Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță că primește până la 22 decembrie 2025, inclusiv, Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2026.

Astfel, beneficiarii subvenției pentru motorina utilizată în agricultură trebuie să depună Cererile de acord pentru finanțare până la data de 22 decembrie 2025:

• la Centrele Județene ale APIA sau al Municipiului București în a căror rază se află exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat;

• la centrele unde au fost depuse cereri de plată în cadrul Campaniei 2025.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare este emis de Centrele Judeţene APIA până la data de 1 martie 2026.

Pentru lucrările mecanizate din sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare, beneficiarii achiziţionează motorina necesară şi solicită furnizorilor emiterea documentelor pe numele lor, conform prevederilor OUG nr. 120/2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2022, cu modificările şi completările ulterioare.

Schema de ajutor de stat este reglementată prin HG nr. 1174/2014 și OMADR nr. 1727/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) și Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe din Republica Moldova (Moldova Fruct) au încheiat un protocol de colaborare în cadrul conferinței „Businessul Fructelor”. Parteneriatul semnat pe 27 noiembrie 2025, la Chișinău, marchează deschiderea unui nou capitol în cooperarea profesională dintre cele două organizații și urmărește consolidarea relațiilor dintre fermierii și procesatorii din România și Republica Moldova.

Semnarea protocolului a avut loc în prezența reprezentanților sectorului horticol din Republica Moldova, participanți la conferința „Businessul Fructelor”, un eveniment de referință pentru industria fructelor, precum și a unei delegații de fermieri membri ai Forumului APPR. Această colaborare va sprijini implementarea unor proiecte dedicate fermierilor, procesatorilor și exportatorilor din cele două țări.

Moldova Fruct reprezintă peste 290 de întreprinderi moderne care activează în domeniul agricol, inclusiv producători, procesatori, exportatori de fructe și prestatori de servicii din sectorul horticol.

„Protocolul semnat la Chișinău consolidează cooperarea regională în agricultură și deschide oportunități noi pentru modernizare și acces la piețe. Astfel, ne reafirmăm angajamentul de a colabora activ pentru a crea un mediu favorabil inovației, investițiilor și schimbului profesional între România și Republica Moldova”, punctează Alina Crețu, director executiv Forumul APPR.

Prin acest protocol, Forumul APPR și Moldova Fruct își propun:

• Să faciliteze schimbul de informații, experiență și bune practici din agricultură;

• Să promoveze inovația, cercetarea și digitalizarea în fermele și unitățile de procesare;

• Să sprijine dezvoltarea educației agricole și formării profesionale;

• Să intensifice dialogul instituțional pe teme de politică agricolă și de mediu;

• Să dezvolte proiecte și inițiative comune la nivel european și internațional.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

26 de organizații din sectorul agroalimentar al Uniunii Europene solicită Parlamentului European adoptarea legislației privind noile tehnici genomice (NGT) și, totodată, să nu impună mai multe restricții asupra afacerilor și să sprijine un acord final cu Consiliul și Comisia privind NGT.

În această perioadă au loc ultimele negocieri tehnice și politice în trialog sub președinția Danemarcei pe dosarul privind noile tehnici genomice (NGTs). Euroseeds, organizație europeană din care face parte Alianța Industriei Semințelor din România (AISR), a semnat, împreună cu încă 25 de organizații, o scrisoare comună prin care se atrage atenția asupra faptului că, după opt luni de trialog, negocierile nu sunt încă încheiate. Această întârziere apare într-un context în care ameliorarea plantelor, agricultura și producția alimentară se confruntă cu provocări urgente și din ce în ce mai complexe, care necesită un cadru legislativ clar, funcțional și adaptat realităților din domeniu. „Prin intermediul scrisorii, facem la rândul nostru, în calitate de reprezentanti ai industriei semințelor din România și membri ai Euroseeds, un apel către colegiuitori să se renunțe la cerințele suplimentare inutile pentru autorizarea produselor NGTs, să se finalizeze negocierile și să se adopte o legislație bazată pe știință, orientată spre viitor, care să fie aliniată și să sprijine obiectivele fundamentale de competitivitate, simplificare și facilitare a comerțului”, transmite AISR.

