Când primăvara este rece și lipsită de precipitații, patogenii și dăunătorii sunt inactivi. Joi, 24 martie 2022, am efectuat un control fitosanitar prin mai multe culturi de cereale de pe teritoriul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin.

Culturile arată foarte bine din punct de vedere fitosanitar. Frigul din luna martie a afectat plantele, dar nu îngrijorător. La soiurile mai sensibile se observă vârfurile frunzelor necrozate, învinețite, îngălbenite, albiri ale țesuturilor, cu aspect pergamentos, apos care în final duc la răsucirea frunzelor de la locul unde au fost atinse de frig.

Albirea și răsucirea frunzelor produsă de frig

Albire urmată de necroză ca efect al frigului

Aspect pergamentos, hidrozat al țesutului frunzei tot din cauza frigului

La cele mai multe soiuri de grâu patogenii nu sunt activi încă, deși sunt și excepții, la unele soiuri fiind prezente pe frunzele bazale mici pete produse de Septoria tritici însoțite și de picnidii. În acest moment, Septoria sp. nu are cele mai bune condiții de dezvoltare deoarece lipsește apa. Dacă în următoarea perioadă vor cădea precipitații este posibil ca Septoria sp. să producă noi infecții. La orz și orzoaică, pătarea reticulată a frunzelor este prezentă, dar cu intensități și frecvențe scăzute.

Septoria tritici

Septoria sp.

Afidele nu și-au făcut apariția, semn că, încă le este frig. Opatrum sabulosum se plimbă prin culturile de grâu în așteptarea celor de porumb și floarea-soarelui. Lema melanopa (gândacul bălos al ovăzului) a început să zboare prin culturi.

Dacă primăvara se va menține răcoroasă și vor interveni precipitații, atrag atenția asupra patogenilor rădăcinii și bazei tulpinii cerealelor.

Să sperăm că vremea va fi bună cu fermierii, în așa fel încât, culturile de cereale să fie sănătoase în această primăvară.

Pătarea reticulată a orzului

Opatrum sabulosum a ieșit la soare

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, CSIII Laborator de protecția plantelor SCDA LOVRIN, Șef lucrări USAMVB Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În perioada 25 martie – 29 aprilie 2022, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) primește Cererile de sprijin privind depozitarea privată a cărnii de porc.

Stocarea privată a cărnii de porc este un sprijin acordat în situaţia în care preţul mediu de piaţă pentru carcasele de porc se afla sub preţul de referinţă aşa cum este stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu impact negativ semnificativ în sector.

Ajutorul se acordă operatorilor care, într-un termen determinat, retrag de pe piaţă o cantitate de carne de porc, fixată în prealabil, proaspătă sau refrigerată, pe care o menţin în stoc, fără schimbarea depozitului, pe o perioada prevăzută într-un contract.

Beneficiarii ajutorului sunt toate persoanele fizice autorizate, II, IF sau persoane juridice, plătitori de TVA, stabilite pe teritoriul Comunitar şi care:

• Desfăşoară activitatea în sectorul cărnii şi/sau cel al creşterii animalelor şi sunt înscrişi în Registrul Comerţului;

• Dispun în vederea stocării de instalaţii corespunzătoare autorizate sau au încheiate contracte de depozitare în acest sens;

• Dispun de autorizaţie sanitar – veterinară.

Ajutorul pentru stocare privată se acordă numai pentru cantitățile de carne proaspătă sau refrigerată care nu au fost încă depozitate.

O cerere de sprijin se va referi la o singură categorie de produs care urmează să fie depozitată pe o perioadă de 60, 90, 120 sau 150 de zile.

Cantitatea aferentă unei cereri se va depozita într-un singur depozit.

Fiecare cerere de sprijin trebuie să acopere o cantitate minimă de cel puțin 10 tone pentru produsele dezosate și 15 tone pentru alte produse.

Lista produselor eligibile precum și cuantumurile pentru fiecare perioadă de depozitare sunt prevăzute în Anexa din Regulamentul (UE) nr.470/2022.

În conformitate cu Regulamentul Delegat (UE) nr. 1238/2016, la depunerea cererii de sprijin, solicitanții trebuie să depună și dovada constituirii unei garanții egală cu 20% din cuantumul ajutorului solicitat.

Valoarea garanţiei se stabileşte în euro şi va fi convertită în monedă naţională la ultimul curs de schimb al Băncii Centrale Europene înainte de prima zi a lunii în cursul căreia se produce faptul generator.

Faptul generator al cursului de schimb este data la care se depune garanția.

Cursul de schimb aplicabil pentru cererile de sprijin depuse până la data de 31 martie 2022, este cursul comunicat de BCE în Jurnalul Oficial (UE) la data de 28 februarie 2022, respectiv 4,9484 lei/euro.

Pentru cererile de sprijin depuse până la data de 29 aprilie 2022, cursul de schimb aplicabil va fi cel din data de 31 martie 2022.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, s-a întâlnit miercuri, 23 martie 2022, cu reprezentanți ai cultivatorilor de cartofi, membri ai Federației Naționale „Cartoful” din România, precum și cu conducerea Clubului Fermierilor Români. S-au discutat măsurile de sprijin pentru acest sector, inclusiv elaborarea Programului național de susținere a producției de cartof.

La MADR, se află în lucru un proiect de hotărâre de guvern prin care urmează a fi instituită o schemă de ajutor de minimis, aplicabilă pe întreg teritoriul României în anul 2022, pentru susținerea producției de cartof de consum – Solanum tuberosum.

Totodată, se intenționează aplicarea unor măsuri de susținere pentru încurajarea folosirii de către cultivatorii de cartof din țara noastră a materialului certificat pentru însămânțare.

„Toate măsurile pe care le punem în practică la Ministerul Agriculturii sunt elaborate pe baza dialogului deschis și constant cu cei cărora li se adresează acestea. Am prevăzut în bugetul pentru acest an sumele necesare pentru implementarea unui program de susținere a producției de cartofi. În urma discuțiilor cu reprezentanții cultivatorilor, definitivăm actul normativ pe care urmează să îl punem în dezbatere publică. De asemenea, pentru a crește producția, analizăm posibilitatea acordării unei subvenții pentru achiziția de sămânță certificată pentru înființarea culturilor de cartof de consum”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu.

