Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca a găzduiește, prin Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii, în parteneriat cu Universitatea din București – Departamentul de Genetică al Facultății de Biologie, Școala de vară „Genomică structurală și funcțională: de la secvențiere Oxford Nanopore Technology la analiză transcriptomică”. Este un program intensiv destinat studenților din anii II-IV la Biotehnologii, precum și masterazilor și doctoranzilor interesați de cele mai noi tehnologii utilizate în genomica structurală, transcriptomică și bioinformatică.

Conceput ca un flux complet de lucru, workshopul îmbină timp de câteva zile activitățile experimentale de laborator cu analiza bioinformatică, oferind participanților o experiență practică completă, de la pregătirea probelor biologice și până la interpretarea datelor.

Ediția din acest an a reunit deja mai multe premiere care depășesc granițele naționale. Cea dintâi este secvențierea integrală a genomului (Whole Genome Sequencing) unei populații locale românești de Drosophila suzukii, pornind de la pupe, pentru prima dată în România. D. suzukii este o insectă de fructe de origine est-asiatică, care a invadat rapid și alte țări ale lumii, începând cu anul 2000.

„Spre deosebire de majoritatea celorlaltor specii de Drosophila care se dezvoltă numai pe fructele aflate în descompunere, D. suzukii este capabilă să ovipoziteze în fructele coapte, devenind un dăunător major al unei varietăți largi de specii, atât de arbuști fructiferi sălbatici și ornamentali, cât și de specii pomicole. Dispunând deja de datele de secventiere pentru stadiul de adult, cercetătorii pot studia acum diferențele epigenetice, de tip metilare, dintre pupă și adult”, explică conf. dr. Attila Cristian Rațiu, de la Facultatea de Biologie, Universitatea din București.

O altă realizare a constat într-un experiment de transcriptomică pe mutanți unici de la Drosophila melanogaster, cunoscută popular ca „musculița de oțet”, prin care a fost caracterizată o rețea genică centrată pe gena CG18135, premieră deopotrivă națională și mondială. Pentru evaluarea expresiei genice relative la un model experimental consacrat (D. melanogaster) a fost utilizat în premieră în România noul aparat Mic qPCR Cycler de la Bio Molecular Systems.

„Studenții participanți au parcurs toate etapele unui experiment modern de genomică: extracția ADN-ului și ARN-ului, evaluarea calității și cuantificarea prin fluorimetrie, secvențierea Oxford Nanopore Technologies (ONT), revers-transcrierea în cDNA a ARN-ului total, analiza expresiei genice relative prin Real-Time PCR (qRT-PCR), precum și demontrarea proceselor de basecalling, asamblare de novo, scaffolding, mapare și evaluarea calității asamblărilor genomice”, precizează prof. dr. Marius Zăhan, inițiatorul si unul dintre organizatorii acestui workshop, alături de conf. dr. Attila Cristian Rațiu (Facultatea de Biologie București), asist. univ. dr. Gabriela Negrea-Baci și dr. Adriana Muscă (FZB Cluj-Napoca).

Prin organizarea acestei școli de vară, în perioada 13-17 iulie 2026, Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii  de la USAMV Cluj-Napoca își reconfirmă angajamentul de a promova excelența în educație și cercetare, oferind studenților acces la tehnologii inovatoare, specialiști și experiențe practice care răspund celor mai înalte standarde din domeniul biotehnologiilor. 

Pentru studenții specializării Biotehnologii, această școală de vară reprezintă o oportunitate deosebit de valoroasă de a dobândi competențe practice în domenii care modelează viitorul biotehnologiilor. Genomica transcriptomica și bioinformatica se află la baza cercetării moderne, cu aplicații directe în medicină, agricultură, industria farmaceutică, siguranța alimentară și protecția mediului. Contactul direct cu tehnologii de ultimă generație și cu metodologii utilizate în cercetarea actuală le oferă participanților un avantaj important în dezvoltarea unei cariere în cercetare sau în industrie.

Școala de vară a beneficiat de sprijinul unor parteneri recunoscuți din domeniul biologiei moleculare si a biotehnologiilor: Bio Zyme, QIAGEN, Molecular Genomics și Dexter. Contribuția acestora a făcut posibil accesul participanților la echipamente, consumabile și tehnologii de ultimă generație, permițând astfel desfășurarea activităților practice la cele mai înalte standarde.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European a aprobat avizul privind Politica Agricolă Comună (PAC) pentru perioada 2028 – 2034, a anunțat Dan Motreanu. Amendamentele pe care le-a propus eurodeputatul român pentru sprijinirea fermierilor au fost aprobate de REGI în dosarul pe care oficialul îl coordonează din partea Grupului PPE.

Astfel, s-a solicitat creșterea bugetului PAC la 433,01 miliarde euro, față de 300 de miliarde cât a propus Comisia Europeană. „Prioritățile pe care le-am susținut în cursul negocierilor înseamnă un sprijin concret pentru fermierii din România. Am susținut plăți directe mai echitabile și continuarea convergenței între statele membre, astfel încât diferența dintre mediile naționale ale subvenției pe hectar să nu depășească 50 de euro”, arată Dan Motreanu.

Comisia REGI sprijină indexarea anuală a plăților directe în funcție de inflație și protejarea acestora împotriva taxelor.

„Cel puțin 5% din bugetul alocat fermierilor trebuie să fie destinat tinerilor fermieri și va fi acordat un sprijin de până la 300.000 de euro pentru instalarea tinerilor fermieri, a noilor fermieri și pentru dezvoltarea afacerilor rurale. Sprijinul va ajunge la 85% pentru investițiile realizate de tinerii fermieri și până la 75% pentru celelalte investiții agricole”, subliniază europarlamentarul.

Totodată, Dan Motreanu susține ca minimum 5% din fondurile pentru dezvoltare rurală să fie alocate pentru programul LEADER, iar cel puțin 30% din fondurile destinate dezvoltării rurale să fie gestionate prin instrumente teritoriale integrate. „Fermierii, întreprinderile rurale, organizațiile locale, autoritățile publice și persoanele fizice își pregătesc propriile strategii de dezvoltare locală și își gestionează propriile bugete. Sprijinim investițiile în accesul la apă și modernizarea sistemelor de irigații, esențiale pentru România, întrucât seceta și deficitul de apă afectează tot mai grav producția agricolă”, a punctat Dan Motreanu.

Avizul adoptat în Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) va contribui la mandatul Parlamentului European în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene privind reforma PAC pentru perioada 2028–2034.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) anunță că un dăunător foarte periculos pentru frasini a fost identificat aproape de România și trebuie urmărit cu atenție, pentru a preveni introducerea și răspândirea lui. Prezența lui Agrilus planipennis este semnalată în Ungaria, dăunătorul fiind cunoscut ca gândacul smarald al frasinului sau sfredelitorul de smarald al frasinului. Este prima detectare a acestui organism de carantină prioritar pe teritoriul Uniunii Europene.

Agrilus planipennis este o insectă invazivă care atacă, în special, arborii de frasin. Larvele se dezvoltă sub scoarță, unde sapă galerii și afectează circulația sevei. În timp, arborii slăbesc, își pierd frunzișul, se usucă parțial, apoi pot muri. „Dăunătorul este considerat unul dintre cei mai periculoși dăunători forestieri invazivi la nivel mondial. În America de Nord a produs pierderi majore, afectând zeci de milioane de frasini și generând costuri economice și ecologice semnificative”, menționează ANF.

O problemă pentru Europa

Frasinul este prezent în păduri, parcuri, aliniamente stradale și spații verzi. Dacă dăunătorul s-ar stabili și răspândi în Uniunea Europeană, ar putea afecta pe termen lung populațiile de frasin de pe continent. „Tocmai de aceea, Agrilus planipennis este încadrat ca organism dăunător de carantină prioritar. Această încadrare înseamnă că statele membre trebuie să acorde o atenție specială prevenirii, monitorizării și intervenției rapide în cazul unei posibile apariții”, precizează Autoritatea Națională Fitosanitară.

