Dr. Florica Durlea, specialist epidemiolog în cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ne-a oferit informaţii despre noul virus Schmallenberg (SBV) apărut în câteva ţări europene (Germania, Belgia, Olanda, Anglia şi Franţa). De asemenea, reprezentantul ANSVSA arată măsurile luate de autorităţile române pentru evitarea problemelor pentru crescătorii de animale.

„Periodic, la interval de câţiva ani, situaţia epidemiologică este amprentată de anumite boli. Virusul Schmallenberg (SBV) a fost denumit după oraşul din Germania în care a fost diagnosticată boala pentru prima dată. Este o viroză care afectează rumegătoarele - vacile, oile, caprele. Nu se manifestă clinic, are o simptomatologie destul de discretă. Spre exemplu, la vacile de lapte s-au constatat febră, scăderea producţiei de lapte, diaree şi avort. Virusul SBV provoacă malformaţii congenitale la animalele nou-născute”, ne-a declarat dr. Florica Durlea. Ea a adăugat că ANSVSA trebuie să monitorizeze exploataţiile, prin programele naţionale anuale de supraveghere a bolilor la animale. Boala nu se transmite direct, de la un animal la altul, ci prin intermediul insectelor - ţânţarii şi căpuşele.

Se presupune că noul virus nu provoacă boala la om, însă Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor nu exclude această posibilitate. „Boala nu evoluează la om, dar nu putem avea certitudinea asta, spune reprezentantul ANSVSA. Avem un departament cu analiză de risc, la Autoritate. Monitorizăm, la nivel mondial, şi, pe baza situaţiei epidemiologice, vedem cu ce ne-am putea confrunta ori cum putem evita anumite situaţii.”

Paza bună, la graniţe şi în ferme, trece primejdia rea

Fiind iarnă, crescătorii de animale nu ar trebui momentan să-şi facă griji din cauza ţânţarilor, ci doar a căpuşelor. „Trebuie să adunăm date, pentru că este o entitate morbidă nouă, care nu afectează sănătatea publică. Trebuie doar să fim pregătiţi”, precizează dr. Florica Durlea.
În nordul Franţei, boala s-a diagnosticat la 13 ferme de oi. „Considerăm că este consecinţa infecţiei din vară, produsă de aceşti vectori vii, viruşii. În prezent, monitorizăm avorturile la animale, pentru a cunoaşte eventualele cauze de natură infecţioasă. Fermierii ştiu foarte bine că insistăm pe dezinsecţii periodice, ca măsură de prevenire a mai multor boli. La nivel naţional, există un grup de lucru şi nu avem probleme, cel puţin până acum. Paza bună trece primejdia rea”, spune dr. Florica Durlea.

Pentru ca fermierii noştri să nu aibă probleme, importurile sunt monitorizate înainte ca animalele să fie introduse în efectivul autohton. Sunt supravegheate între 14 şi 21 de zile. „Ca o conduită obligatorie, nu acceptăm animale din zone în care evoluează boli infecto-contagioase, din UE sau ţări terţe”, menţionează reprezentantul ANSVSA.

MIHAELA PREVENDA