Subvenția continuă să reprezinte pentru cei certați cu legea un motiv întemeiat pentru a risca închisoarea, fapt relevat de către cifrele Direcției de Investigare a Criminalității Economice (DICE) potrivit cărora dintr-un total de 1.163 de dosare penale întocmite de polițiști, în 163 dintre acestea s-a început urmărirea penală „im personam”.
Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, comisarul-șef Daniel Biro, coordonatorul DICE din cadrul Poliției Române, descrie câteva din spețele prin care infractorii își arogă drepturi și fac uz de fals atunci când își doresc să obțină subvenții necuvenite, în detrimentul oamenilor de bună credință.
Cum tentația este mare, chiar și cei păgubiți, momiți cu bani de către cei certați cu legea, cad în plasa lor și își retrag plângerile. În acest caz, spune Biro, și aceștia din urmă devin complici și sunt cercetați de organele de Poliție.
DICE (și SICE teritoriale) nu se ocupă însă doar de zona de plăți directe. Polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice verifică în mod constant cantitățile de cereale care tranzitează teritoriul țării, cât și pe cele care intră în Portul Constanța. Nu de puține ori, cantitatea declarată în documente nu este cea reală sau nu se poate stabili cu exactitate proveniența materiei-prime și modalitatea de plată a acesteia (vestitele genți cu bani, nefiscalizate, la capătul tarlalei).
Chiar și acum, la mai bine de jumătate de an de la diminuarea TVA la alimente, infractorii încă riscă închisoarea pe zona de evaziune la carne. Biro indică unul dintre modurile de operare ale așa-zișilor „colindători”, în realitate acele persoane care cumpără la prețuri derizorii, fără forme legale, animale de prin satele României și vând carnea obținută la preț de dumping către procesatori sau comercianți.
„În prezent, câștigul este acela că marfa este achiziționată de la un producător oarecare cu documente false sau de la acei «colindători» care merg prin comune și abatorizează ilegal animale achiziționate în condiții îndoielnice. Ei profită de oamenii care vor să scape de aceste animale sau de cei care chiar au nevoie de bani. Acești «furnizori» oferă prețuri derizorii proprietarilor de animale, le abatorizează (dintr-o vacă de 500 de kilograme, efectiv carne mai rămân circa 150 kg), opresc pulpele, mușchiul, pe care le oferă apoi angrosistului. Acesta din urmă o achiziționează la un preț care distruge orice concurență. Această diferență de preț generată de un veritabil circuit ilegal face ca fenomenul de evaziune în sectorul cărnii să mai persiste”, a precizat Daniel Biro.
Revista Fermierului: Domnule Biro, vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre sistemul export control la cereale pe care Poliția Română îl aplică în Portul Constanța.
Daniel Biro: Pe scurt, angajați din cadrul Direcției de Investigare a Criminalității Economice (DICE), alături de polițiști de la Direcția de Combatere a Criminalității Organizate (DCCO), de colegi de la Direcția de Poliție Transporturi (DPT), de la Direcția Poliției Rutiere și de la Direcția de Ordine Publică, susținuți de mai multe unități-suport ale Poliției Române, verifică minuțios orice transport de cereale (și alte mărfuri) care intră în Portul Constanța din punct de vedere al existenței documentelor de însoțire, respectiv factură, CMR, DVE, notă de cântar (în cazul cerealelor). După ce toate aceste documente sunt verificate la fața locului, ele sunt scanate și transmise în format electronic către lucrătorii de Poliție din punctul de origine al materiei-prime.
R.F.: Cum anume se desfășoară acest proces de control la punctul de plecare?
D.B.: Există scannere la fiecare punct de control de intrare în port, atât rutier și feroviar, cât și naval, menite să transmită documente în format electronic către punctul de origine al materiei-prime de proveniență agricolă pentru verificare. Să dăm un exemplu: o cantitate de cereale (consolidată de cele mai multe ori) a plecat din Călărași pentru un destinatar din afara Uniunii Europene (UE). Următorul pas pe care lucrătorii noștri îl întreprind atunci când bunurile ajung în Portul Constanța este cel al transmiterii documentelor scanate prin sistemul nostru de comunicații la Călărași. Acolo, polițiștii DICE se prezintă pe cât de repede posibil la agentul economic expeditor și verifică de unde a fost achiziționată marfa, dacă a fost înregistrată în contabilitate, cui și dacă a fost plătită, cum s-a făcut plata etc.
R.F.: Și asta la absolut orice transport? Aveți rezultate palpabile în urma derulării acestui proiect?
D.B.: Niciun transportator nu rămâne neverificat. Această acțiune nu este una temporară, de control, ci este una preventivă a Poliției Române, menită a combate evaziunea fiscală, infracționalitatea din acest sector.