În scrisoarea organizațiilor agroalimentare europene se arată că, schimbările climatice, noile boli și dăunători, o gamă tot mai mică de opțiuni disponibile de protecție a culturilor, amenință producția și competitivitatea. În același timp, cererea de alimente și biomasă de înaltă calitate continuă să crească, iar aproape 30 de țări din întreaga lume adoptă NGT-urile ca metode de ameliorare de tip convențional.

„NGT-urile pot contribui la o inovare mai rapidă, la culturi mai competitive, mai rezistente și mai eficiente din punct de vedere al resurselor. Dar, UE trebuie acum să acționeze pentru a oferi cadrul legislativ clar și favorabil și să plaseze Europa pe un teren echitabil cu principalii săi concurenți. Asociațiile europene semnatare ale scrisorii reprezintă marea majoritate a operatorilor agroalimentari din UE, de la industriile de inputuri la fermieri și de la procesatori la producătorii finali. Împreună ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la faptul că progresul necesar pe care l-ar putea aduce tehnologiile de tip nou ca NGT pare a fi blocat de cerințe politice care depășesc domeniul de aplicare al propunerii inițiale a Comisiei, care urmărea să ofere o procedură de reglementare care să verifice echivalența plantelor de tip convențional, dezvoltate cu NGT, cu cele rezultate din metodele clasice de ameliorare sau care pot rezulta din mutații naturale. Supunerea acestor produse unor cerințe suplimentare de sustenabilitate, unor reguli de trasabilitate și etichetare sau unor planuri extinse de monitorizare erodează baza științifică a propunerii, limitează potențialul și eficacitatea utilizării tehnologiilor și a produselor rezultate și plasează abordarea UE în opoziție cu cele ale tuturor celorlalte țări cu legislație corespunzătoare deja în vigoare. De asemenea, aceasta riscă conflicte inutile cu parteneri comerciali cruciali din întreaga lume.

Așa cum s-a subliniat în repetate rânduri, simplificarea și competitivitatea trebuie să fie acum în centrul elaborării politicilor UE. Cu toate acestea, condițiile suplimentare pentru produsele convenționale de tip NGT1, solicitate în continuare de delegația PE, adaugă doar noi niveluri de birocrație pentru statele membre și operatori, cresc costurile și creează o complexitate și o sarcină administrativă inutile, subminând eficiența și claritatea pe care legislația este menită să le aducă.

Susținem pe deplin obiectivul de a crește sustenabilitatea economică, de mediu și socială a sectorului agroalimentar european. Aceasta include sprijinul nostru pentru politici și reglementări care stimulează și protejează investițiile, inclusiv prevederi adecvate privind proprietatea intelectuală care asigură accesul și utilizarea maximă a inovațiilor, securitate juridică pentru privilegiile fermierilor și operatorii agroalimentari, în beneficiul economiei și societății europene în general. În același timp, este important să reiterăm faptul că noul regulament pentru NGT are domeniul de aplicare și scopul specific de a autoriza plante similare cu cele convenționale, tot în condiții similare. Nu ar trebui suprasolicitat cu elemente suplimentare care fac deja parte din alte legislații UE dedicate. Prin urmare, întrebarea este atât simplă, cât și fundamentală: stabilește UE în sfârșit reguli care să ofere amelioratorilor săi acces la setul complet de metode avansate de ameliorare, iar fermierilor săi, precum și lanțului agroalimentar, noile soiuri de plante necesare pentru a asigura o producție de înaltă calitate în condiții climatice mai dificile, sau nu?”, se precizează în scrisoarea organizațiilor din sectorul agroalimentar european.

