contract cu Spania), soia, porumb ș.a.
R.F.: Blocate și acestea?
A.P.: Deocamdată nu este nimic blocat. Lucrurile sunt în desfășurare. Partenerii externi nu te lasă. Am apelat la ei, la credite, am însămânțat; contractul trebuie dus la capăt. Numai că pe o societate nu s-a luat subvenție din 2015 până la această oră, iar pe cealaltă societate, din 2015 nu s-a încasat nici măcar subsidia pe motorină, din cauza acestui transfer de exploatație care nu s-a vrut să fie procesat de conducerea APIA Călărași.
R.F.: Care este cea mai mare cantitate exportată către procesatorii de marfă ecologică?
A.P.: S-a exportat cel mai mult grâu eco, anul trecut, în jur de 600 de tone, la o medie de 250-300 de euro, în funcție de destinația produsului.
R.F: Această marfă a fost contractată cu un an în urmă?
A.P.: Absolut toate culturile sunt contractate în luna februarie. La Nuernberg se fac toate contractele și știm ce avem de făcut în anul curent.
R.F.: Certificările cu cine le-ați făcut?
A.P.: De trei ani, certificările se fac cu Austria Bio Garantie, un partener care este recunoscut în afară. Nu poți face o certificare cu oricine, pentru a vinde în Germania.
Acest demers este efectuat anual, iar costul certificării este destul de mare. Deja, tarifele s-au aliniat și în România, în mod similar cu cele din Austria. Ca preț, certificarea sare de 25.000 de euro.
R.F.: A reprezentat o pierdere investiția în tot ceea ce înseamnă munca pământului, utilaje etc.?
A.P.: Mai degrabă partea a II-a – investiția în utilaje, într-un centru de sortare și ambalare, obiectiv care trebuia făcut la cererea partenerului se întârzie și nu poate fi finalizat.
R.F.: Investiția în reabilitarea canalelor de irigații vă ajută?
A.P.: O veste bună pentru noi, fermierii din Ștefan cel Mare, este aceea că organizația noastră de utilizatori de apă pentru irigații a accesat un proiect pe subMăsura 4.3, unul de impermeabilizare a 12 km de canale interioare și o stație proprie de repompare. Deja s-a ridicat pe SEAP și sperăm să începem lucrările la ea anul acesta.
Publicitate
Revista