Din datele pe care ni le-au pus la dispoziție nu numai transportatorii, dar și reprezentanții celor din industria alimentară și producătorii de cereale reiese că încasările fiscalizate au crescut la peste 120 la sută în ultimii doi ani de zile. Acest sistem de verificări din Portul Constanța e dublat pe plan intern de un alt plan de acțiune - „Vatra”, prin intermediul căruia se încearcă protejarea populației împotriva unor practici ilicite. Și acest plan este funcțional de trei ani de zile, chiar înaintea introducerii scăderii de TVA. Demn de menționat în acest context este că Poliția Română a avut o atitudine proactivă în combaterea acestui fenomen, în sensul că în urma analizelor făcute de către noi existau date destul de concludente că evaziunea fiscală nu este la un nivel mic în domeniul panificației și al cerealelor. Datele ne confirmă că de trei ani de zile încoace, evaziunea fiscală în domeniul panificației a scăzut treptat datorită acțiunilor Poliției, ale altor agenții de aplicare a legii, dar și grație modificărilor legislative (suspendarea activității în cazul neemiterii bonului fiscal).
Aceleași cifre relevă faptul că pe zi ce trece, numărul brutăriilor care funcționau ilegal sau în așa-zisa zonă gri, parțial fiscalizată a scăzut. Nu mai devreme de data de 16 decembrie 2015 a avut loc o întâlnire la Ministerul Agriculturii unde s-au discutat ultimele rezultate pe combaterea evaziunii fiscale (și nu numai). De exemplu, la acest grup de lucru interministerial vin și cei de la ANSVSA, și cei de la ANPC, și Ministerul Sănătății, și reprezentanți ai Inspectoratelor Teritoriale de Muncă. Am amintit aici de ITM pentru că această acțiune nu vizează strict evaziunea fiscală. Vorbim de obligația angajatorilor din sectorul agroalimentar de a deține forme legale de angajare pentru cei care activează acolo.
R.F.: Și de a avea case de marcat!
D.B.: Poliția are dreptul să aplice inclusiv sancțiuni contravenționale în situația în care se constată că un agent comercial nu are casă de marcat sau o folosește necorespunzător ș.a.m.d. Se merge inclusiv pe Legea drepturilor de autor. Ai firmă? Ții contabilitatea în sistem informatic? Computerul tău funcționează cu softuri licențiate? Se merge și pe această latură, nu numai pe cea care ține strict de evaziune fiscală, ci și pe forță de muncă, pe contrafacere, contrabandă și piraterie de software, înglobează tot ce intră în competența Poliției.
R.F.: Care ar fi profilul general al evazionistului pe zona aceasta de transport de cereale? Care au fost cele mai frecvente probleme constatate?
D.B.: Cele mai frecvente probleme constatate sunt cele legate de transportul la negru sau la gri, inițial cu documente care atestau doar o parte din cantitatea de cereale existentă. Nu de puține ori au fost cazurile când CNADNR laolată cu Poliția Rutieră și ale autorități ale statului au oprit camioane încărcat cu cereale, acestea au fost cântărite pe acele cântare-basculă și s-au descoperit nereguli.
S-a constatat în acele situații că dacă în documentul de transport figura o cantitate anume de cereale, în realitate cântarul arăta altceva. Dacă marfa mergea către Port Constanța, rezultatul controlului era transmis acolo. Imediat după intrarea în port, camionul vizat era redirecționat către formațiune economică de Poliție portuară care îl însoțeau către cântar. Se constata diferența și se refăceau documentele. Se continuau verificările pe lanț înapoi – câte transporturi au fost expediate, de unde a fost achiziționată marfa, câtă cu bani cash etc. În general, această zonă gri e reprezentată de ceea ce se cumpără cu bani cash la capătul tarlalei.
R.F.: Ați vorbit la un moment dat de atitudinea proactivă a Poliției Române în ceea ce privește combaterea fenomenului de evaziune fiscală în sectorul agroalimentar. Despre ce este vorba?
D.B.: Proactivitatea noastră este reprezentată de inițierea unor acțiuni pe zona de evaziune fiscală, iar cele ale colegilor noștri din plan teritorial de specularea celei mai mici informații care poate proveni inclusiv dintr-o sursă deschisă. Spre exemplu, într-un ziar local s-a publicat un material care dezvăluie anumite nereguli. Polițiștii, prin serviciul de presă, culeg date, monitorizează, iar conducerea unităților de Poliției teritoriale acționează și în baza acestor rapoarte.