Consultările pentru elaborarea măsurilor de susținere a producției de cartof vor continua, în perioada următoare, cu membrii Organizației Interprofesionale Legume-Fructe (OIPA), dar și cu reprezentanții sectorului de cercetare, ai mediului științific și academic, astfel încât să rezulte un program coerent, adaptat la nevoile și specificul sectorului.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Industria agricolă are în față noi provocări și oportunități deopotrivă. Este procesarea răspunsul la echilibrarea balanței agroalimentare a României? De ce sectorul agricol este important pentru banca centrală? Care sunt măsurile care vizează mediul și impactează agricultura în noul context european?

La Agribusiness 4.0, experți în domeniul tehnologiilor pentru agricultură și oficiali români cu responsabilități în dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniu, se reunesc joi, 24 martie 2022, și vin cu soluții concrete la situațiile de criză cu care fermierii se confruntă în aceste vremuri fără precedent.

Conferința este moderată de Andreea Stroe, realizator și prezentator de televiziune, căreia i se va alătura jurnalistul Tudor Calotescu.

Printre speakerii evenimentului se regăsesc Adrian Chesnoiu - ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Achim Irimescu - ministru plenipotenţiar, şeful secţiei Agricultură în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană; Tánczos Barna - ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, precum și Florian Ciolacu - director executiv Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Companii importante și de renume sunt prezente cu standuri digitale, acolo unde își vor prezenta portofoliul de produse și soluțiile tehnologice inovatoare, iar fermierii interesați pot intra în contact direct cu reprezentanții acestora. Standurile companiilor: AGRICLOUD, AGRII, AGRIVI, BIT SOFTWARE, CORTEVA AGRISCIENCE, FMC AGRO ROMÂNIA, GARANTI BBVA LEASING, INAQ CONSULTING, LIDEA, PATRIA BANK, RWA RAIFFEISEN AGRO, WE AGRI, vor putea fi vizitate până la ora 20:00.

Linkul de acces în platformă: https://virtualagro.3dview.events

Pentru mai multe informații, cât și pentru a vedea agenda evenimentului, accesați site-ul: https://virtualagro.ro

De fiecare dată este o plăcere să stăm de vorbă cu Jean Ionescu, Country Leader al companiei Corteva Agriscience pentru România și Republica Moldova, deoarece este un adevărat expert în domeniul agricol. Vorbește cu ușurință despre tot ce înseamnă agricultura, și nu doar despre cea practicată în țara noastră. Cunoaște fermele și piața agricolă, are opinii pertinente despre strategii și viitorul agricol. Jean Ionescu și-a început cariera în urmă cu 22 de ani la Stațiunea de Cercetare Agricolă Șimnic și are un doctorat în genetica și ameliorarea plantelor.  

Reporter: Suntem la început de an și aș vrea să ne uităm un pic în urmă, cum caracterizați anul abia încheiat, 2021?

Jean Ionescu: Fără exagerare, cred că este cel mai bun an agricol din ultimii 20 din punctul de vedere al producţiilor obţinute şi al valorii preţului per tona de produs cereală vândută. Cred că marea majoritate a fermierilor o confirmă. Practic, din punctul de vedere al exerciţiului financiar, 2021 nu încape îndoială că este un an excelent.

„Progresul în agricultură înseamnă productivitate. Nu putem obţine productivitate bună dacă nu avem tehnologie.”

Reporter: Era nevoie de un an excelent pentru ca fermierii să-și acopere pierderile din 2020. Dar le acoperă cu adevărat?

Jean Ionescu: Din păcate, anul precedent, adică anul 2020, a fost unul dezastruos pentru mare parte din România, e vorba de sud-estul României, Moldova şi Moldova de peste Prut. Mulți fermieri au fost foarte aproape de a intra în faliment şi 2021 a venit efectiv ca un an foarte bun pentru redresarea economică a fermelor din zonele afectate de secetă și arșiță. Productivitatea din 2021, corelată cu preţurile de vânzare ale cerealelor, a făcut fără nicio exagerare ca 2021 să fie unul dintre cei mai buni ani agricoli pentru România, ca ţară. Anul trecut a fost unul la care nimeni nu s-a aşteptat şi aş avea curajul să spun că meteodependenţa agriculturii, practic recuperarea din punct de vedere pluviometric, a fost excelentă pentru România, iar corelată şi cu productivitatea, care în 2021 a fost peste medie, plus această conjunctură mondială privind preţurile cerealelor, a dus la un an financiar bun pentru ţara noastră.

Reporter: Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere tehnologia, genetica semințelor, produsele de protecția plantelor, toate evoluează și ajută fermierii în obținerea unei materii prime de calitate.

Jean Ionescu: Agricultura mondială practic este cu paşi repezi către cea mai înaltă tehnologie, adică inclusiv în România fermierii doresc accesibilitate la toate tehnologiile, la, să spunem, tehnologiile de ultimă oră din lume. Fără îndoială, Corteva Agriscience este unul dintre cei mai importanţi provideri de tehnologie mondială în agricultură, ţinând cont de experienţa noastră. Cele trei companii din care este formată Corteva, respectiv Pioneer, Dow şi DuPont, au activitate de peste 400 de ani consolidată şi suntem compania din lume cu cele mai multe patente, inovaţii, atât în partea de genetică, cât şi în partea de protecţie a plantelor. Nu încape îndoială, progresul în agricultură înseamnă productivitate, este ce are nevoie fermierul din România şi aş preciza, are nevoie de o constanţă productivă, adică România corelată în exerciţiul cel mai bun cu o capacitate de irigare aproape de regimul comunist, să avem un 2-2,5 milioane suprafaţă irigată, cu certitudine poate fi un jucător mondial de primă clasă în piaţa cerealelor.

Reporter: E posibilă o strategie integrată a apei, aceea care să vină în completarea sistemelor existente de irigații cu sisteme proprii, locale, ale fermierilor. Tocmai de aceea Planul Național Strategic (PNS) este unul foarte important pentru înglobarea unor astfel de măsuri.

Jean Ionescu: PNS-ul are multe precizări în această arie şi, nu încape îndoială, marea majoritate a fermelor premium din România deja lucrează în partea de agricultură sustenabilă, adică acele covoare verzi, număr minim de lucrări, număr de treceri cât mai mic, care practic lucrează la conservarea apei în sol pentru cultura care urmează. E ce se va întâmpla cu siguranţă în următorii ani la marea majoritate a fermelor din România, pentru că apa este clar unul dintre cei mai importanţi factori pentru o productivitate medie ridicată.