Principalele căi de introducere sunt legate de plantele de frasin și de produsele din lemn de frasin cu scoarță atașată. Riscul poate apărea în cazul lemnului, ambalajelor din lemn, lemnului de foc, așchiilor sau materialului vegetal provenit din zone în care dăunătorul este prezent.

Locurile cu risc pot include puncte de import, depozite, unități care procesează lemn, pepiniere silvice, zone unde se plantează sau se depozitează frasini, precum și zone cu arbori de frasin aflați în declin.

Recunoașterea unui arbore posibil afectat

Semnele care pot indica un atac includ:

• Îngălbenirea și rărirea frunzișului;

• Uscarea ramurilor;

• Slăbirea generală a arborelui;

• Crăpături în scoarță;

• Galerii sub scoarță, produse de larve;

• Orificii de ieșire ale adulților, de forma literei „D”.

„Este important de reținut că aceste simptome pot apărea și din alte cauze, de aceea confirmarea prezenței dăunătorului se face numai prin verificări de specialitate și, după caz, prin analize de laborator”, subliniază ANF.

Ce face țara noastră

„România urmărește cu atenție situația din regiune și susține schimbul rapid de informații între statele membre. Apariția dăunătorului în Ungaria arată că este nevoie de cooperare transfrontalieră, supraveghere sporită și intervenție coordonată”, transmite ANF.

Autoritatea Națională Fitosanitară implementează, încă din anul 2021, un program de supraveghere specifică pentru Agrilus planipennis, care include inspecții, amplasarea de capcane, prelevarea de probe și testări de laborator.

Totodată, a fost elaborat și un plan de urgență pentru acest dăunător, care stabilește măsurile ce trebuie aplicate în cazul confirmării unui focar în România, inclusiv delimitarea zonelor infestate și a zonelor tampon, măsuri de eradicare, informare și raportare.

De asemenea, activitățile de supraveghere se desfășoară în cooperare cu instituții de cercetare, inclusiv prin monitorizare cu capcane feromonale în zone considerate cu risc ridicat.

În prezent, ANF a dispus intensificarea activităților de monitorizare și control, măsurile vizând atât posturile de control la frontieră, unde sunt verificate loturile de material lemnos, ambalajele din lemn și materialul săditor provenite din zone cu risc, cât și activitățile din teritoriu. Inspectorii fitosanitari vor acorda o atenție sporită pepinierelor, parcurilor, grădinilor, zonelor silvice, depozitelor de lemn, centralelor termice, unităților de prelucrare a lemnului și zonelor cu arbori aflați în declin. În funcție de evaluarea riscului, vor fi amplasate și verificate periodic capcane specifice, iar monitorizarea va include și rutele comerciale interne, nodurile logistice și zonele de staționare ale transporturilor, care pot reprezenta căi de introducere și răspândire a organismului dăunător.

ANF recomandă persoanelor care observă frasini cu simptome suspecte, uscări rapide, ramuri afectate, găuri în formă de „D” în scoarță sau galerii sub scoarță, să anunțe autoritățile competente. „Este important ca materialul lemnos provenit din zone cu risc să nu fie transportat sau depozitat fără respectarea regulilor fitosanitare. Mișcarea necontrolată a lemnului poate contribui la răspândirea unor organisme dăunătoare.”

Prevenția contează

În cazul dăunătorilor de carantină, prevenția este esențială. O detectare timpurie poate face diferența între un focar localizat, care poate fi gestionat, și o răspândire dificil de controlat.

„Protejarea frasinilor înseamnă protejarea pădurilor, a spațiilor verzi, a biodiversității și a echilibrului ecologic. De aceea, supravegherea, cooperarea între autorități și informarea publicului sunt elemente esențiale în prevenirea răspândirii gândacului smarald al frasinului. Autoritatea Națională Fitosanitară va continua monitorizarea și colaborarea cu instituțiile competente, pentru a limita riscurile și pentru a proteja patrimoniul vegetal al României.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cu mult chin și multă muncă rezistă de 40 de ani în agricultura românească fermierul Constantin Buzatu. Lucrează peste o mie de hectare de cultură mare în județul Timiș, la Becicherecu Mic, unde are, de asemenea, o fermă de găini ouătoare. Totodată, Constantin Buzatu este președintele Asociației pentru Dialog și Reprezentare pentru fermierii din Crișana – Banat (patru județe din vestul țării: Caraș-Severin, Arad, Timiș, Bihor).

Agricultura României este astăzi performantă?

Constantin Buzatu: Fac agricultură de 40 de ani, am făcut‑o şi în regimul trecut, o fac şi acum, şi am condus două societăţi, înainte o întreprindere şi după Revoluţie o societate comercială, societăți care nu au dat faliment. Prin urmare, eu zic că am practicat o agricultură care poate fi performantă. Am o experienţă îndelungată în domeniu şi am fi putut să fim performeri, dacă toată lumea gândea şi acţiona în sensul acesta. Pentru că acum, în mentalul colectiv al unora dintre semenii noştri, din păcate, şi-a făcut loc acea idee că noi, agricultura, ce tot mai cerem, nu primim destul de la UE? Să nu mai vorbesc de cuvintele jignitoare pe care le-au adresat unii și alții întregii bresle agricole. Eu zic că nu primim suficient sprijin. Şi vreau să vă explic. În momentul în care noi am aderat la UE, diferenţele erau mari, să nu spun ca de la cer la pământ, dar făceam agricultură înainte de UE cu tractorul de la Braşov de 65 CP. Puteam noi să intrăm în competiţie cu ţările dezvoltate din Apusul Europei, care aveau tractoare performante Fendt, John Deer? Nu trebuie să fii filozof al timpurilor noastre să-ţi dai seama că nu puteam intra în această competiţie total inegală şi defavorabilă pentru noi. Iar prin dezvoltarea punctelor vamale, de când am intrat în Schengen acum vreo doi ani, vă daţi seama că discrepanţa ar fi fost şi mai mare, dacă nu s-ar fi investit în această ramură, pornind de la următoarea realitate, că România are potenţial agricol. Nu este o ţară constructoare de maşini, nu este o ţară care să fabrice ceasuri, avioane, elicoptere, aşa, câteva ramuri din domeniul industriei. Deci este o ţară cu potenţial agricol, că nu întâmplător ni s-a spus că suntem grânarul Europei, şi atunci hai să dezvoltăm ceea ce e profitabil.

„Am fi putut să fim performeri, dacă toată lumea gândea şi acţiona în sensul acesta.”

Revenind la performanţă, pentru că societatea asta capitalistă, economia de piaţă ne obligă să facem performanţă, că altfel nu suntem fezabili, nu rămânem pe piaţă. Şi asta ce înseamnă, în condiţiile noastre? Ca să scurtez puţin explicaţiile: producţii mari cu costuri mici. Doar atunci poţi să fii performant. Şi care să-ţi asigure un profit, iar profitul în agricultură trebuie o parte din el să-l reinvesteşti. În momentul în care doi-trei ani nu ţi-ai împrospătat parcul de tractoare şi maşini agricole este foarte greu, îţi cresc costurile. Ca să reîmprospătezi trebuie să ai producţie, ca să ai producţie trebuie să ai bani. Deci toate chestiile astea legate te duc spre perfomanţă. Nu a ajuns agricultura la acest nivel de performanţă, am această responsabilitate s-o spun, pentru că politicile care sunt la noi în ţară n-au fost coerente, n-au avut continuitate.

Pentru că România nu are o strategie pe termen lung pentru agricultură...