O sursă deschisă de informații poate fi și petiția (oricare ar fi motivația ei) prin intermediul căreia o persoană oarecare se plânge că, spre exemplu, n-a reușit să obțină un anumit document de la autoritățile locale, dar prin care inclusiv relevă că... „lui X-ulescu i s-a acordat subvenția la timp, cu toate că persoana respectivă nu avea dreptul”. Poliția verifică acest conținut al petiției și oferă un răspuns potrivit competențelor. Însă, pentru polițiști, este importantă și încărcătura informațională secundară a petiției, acea parte care se poate transforma oricând într-o lucrare specifică operative. Omul își spune păsul, supărarea și obligația noastră este să verificăm orice aspect din acea sesizare.
R.F.: Se mai câștigă din traficul de carne chiar și acum cu TVA de 9 la sută la alimente?
D.B.: Da, se mai întâmplă. În prezent, câștigul este acela că marfa este achiziționată de la un producător oarecare cu documente false sau de la acei „colindători” care merg prin comune și abatorizează ilegal animale achiziționate în condiții îndoielnice. Ei profită de oamenii care vor să scape de aceste animale sau de cei care chiar au nevoie de bani. Acești „furnizori” oferă prețuri derizorii proprietarilor de animale, le abatorizează (dintr-o vacă de 500 de kilograme, efectiv carne mai rămân circa 150 kg), oprește pulpele, mușchiul, pe care le oferă angrosistului. Acesta din urmă o achiziționează la un preț care distruge orice concurență. Această diferență de preț generată de un veritabil circuit ilegal face ca fenomenul de evaziune în sectorul cărnii să mai persiste.
Totuși, de la introducerea TVA redus la 9% la alimentele de bază fenomenul a cunoscut o scădere în piață. Înainte de vara lui 2015 aveam o concurență serioasă pe importurile de carne de porc pe partea cu Ungaria. Ei au avut de dinainte o Taxă pe Valoarea Adăugată mai mică, iar noi încă eram la acel 24%. Și ai noștri, dar și ungurii comercializau legal, cantități mici, dar constant, în special în zilele de week-end, fapt care genera profit din diferența de TVA.
R.F.: Iată – Revista Fermierului devine o sursă deschisă de informații pentru DICE. A apărut mai nou un fenomen interesant. Sunt samsari care cumpără suprafețe de teren agricol, cultivă te miri ce pe ele, obțin carnete de comercializare și atestate de producător. Ei își permit să facă asta în mai multe județe ale țării. Cumpără în special legume și fructe de la producători adevărați, iar la eventualele controale spun că sunt fermieri. Chiar dacă au suprafețe mici, ei transportă și comercializează cantități masive. Controlați și această nouă zonă cu potențial infracțional?
D.B.: Legislația care vizează atestatele de producător și carnetele de comercializare este relativ nouă. Însă, pentru a ne face o imagine mai clară asupra fenomenului, prima verificare pe care o face un polițist când are o suspiciune cu privire la acest gen de fapte este să solicite telefonic postului de Poliție dintr-o anumită comună dacă o anumită persoană are teren acolo. Cel de la postul de Poliție se deplasează la Primărie și verifică în Registrul Agricol dacă persoana în cauză are teren și cu ce e cultivat. Demersurile de verificare pornesc practic abia după acel punct.
În altă ordine de idei, veți vedea în această iarnă prin piețe pe la tarabe „tomate românești”, comercializate de „fermieri” cu manichiura făcută, fără vreo urmă că ar munci pământul sau cum arată o sapă. Ei vând aceste produse în perioade în care pe piață există lipsă de trufandale. În momentul în care aceste personaje vând constant cantități importante, polițiștii merg pe lanț înapoi pentru verificări. Se începe de la atestatul de producător și de la filele din carnetul de comercializare se investighează și se descoperă că pe terenul pe care acesta îl are în posesie nu este cultivat nimic. De acolo, cercetările iau o turnură către zona de evaziune fiscală.
R.F.: Care sunt rezultatele DICE la sfârșit de an în ceea ce privește acțiunea „Fermierul”?
D.B.: În cadrul planului de acțiune „Fermierul”, declanșat pe data de 25 mai 2015, organele de Poliție din cadrul DICE au organizat și desfășurat până în prezent 9.225 de acțiuni, ocazie cu care au fost executate 32.118 controale în piețe și târguri, fiind verificate 86.362 de mijloace de transport.
Cu această ocazie au fost constatate 1.758 de infracțiuni, din care 575 la Legea nr. 241/2005, fiind aplicate un număr de 56.245 de sancțiuni contravenționale în valoare de 32,9 milioane lei, totodată confiscându-se bunuri și produse în valoare de 4,1 milioane lei.
Fals și uz de fals pentru a dobândi plata pe suprafață
Revista Fermierului: Știm că DICE are competențe inclusiv pe verificarea veridicității documentelor necesare obținerii subvenției în agricultură. Care sunt cele mai frecvent întâlnite infracțiuni pe zona plăților directe?
Daniel Biro: Există anumite persoane care depun la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) documente doveditoare necesare obținerii subvenției, din care rezultă că au luat în arendă anumite suprafețe de teren, respectiv că proprietarii terenurilor în cauză i-ar fi împuternicit pe ei (și aici nu sunt necesare documente autentificate la notariat) să încaseze plățile directe. Însă, în momentul în care sunt efectuate cercetări amănunțite, lucrătorii de Poliție află de la proprietar că acesta neagă de existența unor astfel de contracte.
Totodată, nu puține au fost cazurile când proprietarii de drept ai terenurilor s-au deplasat în vederea depunerii documentelor prin care solicitau plata pe suprafață, iar funcționarii APIA susțineau că deja venise altcineva pentru acești bani. Bineînțeles, cei păgubiți fac plângere, iar noi intervenim.
Am descoperit inclusiv că păgubiții, după ce au aflat că altcineva le-a luat banii, s-au dus cu scandal peste cei în cauză. Pentru a evita contactul cu autoritățile, cei din urmă le-au propus păgubiților că le înapoiază banii, doar să renunțe la plângere. În acest caz, îi atenționăm pe petenți că intră la complicitate. Ei știau că infractorul încasase banii ilegal, prin fals, prin înșelăciune, a uzat și ei de acel fals și, atunci, după prevederile Codului Penal și de Procedură Penală și ei sunt vinovați.
R.F.: Vă rugăm domnule Biro să ne dați mai multe detalii despre acțiunea „Subvenția în agricultură”. Câte dosare penale ați înaintat către Parchet sau DNA?
D.B.: În cadrul planului „Subvenția în agricultură”, declanșat pe data de 6 ianuarie 2015, au fost înregistrate de către organele de Poliție din cadrul DICE 1.163 de dosare penale, dintre care în 163 de dosare s-a început urmărirea penală „im personam”.
Cu această ocazie au fost constatate 1.761 de infracțiuni
R.F.: Din tot ceea ce înseamnă activitatea Poliției de Investigare a Criminalității Economice pe zona aceasta a agriculturii și industriei alimentare, care este cea mai prolifică zonă unde s-a dezvoltat infracționalitatea?
D.B.: Activitatea de constatare este în scădere, dar totuși se menține la un nivel observabil.
Datele noastre statistice relevă că în cadrul planului de acțiune „Vatra”, declanșat la data de 6 ianuarie 2015, au fost efectuate 29.611 controale la unitățile de morărit, panificație, patiserie, depozite de cereale, dar și la alte unități comerciale care desfășoară activități în domeniul de referință, totodată fiind verificate și mijloacele de transport.
Cu această ocazie au fost constatate 2.037 infracțiuni, din care 1.291 la Legea nr. 241/2005 (pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale), 94 la Legea nr. 8/1996 (privind dreptul de autor și drepturile conexe) și 652 de alte infracțiuni conexe, valoarea prejudiciului cauzat fiind estimată la suma de 277,5 milioane lei, iar a celui recuperat de 33,6 milioane lei. În aceste spețe au fost cercetate 2.031 persoane, dintre care pentru 63 au fost luate măsuri preventive.
În această perioadă au fost înregistrate de către organele de Poliție din cadrul DICE 1.812 dosare penale la Legea 241/2005, totodată fiind înregistrate 482 dosare penale în care se efectuează cercetări pentru alte 746 infracțiuni conexe.
Au fost aplicate sancțiuni contravenționale, dintre care 11.012 la Legea nr. 12/1990 republicată (privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite), 94 sancțiuni contravenționale la OUG 12/2006 (pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale) modificată de OUG 93/2009, dar și 21.358 sancțiuni contravenționale la alte acte normative, valoarea totală a acestora fiind de aproape 26,4 milioane lei.
Valoarea totală a bunurilor care au fost indisponibilizate în cadrul dosarelor penale este de aproximativ 48,1 milioane lei, fiind luate măsuri de confiscare sau indisponibilizare a 83 de mijloace de transport în valoare de 808.540 lei. Totodată, valoarea bunurilor ridicate în vederea confiscării este de 2,9 milioane lei.
Nu în ultimul rând, pentru 22 de unități de morărit și panificație, activitatea a fost suspendată/oprită, având în vedere neregulile constatate cu ocazia controalelor efectuate. (Ionel Văduva).