Alegerea hibrizilor, importantă în productivitate

Reporter: Utilajele agricole pot să favorizeze realizarea unei agriculturi conservative, sustenabile, durabile, în condiţiile în care fermierul are acces la această tehnologie. Ca de altfel şi la tehnologia pe care o pot pune la dispoziţie companiile precum Corteva, referindu-ne la produsele de protecţie a plantelor. Pentru că în ultima vreme se discută şi se pune în balanţă până la urmă rentabilitatea la hectar, randamentul la hectar, venind aici cu paralela între inputuri şi producţie şi preţul pe care-l poate obţine la produs fermierul.

Jean Ionescu: Sunt multe lucruri de discutat pe această temă şi cu siguranţă managementul unei ferme agricole trebuie să considere ce spuneaţi mai devreme, practic costul pe hectar, estimarea producţiei şi estimarea vânzării sunt parte integrantă din afacerea unei ferme, iar managerul unei societăţi agricole trebuie să cunoască toate aceste elemente. E motivul pentru care noi dezvoltăm foarte multe lucruri care intră în partea de agricultură digitală, adică de pe un telefon practic fermierul va putea să vadă foarte multe lucruri în fermă, monitorizarea de la A la Z a stării de sănătate a culturilor, programele de fertilizare, productivitatea per parcelă corelată cu condiţii de sol, cu semănat variabil – sunt foarte multe lucruri pe care agricultura digitală le oferă în momentul de faţă şi cu siguranţă vor fi upgradate în viitor. Dar aş spune, ducându-ne un pic la condiţiile României, responsabila de productivitate la ora actuală într-o fermă, determinant, în proporţie de 40% pe unitatea de suprafaţă, şi aş începe cu lucrul basic, este alegerea celor mai buni hibrizi, a celor mai bune varietăţi adaptate la condiţiile zonale. E ce face Corteva prin brandul Pioneer, oferind – aş avea curajul să spun de departe – cele mai avansate soluţii genetice. Corteva Agriscience, mai precis Pioneer, este brandul premium care deţine cea mai mare colecţie de germoplasmă la nivel mondial şi este prima companie din lume care a realizat hibrizi de porumb în 1926. Este şi motivul prin care suntem compania-lider în vânzările de seminţe hibride de porumb, iar ce oferim noi în partea hibrizilor între 250 FAO şi 550 FAO aş spune că oferă o performanţă excelentă, sunt foarte mulţi fermieri în România care cu hibrizii noştri realizează pe cele mai bune parcele producţii de peste 20-22 de tone la hectar, recordul în România a fost undeva la 24 de tone, iar protecţia plantelor practic, începând de la partea de curăţenie a culturii, adică combaterea buruienilor, până la partea de combatere a bolilor şi dăunătorilor este din ce în ce mai bine pusă la punct astăzi. Sunt soluţii în piaţă cu un eco-profil european care permit, în momentul în care sunt utilizate corespunzător conform normelor, dozelor de omologare, să avem o agricultură sustenabilă la cel mai înalt nivel din România.

Reporter: Cu alte cuvinte, remanenţa în cultură, în plantă, uneori este ca şi inexistentă, a venit, şi-a făcut treaba şi nu o mai găseşti.

Jean Ionescu: Cu siguranţă da, şi aici sunt multe materiale informative. România este o ţară care în momentul de faţă foloseşte cam de 2,5 ori sub media europeană din punctul de vedere al substanţei active pe hectar, suntem undeva la 700 g substanţă activă în partea de protecţie a plantelor pe unitatea de suprafaţă, versus Comunitatea europeană, media care este undeva la 2,1 – 2,2 kg, deci suntem practic mai mult în partea de agricultură eco, bio, decât în partea de agricultură super-ultra intensivă. Suntem, vă repet şi aici discut în special de portofoliul Corteva, o companie care oferă un eco-profil excelent al produselor de protecţie a plantelor, bineînţeles, care trebuie să fie utilizate corespunzător în normele omologate.

„Aşteptările pentru preţuri bune la cereale în 2022 sunt foarte ridicate.”

Reporter: Cum vedeți viitoarele strategii ale Uniunii Europene?

Jean Ionescu: România e o ţară clar capabilă să hrănească, în momentul în care agricultura va fi intensivă, cu adevărat să hrănească de patru ori populaţia. Potenţialul nostru este excelent, ne lipsesc câteva lucruri care sunt esenţiale în infrastructura agricolă, şi primul arhicunoscut este capacitatea de irigare a României, care deocamdată este departe de a fi la un nivel corespunzător, şi aici sunt în toate programele diverse discuţii, nevoia de finanţare clar este foarte mare, suntem o ţară agricolă europeană de importanţă majoră, suntem a cincea ţară europeană ca potenţial agricol, ca suprafaţă şi, sigur, aş spune cred că suntem a doua sau a treia din punctul de vedere al calităţii solului… Avem, însă, această variabilitate a producţiei agricole foarte mare. Cât ne ajută Dumnezeu şi natura este darnică, suntem capabili să obţinem productivitate mare, în schimb când avem un an mediu sau un an slab din punct de vedere pluviometric, lucrul acesta se vede. Dacă vă uitaţi pe mediile obţinute de România şi le analizăm, sigur, e clar că suntem în partea de jos a clasamentului european şi lucrul acesta din păcate nu poate fi rezolvat decât cu o strategie de cel mai înalt nivel, cu investiţii majore în infrastructura de irigaţii. România e capabilă să obţină producţii foarte ridicate dacă are controlul minim al apei de irigat. Lumea trebuie să poată să irige, nu încape îndoială, şi aici, mergând un pic mai departe pe acest subiect, suntem capabili să avem 400.000-500.000 de hectare de soia, putem să facem 2,5 milioane de hectare de porumb la nivel înalt, păioase undeva la 2,6-2,7 milioane de hectare cu productivitate şi calitate foarte bune, floare şi rapiţă undeva la 1,6-1,7, adică suntem o ţară agricolă foarte competitivă, dar avem nevoie de aceste investiţii în irigații, avem nevoie de un minimum de apă pentru culturile agricole pentru a fi cu adevărat constanţi din punctul de vedere al productivităţii. Noi ce facem? Corteva investeşte enorm în potenţialul agricol din România şi acesta este motivul pentru care avem cea mai mare staţie de producere de sămânţă, Pioneer este un important hub de producere sămânţă în România, suntem de departe compania numărul unu în piaţa producerii seminţei din România.