Constantin Buzatu: Nu, nu avem strategii nici pe termen lung și nici pe termen mediu sau scurt, din păcate.

Aș vrea să mă refer la un subiect de actualitate, încălzirea globală, care este certă, nu este o iluzie, şi care bineînţeles că are influenţe negative, din păcate, în această ramură meteodependentă care se cheamă agricultura. Se vorbeşte despre irigaţii. Din suprafaţa agricolă de 9,8 milioane de hectare, ştiu din bibliografia existentă a vremii că înainte de 1989 am avut vreo 3,5 milioane de hectare irigate, cu predilecţie într-o zonă aridă, respectiv sudul României. Acum, aceasta s-a extins. Ba, mai mult, în Banat, unde suntem şi lucrăm, în ultimii trei ani am zis că e Sahara Bănăţeană, pentru că în câmpia din vestul ţării, statistic vorbind, după datele de la ANM, se constată că au fost cele mai puţine precipitaţii. Deci, este o constatare foarte bună şi o certitudine. Şi atunci se pune problema irigaţiilor.

În anii anteriori, datorită mediilor multianuale, era zona cea mai bogată în precipitaţii, şi datele statistice spun că între 550 și 600 de litri pe metru pătrat. Or, eu, anul trecut, am avut 390. Deci iată unde ne îndreptăm. Şi, sigur, fiind o zonă cu exces de precipitaţii şi cu nivelul apei freatice sus, s-a dezvoltat această reţea de desecare, care la ora actuală este colmatată, neîngrijită, cu toate că există instituţii ale statului cu funcţii, cu director general şi aşa mai departe, care sunt plătiţi să facă această destufizare, pentru că nu se ştie, vine odată un fenomen extrem cu 100 de litri pe metru pătrat, cum s-a întâmplat în alte localităţi din ţara noastră, şi atunci o să băltească, pentru că nu mai sunt canalele de desecare funcţionale.

Revenind la ce ne doare astăzi, şi pe termen mediu, şi pe termen lung, e vorba de aceste sisteme de irigaţii. S-au făcut ici-colo nişte amenajări locale, că unii folosesc termeni pe care nu-i stăpânesc cum trebuie. Deci nu sunt sisteme de irigaţii în vestul ţării, şi în vestul ţării spun judeţele cu potenţial agricol ca suprafaţă, fiind vorba de Timiş, Arad şi Bihor, doar nişte amenajări locale, pe suprafeţe 500-600 de hectare, nu la nivel de sute de mii de hectare amenajate.

„Eu trebuie să fac producţia cu ceea ce-mi pune pe masă ştiinţa, iar știinţa trebuie făcută acolo unde este cazul, nu la un producător agricol.”

Acum, în sudul ţării într-adevăr, acolo se fac eforturi de reamenajare, de reabilitare a vechilor sisteme care au fost devastate, furate, motoare electrice, pompe, ţevi, dalele de beton, tot ce s-a putut fura, care n-au fost comuniste, c-au fost bine gândite. Şi acum, pe aceleaşi canale, că pe alea n-au putut să le ia pământul din canal, se încearcă să se reamenajeze, bineînţeles cu nişte costuri foarte mari. Este lăudabilă chestia asta în partea aia de ţară, dar aici, în vestul ţării, nu avem aşa ceva. Adică, eu nu pot să-mi permit să-mi fac nişte foraje la 120 de metri ca să am debit de apă, pe o suprafaţă care nu toată este a mea. Este în arendă. Eu am doar dreptul de folosinţă a terenului. Şi atunci trebuie să vină statul român, şi nimeni altcineva, aşa cum sunt canalele de desecare astăzi ale statului român, proprietatea statului român, nu sunt ale mele sau ale cuiva, tot aşa, să facă un sistem de irigaţii din cele două mari râuri care brăzdează vestul ţării, Bega şi Mureş, şi să facă o reţea aşa cum s-a făcut reţeaua de desecare, cu costuri mult mai ridicate, desigur, dar gândindu-ne la viitor. Pentru că, din păcate, dezvoltarea urbanistică ne duce la concluzia că suprafaţa agricolă sau arabilă a ţării, vorbind de România, scade. Populaţia creşte, numărul de autostrăzi, la fel, care  iau tot din arabil, ocolesc localităţile şi aşa mai departe. Va trebui să revenim la performanţă, adică să facem producţii. Şi toate cheltuielile noastre ca fermieri, cu toate inputurile necesare, cu cele mai avansate tehnologii, ba, mai mult, acum aţi văzut că şi-a făcut loc de vreo doi ani ca o necesitate sau ca o luptă împotriva secetei cu aceste lucrări minime, care nici astea nu şi-au demonstrat eficacitatea şi eficienţa, doar aşa, am luat-o din mers, că aşa suntem noi, poporul român, câteodată o luăm după ureche, sună bine, să ne schimbăm gama de tractoare, de semănători, de discuri, în două-trei treceri, dacă putem astăzi să aruncăm sămânţa şi peste 5-6 luni să ne trezim cu combina că şi recoltăm. În rest, să nu mai facem absolut nimic. Sunt păreri şi păreri aici, unele sunt fundamentate, altele nu, dar aici este un segment de activitate care zic eu că ar trebui să implice mai mult staţiunile de cercetări, care, după ştiinţa mea, în România sunt în număr de 14. Așadar, dacă este staţiune de cercetare-dezvoltare, are fondurile necesare şi să ne prezinte nouă, fermierilor, plusurile şi minusurile acestor metode de a pregăti şi însămânţa terenul printr-un număr mai redus de lucrări, în scopul menţinerii, reţinerii, protejării apei în sol. Eu trebuie să fac producţia cu ceea ce-mi pune pe masă ştiinţa.

Ştiinţa trebuie făcută acolo unde este cazul, cu dotarea necesară, nu la un producător agricol, ca să punem un termen mai cuprinzător. Că, dacă-s producător agricol, nu-s cercetător. Cercetătorii sunt în altă parte, plătiţi prin Academie, prin ajutoare de la Ministerul Cercetării şi aşa mai departe.

Cum facem să dezvoltăm şi să atingem acel potenţial pe care agricultura României îl are?

Constantin Buzatu: În facultate am învăţat un lucru care ni s-a prezentat la disciplinele respective, cum era programa din anii aceia, 1980-1985, că trebuie să transformi  producţia de origine vegetală în producţie de origine animală. Ca să vă conving că sunt adeptul acestui principiu, am, pe lângă suprafaţa pe care o lucrez, şi 20.000 de găini. Transform o parte din producţia vegetală, mă refer aici la porumb, grâu, floarea-soarelui, în ou. Şi nu vând kilogramul de porumb, vând oul. Şi sunt nişte coeficienţi de transformare uneori foarte buni, nu pe toată perioada anului, că sunt mici curbe la ouă. Sigur că zootehnia este industria grea a agriculturii, n-ai Paşti, n-ai Crăciun. Animalele trebuie îngrijite, trebuie strânse ouăle, vacile şi oile trebuie mulse, în maternitate la purcei trebuie să te uiţi 365 de zile din 365 de zile. Deci, trebuie să fii acolo. Ochiul stăpânului îngraşă animalul. Şi acum noi ne-am trezit, din mari exportatori până în 1989, acum vrem sau nu vrem, cu regret sau fără regret, iară ne raportăm la ce a fost până în 1989, din mari exportatori am devenit importatori şi e ruşinos că la o ţară cu atâta potenţial să imporţi 80% din carnea de porc. Care şi aşa, din cauza medicilor nutriţionişti, se consumă din ce în ce mai puţin, nici pe aia nu o mai avem, ca să dau un exemplu. E jenant!

„Am stocuri de grâu şi de porumb, iar preţurile sunt mai mici decât cele de anul trecut. Care alte produse din România s-au ieftinit în ultimul an? Doar produsele agricole, doar materia primă, asta, pe care noi o vindem şi nu creăm plusvaloare.”