Aceste organizații susțin că, adoptarea fără întârziere a legislației privind tehnologia NGT este esențială pentru a promova autonomia strategică a Europei, mai ales că în alte părți ale lumii fermierii utilizează deja produse NGT de tip convențional. De fapt, multe țări terțe își actualizează deja legislația respectivă pentru a consolida în continuare utilizarea tehnologiilor și impactul lor pozitiv asupra productivității și competitivității. „Europa nu trebuie lăsată în urmă. O nouă întârziere nu face decât să adâncească decalajul de competitivitate dintre UE și partenerii săi globali. Facem încă o dată apel la colegiuitori să renunțe la cerințele suplimentare inutile pentru autorizarea produselor NGT, să încheie negocierile acum și să adopte o legislație bazată pe știință și orientată spre viitor, care să sprijine obiectivele politice fundamentale de competitivitate, simplificare și facilitare a comerțului”, se arată în finalul scrisorii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

AMLO Group AB și Fröjdia AB anunță că au achiziționat, în comun, patrimoniul societății aflate în faliment Överum Industries AB. Achiziția marchează revenirea uneia dintre companiile industriale istorice din Suedia în proprietate suedeză, după o perioadă îndelungată sub proprietatea unor structuri externe.

Ambele companii, AMLO și Fröjdia, aduc o vastă experiență industrială și o reputație solidă în sectorul de producție suedez. Noii proprietari subliniază ambiția lor de a reconstrui și dezvolta operațiunile din Överum, punând accent pe angajamente pe termen lung, stabilitate și competență tehnică ridicată.

„Această achiziție marchează un nou început pentru unul dintre cele mai recunoscute branduri industriale ale Suediei, care revine acum în proprietate suedeză după mai mulți ani în cadrul unei structuri corporative internaționale. Expertiza unică a Överum și istoria sa de prestigiu oferă un potențial solid pentru reconstrucția operațiunilor și asigurarea faptului că produsele sale rămân o parte importantă atât a industriei agricole suedeze, cât și internaționale”, arată Thomas Fröjd.

Un rol central în etapa următoare va fi deținut de Amir Lotfi, care preia funcția de director general începând cu data de 19 noiembrie 2025. Lotfi are o legătură îndelungată cu compania, acesta ocupând anterior funcția de director general adjunct al companiei între anii 2001 și 2011. Experiența sa, leadershipul și înțelegerea profundă a companiei, cât și a mediului său de producție vor fi esențiale pentru relansarea operațiunilor. „Acesta este un moment istoric. Fabrica din Bruket (n.r. orașul Överum) nu este doar o operațiune industrială, ci este o moștenire istorică. Readucerea companiei în proprietate suedeză, alături de valorificarea tradiției sale industriale solide, reprezintă atât o oportunitate majoră, cât și o mare responsabilitate”, punctează Amir Lotfi.

Noii proprietari privesc cu încredere către viitor și urmăresc să păstreze identitatea puternică a companiei, modernizând în același timp operațiunile, consolidând relațiile cu clienții și creând condițiile necesare pentru o creștere durabilă.

„De generații întregi, Överum a fost sinonim cu inovația și calitatea. Cu experiența și angajamentul nostru combinat, vom asigura continuarea acestei tradiții, cât și dezvoltarea ei în continuare”, afirmă reprezentanții AMLO Group AB și Fröjdia AB.

Achiziția marchează începutul unui nou capitol pentru fabrica din Överum cu un accent clar pe implicarea regională, dezvoltarea competențelor și relansarea creșterii industriale. Överum Agro intenționează să consolideze și să extindă în mod proactiv piețele sale internaționale, creând valoare adăugată pentru toți clienții de export din Europa, cât și din întreaga lume.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Un raport publicat pe 21 octombrie 2025 de Salvează Solul avertizează că guvernele ignoră cea mai puternică și accesibilă formă de asigurare climatică aflată deja sub picioarele noastre: solul sănătos și viu.

Intitulat „Solul: Soluția ascunsă pentru adaptarea la schimbările climatice”, raportul arată că restabilirea sănătății solului ar putea consolida în mod semnificativ sistemele alimentare, securitatea aprovizionării cu apă și rezistența la schimbările climatice.