Reporter: Care este capacitatea?

Jean Ionescu: Staţia din Afumaţi are o capacitate undeva între 1,6-1,65 milioane de saci. Este una dintre cele mai moderne la nivel mondial. Cea mai mare din Europa este în Ungaria, la Szarvaş, și aş spune că ambele staţii reprezintă un obiectiv strategic de importanţă majoră pentru Corteva, pentru că pe lângă asigurarea necesarului intern, o mare parte din producţie este exportată cu valoare adăugată de la producătorii de sămânţă şi aşa mai departe. Producem sămânță şi pentru ţările din jur, iar cei mai mari consumatori ai seminţelor produse în România sunt Germania, Ucraina, Rusia, Bulgaria, Republica Moldova, care clar este o ţară care nu este încă în UE, adică avem foarte mulţi clienţi ai producţiei din România.

Reporter: Lucrați de foarte multă vreme cu fermierii pentru multiplicarea seminţei. Care a fost evoluţia capacităţii de producţie a fermierilor? Mă refer nu doar la cantitate, ci mai ales la calitate.

Jean Ionescu: Orice companie, şi în cazul acesta Pioneer, când a început producerea de sămânţă în România a început-o cu paşi scurţi, dar cu o viziune pe termen lung prin care şi-a clădit acea imagine de cel mai important jucător, atât în partea de vânzare, cât şi în partea de producere de sămânţă. Calitatea pe care noi o obţinem în România este la cel mai înalt nivel şi aş spune că partea aceea cu standard 1, 2, 3 este o simplă poveste, nu există aşa ceva. România în mod normal, din punctul de vedere al calităţii seminţelor, produce la cel mai înalt nivel de calitate şi nu vă ascund că este de multe ori lucrul care ne asigură supremaţia din punct de vedere comercial, pentru că toată lumea trebuie să fie conştientă, avem fel de fel de studii care ne permit o analiză foarte clară de la client, iar în momentul când avem o rată de satisfacţie a clientului de peste 97%, vă daţi seama, ca să vă dau un exemplu, nu există niciun produs în lume care are 100%, nu contează că este telefonul x, y, televizorul z sau… nu există niciun produs mondial care are 100% customer satisfaction. Avem o rată de satisfacţie atât din punctul de vedere al performanţelor, cât şi din punctul de vedere al calităţii seminţelor care sare de 97% şi care este de departe cea mai ridicată din industria în care activăm.

Producerea de sămânţă, dacă e făcută la cel mai înalt nivel, asigură o superioritate semnificativă din punctul de vedere al veniturilor pe hectar, dar are şi un minus, pentru că fermierul trebuie să fie foarte atent la detalii. Pioneer are o echipă de agronomi foarte bine pregătită care-l ajută şi sunt nişte paşi procedurali foarte importanţi în producerea de sămânţă, dar aş avea curajul să spun că avem fermieri de un profesionalism desăvârşit care produc seminţe, la care aceste detalii sunt atât de bine cunoscute, încât avem clienţi foarte fideli din punctul de vedere al producerii de sămânţă care, agronomic, sunt la cel mai înalt nivel, iar dotarea tehnologică, tehnică, la ora actuală este una de-a dreptul la cel mai înalt nivel mondial, aş spune. România este un jucător mare în partea de producere sămânţă şi specializarea producătorilor de sămânţă de la un an la altul a crescut foarte mult. Nivelul este foarte ridicat în producerea de sămânță în țara noastră.

„România, până nu va avea o soluţie viabilă de înlocuire a neonicotinoidelor în tratamentul seminţelor de porumb şi floarea-soarelui, cu siguranţă va fi obligată moral pentru fermier să vină cu derogare la neonicotinoide.”

Agricultura sustenabilă are nevoie de produse de protecţie a plantelor

Reporter: Să vorbim un pic despre neonicotinoide. Anul acesta, România a obținut din nou derogare pentru folosirea acestora. Corteva, știu că are în studii şi cercetări, produse care să înlocuiască neonicotinoidele.

Jean Ionescu: Autoritățile au cântărit foarte bine şi au luat cea mai bună măsură pentru fermieri, practic acordarea acestei derogări pentru porumb şi floarea-soarelui. Nu încape îndoială, România fără o soluţie care să asigure protecţia pentru acest dăunător din bazinul Mării Negre, Tanymecus dilaticollis, respectiv răţişoara, nu am putea merge mai departe ca stat agricol fără o protecţie a seminţelor ca la carte. La sfârşitul zilei pe noi trebuie să ne vedeţi ca fermieri. Pioneer, producătorul de sămânţă numărul 1 din România, este un fermier, pentru că avem suprafeţe foarte mari în care noi producem seminţe şi nu ne permitem ca formele parentale să nu aibă un tratament corespunzător care să asigure o protecţie bună la Tanymecus. Adică, inclusiv noi avem nevoie de această derogare, pentru că, dacă nu avem aşa ceva, din păcate suntem forţaţi să mutăm producerea de sămânţă din România într-o ţară care nu are aceleaşi probleme.

România până nu va avea o soluţie viabilă de înlocuire a neonicotinoidelor în tratamentul seminţelor de porumb şi floarea-soarelui cu siguranţă va fi obligată moral pentru fermier să vină cu această derogare la neonicotinoide. Într-adevăr, Corteva Agriscience are în fază de testare anumite produse şi cred că marea majoritate cunosc, este vorba de Lumiposa, soluţia care este omologată pentru tratarea seminţelor de rapiţă în Europa şi în România. Suntem în ultimul an de testare, practic produsul se califică, va primi omologare pentru că rezultatele ne arată că este un produs cu siguranţă care oferă protecţie de la A la Z culturii de porumb, e vorba de dăunătorii Agriotes şi Tanymecus dilaticollis, pentru că suntem în ultimul an în care vom efectua aceste teste, vom aplica pentru omologarea produsului la autorităţile competente şi nu văd probleme. Până acest produs va fi omologat, cu siguranţă autorităţile vor avea nevoie de derogare pentru a sprijini fermierii.