Apoi, s-au schimbat şi generaţiile din domeniul agriculturii, care, convine, nu convine, nu prea vor să mai muncească. Vaca are un miros specific, porcul are alt miros specific, găina are alt miros specific, oaia, alt miros specific. Acum aţi văzut, păstor electric, ciobanul are cască în urechi, ascultă la telefon muzică pe YouTube şi aşa mai departe, nu mai doarme „în ţâţă”, cum zicea sibianul, acum are rulotă, are alte condiţii. Nu e rău că am făcut progresul ăsta, dar am neglijat – ca să nu spun alt termen – vaca de lapte. Am dezvoltat vaca pentru carne că nu e aşa pretenţioasă, nu se mulge de două ori pe zi, se montează şi rămâne mai uşor gestantă, fată singură, fără ajutorul tehnicianului sau a medicului veterinar.

Viaţa mi-a dat ocazia să-i cunosc pe toţi cei 13 miniştri ai Agriculturii, al 14-lea încă nu, e domnul Barbu. Pe toţi i-am cunoscut. Nu pot să le spun perioada de domnie. Unii mai sunt în viaţă, unii nu mai sunt în viaţă, nu vreau să fiu păcătos, nu mai este Ştefan, nu mai este Surdu, nici domnul Tabără. Să-i lăsăm acolo unde sunt. Deci, n-au fost susţinuţi de partidele din care proveneau pentru a face o strategie reală pentru agricultură. Adică, ce tot vorbesc eu? Trebuia menţinut ce a fost de calitate şi productiv. Că nu toate complexele de porci şi de vaci au fost comuniste, că şi acolo, la baza lor, a fost o gândire. Nu toate sistemele de irigaţii din sudul ţării au fost comuniste. Alea s-au gândit, s-au proiectat, s-au executat cu efortul României şi al românilor de atunci, ca să fie pe o perioadă mai lungă. Acum, când e secetă, ne aducem aminte de sistemele de irigaţii. De ce?

Nişte lucruri au fost făcute bine.

Constantin Buzatu: Sigur. Trebuie să recunoaştem că nu tot ce a fost înainte a fost rău, a fost comunist. Şi îmi asum ce zic. Au fost lucruri care au fost bune. Că vine civilizaţia, că ne-am ancorat la UE, datorită poziţiei geopolitice a României, de acord, şi mergem mai departe. Eu sunt român pe buletin, dar sunt şi cetăţean european şi-mi asum nişte chestii. Dar cu agricultura, din păcate, se lucrează pompieristic. Dacă acum arde ceva, hai să vedem. Iar acum, cu datoriile pe care le are România la cât s-a îndatorat, toate facilităţile fiscale pentru această meserie meteodependentă, că nu depinde de dorinţa mea şi de putinţa mea, şi ale tuturor fermierilor din ţară, ci mai depinde şi de Bunul Dumnezeu, depinde şi de natură, şi de conjunctura cu vecinii, că vedeţi că de cinci ani încoace, din 2020, de la nenorocita aia de pandemie, seceta a fost cam în fiecare an în diferite zone ale ţării, la noi, cel puţin în ultimii trei ani, a fost devastatoare, plus influenţa preţurilor. Astăzi, când vorbim, că mai am stocuri de grâu şi de porumb, preţurile sunt mai mici decât cele de anul trecut. Şi atunci apare întrebarea firească: care alte produse din România s-au ieftinit în ultimul an? Răspunsul e clar: doar produsele agricole, doar materia primă, asta pe care noi o vindem şi nu creăm plusvaloare, că pleacă grâul meu în Italia şi de acolo se întoarce TIR-ul cu aluat congelat, ca după aceea să facem pizza şi alte prăjituri.

Astăzi, majoritatea fermierilor este decapitalizată. Finanțarea este marea problemă a agriculturii...

Constantin Buzatu: Dacă nu ai cu ce să finanţezi agricultura, asta înseamnă că ai început să cobori pe tobogan şi de acolo nu te mai scoate nimeni, ajungi la fundul gropii pe care scrie faliment, din păcate. E nevoie de intervenţia statului. În ultimii ani au fost bune două măsuri, au fost gură de oxigen pentru fermieri, IMMinvest și Creditul fermierului. Numai că s-a terminat și cu ajutoarele astea, s-a terminat și cu facilităţile fiscale. A mai rămas subvenția la motorină, dar cu nişte consumuri subnormate de acum 20 de ani. Adică vrea cineva să-mi spună că reuşeşte să se încadreze într-un consum de 23 de litri pe hectarul de arătură? Nu există aşa ceva! Sunt multe de discutat… Poate, totuși, cineva se trezeşte, acolo, în rândul autorităților.

Practicaţi agricultura de 40 de ani şi sunteţi pe producţie în continuare şi în activitate, cum ați reușit în aceste condiții vitrege?

Constantin Buzatu: Cu mult chin şi multă muncă, reușesc să rezist în agricultura românească.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Emil Dumitru a participat luni, 13 iulie 2026, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), care s-a desfășurat la Bruxelles. Alături i-a fost Daniela Rebega, director general al DGDR AM PNDR și PS.

După prezentarea programului de lucru al Președinției irlandeze, Comisia Europeană a prezentat Strategia UE privind creșterea animalelor și Planul privind proteinele, urmată de un schimb de opinii.

„Am salutat inițiativa Președinției irlandeze de a susține dezvoltarea sectorului zootehnic și stimularea cultivării culturilor proteice. Totodată, am susținut încurajarea producției de proteină vegetală, în special prin extinderea cultivării soiei, un domeniu în care România are un potențial strategic și poate contribui la consolidarea securității alimentare europene. Am pledat pentru investiții, competitivitate și sprijin real pentru sectoarele aflate sub presiune, dar și pentru reguli echitabile, însoțite de finanțare și predictibilitate. Tranziția este necesară, însă nu poate fi făcută prin sacrificarea celor care asigură hrana Europei”, ne-a declarat Emil Dumitru, secretar de stat în MADR.

Fiind unul dintre principalii producători de soia din UE, România solicită ca Planul pentru proteine să includă investiții în procesare și depozitare, acces la soiuri performante și dezvoltarea întregului lanț valoric. Alături de culturile proteice, trebuie valorificat și potențialul culturilor oleaginoase, precum rapița și floarea-soarelui, care contribuie la consolidarea bazei furajere europene.

România apreciază publicarea celor două inițiative și consideră că trebuie implementate într-o manieră integrată, întrucât dezvoltarea producției europene de proteine este strâns legată de competitivitatea și reziliența sectorului zootehnic. Secretarul de stat român a semnalizat nevoia unui sprijin financiar de urgență pentru sectorul lactatelor, întrucât în România situația din sectorul laptelui continuă să fie critică din cauza prețurilor scăzute în raport cu costurile de producție. În acest sens, a solicitat ferm alocarea de sprijin financiar din rezerva de criză a UE.

„La reuniunea AgriFish am vorbit răspicat despre ceea ce contează cu adevărat, faptul că fermierii trebuie să fie protejați, nu împovărați. Nu voi susține niciodată politici care transformă munca fermierilor în cost și investițiile lor în pierderi. România are nevoie de o agricultură puternică, iar fermierii noștri au nevoie de un partener care să le apere interesele cu fermitate, oriunde se iau deciziile. La Bruxelles și în fiecare loc în care se iau decizii pentru agricultura europeană, voi avea aceeași misiune: să mă asigur că vocea fermierilor români se aude, interesele lor sunt apărate, iar munca lor este respectată”, a arătat Emil Dumitru.

