În primăvara aceasta, țara noastră s-a confruntat cu o succesiune de valuri de frig de amploare, care pun o presiune uriașă asupra sectorului horticol. După un an 2025 în care numeroase culturi au fost compromise total, foarte multe ferme care cultivă specii precum cais, piersic, nectarin, cireș, vișin, măr, păr, struguri de masă - se află astăzi în pericol de a-și pierde complet viabilitatea economică, iar pentru multe exploatații horticole, continuarea activității este imposibilă, transmite Asociația Grupurilor și Organizațiilor de producători Agricoli „FRULEG-RO”.

Asociația FRULEG solicită de urgență intervenția autorităților în vederea compensării pierderilor, atât din fondul de rezervă agricol al Uniunii Europene, cât și din fondul de risc constituit prin reținerea a 3% din plățile directe din Pilonul I și gestionat de APIA. „Amploarea pagubelor trebuie mult mai bine înțeleasă și evaluată cu maximă responsabilitate”, punctează Lucian Florea, președintele FRULEG.

Asociația susține utilizarea urgentă a Fondului de Risc, în baza principiului solidarității între fermierii beneficiari de plăți directe, astfel cum este prevăzut în instrumentul de sprijin cuprins în Intervenția DR-32 din PS PAC 2023–2027. „Considerăm că instrumentul legal adecvat pentru compensarea acestor pierderi este activarea acestui mecanism, având în vedere că fondul de risc este constituit tocmai pentru acoperirea pierderilor de producție cauzate de factori climatici și poate fi utilizat complementar fondului de rezervă al Uniunii Europene. Gravitatea situației este accentuată de faptul că nu a fost vorba despre un singur episod izolat, ci despre o succesiune de valuri de frig și îngheț care au afectat, pe rând, aproape întreg teritoriul României”, subliniază Lucian Florea.

Cu excepția unor areale limitate din sudul țării, din Lunca Dunării, din estul și sud-estul Dobrogei, precum și, local, din nordul extrem al Moldovei, care au rămas mai puțin afectate în anumite intervale, concluzia e clară: episoadele succesive de îngheț au afectat aproape întreg teritoriul României. Prin urmare, FRULEG transmite că va continua să centralizeze date de la membrii săi și să susțină ferm interesele

producătorilor de fructe și legume, astfel încât realitatea din teren să fie cunoscută corect, iar vocea acestui sector să fie auzită cu claritate.

Succesiunea episoadelor de îngheț și regiunile afectate

1. Noaptea de 8/9 aprilie 2026

Primul val important de frig a afectat în special Transilvania, Crișana, Banatul, Maramureșul, mare parte din zona de deal și depresiune a Carpaților Orientali și Meridionali, precum și areale întinse din centrul țării. Zonele mai puțin afectate au fost în special din sudul extrem al țării, estul Dobrogei și părți din Moldova de est.

2. Noaptea de 10/11 aprilie 2026

Al doilea episod a avut o extindere și mai mare, afectând puternic nordul, centrul și vestul României, precum și zone întinse din Moldova, Subcarpații de Curbură și interiorul arcului carpatic. Sudul țării și litoralul au fost relativ mai puțin expuse.

3. Noaptea de 11/12 aprilie 2026

Înghețul s-a menținut în special în vestul, centrul și nord-vestul țării, precum și în numeroase zone din depresiunile intracarpatice și din aria montană și submontană. Regiunile din sud, sud-est și estul Dobrogei au rămas, în general, mai puțin afectate.

4. Noaptea de 12/13 aprilie 2026

Valul de frig a continuat să afecteze o bună parte din Transilvania, Crișana, Maramureș, vestul și centrul țării, precum și unele areale din Subcarpați și din interiorul Dobrogei. Sudul și sud-estul țării au rămas, în general, în afara celor mai severe temperaturi negative.

5. Noaptea de 21/22 aprilie 2026

După o scurtă ameliorare, un nou episod de temperaturi negative a afectat din nou nordul, centrul, vestul și anumite zone subcarpatice și depresionare. Au fost vizate din nou areale sensibile din Transilvania, Crișana, Maramureș și din zona montană și deluroasă.

6. Noaptea de 22/23 aprilie 2026

Frigul s-a extins din nou asupra unei mari părți din centrul țării, vest, nord-vest, precum și asupra unor zone din Subcarpații Meridionali și de Curbură. În sudul și sud-estul extrem al țării, temperaturile au fost, în general, mai puțin agresive.

7. Noaptea de 26/27 aprilie 2026

Un nou episod de îngheț a afectat Transilvania, Maramureșul, Crișana, părți din Banat, precum și zone importante din Moldova centrală și din regiunea deluroasă și depresionară a țării. Din nou, Lunca Dunării, litoralul și unele areale sudice au fost mai puțin expuse.

8. Noaptea de 30 aprilie/1 mai 2026

La final de aprilie și început de mai, temperaturile negative au continuat să se manifeste în special în centrul țării, în nord, în anumite zone din Moldova, în aria depresionară și în numeroase zone de deal. Acest episod a avut loc foarte târziu din punct de vedere calendaristic, amplificând riscurile pentru speciile aflate în faze avansate de vegetație.

9. Noaptea de 2/3 mai 2026

Chiar și la începutul lunii mai s-au înregistrat din nou temperaturi negative în centrul țării, în zone din Transilvania, Subcarpați, Moldova, precum și local în alte regiuni intracarpatice și deluroase. „Acest ultim episod confirmă caracterul excepțional al primăverii 2026 din punctul de vedere al persistenței riscului de îngheț”, conchide președintele FRULEG, Lucian Florea.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!