Sezonul de combatere a căderilor de grindină din acest an a început pe 15 aprilie, cele șase Unități operaționale din cadrul Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) fiind pregătite pentru realizarea intervențiilor active în atmosferă în scopul reducerii riscurilor de fenomene meteorologice periculoase, transite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În sezonul 2022 de combatere a căderilor de grindină, respectiv în perioada 15 aprilie-15 octombrie, Unitățile de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) vor proteja o suprafață de aproximativ 2,2 milioane de hectare, prin funcționarea, pentru început, a unui număr de 94 de puncte de lansare (PL), amplasate astfel:

• UCCG Prahova - asigură, cu 22 de PL, protecția culturilor agricole în județele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt;

• UCCG Iași - asigură, cu 16 PL, protecția culturilor agricole din județele Iași și Vaslui;

• UCCG Vrancea - asigură, cu 20 PL, protecția culturilor agricole în județele Vrancea și Galați;

• UCCG Oltenia - asigură, cu 19 PL, protecția culturilor agricole din județele Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți;

• UCCG Timiș - asigură, cu 7 PL, protecția culturilor agricole din județul Timiș;

• UCCG Mureș - asigură, cu 10 PL, protecția culturilor agricole din județul Mureș.

Alte 12 PL din cadrul UCCG Timiș și Mureș se află în diferite stadii de realizare (construcție, finalizare lucrări, dotare sau punere în funcțiune) urmând a intra în operare pe parcursul sezonului.

În ultimii ani, precizează MADR, suprafața protejată a crescut constant, de la 116.000 ha protejate împotriva fenomenelor meteorologice periculoase, în anul 2015, la peste 1,5 milioane de hectare în anul 2021, cu perspectiva de a depăși 2,3 milioane hectare în acest sezon.

SNACP nu are în acest moment capacități de intervenție pentru combaterea căderilor de grindină la nivelul întregii țări, ci doar în zonele protejate de infrastructura antigrindină din cadrul unităților operaționale. Serviciile de protecția antigrindină și capacitățile de creștere a precipitațiilor sunt în curs de dezvoltare la nivelul întregii țări și de conectare la nivel transfrontalier.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) a devenit funcțional începând cu anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă etc. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc), precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. Activitățile de combatere a grindinei generează modificări ale condițiilor meteo-climatice la nivel local, cu rază limitată de acțiune, în spațiu și timp. Responsabilitatea managementului Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP, structură de specialitate din subordinea MADR.

Foto: MADR

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Legea irigațiilor și Legea arendei, considerate vitale pentru creșterea capacității de producție a României în paralel cu reducerea riscurilor climatice, au fost modificate în beneficiul fermierilor.

Legea privind irigațiile (despre care am scris aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5347-sistemele-de-irigatii-la-nivelul-fermelor-beneficiaza-de-finantare-publica-nerambursabila-o-noua-lege-cu-buget-majorat-adoptata-de-parlament.html) a fost trimisă spre promulgare, iar modificările aduse Legii arendei se află în analiză la Senat, urmând să fie dezbătute în curând în Parlamentul României.

Noua Lege a îmbunătățirilor funciare îndreaptă o veche inechitate, extinzând subvenționarea cu până la 50% a cheltuielilor cu energia folosită la irigat și pentru fermierii individuali, persoane fizice sau juridice, care au investit în amenajări locale. Până acum, de această facilitate beneficiau doar organizațiile de udători sau fermele cu acces la rețeaua națională de irigații.

„O a doua modificare cheie este eliminarea condiției care constituia o barieră în calea extinderii irigațiilor în foarte multe zone: acordul explicit al proprietarului terenului.  Conform amendamentului, autorizația de construire va putea fi de acum emisă după 10 zile calendaristice de la publicarea notificării intenției de a construi de către deținătorul proiectului, ceea ce rezolvă situațiile a numeroase proiecte blocate din cauza faptului că moștenitorii nu puteau fi contactați”, precizează Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).

În plus, arată APPR, noua lege a irigațiilor prevede și alocări bugetare consistente, de până la 1500 miliarde euro până în 2027, pentru reabilitatea și extinderea infrastructurii principale de irigații, esențială în conservarea capacității de producție și combaterea efectelor secetei cu care țara noastră se confruntă periodic.

„Cealaltă piesă esențială pentru construirea unui ca bază pentru exploatații agricole viabile o constituie inițiativa legislativă pentru modificarea prevederilor referitoare la arendarea terenurilor agricole, prevăzute de Legea nr.287/2009 privind Codul civil. Aceasta intră în procedura de analiză la Senat, urmând să fie dezbătută de Parlamentul României în procedură de urgență”, menționează APPR.

