Mihaela Prevenda - REVISTA FERMIERULUI
Mihaela Prevenda

Mihaela Prevenda

„Ghid practic de protecția plantelor pentru fermieri” este o carte care n-ar trebui să lipsească din biblioteca agricultorilor, ghidul conținând informații despre patogenii și dăunătorii din culturile de cereale. Circa 200 de exemplare vor vedea lumina tiparului în câteva zile, cartea putând fi comandată de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin, locul în care-și desfășoară activitatea de cercetare autoarea – dr. ing. Otilia Cotuna, din poziția de șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin - CS III, care este și cadru didactic, șef lucrări la Facultatea de Agricultură din cadrul USAMVB Timișoara.

„În această primă ediție veți găsi informații despre patogenii și dăunătorii din culturile de cereale. Informațiile științifice sunt însoțite de fotografii sugestive făcute în culturile de pe teritoriul SCDA Lovrin și nu numai. Aceste fotografii vă pot ajuta în identificarea patogenilor și dăunătorilor din culturile de cereale. Ghidul nu este complet, pentru că se bazează strict pe munca mea din cercetare. Pentru un plus de originalitate am ales să utilizez doar fotografiile mele”, precizează dr. ing. Otilia Cotuna, care punctează că, la finele fiecărui an, ghidul va fi revizuit și adăugit. Noi patogeni și dăunători vor fi adăugați, atât din culturile de cereale, cât și din alte culturi, rapiță, soia, floarea-soarelui. „Așadar, acest prim ghid a dat startul pentru o serie de ghiduri ce pot face din fiecare fermier un mic cercetător în cadrul fermei pe care o gestionează”, arată autoarea.

Otilia Cotuna a ținut să le mulțumească tuturor celor care i-au fost alături în această realizare. „Această lucrare a fost posibilă cu sprijnul SCDA Lovrin. Îi mulțumesc directorului stațiunii, conf. dr. Marinel Horablaga, care mi-a acordat toată încrederea, susținându-mă în toate activitățile specifice protecției plantelor. Alături de mine, pe parcursul redactării acestei cărți a fost dr. Mirela Paraschivu, șef de lucrări, prietenă și colaboratoare de nădejde, căreia îi mulțumesc. De asemenea, le mulțumesc tuturor referenților pentru susținere.”

Foto: dr. ing. Otilia Cotuna

Marți, 02 Martie 2021 15:41

Coaliție împotriva fermierilor

Pe parcursul anului trecut și mai abitir în campania electorală pentru alegerile parlamentare, guvernanții de atunci și de azi le-au promis agricultorilor despăgubiri pentru culturile afectate de secetă. La culturile de toamnă mai sunt restanțe de dat. În ceea ce privește culturile însămânțate în primăvara lui 2020 și afectate de seceta pedologică fără precedent, în septembrie trecut fermierii primeau asigurări de la Ministerul Agriculturii, atât prin ministrul Adrian Oros, cât și prin secretarii de stat George Scarlat și Emil Dumitru, că la rectificarea bugetară din octombrie (care n-a mai fost atunci, ci mai târziu și fără banii pentru despăgubirea agricultorilor) vor fi cuprinse sumele necesare despăgubirilor. Apoi, până la alegerile din decembrie, fermierii au fost asigurați că în această primăvară, cel târziu, vor avea banii în conturi. După alegerile parlamentare s-a așternut tăcerea.

Noua conducere a țării s-a pus pe moșit bugetul anului 2021, iar despăgubirile pare-se că au fost uitate pe coclaurile bătătorite în campania electorală de toți cei care au fost și mai sunt în conducerea MADR, precum și de cei care acum sunt parlamentari ai partidelor care formează coaliția de guvernare.

Speranțele fermierilor s-au îndreptat către Parlamentul României, unde zilele trecute parlamentarii PSD au propus diverse amendamente la Legea bugetului de stat pe anul în curs, printre care și acordarea despăgubirilor pentru agricultorii ale căror culturi au fost afectate de secetă. Surpriză, însă! Tocmai ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a votat împotriva acordării despăgubirilor. La fel, împotrivă, au votat și alți parlamentari ai PNL, USR PLUS și UDMR, unii cu afaceri în agricultură, alții, care au fost în conducerea MADR pe vremea promisiunilor, cum e cazul lui Emil Dumitru. George Scarlat s-a abținut, ceea ce e egal cu împotrivă.

În ce țară ministrul Agriculturii votează și ia decizii împotriva agriculturii? E hilar, nu? Iată că se întâmplă în România, țara în care orice este posibil, după cum se vede. 

Ce i-a făcut să voteze împotrivă, totuși? Din ce aud, așa cum bănuiam, faptul că amendamentele la buget sunt inițiate de PSD, votul împotrivă a venit drept ceva firesc. Dar firesc este doar pentru clasa politică românească să procedeze în această manieră. În politica dâmbovițeană primează culoarea politică și nicidecum interesul cetățeanului. Dacă-i ordin, cu plăcere!

Credeți oare că are vreunul mustrări de conștiință? S-ar fi văzut, prin demisiile care ar fi fost deja depuse. Virtuți ca onoarea sau curajul nu și-au făcut loc în politica de la noi.

Indiferent de la ce partid vine o inițiativă legislativă, ea trebuie susținută de toată lumea, atâta timp cât este în avantajul cetățeanului. Așa arată normalul. În România anului 2021, exact asta nu se întâmplă, firescul lucrurilor arată altfel decât oriunde pe acest pământ.

Te-ai fi așteptat ca pentru „oamenii noi”, de la USR PLUS, să primeze cetățeanul român, în cazul de față fermierul, dar iată că „ce se naște din pisică șoareci mănâncă” – Ciocoii vechi și noi.

O Românie normală vom avea atunci când politicianul ajuns la guvernare va avea respect pentru cetățeanul care l-a trimis în fruntea țării, când politicianul nu va mai folosi banii publici pentru propriile-i interese, când toți cei angrenați în instituțiile statului vor ține seama de cetățeanul care le plătește salariile, care finanțează buzunarul statului. Încă o dată, buzunarul statului, nu al politicianului ori al funcționarului public!