Toate produsele noi, şi aici vreau să precizez, au un minus pentru piaţă. Inovaţia şi moleculele noi au cu siguranţă alte costuri de producţie, din cauza unor aspecte care ţin de eco-profil, de investiţia în cercetare pentru astfel de molecule, şi aş spune că partea care întotdeauna este mai senzitivă şi nu place este preţul. Pentru că diferenţa este costul pe hectar, adică cu soluţiile noi, cum am remarcat cu toţii, au și costuri mai mari. Practic, costurile întotdeauna sunt mai mari, dar soluţiile, aş avea curajul să spun, au un eco-profil excelent pentru mediu, pentru planta de cultură şi, la sfârşitul zilei, pentru hrana care rezultă din aceste culturi. Adică, gândiţi-vă că de multe ori produsele de protecţie a plantelor au norme de omologare mai dure decât medicamentele care se omologhează pentru consumul populaţiei, pentru medicina umană. Şi plantele de cultură, oricât de duri am fi, nu pot trăi fără aceste medicamente, fără produsele de protecţie a plantelor. Nici noi, oamenii, la ora actuală nu putem trăi fără aceste – la un moment dat, cei care avem probleme – medicamente din farmacii. Acelaşi lucru este cu plantele.

Reporter: Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, la preluarea preşedinţiei Consiliului UE, a spus că de aici încolo nu mai scoatem nimic de pe piață până nu avem cel puţin unu sau doi înlocuitori care să fie de aceeaşi valoare.

Jean Ionescu: Agricultura sustenabilă are nevoie de produse de protecţie a plantelor care, repet, trec prin nişte teste de cea mai înaltă calitate şi practic nu scapă nimic. Dacă produsele de protecția plantelor sunt folosite în mod corespunzător, conform omologărilor, sunt nişte produse foarte sigure pentru consumul alimentelor rezultate din tratamentele efectuate.

Fermierul are nevoie de soluţii sustenabile. Pentru că nu putem doar să tăiem şi la un moment dat nu mai punem absolut nimic acolo, pentru că nu mai rezolvăm problemele. Vor apărea foarte multe lucruri care ţin de boli, dăunători pe care nu-i mai putem controla, pentru că nu avem soluţii. E clar că partea de autoritate din România trebuie să fie conectată european cu ce se întâmplă. Sunt foarte multe ţări, una dintre ele aţi dat-o exemplu mai devreme, Franţa, care a revenit la decizii, se întâmplă şi în Germania. Sunt ţări care la ora actuală realizează că sunt foarte multe lucruri care nu se pot rezolva. România – clar suntem parte din Comunitatea Europeană, trebuie să ne aliniem regulilor UE, dar nu putem deveni o oază a omenirii care va avea hrană doar eco şi bio, pentru că la sfârşitul zilei constatăm cu toţii: coşul zilnic de alimente ca valoare a crescut semnificativ, adică în România cred că ne apropiem la un cost de peste 50% din venituri, or, lucrurile acestea, dacă vor continua doar în trend ascendent, vor face la un moment dat ceva „poc”. Totul se duce la omul de rând, care mănâncă, trebuie să se încălzească, trebuie să aibă electricitate pentru o viaţă normală şi aşa mai departe. Adică, toate costurile sunt… închipuiţi‑vă, şi vă dau exemplu eco şi bio: e clar că e un segment de produse care costă mai mulţi bani din multe motive. La sfârşitul zilei omenirea, eu cu tărie susţin, are nevoie de hrană convenţională, pentru că e cea care asigură securitatea alimentară.

Cultura-regină rămâne porumbul

Reporter: Pentru că sunteţi un fin cunoscător al pieţei porumbului, cum vedeţi evoluţia la nivel mondial a acestei pieţe? Cine şi cum influenţează preţul?

Jean Ionescu: Foarte greu de spus, dar nu e niciun dubiu, preţul la porumb – şi nu numai la porumb – este influenţat, după cum ştim cu toţii, de raportul cerere-ofertă. Nu încape niciun fel de îndoială, aşteptările pentru preţuri bune la cereale în 2022 sunt foarte ridicate, şi aici aş începe cu rapiţa. Uitaţi-vă, rapița are un preț de peste 800 euro pe tonă; uitaţi-vă la porumb ce preţuri sunt, adică e un deranj mondial major, într-un cuvânt. Uitaţi-vă ce se întâmplă cu seceta din Argentina, adică sunt lucruri care sunt corelate clar cu schimbările climatice. Din cauza acestui aspect, aceste schimbări climatice lovesc major, din experienţa noastră, a tuturor, întotdeauna într-o parte a planetei. Se fac stocuri. Fermierul american preferă să aibă nu dolari în cont, preferă să aibă silozul plin. Este o regulă banală moştenită din tată în fiu, prin care el spune: ştim foarte clar că dacă vom avea silozul plin, cu siguranţă valoarea adăugată pe care o aduce e mai mare decât dolarii pe care-i am în bancă vânzând recolta.

Factorul limitativ pentru noi, românii, este seceta. Ştim cu toţii că poate fi atât de dură, în special în sudul României, încât de multe ori nu reuşeşti să recoltezi nimic la porumb, dar nu încape niciun fel de îndoială, pentru fermierii buni, fermierii performanţi care reuşesc să facă producţie şi mai ales pentru cei care reuşesc să facă producţie mare, fără nicio ezitare cultura care va produce cei mai mulţi bani în ferme va fi porumbul. Porumbul va rămâne în continuare cultura-regină. Anul viitor, datorită preţului, cred că rapiţa va deveni un jucător important, iar dacă ne ducem mai departe la celelalte culturi – uitaţi-vă la preţurile uleiurilor vegetale – şi floarea stă sus, şi păioasele stau acolo, adică toate plantele de cultură în mod normal au nişte preţuri la cereale. Nu e niciun dubiu, preţul îngrăşămintelor este prohibitiv astăzi, dar nici nu putem face rabat foarte mult, pentru că ne va taxa din punct de vedere productiv. Şi aici fermierul ştie mai bine ce are de făcut, dar noi personal încurajăm fermele să facă tehnologie. Nu putem obţine productivitate bună dacă nu avem tehnologie. Degeaba noi oferim cea mai bună genetică, dacă ea nu are un minim sau un mediu normal de dezvoltare din punct de vedere nutritiv. Şi merg mai departe: ne pregătim pentru o eră în care într-adevăr vom reduce îngrăşămintele, şi nu vă ascund că e unul din programele de cercetare Corteva, vom oferi la un moment dat hibrizi de porumb capabili să-şi absoarbă azotul atmosferic şi normele de azot vor scădea semnificativ. Vom oferi, începând cu 2023-2024, soluţii care vor ajuta planta de cultură să fie capabilă să-şi ia mult mai mult din azot din atmosferă. Adică vor fi soluţii ajutătoare majore pentru culturi. Dar nu putem astăzi să spunem că reducerea normelor de îngrăşăminte va fi un factor care nu va influenţa producţia, pentru că nu este adevărat.