Explicând importanța solurilor sănătoase pentru adaptarea la schimbările climatice, raportul constată că fermele regenerative își păstrează până la 95% din recolte în timpul secetelor, depășind terenurile exploatate convențional cu două treimi, chiar dacă șocurile climatice se intensifică în toate regiunile globului.

Practicile precum culturile de acoperire, aratul redus, agrosilvicultura și compostarea au dovedit ca pot clădi reziliență și profitabilitate, dar raportul avertizează că politicile guvernamentale rămân periculos în urma științei.

„Când lovesc secetele sau inundațiile, diferența pentru supraviețuirea fermelor și culturilor nu ține de noroc, ci de sol. Solul sănătos este cel mai important rezervor de apă și depozit de carbon al planetei. A-l ignora înseamnă a eșua în adaptarea la schimbările climatice”, spune Praveena Sridhar, consilier Științific și de Politici al mișcării Salvează Solul.

Constatările esențiale includ:

• Securitatea aprovizionării cu apă și reziliența la secetă: Fermele regenerative stochează sute de mii de litri de apă în plus pe hectar, păstrând 95% din recolte în timpul secetelor.

• Securitatea alimentară: Porumbul organic și alte sisteme regenerative depășesc randamentele culturilor convenționale cu până la 137% în condiții de stres cauzat de secetă.

• Depozitarea carbonului: Solurile rețin de peste trei ori mai mult carbon decât atmosfera, făcând din gestionarea solului încă un instrument major de combatere a schimbărilor climatice. De pildă, solurile Canadei stochează doar ele singure 150 de miliarde tone de carbon.

• Puterea economică: Fermierii care folosesc metode regenerative pot menține sau crește marjele de profit reducând dependența de îngrășăminte și pesticide sintetice, în același timp în care își păstrează sau își îmbunătățesc recoltele.

Cele mai bogate țări ale lumii ignoră fundamentul care ne hrănește și ne protejează

Înainte de COP30 din Brazilia (cea de-a 30-a Conferință a Părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice -UNFCCC) care va avea loc în noiembrie, raportul dezvăluie o lacună critică în politicile guvernamentale. Deși, anual, cheltuiesc zeci de miliarde de dolari pentru agricultură, cele mai bogate națiuni ale lumii nu tratează solul ca pe o infrastructură esențială pentru climă.

• În Marea Britanie, se cheltuiesc 2,4 miliarde de lire anual pentru sprijin pentru ferme, dar nu există ținte naționale obligatorii pentru sănătatea solului.

• În Franța, secetele pedologice s-au dublat din anii 1960 până astăzi, provocând incendii de vegetație record.

• Canada pierde trei miliarde de dolari canadieni pe an din cauza degradării solului, deși solurile sale stochează rezerve uriașe de carbon.

• SUA și Germania nu au cadre de monitorizare unificate, bazându-se pe stimulente fragmentate, bazate pe practici.

„Nu ne putem adapta la schimbările climatice ignorând fundamentul care ne hrănește și ne protejează. Solul nu este doar un input agricol, ci este o infrastructură națională pentru supraviețuire”, avertizează Praveena Sridhar.

Raportul cere guvernelor să stabilească ținte naționale obligatorii pentru sănătatea solului și să construiască sisteme globale de monitorizare a solului.

Prin integrarea solului în politica de adaptare la schimbările climatice, Salvează Solul susține că națiunile pot consolida securitatea alimentară, pot stabiliza economiile rurale și pot activa unul dintre cele mai mari rezervoare naturale de carbon ale lumii, înainte ca aceste sisteme să colapseze sub presiunea climatică accelerată.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Degradarea solurilor amenință securitatea alimentară a Europei

Fermierii, crescătorii de oi/capre, crescătorii de bovine, medicii veterinari și toți cei care lucrează în ferme de rumegătoare sau în zone de pășune sunt invitați să participe la chestionarul DIGI-Rangeland. Scopul este de a identifica nevoile, provocările și așteptările fermierilor și ale altor actori din mediul rural în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor și inovațiilor digitale (DTI) în agricultură.