Până atunci, noi să fim bine, că de rău se ocupă cei pe care i-am votat…

În fotografia care ilustrează articolul este coaliția care a votat împotriva fermierilor, doar pentru că amendamentele la Legea bugetului vin de la „partidul lui Ciolacu”.  

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca anunță punerea în vânzare, la magazinele sale, a produselor certificate Bio din lapte de vacă provenite de la Stațiunea Didactică Experimentală „Ferma Cojocna”.

Certificarea Bio a fost obținută pentru lapte integral pasteurizat, sana, telemea, caș proaspăt și brânză burduf. „În urma certificării Bio pentru animale și culturi agricole, din 2020, am dorit ca produsele obținute din cultivarea cerealelor, respectiv cele obținute din creșterea animalelor, să primească plus valoare. Dacă inițial am primit certificarea ca produs ecologic doar pentru cereale, alături de carne și lapte crud de vacă/oaie, următorul pas a fost în direcția prelucrării acestor materii prime. În acest sens, am autorizat fabrica de procesare lapte într-un Centru independent de prelucrare lapte. Ținta a fost ca din produsul lapte crud certificat să obținem în urma prelucrării produse derivate cu o mare valoare biologică și nutrițională”, a declarat directorul Stațiunii Cojocna, dr. Doru Pop.

Cele cinci produse din lapte de vacă certificate Bio pot fi găsite la magazinele universității, în campus și la cel de la Stațiunea de Cercetări Horticole (SCH), iar prețurile de vânzare sunt: lapte de vacă - 6 lei/litru, sana - 5 lei/500 gr, telemea - 18 lei/500 gr, caș - 45 lei/kg și brânză burduf - 45 lei/kg.

„Punerea în vânzarea a produselor lactate Bio reprezintă rezultatul unui proces amplu de restructurare, reconversie și regândire a paradigmei USAMV Cluj-Napoca. În ultimii patru ani, efortul nostru s-a îndreptat înspre a implementa practicile de mediu pentru a ne alinia cu standardele necesare producerii de alimente sănătoase, care să contribuie pozitiv la sănătatea comunității clujene. Am țintit o alternativă sănătoasă a produselor lactate care se găsesc acum în comerț. Mai mult, în afară de faptul că sunt ecologice, sana și laptele produse în ferma Cojocna nu sunt degresate, păstrându-se valorile nutriționale intrinseci”, a precizat directorul general administrativ al USAMV Cluj-Napoca, ec. dr. Lucian Naș.

Pentru o suprafață de circa 500 de hectare de culturi agricole (grâu, porumb, floarea-soarelui, plante furajere), USAMV Cluj-Napoca a realizat, începând cu anul 2017, toate procedurile pentru reconversia acestora la agricultură ecologică (494,68 ha), iar recent a obținut certificarea acestor culturi ca produse organice. Alte 174,05 hectare se află în al treilea an de conversie (pomi fructiferi), cu proceduri în curs de obținere a certificării ecologice.

În ceea ce privește animalele deținute în cadrul Stațiunii Cojocna, s-a obținut certificarea de produse ecologice pentru toate bovinele și ovinele (284 bovine și 522 ovine). De asemenea, din cele peste o sută de tone recoltate în 2020, universitatea intenționează să scoată pe piață un alt produs obținut din culturile agricole, respectiv uleiul din floarea-soarelui BIO, presat la rece.

Foto: USAMV Cluj-Napoca

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) reamintește cooperativelor agricole din România că, prin modificările și completările aduse la Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004, au obligația actualizării actelor constitutive conform prevederilor nou introduse și înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului până la 20 aprilie 2021.

Pentru a nu aglomera birourile ORC aproape de termenul limită, UNCSV recomandă organizarea din timp, în condiții de siguranță a Adunărilor Generale, pregătirea propunerilor de modificare a actelor constitutive și depunerea acestora începând cu luna martie 2021. De asemenea, pe lângă modificările actelor constitutive, este de nevoie de elaborarea, aprobarea și respectarea altor documente interne precum: Regulamente interne urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri; Contract cadru între cooperativă și membru, încheiat pe o perioadă de minimum trei ani; Fișa de post director executiv cooperativa agricolă.

„Pentru buna funcționare, dezvoltare și consolidare a formelor cooperatiste moderne, reiterăm necesitatea respectării principiilor cooperatiste stabilite de Alianța Internațională a Cooperativelor și tragem un semnal de alarmă prin care solicităm respectarea prevederilor art. 12 alin (2) care interzice societăților comerciale sau societăților pe acțiuni din România să folosească sintagma sau în denumirea, brandurile, mărcile înregistrate ale societăților în promovarea entităților care nu au statutul de cooperativă/societate cooperativă și forma de organizare corespunzătoare. Cei care sunt convinși de beneficiile asocierii în cooperative sunt bineveniți să preia principiile cooperatiste, toate drepturile și obligațiile specifice cooperativelor și să acorde părți sociale partenerilor implicați în activitate”, precizează directorul executiv al UNCSV, Florentin Bercu.

La actualizarea actelor constitutive, punctează UNCSV, trebuie avute în vedere următoarele:

  • Definirea cooperativei agricole active conform lit. g) a art. 9;

  • Completarea obligațiilor membrilor, art. 16 alin. (6), lit. f). cu respectarea regulamentelor interne și lit. g). să acopere integral eventualele prejudicii cauzate cooperativei agricole;

  • Menționarea expresă că angajații și prestatorii de servicii cu profesie liberală răspund solidar față de cooperativă de modul în care își îndeplinesc atribuțiile și sunt responsabili pentru erorile personale comise, în conformitate cu art. 19 alin (2) și legislația în vigoare;

  • Precizarea obligativității încheierii între membri și cooperativă a unui contract pe minimum 3 ani, conform alin. (3) al art. 19;

  • Completarea actelor constitutive cu modificarea regulamentelor interne, urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri conform art. 24 lit. c);

  • Introducerea obligațiilor prevăzute la art. 29 alin. 21 și 22 prin care un fermier poate fi membru într-o singură cooperativă pe același sector de activitate și pentru cooperativele cu o vechime mai mare de 2 ani, să aleagă în Consiliul de Administrație doar membri cooperatori deținători de părți sociale cu o experiență în cooperativă de minimum 2 ani;

  • Prevederea expresă că atât cooperativele agricole, cât și membrii acestora nu se încadrează în categoria întreprinderilor afiliate conform art. IV alin. (2) din Legea nr. 265/2020;

  • Precizarea în actele constitutive că Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004 se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare.