Față de prevederile strategiei privind normele de bunăstare, România își exprimă îngrijorarea profundă privind eliminarea progresivă a cuștilor și uciderea puilor de găină masculi. Țara noastră slicită ca această tranziție să fie voluntară, bazată pe cererea consumatorilor și fundamentată pe evaluări de impact. De asemenea, noile norme ar trebui să fie impuse doar după ce se garantează sursele de finanțare, iar mecanismul de reciprocitate standardizată devine funcțional și aplicat atât țărilor terțe, cât și celor candidate.

În privința protejării investițiilor realizate de fermieri, Emil Dumitru a subliniat că fermierii români au investit masiv în modernizare, inclusiv din fonduri europene, motiv pentru care România solicită compensarea costurilor suplimentare, acordarea de sprijin adițional și stabilirea unor perioade de adaptare care să respecte perioada de amortizare a investițiilor deja efectuate, pentru a evita deprecierea acestora sau închiderea fermelor.

Referitor la bunăstarea animalelor vii în timpul transportului maritim, România respinge restricțiile disproporționate care ignoră realitățile geografice și logistice și solicită menținerea transportului de animale pe cale maritimă către țările terțe, acest canal fiind catalogat drept vital pentru economia națională și pentru punerea producției autohtone pe piața globală.

În ceea ce privește finanțarea pentru digitalizare și reglementarea datelor, se solicită alocarea de resurse financiare europene adecvate pentru tehnologiile moderne și digitalizare, alături de o reglementare clară privind dreptul de acces, controlul și utilizarea datelor agricole.

România concluzionează că viabilitatea acestor strategii depinde direct de asigurarea posibilităților de finanțare prin viitoarea Politică Agricolă Comună (post-2027), care trebuie orientată clar spre investiții și inovare.

„Dacă viitoarea Politică Agricolă Comună, după 2027, va beneficia de un buget pe măsura provocărilor și va susține cu adevărat zootehnia și culturile proteice, România are toate resursele pentru a face pasul de la un mare producător de materii prime la un furnizor de securitate alimentară pentru Europa de Sud-Est. Acesta este viitorul în care cred și pentru care voi continua să lupt: o agricultură românească puternică, competitivă și respectată”, transmite secretarul de stat din MADR, Emil Dumitru.

Totodată, la Consiliul AgriFish a avut loc o dezbatere axată pe tema „Femeile în agricultură”. Referitor la această dezbatere, demnitarul român a declarat că, în România, aproximativ 46,5% dintre persoanele active în agricultură sunt femei. „Contribuția acestora este esențială pentru funcționarea fermelor și pentru dezvoltarea comunităților rurale. Este important să accentuăm creșterea vizibilității femeilor în agricultură, prin prezentarea exemplelor de succes și prin încurajarea participării acestora în structurile asociative profesionale”, a subliniat Emil Dumitru.

Ordinea de zi a inclus și un schimb de opinii bazat pe informarea Comisiei Europene referitoare la aspecte legate de comerț în domeniul agriculturii, precum și o informare din partea Italiei privind proiectul programului de lucru al Comisiei pentru 2027 referitor la politica UE de promovare a produselor agroalimentare.

Cu privire la Proiectul de Program de lucru al Comisiei pentru 2027 privind politica UE de promovare a produselor agroalimentare, Emil Dumitru a precizat că România susține solicitarea Italiei și consideră că este esențială menținerea unui buget ambițios pentru politica de promovare a produselor agricole, ca mecanism fundamental pentru a asigura competitivitatea agriculturii europene.

De asemenea, în cadrul lucrărilor Consiliului, Ungaria a oferit o informare legată de apariția gândacului Agrilus planipennis (gândacul smarald al frasinului)  pe teritoriul său. Având în vedere evoluția acestui dăunător, Emil Dumitru a subliniat că se impune consolidarea cooperării la nivelul UE și schimbul de expertiză între autorități prin utilizarea echipei pentru situații de urgență în domeniul sănătății plantelor, intensificarea supravegherii în zone cu risc și continuarea sprijinului pentru cercetarea unor metode inovatoare de monitorizare și combatere.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Proiectul european COLiBRI – Collaborative Crop Breeding Research and Innovation for a Green Europe, lansat oficial în cadrul întâlnirii de kick-off organizată în perioada 8 - 9 iulie 2026, la Julius Kühn-Institute, în Berlin-Dahlem, Germania, are ca partener și o organizație din țara noastră - Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR).

Finanțat prin programul Horizon Europe, Cluster 6 – Farm2Fork, proiectul reunește organizații din mai multe țări europene și urmărește consolidarea cooperării în domeniul cercetării și inovării pentru ameliorarea plantelor. Proiectul european COLiBRI – Collaborative Crop Breeding Research and Innovation for a Green Europe se desfășoară în perioada 1 iunie 2026 – 30 noiembrie 2028 și este coordonat de Julius Kühn-Institute din Germania.

Unul dintre obiectivele centrale ale COLiBRI este dezvoltarea unei foi de parcurs europene pentru cercetare și inovare în ameliorarea plantelor, alături de o strategie de implementare și un cadru pentru o viitoare rețea paneuropeană dedicată acestui domeniu. Aceste instrumente vor contribui la o mai bună aliniere a priorităților de cercetare, a nevoilor sectorului de ameliorare, a obiectivelor de politică publică și a oportunităților de finanțare la nivel european.

În contextul schimbărilor climatice, al presiunilor asupra securității alimentare și al nevoii de creștere a sustenabilității și competitivității agriculturii europene, ameliorarea plantelor joacă un rol esențial în dezvoltarea unor soiuri și hibrizi mai bine adaptați noilor condiții de producție.

„Prin implicarea în COLiBRI, organizația noastră contribuie la integrarea perspectivei fermierilor din România în dialogul european privind prioritățile de cercetare și inovare în ameliorarea plantelor. Pentru fermierii din România, accesul la material genetic performant, adaptat condițiilor pedoclimatice locale și provocărilor din teren, reprezintă o componentă importantă pentru menținerea productivității, rezilienței și competitivității fermelor”, subliniază Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR.

Pe durata proiectului, partenerii vor lucra împreună cu actori relevanți din întregul lanț valoric al ameliorării plantelor - cercetători, amelioratori, fermieri, organizații profesionale, infrastructuri de cercetare, factori de decizie și reprezentanți ai sectorului agroalimentar. Activitățile vor include consultări, sondaje, workshopuri și acțiuni de networking, astfel încât viitoarea foaie de parcurs să reflecte atât provocările actuale, cât și oportunitățile emergente pentru agricultura europeană.

„Pentru Forumul APPR, participarea în COLiBRI reprezintă o oportunitate de a conecta agricultura românească la dezbaterile europene privind viitorul geneticii vegetale, al cercetării aplicate și al soluțiilor necesare pentru ferme mai reziliente, sustenabile și competitive”, conchide Alina Crețu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Parcă tot mai des, fermierii, cei ce muncesc pământul și îngrijesc animalele, sunt arătați cu degetul și condamnați, de cei din afara sectorului, că solicită sprijinul autorităților. La rândul lor, agricultorii ar putea să-i acuze de superficialitate pe cei care gândesc astfel.  

Pentru că prăbușirea agriculturii nu este doar problema fermierilor, ci a întregii țări, deoarece afectează direct securitatea alimentară, locurile de muncă, bunăstarea cetățenilor, inflația.

În țara noastră, agricultura nu prea mai are acces la finanțare. Opt din zece fermieri nu mai au acces la credit bancar. Prețurile la produsele agricole, la poarta fermei, scad în loc să crească, în timp ce costurile cu forța de muncă au crescut, carburantul a crescut, prețul tuturor inputurilor agricole sunt în creștere. Situația asta nu-i de ieri, de azi, ci de niște ani buni, ani în care seceta și arșița au contribuit și ele la declin. Astea sunt realitățile trăite de majoritatea fermelor de la noi.