Reporter: Care sunt provocările Corteva pentru perioada următoare?

Jean Ionescu: Provocările Corteva sunt multe şi aş începe cu capacitatea noastră de a livra inovaţie şi produse de cea mai înaltă clasă. Este provocarea numărul unu şi aş spune fără echivoc că ne ţinem de cuvânt şi în fiecare an lansăm în România cel puţin 10-15 produse noi, începând de la hibrizi de porumb, floarea-soarelui, rapiţă până la partea de substanţe active noi în partea de protecţie a plantelor. Lucrul acesta se face cu investiţii majore în cercetare şi e o mândrie a noastră să vă spunem că inclusiv în România situl de la Afumaţi reprezintă cel mai mare punct de cercetare agricolă din România, iar în partea comercială Corteva Agriscience este liderul detaşat în furnizarea soluţiilor seminţe şi produse de protecţie a plantelor în România, suntem lideri pe foarte multe segmente, începând de la vânzarea seminţelor hibride de porumb, floarea-soarelui, soia, suntem compania numărul doi la rapiţă, dar planul este ca în 2-3 ani să fim compania numărul unu, pentru că am lansat o gamă de hibrizi de-a dreptul uluitoare, conceptul Sclerotinia Protector la rapiţă, e vorba de hibridul PT303, care împreună cu hibridul PT298 va face o revoluţie productivă pe care fermierii cu siguranţă o vor simţi în productivitate. De asemenea, suntem cel mai mare vânzător pentru erbicide la cereale, suntem compania-lider. În partea de fungicide la cereale, Verben va fi soluţia numărul unu în T1. Venim cu Inatreq care va domina T2 ca performanţă. La rapiţă suntem compania-lider detaşat prin furnizarea soluţiilor de crop protection Galera Super, Korvetto, Inazuma, Capartis, adică avem foarte multe locuri de lider de performanţă. Ăsta e şi motivul pentru care fermierul, la sfârşitul zilei, alege soluţiile noastre. Şi mă duc către partea de culturi speciale, gama Zorvec este cea mai avansată, nu numai din România, din lume în protecţia manei la viţă-de-vie, iar pe partea de făinare, ce oferă de asemenea Corteva sunt de-a dreptul pachete de lider în furnizarea soluţiilor pe care le avem. Sigur, suntem parte integrantă din tehnologia fermierilor şi cea mai mare provocare pentru noi este să ne autodepăşim, să reuşim să venim în fiecare an să ţinem acest trend de lansare a noilor produse, a noilor tehnologii pentru piaţă. E lucrul care se întâmplă şi, vă repet, ne ajută foarte mult ce avem în spate, pentru că avem o echipă de peste 13.000 de cercetători la nivel mondial care lucrează doar pentru a aduce în piaţă produse şi tehnologii noi.

Articol scris de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Infrastructura de îmbunătățiri funciare este pregătită pentru funcționare și poate asigura un nivel optim al apei pentru irigații, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, la data de 22 martie 2022, suprafața potențial irigabilă este de 1.289.381 ha, fiind deservită de infrastructura de îmbunătățiri funciare funcționabilă, din care 3.009 km de canale. Până la ora actuală, au fost încheiate 768 de contracte pentru o suprafață de 681.397 ha.

MADR, prin ANIF, suportă din fonduri asigurate de la bugetul de stat:

• Costul apei și costul energiei electrice, în baza contractelor încheiate cu ANIF pentru asigurarea apei pentru irigații până la stațiile de punere sub presiune şi alte puncte de livrare;

• Costul apei pentru irigații, în baza contractelor încheiate cu alți furnizori;

• Costul energiei electrice necesare asigurării funcționării agregatelor sau a echipamentelor pentru irigații, în cotă de până la 50%.

Pot beneficia de aceste măsuri fermierii - persoane fizice/persoane juridice, organizați în OUAI/FOUAI sau asociațiile agricole.

Contractele se transmit în format electronic, la adresele de e-mail comunicate pe site-urile Filialelor Teritoriale, precum și la cea a unității centrale a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare: https://www.anif.ro/. În cazul fermierilor care nu au posibilitatea transmiterii unui e-mail/fax, aceștia se pot adresa filialelor teritoriale ale ANIF, în vederea programării pentru semnarea contractelor.

Având în vedere măsurile de sprijin aflate în derulare, MADR, prin structurile teritoriale, încurajează și sprijină toți fermierii să încheie contracte, având ca obiect livrarea apei pentru irigații, pentru a putea asigura astfel un nivel corespunzător de umiditate a solului, care să stimuleze creșterea productivității agricole.

„Am luat toate măsurile pentru a asigura fermierilor accesul la apă pentru irigații mai devreme față de alți ani, având în vedere că peste iarnă ne-am confruntat cu lipsa precipitațiilor, așadar nevoia de apă în sol este în continuare ridicată. Pentru a le oferi fermierilor predictibilitatea de care au nevoie, continuăm  să achităm până la 50% din costurile cu energia electrică folosită pentru irigații. De asemenea, lucrările de modernizare a infrastructurii de irigații continuă. Ne-am propus ca suprafața viabilă pentru irigat să crească la două milioane de hectare”, a precizat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Asociația „Plantăm fapte bune în România”, alături de studenții Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMVB), marchează Ziua Internațională a Pădurilor – 21 martie - cu o inițiativă de împădurire, pe o suprafață de 1,7 hectare la Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească. Această acțiune este susținută de Syngenta România, una dintre principalele companii globale prezente local, furnizoare de inputuri agricole, contribuind astfel la eforturile globale de împădurire, la refacerea ecosistemelor deteriorate și atenuarea efectelor schimbărilor climatice.

8.000 de puieți forestieri reprezentând mai multe specii de arbori și arbuști vor acoperi o suprafață de aproximativ 1,7 hectare, acțiune ce are ca scop creșterea gradului de conștientizare a importanței perdelelor forestiere în agricultură. În cadrul proiectului, va fi plantată o perdea forestieră în zona fermei și o suprafață de un hectar pe un teren cu un sol depreciat.

„Activitățile de împădurire pe care le organizăm la Stațiunea Didactică și de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească, alături de „Plantăm fapte bune în România”, cu sprijinul Syngenta România prezintă atât o componentă silvică (plantarea a 8.000 de puieți forestieri din 16 specii: stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar roșu, mesteacăn, tei, frasin comun, ulm, paltin, arțar tătărăsc, salcâm, sălcioară, măceș, păducel, salbă moale, sânger și porumbar, sub forma unei perdele de protecție), cât și una educativă, prin implicarea studenților noștri în toate etapele acestui demers, de la proiectare la execuție”, a declarat Asist. Univ. dr. ing. Mihai Enescu (USAMV București, Facultatea de Agricultură, specializarea Silvicultură).

În agricultură, perdelele forestiere pot atenua efectele schimbărilor climatice și pot contribui la creșterea calității solurilor. În 2018, compania Syngenta, împreună cu Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească, au pus bazele centrului Interra^® Farm cu scopul pregătirii și instruirii viitoarei generații de fermieri în domeniul practicilor agriculturii sustenabile.

La acțiune au participat studenți ai Facultății de Horticultură din București, pentru care experiența practică are un impact semnificativ, prin planificarea unei astfel de activități, obiectivele pe care le urmărește crearea unei perdele forestiere și impactul asupra comunității.

„Activitățile ecologice sunt un obiectiv al misiunii noastre, fiind o modalitate excelentă de a cultiva responsabilitatea socială și de a crea ecosisteme durabile ca suport al educației și al valorilor științifice pentru generațiile actuale și viitoare”, spune decanul Facultății de Horticultură, Adrian Asănică.  

Acțiunea de împădurire a fost precedată de o prezentare a importanței perdelelor forestiere în agricultură, pe care Asist. Univ. dr. ing. Mihai Enescu a susținut-o pentru studenții participanți.

*****

Din 2011, Asociația „Plantăm fapte bune în România” a contribuit la plantarea și îngrijirea a peste 2.000.000 de puieți care împăduresc astăzi 524 de hectare din 42 localități (35 de județe) ale țării. Dacă până în pandemie, 44.000 de voluntari au participat la aceste acțiuni, în ultimii doi ani munca acestora a fost înlocuită cu zilieri și echipamente mecanizate.

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV) este o instituţie de învăţământ superior şi de cercetare acreditată, pol de excelenţă al învăţământului universitar de specialitate, transformată constant pe parcursul celor 170 de ani de existenţă. USAMVB are șapte facultăți și peste 11.000 de studenţi, fiind definită ca „o universitate pentru viaţă şi agricultură, prin educaţie şi cercetare de înaltă calitate”. Universitatea are în vedere patru direcţii strategice de dezvoltare în contextul actual: învăţământ de calitate (cu accent pe abilităţile practice urmărite de angajatori), cercetare avansată, internaţionalizare şi parteneriat cu mediul de afaceri.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Alianța pentru Agricultură și Cooperare anunță că a reușit să obțină pentru fermieri derogările solicitate pe strategiile Green Deal, cât și sprijin european pentru conturarea unei strategii privind independența proteică a Europei.

Cu urmare a demersurilor intense întreprinse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare către Copa-Cogeca și autoritățile naționale pentru obținerea unor derogări de la Pactul Verde European în contextul conflictului ruso-ucrainian, Comisia Europeană a anunțat că este dispusă să accepte derogări importante de la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al  Parlamentului European și al Consiliului și de la Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare a anumitor condiții referitoare la plata pentru ecologizare pentru anul de cerere 2022.

Cele mai importante pentru fermierii noștri, cu un impact imediat, constau în derogarea de la articolul 44 alineatul (4) din Regulamentul mai sus amintit, permițând statelor membre să decidă ca terenurile aflate în pârloagă să fie considerate o cultură distinctă, chiar dacă aceste terenuri au fost pășunate sau recoltate în  scop de producție.

De asemnea, prin derogare de la articolul 45 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, pentru anul de revendicare 2022, statele membre pot decide ca terenurile necultivate să fie considerate zonă de interes ecologic în temeiul articolului 46 alineatul (2), primul  paragraf, litera (a), din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, chiar dacă aceste terenuri au fost pășunate sau recoltate în scop de producție sau au fost cultivate.

Se va aplică factorul de ponderare stabilit pentru terenurile aflate în pârloagă în anexa X la Regulamentul (UE) 1307/2013.

La fel de importantă este derogarea de la articolul 45 alineatul (10b) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, derogare care permite utilizarea de produse de protecție a plantelor în acele zone destinate pășunării sau recoltate în scopuri de producție.

Cu privire la un alt obiectiv al Alianței pentru Agricultură și Cooperare privind o strategie pentru creșterea producției de proteaginoase la nivelul Uniunii Europene, în cadrul Consiliului AGRI-FISH din 21 martie 2022, a fost prezentată o notă informativă intitulată „Îmbunătățirea potențialului proteinelor pe bază de plante în Europa, în conformitate cu obiectivele stabilite în Pactul Verde European”. Acesta a fost inițiată de reprezentanța austriacă și a primit sprijinul a alte 19 state membre, printre care și România.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a susținut în cadrul Consiliului AGRI-FISH această inițiativă, declarând că este binecunoscut faptul că UE este dependentă de importuri proteice din țări terțe, dintre care 76% din provin din soia și șroturi din soia. A transmis că România va sprijni demersul prin cultivarea unor soiuri de proteaginoase și leguminoase cu potențial mare de producție și cu rezistență crescută la condițiile climatice.

În urma dezbaterilor, președinția franceză a concluzionat că este absolut necesară dezvoltarea, în continuare, a producției de proteine ​​vegetale și a surselor alternative de proteine ​​animale în UE și a invitat Comisia să prezinte o strategie UE de tranziție a proteinelor, care încurajează cultivarea de proteine ​​vegetale pentru alimente și hrană pentru animale în UE, precum și utilizarea altor surse durabile de proteine.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

La urechile fermierilor din județul Galați au ajuns zvonuri că sunt investitori care caută terenuri pe care să-și amplaseze turbine eoliene. Ceea ce nu ar fi un lucru rău, însă sunt vizate terenuri agricole productive, pe care există o infrastructură de irigații în care agricultorii au investit sume consistente de bani, iar montarea eolienelor ar bloca irigarea culturilor. Problemele sunt în special acolo unde pământul este luat în arendă, iar pentru arendator prețul oferit de investitorii în eoliene este de nerefuzat. Fermierii susțin că nu sunt în niciun fel protejați de lege și cer acum sprijin din partea autorităților. Se pare că situația din Galați nu este singulară.

Problema ne-a fost semnalată de Dumitru Ene, care lucrează 2.000 ha (300 ha în proprietate și 1.700 ha în arendă) la Slobozia Conachi, în sudul județului Galați. „După ce am făcut investiții de milioane de lei în sistemul de irigat, am cumpărat utilaje tip pivot sau liniare, acum apar investitori străini care vor să construiască eoliene în mijlocul tarlalei, blocând sistemul de irigații. Avem nevoie de protecție de la Guvern, de la Parlament, avem nevoie de legi care să ne protejeze”, ne-a spus fermierul, care irigă mai bine de o mie de hectare, sistemul de irigații fiind proiectat și dezvoltat cu finanțare în regie proprie.

Dumitru Ene face parte din FOUAI Câmpia Covurlui (Federația Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații), organizație care are aproximativ 70.000 de hectare amenajate pentru irigat, din care, în prezent, efectiv irigate sunt circa 10.000 de hectare.

Practic, producătorii agricoli doresc de la autorități să le fie protejate investițiile și acolo unde există sisteme și infrastructură pentru irigații, pe terenurile productive să nu poată fi construite parcuri eoliene sau fotovoltaice. Mai ales că seceta continuă să fie prezentă, iar apa este esențială pentru culturile agricole. „Amintiți-vă de recentul an negru pentru agricultură, 2020, în care mulți fermieri nici nu au scos combina din curte, pentru că seceta și lipsa irigațiilor le-au distrus în totalitate culturile”, a punctat Dumitru Ene. Fermierul e de acord că e bine pentru independența energetică să se dezvolte acest sector, să se construiască parcuri eoliene, însă astfel de investiții să fie făcute cu cap, să nu afecteze agricultura, producția agricolă.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Piața agricolă a anului 2022 reunește foarte multe necunoscute, legate în special de incertitudinea livrării inputurilor și a echipamentelor agricole. Constantin Curcă, reprezentantul Horsch în România, crede că 2022 este un an de recalibrare, de regândire a strategiilor, referindu-se atât la agricultori, cât și la producătorii de tehnică agricolă. „O recalibrare și regândire a strategiilor, în ideea în care au apărut atât de multe variabile în procesul acesta de producție agricolă, variabile începând de la siguranța asupra prețurilor de vânzare până la menținerea unor cheltuieli sau a unor bugete fixe, raportate pe fiecare cultură în parte.”

În opinia lui Constantin Curcă, anul acesta va fi un an în care foarte mulți fermieri vor decide sau vor adopta și alte strategii de dezvoltare a producției, astfel încât, în acest context în care schimbarea este constantă, ei să reușească cumva să aibă certitudinea că vor putea produce și anul viitor. „Ne propunem ca și anul acesta să fim cât mai aproape de clienți și chiar mi-aș dori ca fermierii să își planifice achizițiile nu doar în funcție de producția pe care o obțin, de prețurile la care vând, ci să-și planifice investițiile în funcție de o strategie pe termen lung.”

În momentul de față, există un gol în livrarea de utilaje cauzat de lanțul de aprovizionare la nivel global. „Dacă este să găsim un avantaj al acestei situații, acel avantaj ar fi că fermierul își va planifica achizițiile, investițiile, și nu de fiecare dată în funcție de un element variabil (prețul cerealelor, volumul acestora). Sunt fermieri care știu clar că peste doi ani tractorul trebuie înlocuit și se fac demersuri în acea direcție. Pentru că nu se poate pune presiune doar pe noi, pe producători, pe dealeri. Bineînțeles, apare și varianta în care fermierii planifică investiții, își doresc din timp utilaje performante, dar ajung la momentul achiziției, care se întâmplă de azi pe mâine, și dacă nu ai sau nu beneficiezi de stocuri, se duc și fac o investiție, de oriunde, de orice altceva complementar, care este disponibil, și trebuie să trăiască cu acea investiție 5, 7, 10 ani, indiferent dacă a fost sau nu una bună. Astfel își pun în pericol o parte a profitabilității, pe termen lung”, apreciază Constantin Curcă, reprezentant Horsch, marcă vândută în țara noastră de compania Mewi.

Înființarea culturilor verzi/cover crops

Constantin Curcă crede că una dintre strategiile viitoare pe care le vor adopta fermierii va fi înființarea culturilor verzi. Și asta, din cel puțin două motive importante. În primul rând, pentru că au rol de protecție a solului, de creștere a fertilității acestuia și a surplusului de îngrășăminte rezultat în urma acestor culturi verzi sau culturi de acoperire. În al doilea rând, pentru că în prezent toată lumea discută despre culturile verzi/cover crops ca element principal în noua strategie a Uniunii Europene de dezvoltare a Pactului Verde European – Green Deal, din care și România face parte. „Culturile verzi vor avea o din ce în ce mai mare căutare și interes în fermele clienților noștri”, este de părere reprezentantul Horsch.

Semănatul direct 

Dacă e să vorbim despre produsele Horsch, în viitor, semănătorile comercializate vor trebui să aibă în componență cel puțin două, dacă nu trei sau chiar patru compartimente la bazinele de îngrășământ. „Aceasta, pentru ca orice fermier să poată, din surse proprii, să își înființeze culturile verzi în regie proprie, adică o semănătoare cu două, trei sau patru bazine în care el să facă un amestec care să cuprindă un mix de cereale care să-i țină terenul ocupat, să-i țină terenul protejat de soare, de eroziune, și să-i aducă și un surplus de îngrășăminte mai ales în acest context în care îngrășămintele costă enorm în acest sezon agricol. Avem covoare de acoperire, iar odată cu dezvoltarea acestor culturi verzi, culturi intercalate, se va dezvolta, fără doar și poate, inclusiv sistemul de semănat direct. Este un efect al acestei schimbări. Pentru a menține foarte bine umiditatea solului și a putea beneficia din plin de avantajul culturilor verzi, soluția este semănatul direct”, arată Constantin Curcă.

Pe lângă faptul că aceste culturi verzi aduc beneficii solului, în structură și în calitatea de îngrășământ, rădăcinile plantelor explorează solul și nu mai este nevoie, în principiu, de prelucrarea sa în profunzime. „Acele rădăcini, odată descompuse, vor preda locul lor din sol aerului și bacteriilor, și atunci, ne putem gândi că avem o prelucrare biologică, în adâncime, a solului”, a precizat reprezentantul Horsch în România.