„România, sectorul agroalimentar și fermierii au nevoie de cooperative agricole autonome, independente, rentabile și consolidate. Sunt dovezi istorice că, mai ales în perioadele de criză, cooperativele agricole moderne sunt alternative de echilibrare economico-socială, a puterii de negociere, veniturilor pe lanțul agroalimentar și suntem convinși că vor continua să întărească această realitate și în contextul actualei crize provocate de pandemia de coronavirus”, concluzionează Florentin Bercu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Zero proiecte depuse la AFIR pentru banii europeni destinați tinerilor din diaspora. Niciun tânăr pare că nu dorește să se întoarcă acasă pentru a-și face o afacere în agricultură. Iar tinerii de aici, din țară și de la „țară”, caută bani europeni la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, însă pentru ei fondurile europene s-au epuizat, iar pentru cei plecați în pribegie sunt disponibili 20 de milioane de euro pentru care nu s-a depus niciun proiect.

Diaspora reprezintă o masă electorală deloc de neglijat, după cum s-a văzut la ultimele alegeri, politicienii români bătându-se în promisiuni electorale pentru a câștiga voturile celor care muncesc în afara granițelor țării.

Și la urma urmei, s-a gândit cineva la profilul psihologic al celor care au plecat în străinătate? Au plecat ca să muncească, nu ca să conducă ferme. Bănuiesc că oferta nu era pentru cei cu profil de antreprenor, care deja au businessurile lor acolo pe unde s-au dus. Nu poți ademeni cu firimituri niște oameni care te-au părăsit tocmai pentru că-și doresc toată pâinea.

Statul, sau mai bine zis guvernantul, tot încearcă să-i momească pe cei care au plecat în străinătate, în principal din cauza lipsei perspectivelor, cu oferte financiare. Marea majoritate a celor din diaspora este bine stabilită acolo. Acasă, pe mulți nu-i așteaptă nimic, poate doar casa părintească, nu pământ, nu un mediu propice dezvoltării unui business. Or, să se întoarcă acum în România înseamnă să o ia de la zero, din nou, aici, acasă. De la zero, deoarece locurile natale nu-i așteaptă nici cu pământ și nici cu altele necesare pentru a pune bazele unei afaceri agricole. Cine are curaj să-și ia viața de la început pentru 40.000-50.000 de euro, cât e momeala europeană a politicianului român, mai ales că mai nimic nu s-a schimbat în țară și nici perspectivele nu încurajează revenirea pe meleagurile natale? Ca să nu mai pomenim că mulți dintre cei care și-au făcut casă afară nu mai au 20 de ani. În același timp, dintre cei care și-ar lua inima în dinți și s-ar întoarce pentru a-și face un rost aici cu banii europeni, mulți sunt trecuți de 40 de ani. Deci, aceștia nu mai sunt tineri, în opinia legiuitorilor. Un amic, tinerel de vreo 35 de ani, plecat în Italia, unde muncește de dimineață până seara într-o plantație viticolă, mi-a zis, citez: „Noi, cei din diaspora, nu mai credem minciunile guvernanților. Câți nu s-au întors și au început mici afaceri și s-au izbit de birocrație, de nepăsare, de controale care se lăsau cu daruri etc. Au pierdut bruma de economii făcute cu mult efort, au pierdut afacerile, în doi-trei ani li s-au năruit visele și au plecat din nou din țară. Cine să se întoarcă? Pentru un pumn de bani cu care nu au ce să facă? N-ai casă, n-ai pământ, n-ai cooperative, n-ai piață, n-ai școală pentru copii, n-ai infrastructură, n-ai sănătate – un dispensar în rural, n-ai un mediu stabil, solid pentru afaceri. La ce să te întorci?”.

Chiar așa, la ce să se întoarcă diaspora? La o situație de care a fugit? Cel de 42 sau 47 de ani nu e tânăr? Mie mi se pare că e încă în putere, are ceva pământ, o mică gospodărie la sat, o căsuță, ceva agoniseală, după ce a muncit prin fermele altor țări, are și ceva experiență. Pentru statul nostru, ăsta nu e tânăr!

În schimb, în țară sunt tineri, fermieri chiar, care își doresc fondurile europene nerambursabile pentru a se tehnologiza, pentru a se dezvolta. Și sunt mulți, doar că pentru ăștia din țară s-au terminat banii, vreo 23 de milioane de euro, în total, și s-au terminat repede, la scurt timp după lansarea măsurii.

Prin vara anului trecut, cred că în iulie, AFIR a lansat submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, în cadrul căreia au fost, cum am zis, 23 de milioane de euro pentru tinerii din țară și 20 de milioane pentru cei din diaspora.

Cu toată birocrația, fondurile pentru tinerii din țară s-au epuizat rapid. Cele pentru diaspora sunt disponibile și în ziua de azi.

Când au văzut insuccesul măsurii destinate diasporei, cei de la Ministerul Agriculturii s-au gândit, probabil, că tinerii plecați afară nu sunt interesați de bani din cauza condițiilor de accesare. Atunci, pe unele le-au eliminat, pe altele le-au îmbunătățit, astfel încât să înlesnească „accesul tinerilor din diaspora care vor să se instaleze ca tineri fermieri în zonele rurale și să dezvolte exploatații agricole”. După care, la începutul acestui an, AFIR a lansat, din nou, submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri - diaspora”, care se desfășoară în perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021. „Ghidul solicitantului pentru această sesiune a fost modificat pentru a ușura accesarea finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației. În acest sens, au fost revizuite și clarificate condițiile și precondițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul, simplificându-se modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă”, arăta AFIR la lansarea măsurii. Pot solicita finanțare europeană nerambursabilă tinerii fermieri din diaspora care au absolvit, în ultimele 60 de luni, înaintea depunerii cererii de finanțare, un program de studiu într-unul dintre domeniile: agricol, agroalimentar, veterinar sau economie agrară, la niveluri postuniversitar, universitar, preuniversitar, în țări membre ale Uniunii Europene sau țări terțe din UE.