„Legea arendei este rezultatul discuțiilor și dezbaterilor pe care le-am avut cu fermierii și asociațiile de profil care ne-au explicat că au nevoie de predictibilitate și stabilitate pentru a se putea dezvolta, pentru amortizarea investițiilor, accesarea de fonduri europene sau credite bancare”, a declarat Florin Barbu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

Proiectul legislativ prevede ca durata arendării să fie de minimum zece ani. Dacă arenda nu este plătită la timp, se reziliază unilateral contractul. Totodată, este interzisă subarendarea, dar nu și schimbul de terenuri între arendași. Contractele aflate în derulare rămân în vigoare până la data expirării.

„Legea arendei este un sprijin atât pentru cei care investesc în agricultura românească, cât și pentru proprietarii de terenuri care nu pot să le întrețină”, a specificat Florin Barbu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În agricultura secolului al XXI-lea, tot mai des ne întâlnim cu termeni precum digitalizare, conectivitate ori cu expresii ca managementul integrat al fermei. Câți cunoaștem însă înțelesul real al acestor cuvinte? Mulți fermieri dețin tehnologii inteligente, dar nu le utilizează dintr-un motiv simplu – necunoașterea. În opinia lui Constantin Curcă, reprezentantul Horsch în România, fermierilor trebuie să li se explice foarte bine beneficiile digitalizării, ceea ce face în rândurile de mai jos specialistul producătorului german de utilaje agricole.

Este tot mai evident că se dorește transparența procesului agricol. Prin urmare, Constantin Curcă ne îndeamnă să gândim din punctul de vedere al celui care achiziționează produsele. „Să spunem că, de exemplu, un crescător de păsări achiziționează cereale, la un moment dat, de la un producător agricol și dorește foarte clar să urmărească fluxul tehnologic și toate procesele care au dus la obținerea acelui produs finit, respectiv porumb. Și atunci, clar, inclusiv sistemele de semănat, trebuie să beneficieze de acest sistem, cum este pentru noi Horsch Connect, un sistem integrat care supraveghează și furnizează informații în timp real despre absolut orice activitate desfășurăm cu acea semănătoare (timp, viteză de lucru, cantitate de îngrășământ utilizată la semănat). Este ca un dublu control.” Acesta ar trebui să fie scopul digitalizării despre care vorbește toată lumea.

Reprezentantul Horsch în țara noastră a continuat: „Cumpărătorul să poată accesa, pe baza informațiilor reale, întreg procesul de producție, să îi fie garantat. Pentru că atunci când mergi la Lidl și cumperi o carne pe care scrie bio, vrei să fii sigur de lucrul ăsta. Iar de aceasta trebuie să se intereseze în primul rând acel producător. Este obligația lui de a se preocupa pentru ca noi să avem garanția că produsul pe care îl plătești este așa cum spune el.”

Astfel, întregul proces de producție poate fi verificat, din momentul în care am prelucrat terenul, am semănat – toate trecerile, toate substanțele folosite. „Se dorește ca, prin această digitalizare, să beneficieze de prețuri diferențiate fermierii care fac lucrurile corect, care reciclează, cărora le pasă de mediu, fermierii care caută să suplimenteze sursele de azot și de îngrășăminte și din alte surse biologice, precum culturile verzi. Pentru că, la un moment dat, chiar va trebui să fie o diferențiere pe piață.”

Control total prin conectivitate

Horsch Connect este o funcție de digitalizare, disponibilă cam tuturor utilajelor care au un calculator sau un sistem de operare, adică semănători, aparate și autopropulsate pentru erbicidat, utilajele pentru logistică, precum Horsch Shuttle, bazinele de apă și remorcile pentru îngrășământ/sămânță.

Pentru fermierii români Horsch Connect este atractiv în principal pentru sistemul de monitorizare a utilajului. „Practic, ca proprietar, îți poți monitoriza echipamentul de pe telefonul mobil, poți seta alarme, dacă e viteza prea mare, prea mică etc. Orice problemă sau orice eroare întâmpinată de operator în timpul lucrului îți va fi instant adusă la cunoștință, de la distanță. Bineînțeles, este cazul fermierilor români care cultivă suprafețe mari de teren, unde controlul, monitorizarea sunt mai dificil de efectuat”, arată Constantin Curcă.

La nivelul anului 2022, există deja 12-13 unități Horsch Connect vândute în diferite combinații. Horsch Connect este prezent pe toate semănătorile Horsch Maestro cu lățimi de lucru de la 12 metri în sus. Pe modelele S, SV sau SX, este inclus în dotarea standard.