DIGI-Rangeland este o rețea europeană tematică ce reunește fermieri, consultanți, cercetători, profesori, companii ce furnizează sau creează tehnologie relevantă, precum și utilizatori de terenuri din 11 țări europene.

Proiectul urmărește să identifice și să promoveze soluții digitale utile pentru:

• Îmbunătățirea managementului fermelor extensive de rumegătoare;

• Utilizarea eficientă și în comun a terenurilor de pășune;

• Dezvoltarea și promovarea produselor și serviciilor provenite din aceste sisteme.

„Prin completarea chestionarului DIGI-Rangeland ne veți ajuta să înțelegem mai bine condițiile curente pentru adoptarea tehnologiilor digitale și să contribuim la identificarea și promovarea de soluții practice, programe de formare și recomandări de politici publice mai bine adaptate nevoilor fermierilor”, arată reprezentanții DIGI-Rangeland, acesta fiind un proiect european finanțat prin programul Horizon Europe al Uniunii Europene și sprijinit de Secretariatul de Stat pentru Educație, Cercetare și Inovare din Elveția. Proiectul este coordonat de Institutul Francez pentru Creșterea Animalelor (IDELE) și reunește 13 parteneri din 11 țări.

Cine poate participa?

• fermieri și muncitori din ferme;

• ciobani, văcari, crescători de animale pe pășuni;

• tehnicieni, consultanți și medici veterinari;

• cercetători, profesori, studenți;

• actori din industria produselor de origine animală (carne, lapte, lână);

• utilizatori de terenuri: administratori, păstori, reprezentanți ai turismului sau ai altor activităților rurale.

Pentru a răspunde, scanați codul QR de mai jos sau accesați link-ul: https://lbhi25.limesurvey.net/589661?lang=ro

Chestionarul durează 15–25 de minute, este anonim și voluntar, iar datele sunt gestionate în siguranță, conform Regulamentului european GDPR. Întrebările marcate cu asterix (*) sunt obligatorii.

Datele colectate vor fi centralizate și stocate (până la 5 ani după finalizarea proiectului) de către cei de la LBHI – Universitatea Agricolă din Islanda.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La încheierea campaniei de recoltare a anului 2025, membrii Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) - oenologi, degustători și specialiști din toate regiunile viticole ale țării - au oferit o concluzie a evoluției viței-de-vie în acest an. În ciuda provocărilor climatice, de la înghețurile târzii de primăvară până la seceta prelungită din vară, în anumite regiuni, unanimitatea este clară: 2025 se anunță un an de referință pentru calitatea vinurilor românești, cu un potențial deosebit. 

„În acest an, calitatea vinurilor va fi una bună spre foarte bună, va fi chiar un an de excepție, un an bun cu care nu ne-am mai întâlnit în ultima decadă”, apreciază Cristian Tudor, oenolog Domeniul Aristiței, iar oenologul Lacerta Winery, Mihai Baniță, menționează: „Calitativ, anul 2025 se prezintă la un nivel foarte bun. Marele plus al recoltei din acest an este echilibrul vinurilor obținute. Nivelul alcoolului este optim atât pentru vinurile albe, cât și pentru roșii, iar aciditățile la recoltare au fost destul de ridicate inclusiv la soiurile albe”.

În viticultură, 2025 a venit după un 2024 extrem de secetos, care a lăsat vița-de-vie încă afectată și nerecuperată complet. În primăvara anului curent, un îngheț târziu a provocat pierderi semnificative, afectând soiuri care înmuguresc mai devreme, precum Fetească neagră, Fetească albă și Chardonnay. În unele zone, primăvara a fost plină de precipitații, ceea ce a favorizat apariția manei și a făinării, necesitând tratamente suplimentare pentru protecția viței-de-vie.

„Vița-de-vie încă resimte efectele secetei trecute, corzile nu sunt încă la dezvoltarea optimă, iar planta are nevoie de timp pentru a-și recăpăta vitalitatea. Ne așteptăm ca anul viitor via să își revină complet, cu condiția să avem parte de o toamnă și o iarnă bogate în precipitații”, precizează Livia Gîrboiu, manager general Crama Gârboiu (Cotești, Vrancea).