Zero proiecte în continuare! 20 de milioane de euro la care râvnesc tinerii din țară, în timp ce pentru tinerii din diaspora acești bani sunt egali cu zero.

Pe toate canalele posibile, MADR și instituțiile subordonate, și chiar unii politicieni aflați la guvernare promovează masiv măsura pentru tinerii din diaspora. În van...

Nu știu dacă banii care vor rămâne necheltuiți vor ajunge până la urmă la tinerii din țară sau măcar în agricultura noastră. Ar fi bine să se întâmple așa. Să nu fie prea târziu, însă, știute fiind problemele cu care se confruntă fermierii.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Vineri, 19 Februarie 2021 16:24

Spre ce ne îndreptăm?

Oare încotro mergem? Ce ne așteaptă acolo? Cum vom ajunge? Atât noi, oamenii, cât și activitățile în care suntem implicați fiecare în parte. Sunt întrebări pe care e normal să ni le punem la început de an. Suntem în prima lună a unui an pe care, cu siguranță, toți ni-l dorim cât mai aproape de normal. De ceea ce cunoșteam a fi normalul, pentru că de aproape un an trăim istoria anormalului pe pielea noastră, pandemia.

Personal, am sperat că nenorocirea care a dat peste noi ne va îndrepta, ne va face mai buni, am sperat că iubirea își va face loc în inima fiecărui locuitor al Planetei, am sperat că ne va uni, nicidecum că ne va învrăjbi.

Întorc capul și văd un 2020 cu boală, secetă, lipsuri, răutate, vrajbă, frici, invidie... Bine că s-a dus. Anul! Că restul se pare le-am luat cu noi și în 2021.

Poate că v-ați fi așteptat să găsiți aici un ton optimist, ca la începutul unui nou an. Însă, mă uit la agricultori și văd în ochii lor toate greutățile trecute și viitoare; așteptau cu sufletul la gură ajutoarele promise de guvernanți pentru acest început de an – mai au de așteptat, de la unele poate că ar trebui să-și ia gândul – ; așteptau un ministru care să se bată pentru ei cu omologul de la Finanțe, chiar cu tot guvernul, cu toată clasa politică, pentru singurul domeniu care asigură hrana și securitatea alimentară a țării, Agricultura, și care contribuie binișor la PIB – n-a fost să fie nici de data asta –; așteptau, și eu împreună cu ei,  cu nerăbdare, reluarea evenimentelor agricole, acelea de care, remarc, ne e dor tuturor, în care interacțiunea este față-n față – pare că mai avem de așteptat, spațiul virtual continuă să fie locul de întâlnire pentru orice...

Și iată că am ajuns la online, acest mediu toxic, în care circulă orice și oricum, de la oricine și în care ar trebui puse cumva niște frâne. Online-ul otrăvește sufletul, mintea, corpul, relațiile interumane, fiind din punctul meu de vedere cea mai mare minciună, mai ales pentru aceia, prea mulți, care nu-și selectează sursele de informare. Ultimul an ne-a arătat că toată lumea se pricepe la medicină, la agricultură, la construcții, la tot și toate. La fiecare postare pe rețelele de socializare se grăbesc să răspundă zeci de „specialiști”, iar dacă-i cercetezi observi că n-au nicio treabă cu subiectul. Îmi amintesc perioada martie – mai 2020, starea de urgență. Presa agricolă semnala problemele fermierilor, iar „specialiștii” ieșeau la rampă și strigau împotriva agricultorilor, că vezi Doamne nu le mai ajunge și tot stau cu mâna întinsă la stat, iar presa de scandal făcea slalom printre agricultori, „specialiști” și autorități – deh, audiența. Atunci am simțit cea mai mare vrajbă, atunci, în perioada aceea. Or, o fi existat de mult, dar dacă eu n-am fost o devoratoare de online, n-am cunoscut lumea asta, care-și aruncă veninul din spatele unei tastaturi. Am trăit într-o altă bulă, oricum mai faină, am trăit printre oameni și am socializat, în adevăratul înțeles al cuvântului.

Perioada petrecută de mine în presa agricolă se calculează cu două cifre, având în față doi. Și mai pot întregi socoteala, cu sute de mii de kilometri, zeci de mii anual. Am vizitat și m-am documentat în ferme de toate felurile, în țară și în afară, unde n-am mers doar ca suport de microfon ori de reportofon. Întotdeauna am știut să ascult omul/oamenii pe care-i intervievam. Așa am învățat să transmit informația corect, așa cum era ea acolo, în teren. Chiar și în această perioadă cu restricții, am reușit să țin legătura cu agricultura și fizic, să fiu prezentă în teren, dar mi-am petrecut mult mai mult timp în online, pe rețelele de socializare, în grupurile de agricultori. Lumea din teren diferă de cea din online. Niciodată în drumurile mele nu am întâlnit oameni în agricultură care să înjure ca la ușa cortului, care să „sară la jugulară”, care să instige la violență. Agresiunea este cuvântul care caracterizează cel mai bine omul care trăiește doar în spațiul virtual, iar ăsta n-are nicio legătură cu omul harnic și bine crescut din spațiul rural. Nu doar că n-are nicio legătură, dar îl și face de râs pe omul simplu și muncitor de la sat, ne face pe toți să ne fie rușine.

Ce-am mai descoperit în online. Faptul că unii citesc un titlu de articol, poate și scurta descriere sau introducere a articolului, fără a citi articolul, și încep să arunce cu pietre, să comenteze cu cele mai vulgare cuvinte ale limbii române, să-și dea cu părerea în cel mai urât mod cu putință, poate nici nu-i deranjează în mod real ce scria acolo, dar dacă nu ne vede nimeni, de ce nu? Alții citesc, dar tot degeaba, că nu înțeleg nimic și… comentează, tot în notele mai sus amintite.

Am descoperit invidia. Da, sunt oameni care au atâta venin că dacă și-ar mușca limba s-ar otrăvi. Multă ură! Online-ul mi-a dat prilejul să văd ura, culmea, între fermieri. Parcă n-ar avea toți, mai mici sau mai mari, același interes, adică să le meargă bine. Răutatea este prezentă la fiecare pas.