Managementul fermei

Motivul pentru care deși dețin tehnologii inteligente, nu le utilizează este necunoașterea, crede Constantin Curcă. Fermierilor trebuie să li se explice foarte bine ce beneficii aduce digitalizarea. Pentru a fi ușor de utilizat, un sistem trebuie să fie intuitiv și să aducă rezultate imediate. „Această parte a digitalizării, precum urmărirea și emiterea de hărți, presupune și alte activități în fundal. Trebuie să existe și un sistem de management, un soft, care să prelucreze datele, să integreze toate procesele din fermă. În afară de supraveghere, nu faci absolut nimic cu Horsch Connect, dacă nu este legat la un soft de management al fermei, programe care încep să apară și să fie utilizate la scară largă. Dacă acum 7-8 ani GPS-ul era un vis pentru fermieri, observ că tendința este, în ultimii 2-3 ani, de a livra 50% – 60% dintre semănători fără marcatori, pentru că nici nu mai există întrebarea „ai sau nu GPS?” la un tractor care depășește 180 CP. Deja fermierii și-au dat seama că utilizarea GPS-ului aduce avantaje extraordinare din momentul semănatului, până la cel al recoltatului. În viitor, sigur, toate aceste procese de digitalizare vor fi integrate în softuri și în programe de management al fermei care vor aduce transparență totală întregului proces agricol.”

Protecția mediului

Majoritatea fermierilor a dezvoltat businessuri în agricultură cu scopul de a le lăsa copiilor, generațiilor viitoare. De aceea, cu toții ar trebui să fie flexibili și să se gândească că factorul de producție principal este solul și, în consecință, să-i acorde o și mai mare atenție pentru ca și generațiile viitoare să beneficieze de roadele lui, mai ales în condițiile în care, la nivel european, se dorește implementarea obiectivelor Pactului Verde European. „Inclusiv specialiștii în protecția mediului au observat că agricultura nu este doar un element care produce poluare, ci este și elementul care ar putea reduce acest lucru prin toate aceste procese de sechestrare a dioxidului de carbon din atmosferă, la nivelul frunzelor, la nivelul plantelor. Este un proces reversibil, se produce an de an și poate avea efecte extraordinar de benefice asupra mediului”, a conchis Constantin Curcă, specialistul Horsch, marcă distribuită în România de compania Mewi.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) își deschide porțile în perioada 14-17 aprilie 2022, printr-un eveniment dedicat sărbătorilor pascale. Este un bun prilej pentru vizitatori să redescopere tradiția și valorile românești autentice.

La Târgul de Florii sunt prezenți 28 de mici întreprinzători locali, membri ai Asociației „Produs de Cluj”, care participă pentru a treia oară la un eveniment organizat în incinta MADR. Astfel, din 14 aprilie, între orele 08:00-18:00, producători de preparate alimentare care păstrează tradiția locală și meșteri artizani expun publicului sortimente de produse tradiționale obținute după rețete proprii și obiecte realizate manual.

Printre produsele românești de la Târgul de Florii din acest an amintim gemuri, dulcețuri, compoturi, siropuri din fructe, zacuscă, uleiuri presate la rece, turtă dulce, ciocolată, pâine și prăjituri de casă, brânzeturi, produse din carne, băuturi spirtoase și vinuri.

Nu lipsesc costumele populare din zona Ardealului, cojoacele și curelele din piele, produsele cosmetice bio și cele din lavandă, articolele sculptate în lemn, precum și ouăle încondeiate.

Evenimentul de la MADR reunește pe lângă partenerii clujeni ai Asociației, mici întreprinzători din alte județe, invitați speciali, care expun, de asemenea, produse realizate manual.

În premieră, între expozanți se află Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, iar la standul acesteia sunt prezentate spre vânzare produse provenite din fermele și stațiunile sale. Stațiunea Viticolă Apoldia Maior a adus la târg vinurile albe Docentus, Eruditus și Traminer Roz, precum și vin ambalat la Bag-in-Box servit la pahar. Ferma Cojocna este prezentă cu ulei presat la rece, iar din serele Universității sunt aduse roșii cherry.

„Mi-am propus ca organizarea unor astfel de evenimente în curtea MADR să devină o tradiție pentru a le oferi producătorilor români autentici posibilitatea să își valorifice produsele, iar consumatorilor prilejul să își procure produse de calitate. Avem produse românești extraordinare, iar rolul nostru este să venim cu soluții de sprijin și de promovare a lor”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Foto: MADR

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Legea pentru modificarea și completarea cadrului legislativ privind irigațiile, prin care fermierii sunt sprijiniți pentru dezvoltarea sistemelor de irigații locale, a fost adoptată de Parlament. Prin noul act normativ este majorat la 1,5 miliarde de euro bugetul alocat pentru reabilitarea infrastructurii prevăzută în Programul Național de Reabilitare și/sau Înființare a Infrastructurii Principale de Irigații și Infrastructurii de Desecare și Drenaj.

Deținătorii sistemelor de irigații locale au dreptul de a beneficia de finanțare publică nerambursabilă pentru proiecte de dezvoltare rurală de investiții pentru înființarea/reabilitarea/modernizarea și/sau exploatarea sistemelor de irigații locale. Deținătorii sistemelor de irigații locale au obligația dotării acestor sisteme cu mijloace de măsurare a consumului de apă și energie electrică pentru irigații.