Astăzi, ceea ce se întâmplă în agricultură nu este o criză, ci de-a dreptul o catastrofă.

În rândurile de mai jos, vă invit să citiți ceea ce spune Milan Kelo, fermier de la Nădlac – Arad și președinte al Cooperativei Agricole Fermierul Nădlăcan. Situația poate fi extrapolată la nivelul întregii țări.

„În ultimii ani, în zona Nădlacului se petrece un fenomen periculos, aproape în liniște totală: decapitalizarea accentuată a agricultorilor. Unii din afara sectorului poate se bucură acum, fără să realizeze efectul de bumerang care va urma dacă trei sferturi dintre cei peste 400 de agricultori vor renunța. Dispariția concurenței și preluarea terenurilor de către câțiva coloși agricoli (străini) va duce inevitabil la un tip de monopol. Iar când piața ajunge în mâna câtorva, aceștia se vor înțelege între ei pentru a plăti arende cât mai mici. Exemple există deja, inclusiv în zona Curtici.

Eu am preluat în arendă 10 hectare în anul 2010 și, pas cu pas, am crescut activitatea firmei agricole. Dar este primul an în care observ un lucru îngrijorător: este mai mult pământ de vânzare decât cumpărători. În același timp, prețul terenului agricol în Nădlac a scăzut cu aproximativ 1.500 euro/hectar față de acum doi ani. În UAT Nădlac avem aproximativ 12.500 ha de teren, iar circa 80% aparțin nădlăcanilor. Atenție însă, majoritatea proprietarilor nu sunt dintre cei peste 400 de agricultori declarați la APIA. Scăderea prețului terenurilor și a arendelor nu îi va afecta doar pe agricultori. O vor simți toți cetățenii, direct sau indirect: prin investițiile mai puține în locuințe, de exemplu, prin reducerea cumpărăturilor din magazine și prin scăderea generală a banilor care circulă în comunitate. Mulți se întreabă de ce s-au plătit arende atât de mari chiar și în anii de secetă. Răspunsul este simplu: agricultorii, mai ales cei care fac doar cultură mare, s-au împrumutat pentru a-și respecta promisiunile făcute proprietarilor, sperând că vor veni ani mai buni. Din păcate, lucrurile merg tot mai prost, iar mulți colegi au ajuns nebancabili, fără posibilitatea de a-și rostogoli datoriile pentru anul următor. Asta înseamnă pentru noi toți, direct sau indirect, reducerea veniturilor, a confortului și a bunăstării în întreaga comunitate.

Agricultura nu este doar problema agricultorilor. Este economia locală a Nădlacului.”

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Vineri, 19 iunie 2026, Asociația Uniunea Oierilor a transmis adrese oficiale către principalele instituții ale statului român, solicitând intervenție urgentă pentru protejarea sectorului ovin/caprin, grav afectat de restricțiile impuse asupra circulației și exportului de ovine și caprine.

Uniunea Oierilor solicită instituțiilor statului român:

1. Reluarea exporturilor de ovine și caprine către state terțe în condiții controlate;

2. Recunoașterea zonelor libere de boală și permiterea exportului din aceste zone;

3. Aplicarea unor măsuri tehnice suplimentare de testare, certificare și supraveghere;

4. Implicarea MADR și ANSVSA în demersurile de la Bruxelles;

5. Implicarea MAE și a ambasadelor României în dialogul cu statele importatoare;

6. Participarea reprezentanților crescătorilor de ovine la discuțiile instituționale;

7. Acordarea de plăți compensatorii pentru fermierii afectați;

8. Includerea sectorului ovin/caprin în schemele de sprijin disponibile, inclusiv în cadrul METSAF;

9. Protejarea piețelor externe tradiționale ale României;

10. Comunicarea publică rapidă a măsurilor avute în vedere.

Uniunea Oierilor subliniază că fermierii nu pot aștepta până la data de 31 decembrie 2026 fără soluții concrete. „Fiecare săptămână de blocaj înseamnă pierderi economice, scăderea prețurilor, aglomerarea fermelor, pierderea contractelor comerciale și afectarea satului românesc. Crescătorii de ovine nu cer privilegii. Cer măsuri corecte, rapide și proporționale cu pierderile reale pe care le suportă. Solicităm tuturor instituțiilor competente să trateze sectorul ovin/caprin ca pe un sector strategic pentru agricultura României, pentru export, pentru economia rurală și pentru securitatea alimentară”, atrage atenția Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.

Demersurile asociației crescătorilor de oi și capre au fost transmise către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA); Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR); Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și către președintele țării noastre.

Astfel, Uniunea Oierilor solicită o abordare coordonată între ANSVSA, MADR, MAE, Guvernul României și Administrația Prezidențială, astfel încât sectorul ovin/caprin să nu fie lăsat singur în fața unei crize care afectează fermele, exporturile, prețurile, satele românești și economia rurală.

Reamintim că, zilele trecute, Comisia Europeană a extins interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țările terțe până la 31 decembrie 2026, menținând totodată interdicția deja existentă pentru livrările către statele membre ale Uniunii Europene. Comisia și-a motivat decizia prin faptul că, în județul Mureș, a apărut un focar de pestă a micilor rumegătoare, astfel CE apreciind că există un risc ridicat de răspândire a bolii.

„Această măsură are un impact major asupra crescătorilor de ovine și caprine. Exportul de animale vii reprezintă una dintre principalele forme de valorificare a producției pentru sectorul ovin românesc. Blocarea sau limitarea exporturilor înseamnă animale rămase în ferme, costuri suplimentare cu furajarea și întreținerea, scăderea prețurilor pe piața internă, pierderea contractelor comerciale externe și afectarea directă a veniturilor fermierilor”, punctează Maniu Vonica.

Uniunea Oierilor consideră că problema nu poate fi tratată exclusiv ca o chestiune sanitar-veterinară, fiind o problemă economică, socială, comercială și diplomatică, cu efecte directe asupra fermierilor, familiilor acestora, comunităților rurale și poziției României pe piețele externe.

În adresa către ANSVSA, Uniunea Oierilor a solicitat identificarea rapidă a unor soluții tehnice și sanitar-veterinare pentru reluarea exporturilor în condiții controlate. Printre soluțiile propuse se află delimitarea clară a zonelor afectate și a zonelor libere de boală, testarea animalelor destinate exportului, certificarea sanitar-veterinară suplimentară, utilizarea centrelor de colectare autorizate, transportul controlat și comunicarea prealabilă cu autoritățile statelor de destinație.

De asemenea, Uniunea Oierilor susține analizarea și aplicarea vaccinării animalelor destinate exportului, în centre de colectare autorizate și supravegheate sanitar-veterinar, acolo unde această măsură este posibilă, acceptată de statul importator și poate contribui la reluarea comerțului în condiții de siguranță.

„Considerăm că vaccinarea, dacă este acceptată în cadrul negocierilor tehnice, poate reprezenta o soluție practică pentru deblocarea exporturilor către state terțe, fără a pune în pericol sănătatea animalelor și fără a compromite măsurile de control sanitar-veterinar”, arată Maniu Vonica. Uniunea Oierilor solicită ca această variantă să fie analizată urgent de ANSVSA împreună cu MADR, Comisia Europeană și autoritățile statelor terțe importatoare, astfel încât România să poată propune un mecanism clar, controlat și verificabil pentru exportul animalelor provenite din zone eligibile.