„Vorba dulce mult aduce”. Cred în dialogurile constructive, cred în faptul că suntem diferiți, gândim diferit, iar într-un dialog trebuie să aducă fiecare argumente, cu care, e adevărat, nu trebuie să fim toți de acord, dar e util să știm că alții au o altă părere. De aceea dialogul e o artă, astfel devine frumos. Prin urmare, nu sunt de acord cu agresivitatea, violența, nici fizică și nici verbală. Pumnul nu rezolvă problemele decât pentru moment, pe termen lung, dialogul civilizat, fără trivialități, aduce soluțiile.

Am mai remarcat un lucru, ne-am obișnuit să cerem pe rețele de socializare consultanță tehnică și consultanță în vânzare-cumpărare. Oare e normal? Nu cred. Am mai scris despre asta. Există specialiști, companii, nu poți da un diagnostic pe o poză sau pe o filmare, decât pe moment, orientativ, trebuie prezență la fața locului. Oare când vă cumpărați casele sau mașinile nu mergeți să le vedeți, să luați contact cu lucrul respectiv și omul care-l vinde? Online-ul vă poate minți. Omul are cinci simțuri, pe online nu poți să folosești decât ochii, și aceia influențați de cum a stat lentila camerei de filmat sau fotografiat.

Să ne uităm încă o dată la 2020, să lăsăm tot urâtul acolo și să fim mai atenți la adevărata socializare, la oamenii din jurul nostru, la ce ne transmit, la cei care ne pot alimenta cu iubire, cu idei, cu informații, la toți cei care ne pot ajuta să trăim sănătos, pentru că, așa cum am văzut în trecutul an, fără sănătate suntem nimic.

Pe pământ e loc pentru toți.

Să fim bine! 

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print - ianuarie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

DLG InterMarketing, organizator al târgurilor Agraria și AgriPlanta, și Asociația Aberdeen Angus România lansează proiectul „Ora de Zootehnie”, în cadrul căruia se desfășoară un program e-learning, pe module, pentru crescătorii de taurine membri ai Asociației Aberdeen Angus România, cu acces ușor la noutățile din zootehnie, în vederea creșterii eficienței în ferme.

Raluca Mareș, director expoziții DLG InterMarketing, precizează că „Ora de Zootehnie”, cu dr. lect. univ. Radu Antohe – expert Zootehnica Show, este o inițiativă a cunoscutei companii organizatoare de târguri și expoziții, proiectul abordând tematici de interes pentru fermierii crescători de animale și ținând cont de specificitatea raselor.

Ora de Zootehnie are loc online, crescătorii de taurine din rasa Aberdeen Angus având ocazia, într-un cadru interactiv, să acceseze informaţii noi, cunoştinţe de specialitate privind creşterea şi bunăstarea animalelor, creşterea producţiei, să interacţioneze cu alţi fermieri, să afle cum influenţează Politica Agricolă Comună (PAC) şi Planul Naţional Strategic (PNS) sectorul zootehnic.

„Pe parcursul programului ne vom întâlni cu specialiști din domeniul ştiinţific, autorităţi publice, experţi, care vor pune la dispoziţia participanţilor soluţii de optimizare a condiţiilor de creştere eficientă a taurinelor din rasa Aberdeen Angus”, punctează Radu Antohe.

Programul este compus din următoarele module:

Modul 1: Aspecte sanitar-veterinare privind sănătatea animală în fermele de vaci de carne.

Modul 2: Nutriţie, managementul păşunilor şi al adăposturilor la taurinele din rasa Aberdeen Angus.

Modul 3: Genetică: ameliorarea şi selecţia taurinelor din rasa Aberdeen Angus.

Modul 4: Legislaţia de specialitate şi impactul Politicii Agricole Comune (PAC), a Planului Naţional Strategic (PNS) pentru taurinele de carne. Subvenţiile şi accesarea fondurilor europene.

Primul modul, Aspecte sanitar-veterinare privind sănătatea animală în fermele de vaci de carne, s-a desfășurat pe data de 18 februarie 2021 şi a abordat următoarele teme: Controlul BVD şi IBR – o abordare comună – eficienţa unui program de imunoprofilaxie;  Controlul bolilor respiratorii la tineretul bovin de carne. Imunizarea pasivă a viţeilor de carne – diareea neonatală a viţeilor şi managementul colostrului; Managementul reproducţiei la vaca de carne – analiza parametrilor de performanţă, în funcţie de fiecare categorie de creştere a taurinelor; Deparazitarea taurinelor de carne; Programul Strategic anual al ANSVSA.

Cum poți participa și ce se întâmplă după încheierea programului

Sesiunile au loc online, pe Zoom, şi sunt private. Accesul este gratuit, iar participanţii vor primi acces individual, prin e-mail sau telefon mobil (cod şi parolă). Linkul de acces poate fi accesat de pe calculator/tabletă/telefon mobil.

Grupele de participanţi sunt de 40 – 50 de persoane, formate pe zone geografice, cursul fiind organizat pe județe.

Între module, participanţii pot comunica în direct cu speakerii şi cu ceilalţi colegi, în cadrul grupului creat pe WhatsApp.

După încheierea programului, participanţii rămân conectaţi la comunitate, prin apartenenţa la grupul de WhatsApp creat și fiecare participant primește o diplomă de participare.

„DLG InterMarketing va continua comunicarea cu participanţii, prin experţii şi partenerii săi, participanţii vor putea adresa întrebări, solicita sfaturi concrete pentru fermă, vor împărtăși experiențe de business, schimb de idei”, punctează Corina Mareș, director general al companiei.

Pentru participarea la „Ora de Zootehnie” pot fi contactați:

Din partea Asociației Aberdeeen Angus România: David Eliza  – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 0720.064.930
Din partea DLG INTERMARKETING: Raluca Mareș – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 0734.584.291; Adrian Câmpean – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 0799.742.765; dr. Radu Antohe, expert tehnic Zootehnica Show – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 0758.252.781

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Piața cerealelor (grâu, porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui și soia) la data de 15 februarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Prețurile grâului românesc recolta veche se situează în jurul valorii de 217-220 euro/tonă, livrat în portul Constanța, în condiția CPT. La nivel local, în fermele mici, în paritatea FCA, prețurile au coborât până la 195 euro/tonă. Cotațiile FOB în bazinul Mării Negre rămân la nivelul de 280 USD/tonă, la toți cei trei actori: Rusia, Ucraina și România.