Vara 2025 a fost caracterizată de perioade lungi de secetă, cu temperaturi ridicate și deficit de apă în sol, care au pus presiune pe maturarea uniformă a strugurilor. În plus, s-au înregistrat episoade locale de vijelie și grindină, care au distrus parțial recolta. În întreaga țară, seceta combinată cu înghețul târziu din aprilie a redus considerabil volumul strugurilor, iar la unele soiuri pierderile au ajuns până la 80%.

Ce diferențiază însă 2025 de anul precedent a fost faptul că în lunile mai și iunie s-au înregistrat precipitații consistente, care au permis o dezvoltare echilibrată a viței-de-vie înainte de înflorire. Această umiditate inițială a ajutat vița să reziste mai bine în lunile de secetă care au urmat, asigurând o bază solidă pentru calitatea recoltei.

„Au fost niște precipitații destul de importante în lunile mai și iunie, înainte de înfloriri, și asta a dat un impuls viței-de-vie și s-a dezvoltat foarte bine, au crescut și strugurii, fluorescențele au fost bine degajate și s-au dezvoltat frumos. 2025 a fost aproape un an normal în Dealu Mare”, arată Petre Badea, oenolog și proprietar al cramei Enostil din Valea Călugărească.

În acest an viticol, anumite soiuri s-au remarcat prin calitate ridicată. La albe, Chardonnay (Cotești și Dealu Mare), Sauvignon Blanc (Cotești și Dealu Mare) și Muscat Ottonel (Dealu Mare) s-au comportat foarte bine, în timp ce la roșii, Merlot (Dealu Mare și Dobrogea), Cabernet Franc și Cabernet Sauvignon (Cotești, Dobrogea și Banat-Crișana) au avut struguri sănătoși și echilibru bun între zaharuri și aciditate.

„Anul 2025 ne-a arătat, încă o dată, că terroir-ul de la Cotești are darul de a pune în valoare soiuri diferite. Chardonnay și Sauvignon Blanc s-au exprimat excelent, cu prospețime și echilibru, iar Șarba continuă să ne surprindă de la an la an. Pe partea de roșii, Merlotul și-a păstrat eleganța, iar surpriza a venit de la Cabernet Franc, unde ne așteptăm să avem, pentru prima dată, o ediție premium”, subliniază Livia Gîrboiu.

Soiurile vulnerabile au fost, în principal, cele cu înmugurire timpurie: Feteasca albă (Dealu Mare și Cotești), Fetească neagră (Dealu Mare), Chardonnay și Pinot Gris (Dobrogea și Dealu Mare), Busuioacă de Bohotin și Tămâioasă românească (Cotești).

„Per ansamblu, recolta 2025 oferă vinificatorilor premise solide pentru vinuri de calitate, cu albe aromatice și echilibrate și roșii cu structura și aciditatea potrivită pentru maturare și dezvoltare în sticlă. Calitatea strugurilor arată că vinurile din acest an ar putea fi memorabile și merită urmărite în timp”, concluzionează ADAR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Intensificarea agriculturii a dus la pierderi semnificative de biodiversitate în toată Europa, iar România nu face excepție. Pentru a înțelege mai bine aceste schimbări și pentru a găsi soluții, cercetători de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCluj) și ADEPT Transilvania au lansat proiectul SkAIGreen, o inițiativă care îmbină inteligența artificială și tehnologia dronelor pentru monitorizarea evoluției biodiversității pajiștilor din România.

Proiectul SkAIGreen își propune dezvoltarea unui sistem autonom de drone capabil să identifice și să localizeze specii-indicator care reflectă biodiversitatea pajiștilor, folosind rețele neurale și învățare profundă (en. deep learning) din inteligența artificială, împreună cu metode de control activ automat al dronelor. Folosind acest tip de control, dronele vor căuta automat speciile-indicator, ajustându-și traiectoria de zbor în funcție de observațiile anterioare, în așa fel încât să obțină o monitorizare mai rapidă, mai ieftină și mai obiectivă decât cea realizată manual de către botaniști.