Cheltuielile, în cotă de până la 50%, aferente consumului de energie electrică, necesar asigurării apei pentru irigații de către deținătorii de sisteme de irigații locale, independente de infrastructura de îmbunătățiri funciare, vor fi suportate din bugetul ANIF, pe aceleași principii aplicate deja fermierilor care folosesc infrastructura principală de irigații și beneficiază în prezent de această măsură.

Prin completările aduse legislației, termenul de implementare a Programului Național de Reabilitare și/sau Înființare a Infrastructurii Principale de Irigații și Infrastructurii de Desecare și Drenaj se prelungește până la anul 2027, având în vedere complexitatea lucrărilor, fiind necesară stabilirea unei perioade de realizare de cel puțin trei ani, raportat la perioadele de timp pentru execuția acestor lucrări care sunt limitate la câteva luni, în afara sezonului de irigații. „Acest termen se corelează cu cel prevăzut în viitorul document programatic 2023-2027, unde finanțarea acestui sector important al agriculturii este prevăzută ca intervenție în cadrul Planului Național Strategic, dedicată sprijinirii investițiilor în infrastructura de irigații. Perioada de implementare stabilită până în anul 2027 implică și actualizarea obiectivelor de investiții cuprinse în acest program, motiv pentru care se propune finanțarea unor amenajări de desecare și drenaj din zonele în care fenomenele de inundații și secetă alternează, astfel încât infrastructura reversibilă să fie utilizată și pentru irigarea suprafețelor cuprinse în aceste amenajări”, transmite MADR.

O altă modificare prevede faptul că pentru executarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii de îmbunătățiri funciare, titularii autorizațiilor de construire au posibilitatea notificării intenției de a executa aceste lucrări, în cazul în care în contractele de concesiune, închiriere şi arendă încheiate cu proprietarii nu cuprind explicit acordul proprietarilor pentru executarea lucrărilor de construcții pe aceste terenuri sau nu pot fi identificați. După zece zile notificarea devine titlu pentru emiterea certificatului de urbanism şi a autorizației de construire.

Prin schimbările aduse, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), federațiile și organizațiile beneficiază de un drept de servitute și un drept de uz asupra terenurilor aferente infrastructurii de îmbunătățiri funciare pentru asigurarea integrității, realizarea lucrărilor de întreținere, reparații sau pază.

„Mă bucur că acest proiect pe care l-am inițiat alături de colegii mei parlamentari a fost adoptat de Legislativ. Prin această completare a legislației putem finanța și sistemele de irigaţii la nivelul fermelor, astfel încât fermierii să-şi poată crea microsisteme de irigat, care să îi ajute să obțină producții mai bune. Prin normele de aplicare ale legii, ANIF se va ocupa de întreaga documentaţie, fermierii vor depune doar o cerere pentru înfiinţarea sistemului de irigaţii local, iar angajaţii ANIF vor fi cei care vor obține avizele de la autorităţile cu atribuţii în domeniu”, arată ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

A început semănatul porumbului și al florii-soarelui. Cele care au fost semănate mai devreme au răsărit deja, iar cele semănate acum, urmează să răsară. Fermierii trebuie să verifice cu atenție culturile înainte de răsărire și în timpul răsăritului. Dacă constatați că aveți atac și densitate numerică mare este bine să faceți un tratament. Tratamentele de după răsărit și chiar în timpul răsăritului și-au dovedit eficacitatea de-a lungul timpului, atunci când insecta a fost depistată la timp.

Și în acest an, la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin continuăm monitorizarea dăunătorilor Tanymecus dilaticollis și Opatrum sabulosum. Sondarea culturilor de porumb și floarea-soarelui se va face în fenofazele de 1 - 3 frunze (BBCH 9 - 11, răsărire) și 3 - 5 frunze (BBCH 12 - 15).

Sondare sol (24 martie 2022) pentru depistarea dăunătorilor Tanymecus dilaticollis și Opatrum sabulosum

Primele apariții ale dăunătorului Tanymecus dilaticollis au fost înregistrate pe teritoriul SCDA Lovrin în cea de-a treia decadă a lunii martie 2022. Opatrum sabulosum a început să iasă din sol chiar mai devreme. Sunt mai puține exemplare în această primăvară comparativ cu anul trecut. Temperaturile scăzute influențează negativ activitatea acestor dăunători, dar, odată cu creșterea temperaturilor s-ar putea să asistăm la apariții masive.

În continuare, readuc în atenția dumneavoastră câteva informații despre Tanymecus dilaticollis care ne creează atâtea probleme. Să vedem cum putem lupta cu el, mai ales în condițiile în care trendul la nivel mondial este de renunțare la 50% din pesticidele existente acum pe piață.