Există o stare de calm generată de patru factori, unul intern și trei externi, care, împreună, conduc către această calmitate, afirmă Cezar Gheorghe. „Lipsa de apetit în achiziție a procesatorilor interni, va fi generată de o autosuficiență în aprovizionare. Acest aspect se va propaga pe parcursul a cel puțin 30 de zile, adică exact consumul necesar al României pentru o lună, circa 200.000 tone. Efectul raportului USDA, care a fost neutru și a compensat creșterea consumului rezidual cu scăderea stocurilor la nivel mondial, bazându-și estimările pe rezervele Chinei și ale Indiei, care, după cum știm din rapoartele trecute, nu pot fi certificate. China deține circa 50% din rezervele mondiale, iar India circa 10%, adică 160.000.000 tone, respectiv 32.000.000 tone. Valul rusesc de vânzări grâu a făcut ca prețul să coboare, în iminența zilei de 15 februarie 2021, dată din care se aplică primul nivel de taxare, cel de 25 euro/tonă. Fermierii ruși vând cât pot de mult, în speranța că mai pot capitaliza din potențialul netaxabil. Destinațiile sunt acoperite pentru moment. Desigur, vorbim despre cele tradiționale din Nordul Africii și Orientul Mijlociu. Acest fapt contribuie în mod direct la un preț mai mic, în contextul în care cererea aproape lipsește”, explică analistul, care notează, de asemenea, existența unor stocuri de grâu la anumiți comercianți, cu volume segmentate între 6.000 și 10.000 tone și 30.000-50.000 tone. „Mulți dintre ei nu au apreciat vârful de preț și au ignorat efectul taxei rusești, de bearish (de scădere a pieței). Exodul vânzărilor generate de panica provocată de legiferarea taxei a condus firesc spre această scădere a pieței. Dacă aplicăm un factor de multiplicare de 18 euro/tonă diferență de piață, ajungem la sume importante care nu au fost marcate ca profit brut.”

În ceea ce privește recolta nouă, aceasta este cotată la nivelul de 895-900 lei/tona de grâu livrat CPT port Constanța, echivalent cu 183,5-184,5 euro/tonă, cu o diferență negativă de 5-7 euro/tonă, în cazul în care nu întrunește condițiile calitative de grâu panificație.

Precipitațiile din toamnă și căderile de zăpadă înaintea sosirii valului de frig conduc spre o evaluare pozitivă a recoltei românești. „După unele surse, sunt însămânțate între 2.070.000 și 2.170.000 de hectare cu grâu. În orice format numeric, dacă primăvara va aduce regimul de ploi care este deja prognozat, cifra totală va depăși 10.000.000 tone de grâu”, punctează Cezar Gheorghe.

PORUMB

Porumbul românesc recolta veche este cotat la 205-207 euro/tonă în CPT Constanța, o indicație precaută, susține specialistul, în lumina ultimului raport USDA. „În condiția de livrare FCA ferme, stocuri de 100-600 de tone, la un preț de 185 euro/tonă este indicația precaută”, arată Cezar Gheorghe.

În ceea ce privește recolta nouă de porumb, indicațiile curente se situează la nivelul de 164-165 euro/tonă, CPT Constanța.

În acest moment, fermierii nu au intenție clară de vânzare. În general, începutul lui martie este un moment în care porumbul se mișcă dinspre ferme înspre cumpărători.

„Ce remarcăm însă pe piața europeană a porumbului este apropierea cifrată la 4 unități (euro) în cotațiile Euronext, între porumb și grâu. Diferența s-a micșorat destul de mult față de ultima noastră observație scrisă. Este, practic, o schimbare în utilizarea cu destinație furaj – în loc de porumb, se utilizează în rețetele de hrănire, grâu furajer”, a specificat consultantul Casei de Trading a Fermierilor.

ORZ

Este de notat o licitație câștigată în ultimele zile la un nivel de 260 USD/tonă, CIF Aqaba, de către Viterra, cu livrare 15-30 august 2021. Ceilalți ofertanți au fost Cargill (263,2 USD/tonă), CHS (262,98 USD/tonă), Bunge (267 USD/tonă) și Ameropa (273 USD/tonă).

„Analizând datele pe un singur importator, diferența între grâu și orz este de doar 10 USD/tonă, ceea ce ne aduce într-o poziție de a putea balansa mai bine ofertele pe care fermierii români le primesc pentru orz, versus grâu. În cifre concrete, vorbim de 8 euro diferență. Prin urmare, în condiția de livrare CPT Constanța, discountul orzului față de grâu, în acest moment, ar trebui să fie de 40 RON/tonă. Desigur, cele 300.000 hectare plantate cu orz în toamnă vor alimenta suficient cererea de export câștigată până acum, dacă vremea nu va mai crea problemele de anul trecut”, precizează analistul.

RAPIȚĂ

Rapița înregistrează creșteri majore, fiind alimentată de cotațiile pentru canola canadiană. „Energia a crescut peste nivelul de 63 USD/ baril în Brent, însă canola canadiană crește și trage în sus rapița europeană, pe fondul lipsei de lichiditate. Cotațiile pentru martie 2021 sunt la nivelul de 730,4 CAD/tonă (dolari canadieni). În plan intern, remarcăm creșterea Premium-ului. De la o cotație de 2-3 euro/tonă față de MATIF august 2021, el se întinde la niveluri de 5-7 euro/tonă, semn clar că piața reacționează și dorește  să păstreze marja brută de profit pe tonă rezultată în urma procesării. Este un efect firesc, fiindcă contractele de furnizare bio-diesel sunt semnate pe o perioadă de 2-3 ani și au o schemă de prețuri pe care nu o poți încălca în calitate de producător de bio-diesel. Portul Constanța rămâne la nivelul de MATIF august 2021, minus 2-3 euro/tonă. Experiențele trăite în ultimul an ne îndeamnă însă la cumpătare. În loc de riscul tentant de a încasa, să zicem, 6 euro/tonă în plus, la un lot de 1.000 tone, e de preferat să rămânem moderați și să vindem doar 500 tone, păstrând opțiunea de vânzare sau de păstrare pentru momentul când marfa există fizic. O diferență de piață de acoperit la rapiță, să spunem de minimum 20-25 euro/tonă, ne poate arunca sub linia verde în bugetul de venituri și cheltuieli din fermă. Și, bineînțeles, recomandarea este de a executa ceea ce semnăm, un semn de maturitate din partea unei piețe care își dorește să revină după un 2020 dezastruos”, arată Cezar Gheorghe.