Lucian Bușoniu, profesor la UTCluj și director al proiectului SkAIGreen, explică: „Ne propunem să facem monitorizarea biodiversității mai inteligentă și mai eficientă. În loc ca oamenii să parcurgă manual pajiștile, dronele vor hotărî singure unde să caute, ghidate de metode bazate pe inteligență artificială care învață din observațiile anterioare”.

Testarea și demonstrarea eficienței sistemului, la finalul proiectului, va avea loc în zona Angofa (Mureș), sit Natura 2000 din apropierea Sighișoarei, unde Fundația ADEPT administrează o fermă demonstrativă.

Platforma SkAIGreen va putea identifica automat până la 30 de specii-indicator, conform criteriilor RBAPS (Măsuri de agro-mediu bazate pe rezultate) utilizate pentru măsurarea și recompensarea practicilor agricole durabile.

Echipa la experimentul iniţial din proiect

La începutul proiectului, echipa a făcut un prim experiment, lângă Cluj-Napoca, pentru colectarea unui set de date inițial cu care se va antrena rețeaua neurală, confirmând fezabilitatea abordării și pregătind baza pentru campania experimentală extinsă din 2026.

Consorțiul reunește expertiză complementară în robotică şi inteligență artificială la UTCluj, precum şi în ecologie și management agro-mediu la ADEPT Transilvania. Proiectul implică și o colaborare cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca pe subiecte de botanică.

SkAIGreen este finanţat printr-un grant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, CCCDI – UEFISCDI, numărul PN-IV-P7-7.1-PED-2024-0481, în cadrul PNCDI IV.

Prin îmbinarea tehnologiilor de vârf din domeniul inteligenței artificiale cu monitorizarea ecologică, SkAIGreen promite să ofere o nouă generație de instrumente pentru gestionarea durabilă a terenurilor, în sprijinul biodiversității și al fermierilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ziua Internațională a Femeilor din Mediul Rural, sărbătorită pe 15 octombrie, este marcată de compania Corteva Agriscience prin lansarea celei de-a șasea ediții a programului de granturi educaționale TalentA 2025 - 2026. În premieră anul acesta, foste participante și câștigătoare de premii TalentA se vor alătura programului în calitate de formatoare și mentori, oferind sesiuni de coaching și perspective practice extrase din experiența reală în dezvoltarea propriilor afaceri.

La cursurile TalentA 2025 – 2026 participă 42 de femei fermier din România și opt din Republica Moldova, care provin din diverse regiuni rurale din ambele țări și activează într-o gamă largă de sectoare agricole, inclusiv pomicultură, viticultură, plante aromatice, producție de legume și cereale, precum și apicultură. Printre acestea se numără și studente la agricultură și industria alimentară, alături de tinere antreprenoare dornice să dezvolte afaceri sustenabile, o confirmare a angajamentului continuu al Corteva de a sprijini femeile din comunitățile rurale și de a consolida leadershipul agricol în regiune.

Inițiativa educațională, lansată de Corteva în România în 2020, a fost recunoscută pe scară largă pentru contribuțiile sale la dezvoltarea rurală, oferind în ultimii cinci ani instruire și resurse esențiale unui număr de peste 300 de femei în agricultură. Programul este structurat în două module intensive care se desfășoară din octombrie 2025 până în februarie 2026, fiecare fiind conceput pentru a sprijini participantele în construirea unei baze solide în managementul afacerilor și al agrobusiness-ului. Modulul de business, cuprinzând zece cursuri, și modulul de agrobusiness, cu cinci cursuri, vor fi livrate în format hibrid în parteneriat cu Starperformining, o companie de consultanță în afaceri și partener oficial al TalentA în implementarea programului.

Pe lângă beneficiile educaționale, participantele vor avea șansa de a-și prezenta proiectele inovatoare, fiecare vizând obiective de sustenabilitate, precum securitatea alimentară, accesul la apă potabilă, conservarea ecosistemelor și reziliența climatică. Corteva va acorda un total de 15.000 USD pentru a sprijini primele trei proiecte: 6.000 USD pentru locul întâi, 5.000 USD pentru locul doi și 4.000 USD pentru locul trei. Aceste granturi vor permite celor mai promițătoare proiecte să avanseze, generând progres în comunitățile participantelor.

Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience pentru România și Republica Moldova, subliniază rolul vital pe care îl joacă aceste femei în modelarea viitorului agriculturii din regiune: „Participantele noastre sunt pioniere în comunitățile lor, iar fiecare dintre ele aduce o perspectivă și o ambiție unică programului educațional cu granturi TalentA. Femeile înscrise la TalentA sunt excepțional de talentate și dedicate creării unei schimbări durabile prin practici agricole sustenabile. Prin furnizarea instrumentelor, instruirii și sprijinului de care au nevoie, Corteva își propune nu doar să le sporească succesul individual, ci și să consolideze comunitățile rurale din care fac parte. Credem că susținerea acestor antreprenoare este esențială pentru stimularea creșterii în agricultura locală”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cu o experiență de peste 15 ani în roluri de conducere și coordonare strategică, în care a contribuit la dezvoltarea și transformarea unor organizații de referință din agribusiness, FMCG și retail, Iulia Ursan se alătură echipei AGXecutive în calitate de Consultant Partener.

„De zece ani încoace, de când am fondat AGXecutive, am avut două idei directoare – în primul rând să devenim leaderul pieței în materie de servicii prin care să optimizăm competitivitatea organizațiilor de pe lanțul de valoare agroalimentar prin potențarea capitalului uman sub toate aspectele posibile și, în al doilea rând, să poziționăm firma ca o platformă de competențe de cel mai înalt nivel, care să întregească paleta de expertiză pe care o oferim beneficiarilor noștri. Alăturarea Iuliei, un profesionist senior care a confirmat pe deplin în toate misiunile și rolurile de până acum, ne întărește întru totul în acest deziderat”, a declarat Florin Constantin, fondator AGXecutive.

De-a lungul carierei, Iulia Ursan a dezvoltat și implementat strategii comerciale complexe, a construit parteneriate cu impact pe termen lung și a coordonat inițiative care au generat creștere sustenabilă și avantaj competitiv pentru companii naționale și internaționale. Expertiza sa include elaborarea și execuția planurilor strategice, optimizarea proceselor comerciale, dezvoltarea echipelor și integrarea instrumentelor moderne de management. „Acest parteneriat marchează o etapă importantă în cariera mea. Parteneriatul cu AGXecutive îmi oferă cadrul ideal pentru a valorifica experiența acumulată în strategie, marketing și dezvoltare organizațională și pentru a o transforma în valoare adăugată pentru companii. Împreună cu echipa AGXecutive, voi sprijini organizațiile să își atingă obiectivele prin soluții personalizate, adaptate fiecărui context de piață, cu accent pe performanță sustenabilă, consolidarea echipelor de leadership și creștere pe termen lung”, a precizat Iulia Ursan.

AGXecutive este o companie de consultanță de referință pentru sectorul agroalimentar, specializată în executive search, leadership development și soluții integrate pentru dezvoltare organizațională. Cu misiunea de a acționa ca un catalizator al competitivității prin capitalul uman, AGXecutive sprijină organizațiile de pe întreg lanțul de valoare agroalimentar să își consolideze performanța. Viziunea companiei este de a construi parteneriate pe termen lung, bazate pe profesionalism, transparență și dezvoltarea continuă a echipei de consultanți.

Prin colaborarea cu AGXecutive, Iulia Ursan își propune să ofere organizațiilor servicii de consultanță de nivel înalt, axate pe strategie de business, dezvoltare comercială și consolidarea leadershipului, contribuind la crearea unui avantaj competitiv durabil.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!