Reamintim că, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a acordat autorizații temporare pentru câteva insecticide neonicotinoide utilizate pentru tratarea semințelor de porumb și floarea-soarelui împotriva dăunătorilor Tanymecus dilaticollis și Agriotes sp. Aceste substanțe sunt: tiametoxam, imidacloprid și clotianidin. Ele pot fi utilizate în perioada 25 ianuarie - 24 mai 2022 și doar în zonele cele mai afectate de dăunătorii mai sus menționați și doar la depășirea PED (prag economic de dăunare). Autorizațiile temporare pot fi vizualizate pe site-ul ANF (Agenția Națională Fitosanitară): https://www.anfdf.ro/central/omologare/temporar/temp.html.

Despre Tanymecus dilaticollis Gyll - rățișoara porumbului

Tanymecus dilaticollis este un dăunător periculos al porumbului. Are o singură generație pe an și iernează în stadiul de adult, în sol, la adâncimi de 40 - 60 cm. Pe măsură ce temperatura din sol crește (de la 4⁰C), în luna februarie, adulții încep să urce către suprafața solului. La sfârșitul lunii martie și chiar mai devreme uneori, adulții pot fi văzuți la suprafața solului dacă temperatura aerului este de 9⁰C. Până la răsărirea porumbului, adulții se hrănesc cu plante spontane, cereale. Au o preferință deosebită pentru pălămidă, de exemplu. Când culturile de porumb răsar, rățișoara migrează în acestea, unde începe să se hrănească. De altfel, întreg ciclul de viață al insectei are loc în cultura de porumb (hrănire, împerechere, pontă, iernare) - Roșca et al., 2011.

Tanymecus dilaticollis (foto 2021)

Când este periculos atacul acestei insecte?

Cel mai periculos este atacul din timpul răsăritului când plantele pot fi retezate. Aceste plante sunt pierdute, iar dacă frecvența plantelor retezate este mare, culturile sunt întoarse de multe ori. Uneori insectele rod frunzele în faza de cornet. La deschiderea frunzelor se vor observa perforații circulare cu dispunere transversală (Roșca et al., 2011). De la 4 - 5 frunze, plantele de porumb nu mai sunt în pericol. În această fenofază, Tanymecus dilaticollis va ataca frunzele pe margini. Atacul se manifestă sub formă de trepte. Astfel de plante vor avea creșteri încetinite care se pot traduce prin pierderi în producție uneori. Dăunătorul atacă în perioadele călduroase, însorite și cu temperaturi medii diurne ce trec de 20⁰C. Sub această temperatură și în prezența precipitațiilor sau timp noros, insecta își încetinește activitatea.

Pragul economic de dăunare calculat este de 5 adulți/m².

Alte praguri sau intervale critice de care să ținem seama sunt legate de densitatea dăunătorului. Pragul minim este sub 0,5 gărgărițe/m², pragul mediu de o gărgăriță/m², iar pragul de la care trebuie să ne îngrijorăm este de peste o gărgăriță/m² (Baicu, 1978; Hatman et al., 1986).

Combaterea dăunătorului

Monitorizarea dăunătorului este foarte importantă. Ea poate fi realizată prin efectuarea sondajelor la sol primăvara, la jumătatea lunii martie, în fostele culturi de porumb, mai ales în solele unde au fost densități mari. Prin aceste sondaje se poate estima viitoarea populație a dăunătorului. Din păcate, în prezent nu are cine să execute aceste sondaje deoarece în țara noastră aproape că nu mai există un serviciu de protecția plantelor care să ajute cu adevărat fermierii prin emiterea avertizărilor la timp penru combaterea unei insecte sau a unui patogen. Modul haotic în care se fac unele lucrări de proteția plantelor ne-au adus în situația de a nu mai putea controla cu adevărat dăunătorii periculoși.

Respectarea rotației este foarte importantă și ne-ar putea feri de Tanymecus dilaticollis. Din păcate, noile tehnologii susțin așa numitele „rotații scurte” care, pe termen lung sunt un dezastru.

Lucrările de întreținere și tratarea seminței cu insecticide, de asemenea țin departe dăunătorul. Planta premergătoare este și ea importantă. Dacă este una preferată de dăunător, va lăsa în urmă o rezervă importantă. Nu cultivați porumb după porumb, după sorg, după sfeclă de zahăr sau floarea-soarelui. Cultivați porumb după grâu, după mazăre, după orz, după in. Trebuie să fiți atenți nu doar la planta premergătoare ci și la plantele cultivate în vecinătate. Un aspect foarte important. Din păcate, aceste reguli simple nu sunt respectate acum. În viitor, este posibil să asistăm la schimbări în acest sens pentru a putea lupta cu acest dăunător.

Distrugerea buruienilor gazdă este o lucrare importantă care va diminua populațiile dăunătorului.

De reținut că, dăunătorul preferă pălămida dintre buruieni. Personal am văzut o solă de porumb unde erau vetre de pălămidă. Am găsit și exemplare de Tanymecus dilaticollis. Puține, că era rece afară. Nici o plantă de porumb nu era atacată, în schimb pălămida era roasă.