FLOAREA-SOARELUI

Cotațiile semințelor de floarea-soarelui rămân constante, în jurul nivelului de 455-460 USD/tonă procesatori  și 470 USD/tonă CPT Constanța. „Dezvoltarea pieței este acum încetinită. Un volum consistent de marfă a fost deja semnat și acum piața este relaxată. Prognoza de recoltă (încă neplantată) indică cifre optimiste, dacă vremea va fi favorabilă”, spune consultantul.

SOIA

Pentru recolta 2021, indicația este de 470 USD/tonă CPT procesator, echivalent 1.900 lei/tonă. „În Argentina, prognoza de recoltă a boabelor de soia crește cu 2 milioane de tone în urma precipitațiilor căzute, ajungând astfel la un nivel de 49.000.000 tone. Argentina nu exportă boabele de soia, ci le procesează. Șrotul rezultat ia calea exportului. Brazilia rămâne aproximativ la același nivel de prognoză de recoltă, de 133.800.000 tone de boabe soia, cu o creștere de doar de 100.000 tone. Vânzările de soia din Brazilia au atins deja un nivel de 60%, comparativ cu 40%, februarie anul trecut. Soia braziliană se află însă în întârziere de recoltare, la un nivel de doar 6%, din cauza ploilor”, menționează Cezar Gheorghe.

Pentru raportul complet privind piața cerealelor, din data de 15 februarie 2021, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-15-februarie-2021/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Marți – 16 februarie 2021, Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) a transmis parlamentarilor constănțeni o scrisoare deschisă prin care solicită susținerea introducerii în bugetul statului pe anul 2021 a sumelor necesare acordării despăgubirilor promise încă de anul trecut pentru culturile de primăvară calamitate de secetă. Însă nemulțumirile fermierilor dobrogeni sunt multe și nu se întrevede o rezolvare, având în vedere că până acum s-au ales doar cu promisiuni din partea guvernanților. Agricultorii se plâng de lipsa de susținere a guvernului și cer din nou programe, proiecte și fonduri pentru dezvoltarea unui sistem de irigații viabil.

Reprezentanții APAD anunță că joi, 18 februarie 2021, vor protesta în fața sediului Prefecturii Constanța. Reamintim că, pe 26 august 2020, aceiași fermieri au protestat cu tractoarele pe drumurile din județul Constanța, iar atunci, Ministerul Agriculturii, prin fostul secretar de stat George Scarlat – prezent în mijlocul agricultorilor nemulțumiți, le-a promis că vor fi ajutați să treacă de greutățile anului 2020. Se pare că ajutorul nu s-a mai concretizat și nici nu se arată vreo rezolvare a problemelor într-un orizont apropiat, iar acum agricultorii speră în sprijinul aleșilor județului din Parlamentul României.

Tot anul trecut, spre final de octombrie, fermierii din județul Constanța și-au strigat disperarea la premierul țării de atunci, Ludovic Orban, solicitându-i măsuri urgente prin care să fie sprijiniți și salvați de la faliment. S-au ales, de asemenea, cu promisiuni. (https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/comunicate/item/4720-fermierii-dobrogeni-isi-striga-disperarea-de-data-aceasta-la-premierul-tarii.html)

Apel disperat al producătorilor față de politica incorectă și promisiunile neîndeplinite ale partidelor prezente în Parlamentul României

Mai jos, scrisoarea deschisă trimisă de producătorii agricoli parlamentarilor constănțeni:

Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) este continuatoarea mișcării civice inițiate în anul 2020 prin Grupul de Inițiativă al Producătorilor Agricoli Dobrogeni, asociație care se luptă pentru drepturile agricultorilor dobrogeni și care a dobândit personalitate juridică.

Am luat atitudine publică, odată cu seceta cruntă manifestată în Dobrogea și solicitarea stării de calamitate, am continuat cu inițiative legislative și propuneri pentru sprijinirea fermierilor afectați de secetă, pentru îmbunătățirea legislației, inclusiv a ghidurilor de finanțare în domeniul irigațiilor, asigurărilor, îmbunătățirilor funciare, am organizat dezbateri și conferințe.

Ne cerem drepturile, vrem să aducem apă în Dobrogea și dorim să fim protejați pentru că aici muncim, aici locuim, aici am investit și am creat locuri de muncă.

Această scrisoare publică adresată dumneavoastră reprezintă un apel disperat față de politica incorectă și promisiunile neîndeplinite, nu doar ale Ministrului Agriculturii, ci ale tuturor partidelor prezente azi, în Parlamentul României, față de producătorii agricoli dobrogeni afectați de seceta cumplită din anul 2020.

În timpul campaniei electorale ați susținut că vă pasă și doriți să sprijiniți agricultura dobrogeană. Acum e momentul să dovediți! Cu regret observăm totuși că niciunul dintre domniile voastre nu face parte din Comisia de Agricultură din Camera Deputaților.

Pe întreg parcursul anului 2020, ministrul Agriculturii a susținut în mod repetat că vor fi alocate sume pentru acordarea despăgubirilor la culturile de primăvară, pregătind chiar acte normative în acest sens și susținând că plățile se vor face odată cu începutul anului 2021. Declarațiile publice din întreaga mass-media ne sunt mărturie.

Minciuna și ipocrizia merg mai departe. Nu doar că acest demers nu a fost finalizat, dar acum, cu ocazia punerii în dezbatere publică a Legii Bugetului de Stat pentru acest an, observăm că în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu se regăsesc sumele pentru despăgubirea culturilor din primăvara anului 2020 calamitate de secetă.