În același timp, Uniunea Oierilor precizează că, în această etapă, prioritatea fermierilor nu este consumarea timpului în dispute publice privind conducerea ANSVSA, ci identificarea rapidă a unor soluții sanitar-veterinare aplicabile pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine. „Nu considerăm că simpla solicitare a demiterii conducerii ANSVSA rezolvă problema de fond a sectorului. Fermierii au nevoie de rezultate concrete: reluarea exporturilor, proceduri clare, zone libere de boală recunoscute, testare, certificare suplimentară, transport controlat, vaccinare acolo unde este acceptată și negocieri tehnice reale cu instituțiile europene și cu statele terțe importatoare. Responsabilitățile instituționale pot fi analizate de autoritățile competente la momentul potrivit. Însă, în acest moment, fiecare zi pierdută înseamnă costuri suplimentare pentru fermieri, animale blocate în exploatații, presiune pe prețuri, contracte externe puse în pericol și pierderi economice pentru satul românesc”, transmite Uniunea Oierilor.

De asemenea, asociația a solicitat ca reprezentanții fermierilor să fie consultați și implicați direct în demersurile tehnice și instituționale care privesc viitorul sectorului ovin/caprin.

În adresa către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Uniunea Oierilor a solicitat implicarea direct în demersurile de la Bruxelles, alături de ANSVSA, precum și susținerea intereselor economice ale fermierilor din România. Sectorul ovin și caprin nu poate fi apărat doar prin măsuri sanitar-veterinare, fiind nevoie și de măsuri agricole, economice și financiare.

Uniunea Oierilor solicită MADR să susțină reluarea exporturilor către state terțe în condiții controlate și să inițieze un mecanism de plăți compensatorii pentru fermierii afectați de restricțiile sau limitările la export. Sprijinul financiar trebuie să acopere pierderile generate de imposibilitatea valorificării animalelor la export, scăderea prețurilor pe piața internă, diferența dintre prețul de export și prețul intern, costurile suplimentare cu furajarea, întreținerea și gestionarea animalelor rămase în ferme, precum și costurile generate de testare, certificare, transport sau alte măsuri suplimentare impuse.

Totodată, Uniunea Oierilor solicită ca sectorul ovin/caprin să fie inclus în schemele de sprijin disponibile la nivel național sau european, inclusiv în eventualele scheme de ajutor de stat sau ajutor de minimis instituite în baza cadrului temporar METSAF, utilizat pentru sprijinirea sectoarelor afectate de creșterea costurilor la combustibil, energie, transport, furaje și îngrășăminte. În acest context, Uniunea Oierilor atrage atenția că, dacă se pregătesc măsuri de sprijin pentru sectoarele bovin și porcin, sectorul ovin/caprin trebuie inclus în același pachet de sprijin sau într-o schemă distinctă, cu buget separat. „Crescătorii de ovine nu solicită diminuarea sprijinului acordat altor sectoare, ci tratament corect și nediscriminatoriu pentru toată zootehnia românească”, spune Maniu Vonica.

În adresa către Ministerul Afacerilor Externe, Uniunea Oierilor a solicitat implicarea activă în demersurile diplomatice pentru reluarea exporturilor de ovine și caprine către state terțe. Menținerea piețelor externe nu depinde doar de măsurile tehnice interne, ci și de comunicarea cu autoritățile statelor importatoare, de încrederea partenerilor comerciali și de capacitatea României de a transmite o poziție instituțională clară și credibilă.

Uniunea Oierilor solicită implicarea ambasadelor și misiunilor diplomatice ale României în statele importatoare, facilitarea dialogului cu autoritățile competente din aceste state și susținerea soluțiilor tehnice propuse de România.

„Piețele externe tradiționale nu se câștigă ușor și nu se recuperează rapid dacă sunt pierdute. Fiecare săptămână de blocaj poate determina cumpărătorii externi să se orienteze către alte state furnizoare, afectând pe termen lung credibilitatea României ca partener commercial”, susține Maniu Vonica.

În adresa către Președintele României, Uniunea Oierilor a solicitat sprijin instituțional pentru protejarea sectorului ovin/caprin, pentru coordonarea instituțiilor statului și pentru susținerea unei poziții clare în favoarea fermierilor din România.

„Sectorul creșterii ovinelor și caprinelor nu reprezintă doar o activitate economică. El reprezintă sate active, locuri de muncă, pășuni întreținute, familii care trăiesc din creșterea animalelor și o parte importantă a identității agricole românești. În foarte multe zone din țara noastră, oieritul este una dintre puținele activități economice viabile. Atunci când fermierul nu își poate valorifica animalele, efectul nu rămâne doar în fermă. Sunt afectați muncitorii, centrele de colectare, transportatorii, comercianții, furnizorii de furaje, medicii veterinari, prestatorii de servicii agricole și micile afaceri locale care depind de veniturile fermierilor”, conchide Maniu Vonica, președintele Asociației Uniunea Oierilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Bistrița, în colaborare cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS) București și Societatea Română a Horticultorilor - Filiala Bistrița-Năsăud, organizează, pe 1 iulie 2026, un eveniment dedicat provocărilor actuale, perspectivelor de dezvoltare și tendințelor moderne din cultura cireșului.

Evenimentul cu tema „Probleme actuale și tendințe în cultura cireșului” va avea loc la sediul SCDP Bistrița și va reuni fermieri, cercetători, cadre universitare, consultanți, reprezentanți ai organizațiilor profesionale și ai instituțiilor cu atribuții în dezvoltarea agriculturii, oferind un cadru favorabil dezbaterii celor mai importante aspecte privind provocările din cultura cireșului.

Programul include:

• Identificarea principalelor probleme actuale din cultura cireșului și prezentarea soluțiilor tehnologice și de management pentru depășirea acestora;

• Tendințe și perspective în cultura cireșului în contextul schimbărilor climatice, al cerințelor pieței și al noilor tehnologii de producție;

• Comunicarea unor rezultate experimentale obținute de SCDP Bistrița în cadrul programelor de cercetare privind specia cireș;

• Prezentarea și distribuirea Buletinului Documentar Informativ Horticol nr. 46/2026;

• Vizitarea loturilor experimentale dedicate culturii cireșului;

• Prezentarea materialului genetic aflat în testare în culturile comparative și a perspectivelor de valorificare a acestuia în producție;

• Degustare de cireșe.

Potrivit organizatorilor, manifestarea își propune să înlesnească dialogul dintre cercetare și practică, să promoveze transferul de cunoștințe și să contribuie la dezvoltarea unei pomiculturi moderne, eficiente și sustenabile.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Festivalul de vinuri din Transilvania Vin la Munte, ajuns la a noua ediție, a fost găzduit de Hotel Qosmo din Brașov, pe 13 și 14 iunie 2026. An de an, evenimentul a impus standardul de referință al degustării de vinuri în centrul țării. Timp de două zile, Vin la Munte a fost locul de întâlnire al cramelor românești și internaționale, al profesioniștilor din industrie și al iubitorilor de vin, reuniți în jurul unui program care a depășit simpla degustare: masterclass-uri internaționale, conferințe culturale, lansări de carte și un concurs cu jurizare profesionistă.

În prima zi a Festivalului Vin la Munte, vizitatorii au putut degusta vinuri de la peste 75 de crame din România și din afara ei. Programul a inclus conferința „Vinul ca materie liturgică” susținută de pr. Ioan Pintea și moderată de pr. Cristian Muntean, urmată de „Vremea recoltei”- o trecere în revistă a celor mai recente apariții editoriale ale scriitorilor brașoveni, moderată de Irinel Merlușcă.

Masterclass-urile au adus în fața publicului trei nume de referință ale viticulturii europene: Tenuta L'Impostino cu vinurile Supertoscane din Montecucco, Cantina Spada cu Amarone și gama Valpolicella, și Llopart - sesiunea despre spumantele Corpinnat, susținută de Xavier Simal, Export Manager al cramei catalane.

Prima zi s-a încheiat cu un masterclass dedicat uleiurilor de măsline, un duel Italia versus Grecia condus de Marian Timofti și Cătălin Adam.

Duminică, 14 iunie, a debutat cu masterclass-ul „Rasova Wine Experience - de ce forma paharului contează” susținut de Valentin Ceafălău, urmat de o sesiune dedicată spumantelor Cava de la Mastinell. După-amiaza a revenit literaturii: conferința „Literatura și vinul ca savoir-vivre” susținută de Codruț Constantinescu, moderată de Adrian Lesenciuc, și un recital de poezie intitulat „Poezia și vinul cele de toate zilele”, moderat de Cezara Răducu, au închis a noua ediție a festivalului.

„Ediția a noua ne-a confirmat că Vin la Munte a depășit stadiul de festival. Este deja un punct de referință pentru industria viticolă din Transilvania și nu numai. Ne bucurăm că am putut aduce la Brașov crame și producători din șase țări, masterclass-uri cu speakeri internaționali și o conversație serioasă despre vinul românesc, alături de o comunitate de vizitatori care crește de la an la an”, a declarat Daniel Bichir, organizatorul Festivalului Vin la Munte.

Concurs: Rezultatele juriului

Concursul de vinuri al festivalului, prezidat de Radu Rizea, a evaluat probe de la crame din România, Italia, Spania, Franța, Macedonia și Republica Moldova. Juriul a acordat 10 Mari Medalii de Aur, 67 Medalii de Aur și 43 Medalii de Argint.

Mari Medalii de Aur, cele mai înalte distincții ale ediției 2026

• Ferdi - Cuvée Pitigaia (roșu)

• Balla Géza - Furmint (alb)

• Kamnik - Vranec (roșu)

• Via Domnului - Ierbar (rosé)

• Via Domnului - CS (roșu)

• Artisan Winery - Artisan 1Cru (roșu)

• George's Wine - Cuvée Red (roșu)

• Gitana - Petit Sophie (alb)

• Crama Viișoara - Conu Albu Chardonnay Barique (alb)

• Crama Unu - Fetească Neagră (roșu)

Medalii de Aur la Vin la Munte 2026

• Crama Trei Conace - VAIB (alb)

• Crama Trei Conace - VAIB (rosé)

• Crama Trei Conace - Sapere Aude Shiraz (roșu)

• Licorna - 1909 (roșu)

• Licorna - Perla SB (alb)

• Licorna - Gloria (alb)

• Ferdi - Cuvée Puiu (roșu)

• Ferdi - Cuvée Paul (roșu)

• El Sauceral - La Peralosa (roșu)

• Balla Géza - Cadarca (roșu)

• Vini Centanni - Renarie (roșu)

• Vini Centanni - Mario (roșu)

• Vini Centanni - Marvascia (alb)

• Cantina di Trento - Arjent SB (alb)

• Kamnik - Tempranillo (roșu)

• Spada - Garganega (alb)

• Bellenda - San Fermo (spumant)

• Bellenda - Anzolo (spumant)

• Llopart - Panoramic (spumant)

• Llopart - Leopordi (spumant)

• Artisan Winery - Artist Roșu (roșu)

• Artisan Winery - Caligraf (roșu)

• L'Artist - Color (roșu)

• L'Artist - BITT (rosé)

• Jidvei - Pinot Noir Roșu (roșu)

• Jidvei - Spirit (alb)

• Jidvei - Ana (alb)

• Villa Vinea - Cuvée Celeste (spumant)

• Villa Vinea - Riesling de Rin (alb)

• Gramofon - Chardonnay (alb)

• Aurelius - Vinografia Saperavi (roșu)

• Aurelius - Vinografia Rară Neagră (roșu)

• Aurelius - Vinografia FN RN Ancelota (roșu)

• Beciul Domnesc - GR SB (alb)

• Beciul Domnesc - GR Syrah (roșu)

• Beciul Domnesc - Rosé Vérité (rosé)

• La Migdali - Charm d'Été (rosé)

• La Migdali - Trois Amis (roșu)

• Via Domnului - FR SB (alb)

• Via Domnului - Ierbar (roșu)

• Via Domnului - Ierbar (alb)

• Via Domnului - Muscat Ottonel (alb)

• Crama Unu - Maria's Wine (dulce desert)

• Agape - Gioia (dulce desert)

• Darabont - Projekt RR (alb)

• Domeniile Ostrov - Naiada Cabernet Sauvignon (roșu)

• Domeniile Ostrov - Fetească Neagră (roșu)

• Zaig - Merlot (roșu)

• Familia Vlădoi - Tămâioasă Românească 3 (alb)

• Domeniile Averești - FN Barrique Diamond (roșu)

• Domeniile Averești - Busuioacă (alb)

• Domeniile Averești - Busuioacă (rosé)

• Domeniile Averești - Zghihară Diamond (alb)

• Crama Delta Dunării La Sapata - Fetească Neagră (roșu)

• Aramic - Roșu de Silagi (roșu)

• Banul Craiovei - Merlot (roșu)

• Banul Craiovei - Baba Novac SC, M, Cab Franc (roșu)

• Banul Craiovei - Pur Blanc (alb)

• Crama de Piatră Boian - FA FR (alb)

• Liliac - Fetească Neagră (roșu)

• Liliac - Ice Wine (alb)

• Crama Viișoara - Conu Albu Chardonnay (alb)

• Crama Viișoara - CS (rosé)

• Domeniile Dascălu - Rogova Chardonnay (alb)

• Domeniile Dascălu - Rogova Syrah (roșu)

• SCDVV Pietroasa - Busuioacă de Bohotin

• Crama Viișoara - Antik (alb)

Medalii de Argint la Vin la Munte 2026

• El Sauceral - Puerto Del Milagro (roșu)

• Vini Centanni - Rosso di Forca (roșu)

• Cantina di Trento - Amselma d'Oro (alb)

• Tenuta L'Impostino - Ottava Rima (roșu)

• Spada - El Casotto (roșu)

• Bellenda - Miraval (spumant)

• Bellenda - Albis (spumant)

• Llopart - Brut Natur (spumant)

• Artisan Winery - Gravor CF (roșu)

• 1000 de Chipuri - Tămâioasă Românească (alb)

• 1000 de Chipuri - CF CS (roșu)

• Jidvei - Pinot Noir Alb (alb)

• Jidvei - Iluziv (alb)

• Gramofon - Chardonnay

• Aurelius - Vinografia SAP FN RN (roșu)

• Sorai - M FN (rosé)

• La Migdali - SB (alb)

• Agape - Vise (alb)

• Zaig - SB (alb)

• Crama Delta Dunării La Sapata - Aligoté (alb)

• Crama Delta Dunării La Sapata - Aligoté Amforă Orange (alb)

• Crama Delta Dunării La Sapata - Rkatsiteli Amforă Orange (alb)

• Crama Delta Dunării La Sapata - Băbească Neagră (rosé)

• Aramic - FA (alb)

• Aramic - Alb de Silagi (alb)

• Purcari - Nocturne SB (alb)

• Crama de Piatră Boian - FN CS (roșu)

• Liliac - SB (alb)

• Apoldium - Frizzante (alb)

• Apoldium - Frizzante (rosé)

• Apoldium - SB (alb)

• Domeniile Mitroi - SB (alb)

• Gitana - Rară Neagră (roșu)

• Vinarte - Rosé (rosé)

• Crama Viișoara - Merlot (rosé)

• Domeniile Dascălu - Rogova Rosé (rosé)

• Crama Viișoara - Opera Spumant Chardonnay (spumant)

• Sorai - Sauvignon Blanc

• Cantina di Trento - Zell

• Crama Viișoara – Antik Fetească Neagră (roșu)

• Dradara - Fetească Neagră

Festivalul a fost organizat de Le Sommelier Depot și Design For Your Business, în parteneriat cu Kronospan, Camera de Comerț Brașov, Uniunea Scriitorilor din România, Libris & Editura Creator și Hotel Qosmo.

Foto: Vin la Munte

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!