Tratamentul la sămânță vă protejează plantele. Dacă s-au scos neonicotinoidele, puteți recurge la insecticidele ce controlează viermii sârmă: teflutrin și cipermetrin. Decât nimic este bine și așa. Dacă nu se face tratamentul seminței, atunci se poate face un tratament în perioada de răsărire. Sunt foarte eficiente. Insecticidele avizate pentru acest tratament sunt: acetamipridul, deltametrinul, lambda - cihalotrinul, cipermetrin (sursa: PESTICIDE2.22.3.1).

Pe solele care sunt puternic infestate se poate face un tratament înainte de semănat (înainte de discuirea ce precede semănatul) - Rădulescu et al., 1967.

În agricultura ecologică pot fi utilizate biopreparate pe bază de ulei de neem, spinosad și Bacillus thuringiensis. Într-un studiu, Toader et al. (2020), scot în evidență eficacitatea bună a acestor substanțe. Se arată în studiu că, rezultatele cele mai bune s-au obținut când semințele au fost tratate cu ulei de neem iar în vegetație s-a realizat un tratament cu spinosad. Într-un alt studiu efectuat în Bulgaria au fost testate două bioinsecticide: unul pe bază de fung Beauveria bassiana iar celălalt pe bază de azadirachtin Neem Azal T/S. Rezultatele experimentului arată că mortalitatea medie a adulților de T. dilaticollis a fost mai ridicată în cazul micoinsecticidului (pe bază de Beauveria bassiana) comparativ cu azadirachtina unde mortalitatea în decurs de 16 zile a fost mai scăzută. Concluzia studiului este că adulții sunt mai sensibili la B. bassiana decât la azadirachtin (Toshova et al., 2021).

Așadar, alternative sunt.

Tanymecus dilaticollis pe frunză de rapiță (foto 2022 la lupa binocular)

Bibliografie

Articol scris de:  dr. ing. Otilia Cotuna, CSIII Laborator de Protecția plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări USAMVB Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Despre făinare la cereale (Erysiphe graminis) vorbim în fiecare sezon, fiecare fermier pregătindu-se să combată acest patogen, care, scăpat de sub control, poate produce pierderi de peste un sfert din recoltă.

Atunci când condițiile de apariție a bolii sunt întrunite, și anume temperatura optimă între 10-20 grade Celsius, nefiind exclusă apariția bolii și la temperaturi mai scăzute sau mai ridicate, asociate cu o umiditate de la 70% în sus, cu un optim de peste 90%, trebuie să intervenim pentru a împiedica pierderile arătate mai sus.

Summit Agro propune pentru combaterea acestui patogen produsul , având substanța activă ciflufenamid 5%, condiționat sub formă de emulsie de ulei în apă - formulare excepțională în practică datorită unei foarte bune aderențe pe suprafața tratată, fiind foarte greu spălat de ploi. Este omologat la cultura de grâu - 0,2 L/ha, viță de vie - 0,3 L/ha și măr - 0,45 L/ha.

Adevărata eficiență a acestui produs o observăm acolo unde, pe lângă condițiile de apariție a bolii arătate mai sus, întâlnim și o densitate ridicată la semănat și evident o fertilizare cu azot pe măsura producțiilor așteptate.

Întâlnim aceste condiții la CAI Curtici și CAI Olari și de aceea l-am rugat pe cel care administrează cele două societăți, domnul dr. ing. Dimitrie Muscă, să ne spună câteva cuvinte despre tehnologia pe care o aplică la cultura grâului și despre experiența avută cu produsul .

Dr. ing. Dimitrie Muscă: „Cultivăm la cele două unități din județul Arad, CAI Curtici și CAI Olri, peste 3000 ha de grâu anual, iar tehnologia noastră se bazează pe o densitate ridicată la hectar, și anume circa 750 boabe germinabile/mp, realizând peste 720 de plante/mp. Ne bazăm pe spicele obținute de la planta mamă și mai puțin de la frați, a căror dezvoltare se reduce, prin densitatea realizată. Obținem producții medii ridicate an de an, de peste 7500 - 8000 kg/ha și de foarte bună calitate, având în vedere că indicii de panificație ne interesează în mod direct, deoarece cu făina obținută aprovizionăm și brutăria proprie, unde producem pâine și produse de patiserie. Aplicăm mijloace agrotehnice bazate pe scarificarea tuturor suprafețelor și efectuăm o fertilizare echilibrată, bazată pe cartările agrochimice”.

La aceste densități, condițiile de apariție a bolilor, în general, sunt întrunite foarte rapid, de aceea l-am întrebat pe domnul Dimitrie Muscă ce înseamnă și cum reușește să obțină un grâu atât de sănătos an de an, în condițiile unor producții medii foarte mari.

„Numai multă muncă și pricepere garantează succesul acestei culturi. Urmărim îndeaproape starea de sănătate a culturii și intervenim imediat ce situația o impune. Nu suntem feriți nici de făinare, rugini, septorioze sau fuzarioza spicului, că să enumăr câteva dintre bolile cu care ne luptăm. În ceea ce privește discuția noastră de astăzi despre produsul , îl utilizăm cu mult succes de câțiva ani și ne oferă o siguranță foarte mare, având în vedere că are efect atât preventiv, cât și curativ. Pătrunderea rapidă translaminară și vaporii pe care îi creează după administrare la nivelul suprafeței foliare, asigură o foarte bună combatere a acestui patogen, ce poate duce, dacă nu este tratat, la pierderi importante de producție. Sigur, nu ne dorim acest lucru”, ne-a spus dr. ing. Dimitrie Muscă. 

Noi am numit produsul „Regele câștigător în combaterea făinarilor”, dar îmi dau seama că și acest drum al grâului spre masa noastră este un „Regal al pâinii” și de aceea, cu permisiunea domnului Muscă, am dat titlul acestui articol „Doi regi la aceeași masă”.

În fiecare bucată de pâine noi vedem muncă, tradiție și un pic de istorie. În aceste condiții, cred că asocierea din titlu este potrivită.

Pentru mai multe detalii cu privire la fungicidul contactați, cu încredere, reprezentanții Summit Agro România sau scrieți-ne pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Articol scris de: ing. Adrian Isoc, Summit Agro România

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a virat o nouă tranșă de bani în conturile beneficiarilor PNDR în valoare totală de 7.544.772 euro. Plățile au fost efectuate pentru a deconta investițiile în mediul rural realizate de către tinerii și micii fermieri, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, dar și pentru plățile compensatorii aferente măsurilor de mediu și climă.

Astfel, pentru beneficiarii submăsurilor 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, AFIR a făcut începând cu 29 martie 2022 plăți în valoare de aproximativ 7 milioane de euro, sume provenite din fonduri EURI – Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene. De asemenea, AFIR a aprobat și 554.772 euro pentru plățile compensatorii către fermierii care au accesat măsurile privind agromediu și climă, agricultură ecologică și constrângeri naturale.

Fondurile publice nerambursabile, gestionate de AFIR, se plătesc ca urmare a cererilor de plată depuse de către beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală, în conformitate cu contractele de finanțare încheiate, după ce au fost verificate și autorizate la plată.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Boualem Saidi este noul Senior Bayer Representative (SBR) pentru Grupul de Țări România, Bulgaria și Republica Moldova și director general al Bayer România, aceste responsabilități adăugându-se celor actuale, ca director al Diviziei Crop Science.

Începând cu data de 1 aprilie 2022, Boualem Saidi preia conducerea Bayer România, Bulgaria și Republica Moldova de la predecesoarea sa, Sercin Giray, care își va continua activitatea ca Head of Performance & Community Management în cadrul Departamentului Group Finance din Leverkusen.

Boualem Saidi s-a alăturat Grupului de Țări Bayer România, Bulgaria și Republica Moldova în iulie 2020, împreună cu familia sa. De atunci el este la conducerea Diviziei Crop Science a Bayer, coordonând operațiunile de business pentru Grupul de Țări. Este agronom de formare și este în Bayer de 27 de ani, mai ales în roluri comerciale și de management general, la nivel de țară, regional și global. În acest timp, a lucrat în diferite părți ale lumii, învățând și contribuind la dezvoltarea agriculturii în Europa, Africa și Asia. Înainte de a se muta în România, Boualem Saidi a condus departamentul SeedGrowth din cadrul Global Asset Management la Bayer, cu sediul în Germania.

„Sunt onorat și simt o mare responsabilitate să mă alătur și să conduc Grupul de Țări România, Bulgaria și Republica Moldova, în noul meu rol de SBR. Este o perioadă de schimbări și provocări pentru noi toți, inclusiv în cadrul Bayer și privim înainte cu speranță și încredere. Am găsit aici o echipă cu adevărat rezistentă, pasionată și dedicată, dornică să învețe și să contribuie; și asta a arătat că suntem Mai Puternici Împreună, ca O Echipă, indiferent de provocările cu care ne confruntăm! Bayer este lider în științele vieții și va continua să deservească fermierii, pacienții și profesioniștii din domeniul sănătății din România, Bulgaria și Republica Moldova, prin diviziile sale Crop Science, Pharmaceuticals și Consumer Health. Doar câteva companii sunt atât de bine plasate ca Bayer pentru a contribui atât la îmbunătățirea sănătății umane, cât și la hrănirea populației globale în creștere. Vom rămâne fideli viziunii noastre, , mai ales acum, când provocările actuale nu au făcut decât să crească importanța activităților noastre, în agricultură și asistență medicală, pentru oamenii din jurul nostru”, a declarat Boualem Saidi, cu ocazia numirii sale.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Turbulențele din agricultură create de factorii externi, precum crizele din plan energetic și geopolitic, care vin peste seceta cu care se confruntă fermierii anul acesta, pot fi ținute sub control prin măsuri concrete și coerente, a fost una dintre concluziile celei de-a treia ediții a Târgului virtual de agricultură: „Turbulențe în agribusiness - Trenduri & Soluții”, organizat pe 24 martie 2022 de agenția Godmother.

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prezent în cadrul evenimentului, a anunțat că există la minister un proiect de act normativ prin care autoritatea să poată face predicții și proiecții ale unor politici publice agricole, pe baza datelor obținute în timp real. Astfel, proiectul prevede colectarea de informații, de la toți actorii din lanțul de agricultură, cu privire la stocuri și la capacitățile de procesare.

Șeful MADR a mai precizat că România stă mult mai bine, față de alte state, din punct de vedere al asigurării independenței alimentare. „Agricultura are astăzi o șansă ca să cucereasca noi piețe. De exemplu, se creează piața pentru ulei rafinat, unde avem capacitate de rafinare și procesare și se vor mai construi și altele cu finanțare europeană”, a subliniat ministrul Agriculturii. 

De asemenea, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, a precizat că România are a șasea cea mai mare suprafață agricolă din Europa, ca urmare o criză alimentară este departe de țara noastră, însă șocul va fi în zona prețurilor și a ofertelor. Conform datelor BNR, prețurile cerealelor au crescut cu aproximativ 40%- 50% în ultima lună.

„Producția noastră trebuie să fie mai bine cuantificată, trebuie să meargă către procesare și să dezvoltăm infrastuctura, ca să exportăm mărfuri finite, așa încât peste aproximativ zece ani, România să devină din grânarul Europei hipermarketul Europei”, a punctat Adrian Chesnoiu.

Un alt subiect dezbătut în cadrul evenimentului „Turbulențe în agribusiness - Trenduri & Soluții” a fost seceta și măsurile pentru combaterea acesteia. Agricultura este unul dintre domeniile cu cel mai mare grad de risc, iar seceta de anul acesta devine un risc major. În acest context, MADR va definitiva în următoarele două luni un proiect care oferă posibilitatea de a identifica geoaspațial toate canalele de irigații din România. Astfel, prin programul informatic la care se lucrează împreună cu AFIR și APIA se va putea monitoriza în timp real ce se întâmplă în agricultura României, pentru a ști unde sunt necesare investiții și ce zone vor trebui dezvoltate.

Tánczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, prezent la eveniment, a precizat că „mediul este unul dintre factorii importanți de care fermierii trebuie să țină seama pentru a putea desfășura o agricultura durabilă. În tot ce înseamnă politica agricolă comună europeană, agromediul ocupă un loc important și trebui să susținem pajiștile de înaltă valoare naturală și practicile agricole tradiționale. Trebuie să găsim resurse pentru zone protejate, culturi verzi și să găsim soluții să susținem agricultura ecologică”.

Achim Irimescu, ministru plenipotențiar la Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană, a precizat că în contextul schimbărilor climatice Comisia Europeană și-a asumat rolul de pionier la nivel mondial de a schimba rolul în care țările membre produc, procesează și consumă alimente pentru a reduce emisiile din agricultură până în anul 2050. Soluțiile care se întrevăd ar fi dezvoltarea unei platforme pentru schimbul de informații și experiențe în ceea ce privește impactul de mediu al agriculturii, referitor la pesticide și îngrășăminte.

Cea de-a treia ediție a Târgului virtual de agricultură: „Turbulențe în agribusiness - Trenduri & Soluții” a constat în organizarea unei conferințe și a două Ateliere de dezbatere, la care au participat 24 de invitați vorbitori și peste 900 de participanți înscriși la eveniment.

Evenimentul a fost difuzat pe o platformă virtuală ușor accesibilă și a fost transmis live pe social media. În zona expozițională a platformei, participanții au putut vizita cele 15 companii și organizații care și-au expus ofertele și informații despre produsele și serviciile pe care le oferă. Conferința și Atelierele au fost moderate de Andreea Stroe, creator de conținut, și de jurnalistul Tudor Calotescu.

Partenerii principali au fost: Agricloud, Agrii, Agrivi, BITSoftware, Corteva Agriscience, FMC Agro Romania, Garanti BBVA Leasing, INAQ Consulting, Lidea, Patria Bank, RWA Raiffeisen Agro, We Agri.

De asemenea, evenimentul a fost susținut de: Agenția pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR); Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații Destinate Agriculturii și Industriei Alimentare; Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Bioresurse Alimentare și Revista Fermierului.

Înregistrarea Conferinței poate fi văzută aici: https://www.facebook.com/GodmotherVirtualAgro/videos/392509192257304

Înregistrarea Atelierelor poate fi văzută aici: https://www.facebook.com/GodmotherVirtualAgro/videos/280678764090793