Fară a fi ironici, dar ținând cont de faptul că despăgubirile acordate pentru culturile din toamna anului 2019 au fost acordate târziu, în toamna anului 2020, în preajma celor două seturi de alegeri, pe fondul protestelor fermierilor din luna august 2020 și al declarațiilor din campania electorală, nu vrem să credem că domniile voastre doar speculează situația dificilă cu care se confruntă producătorii agricoli dobrogeni calamitați.

Nu putem accepta ca sprijinul să vină doar în preajma campaniilor electorale și, din acest motiv, vă solicităm public să ne reprezentați interesele în Parlamentul României și SĂ SUSȚINEȚI INTRODUCEREA UNUI AMENDAMENT CARE SĂ PREVADĂ SUMELE NECESARE DESPĂGUBIRILOR MULT PROMISE ȘI AȘTEPTATE DE FERMIERI.

Reiterăm pe această cale atât dezamăgirea noastră, cât și stupefacția față de neînțelegerea situațiilor dramatice cu care se confruntă producătorii afectați de secetă, dar mai ales față de lipsa de reacție a autorităților.

Deși județul Constanța a fost cel mai afectat, peste 85% din suprafața agricolă, fiind calamitată în proporție de 85% până la 100%, reprezentând peste o treime din suprafața calamitată la nivel național, despăgubirile pentru culturile de toamnă au fost acordate cu întârziere și în etape, județul nu a fost declarat calamitat, initiațiva privind suspendarea ratelor nu a fost adoptată, iar despăgubirile mult promise pentru culturile de primavară vedem că nu sunt prinse în bugetul anului 2021.

În lipsa implicării dumneavoastră și a susținerii pe care o puteți acorda modificării bugetului, situația producătorilor agricoli se va înrăutăți generând astfel probleme economice și sociale în lanț și pe verticală, afectând furnizorii de materii prime, furnizorii de echipamente și utilaje agricole, industria alimentară, sectorul financiar bancar, apar deja probleme sociale (șomaj, restructurări de personal), existând riscul ca foarte mulți fermieri să nu dispună de resursele financiare necesare continuării activităților și asigurării însămânțării culturilor de primavară. Există deja fermieri care se confruntă cu perspectiva falimentului și restructurării finanțărilor, ceea ce înseamnă inclusiv cedarea, executarea sau vânzarea terenurilor agricole, a utilajelor și bunurilor, inclusiv a celor personale, ipotecate. În concluzie, există deja premisele unui adevărat DEZASTRU.

Ne dorim să fim un partener de dialog corect, dar vom apela la toate mijloacele legale pentru a ne susține drepturile și vom continua acțiunile, inclusiv de pichetare a instituțiilor din domeniu.

În speranța că solicitarea noastră de a ne strânge în jurul unui proiect comun ce vizează un domeniu vital al economiei și cu o contribuție semnificativă în PIB, vă mulțumim anticipat și așteptăm onorarea promisiunilor.

ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR AGRICOLI DIN DOBROGEA: Theodor Ichim, Răzvan Filipescu, Mircea Chipăilă, Jean Marc Lacrouts, Cornel Zamfir, Mihăiță Ciobanu, Daniel Gheordunescu și mulți alții…

Marți, 16 februarie 2021, o delegație a Alianței pentru Agricultură și Cooperare s-a întâlnit cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, pentru a rediscuta situația fermierilor ale căror culturi însămânțate în primăvara anului trecut au fost calamitate de seceta pedologică extremă și pentru care proiectul de buget național nu prevede sume din care să se acorde despăgubiri.

Reprezentanții Alianței au arătat că sectorul agricol reprezintă un sector strategic, care și-a dovedit reziliența pe perioada crizei COVID-19, și au subliniat că se impune adoptarea unor măsuri de sprijin cât mai rapid pentru exploatațiile agricole care lucrează teren agricol în estul și sud-estul țării și care, la sfârșitul anului trecut, înregistrau scăderi cu până la 70% ale cifrei de afaceri comparativ cu perioada corespunzătoare din 2019. Slab capitalizate, multe dintre aceste afaceri din agricultură nu-și vor putea plăti creditorii, nu vor putea accesa alte surse de finanțare pentru a relua procesul de producție și, în final, nu vor putea supraviețui, deși sunt cele care furnizează bunul public cel mai de preț, securitatea alimentară a populației.

Ca urmare, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a solicitat o întâlnire de urgență cu premierul, Florin Cîțu, și cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru identificarea soluțiilor urgente prin care s-ar putea acorda acestor întreprinderi șansa să rămână pe piață, să continue să producă, să-și plătească angajații și furnizorii, să-și returneze creditele, să evite falimentul și efectul de antrenare asociat acestui din urmă scenariu sumbru.

„În cadrul discuțiilor fermierii noștri au primit confirmarea ca propunerea de amendament solicitată de Alianță privind prorogarea ratelor la creditele fermierilor care dețin procese verbale de calamitate a fost acceptată și votată în data de 16 februarie 2021 în ședința Comisiei Finanțe-Buget din Senat. Aceasta urmează să fie ratificată în Parlamentul României”, precizează un comunicat al Alianței.

Cele patru organizații reunite în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, partener de dialog social recunoscut în procesul de reprezentare a fermierilor, fac în continuare demersuri pentru ca autoritățile statului să găsească urgent soluții concrete pentru ieșirea din situația fără precedent în care se află fermierii din zonele afectate grav de seceta din anul 2020.

Ministrul Adrian Oros a subliniat constrângerile majore sub care stă întocmirea bugetului pentru anul 2021, însă a asigurat delegația de întregul său sprijin în dialogul cu celelalte instituții ale statului de care depinde rezolvarea acestei situații de criză. „S-a convenit ca reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare să transmită în cel mai scurt timp propunerile de soluții și mecanisme alternative privind acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară, menite să vină în ajutorul fermierilor”, a concluzionat oficialul MADR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pagina 1 din 31

Publicitate

FMC PachetComercialCereale 300x250

2021 GRO 300x250px

TPV RF 300x250 2

bannere virtual agro 2021

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista