Problemele care apar la depozitarea produselor agricole duc inevitabil la deprecierea acestora, de aceea obiectivul principal în perioada de stocare este menţinerea valorii cantitative şi calitative iniţiale, anunță Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) printr-un comunicat de presă remis la redacție la începutul lunii septembrie a.c.

Pregătirea spaţiilor de depozitare presupune efectuarea curăţeniei, a dezinsecţiei şi a deratizarii acestora astfel că, spun specialiștii, pe lângă măturarea şi spălarea spaţiilor, o operaţiune foarte importantă este curăţarea crăpăturilor din pardoseală şi pereţi, „pentru că acestea sunt locuri de refugiu şi dezvoltare pentru numeroase insecte”. Și aici vorbim de dăunători de depozit cel mai frecvent întâlniți, cum sunt: gărgăriţa grâului (Sitophilus granarius), gărgăriţa orezului (Sitophilus oryzae), gândacul din Surinam (Oryzaephilus surinamensis), gândacul mauritan (Tenebrioides mauritanicus), precum şi molia cerealelor (Sitrotoga cerealella), molia grâului (Nemapogon granellus) sau molia fructelor uscate (Plodia interpunctella).

În vederea combaterii acestora, angajații Autorităţii Naţionale Fitosanitare recomandă dezinsecţia spaţiilor de depozitare a cerealelor cu respectarea următoarelor etape: golirea spaţiilor, igienizarea şi văruirea acestora, precum și dezinsectia spaţiilor, după etanşeizarea lor prin stropire, folosind unul dintre următoarele insecticide cu acţiune îndelungată: Actellic 50 EC-1% (50 – 100 ml sol./mp); K’obiol 25 EC – 50 ml/ 5 l apa pentru 100 mp spatiu depozitare; K’obiol 25 EC –100ml/99 l apa pentru 100 t cereale, respectiv Reldan 22 EC – 22 ml/t ( în 0,75-1,5 l apa/t).

„Pentru suprafeţele netede din metal sau lemn se recomandă aplicarea a 50-100 ml soluţie preparată/mp., iar pentru suprafeţele poroase din beton sau zid văruit, precum şi pentru dezinsecţia podurilor şi a spaţiilor aflate în apropierea magaziilor, se va aplica 100-200 ml soluţie preparată/mp. După stropirea spaţiilor, acestea se închid ermetic timp de 3-4 zile, ulterior fiind deschise pentru aerisire. Pentru tratamente în spaţiile de depozitare se pot folosi şi alte produse de protecţia plantelor omologate”, menționează inspectorii în comunicatul de presă.

Combaterea rozătoarelor este și ea o măsură importantă deoarece, pe lângă pagubele cantitative, acestea sunt vectori pentru numeroşi dăunători de depozit. Deratizarea se poate face atât prin utilizarea de momeli şi capcane, cât şi prin folosirea aparatelor cu ultrasunete şi închiderea galeriilor.

„Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale apreciază că depozitarea corespunzătoare a produselor agricole este un factor deosebit de important pentru păstrarea calităţii şi cantităţii acestora pentru o perioadă îndelungată”, au conchis reprezentanții MADR.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale monitorizează cu mare interes desfăşurarea în condiţii optime a tuturor activităţilor din agricultură. În acest sens, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, efectuează acţiuni de informare pentru optimizarea păstrării recoltelor agricole în cele mai bune condiţii.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a anunțat joi, 10 august 2017, că inspectorii DSVSA Timiș au sechestrat cu 24 de ore înainte o tonă de gălbenuș de ou lichid contaminat cu Fipronil, provenit din Germania.

Tot în aceeași zi, Politico.eu transmitea că nu mai puțin de doi înalți oficiali ai unei companii din Regatul Țărilor de Jos erau arestați de procurori, bunurile bancare și imobiliare ale acestora fiind, cităm, „confiscate” ca urmare a posibilei implicări a lor în scandalul contaminării cu Fipronil a ouălor și produselor din ouă distribuite pe piețele europene.

Revenind la situația din țară, potrivit autorităților din România, cel puțin până la ora publicării materialului, nicio cantitate din acest produs nu ar fi ajuns la comercializare, marfa contaminată urmând să fie incinerată, fără însă ca vreo persoană anume să răspundă pentru situația care ar fi putut degenera în orice clipă; cineva a importat totuși acest produs.

„În cadrul acțiunilor specifice de control, în dimineața zilei de 9 august, inspectorii din cadrul DSVSA Timiș au sechestrat o cantitate de 1.000 kg de gălbenuș de ou lichid, produs contaminat cu Fipronil, provenit din Germania, acțiune realizată conform alertei SRAAF”, au precizat comunicatorii ANSVSA. „Lotul respectiv a fost reținut în depozitul unității unde fusese distribuit, nicio cantitate din acest produs nu a ajuns la comercializare. Cele 1.000 kg vor fi neutralizate prin incinerare. Toate structurile teritoriale județene sunt în alertă pentru a acționa în cel mai scurt timp, în cazul în care se vor primi noi notificări privind ouăle contaminate cu Fipronil”.

Potrivit recomandării transmise de Comisia Europeană (CE) către toate țările membre ale Uniunii Europene (UE-27), autoritățile de profil trebuie să acorde o atenție sporită utilizării produselor destinate combaterii acarianului roșu în fermele de creștere a păsărilor.

„Este necesar ca toate statele membre să fie vigilente în ceea ce privește produsele utilizate pentru controlul acarianului roșu în unitățile de păsări, pentru a se asigura că nu au loc tratamente cu substanțe neautorizate”, au afirmat birocrații CE, citați de ANSVSA.

Potrivit autorităților române, între autoritatea de resort și reprezentanții asociațiilor crescătorilor de păsări din țara noastră există un constant schimb de informații privind evoluția, la nivel european, a situației ouălor contaminate cu Fipronil.

„Menționăm că, în acest sens, ANSVSA desfășoară, deja, activități de control, în mod randomizat, în fermele avicole din țară. ANSVSA monitorizează atent această situație și va informa permanent cu privire la noi elemente apărute în contextul alertei europene legate de ouăle contaminate cu Fipronil”, au conchis cei de la autoritatea de resort.

Executivi olandezi, în arest. „Infracțiunea nu poate fi recompensată”

Tot joi, 10 august 2017, Politico.eu titra cu mai puțin de o oră înainte că Poliția din Regatul Unit al Țărilor de Jos a arestat doi directori de companie, suspectați că ar fi jucat un rol important în scandalul internațional care implică prezența Fipronilului în ouă.

În ultimele două săptămâni, Belgia și Olanda s-au luptat să gestioneze o situație de incapacitate de control a contaminării ouălor cu Fipronil, un insecticid toxic utilizat în tratamentul împotriva unor insecte dăunătoare.

Această criză bazată pe probleme de siguranță alimentară a generat pe sistemul jocului de domino tensiuni diplomatice, a dus la închiderea a sute de ferme de producție și a forțat supermarketurilor să retragă de la raft ouăle suspecte.

Conform informațiilor vehiculate de Politico.eu, autoritățile suspectează compania belgiană Poultry Vision de producerea unui tratament bazat pe Fipronil ca substanță activă, destinat luptei împotriva acarienilor la păsări.

Cu toate acestea, ChickFirend, o companie olandeză, se află sub investigația autorităților pentru achiziția produsului și tratamentul aplicat în fermele de creștere a păsărilor atât din Belgia, cât și din Olanda, potrivit numeroaselor rapoarte media.

Procurorii olandezi, prin vocile autorizate, au precizat joi că au arestat doi directori ai companiei aflate sub investigație pentru comercializarea tratamentului bazat pe Fipronil. Cu toate acestea, ei nu au transmis presei și numele acestei companii.

Procurorii olandezi au adăugat că au colaborat cu Europol și în tandem cu omologii lor din Belgia, acolo unde autoritățile au descins în cadrul altor companii de profil.

De reținut, amintește Politico.eu, că în Olanda investigatorii au confiscat bunurile bancare și pe cele imobiliare ale suspecților, „deoarece infracțiunea nu poate fi recompensată”.

România are autorizate șapte produse biocide pe bază de Fipronil

Din datele pe care ANSVSA le deținea până la data de 7 august a.c., la noi în țară erau autorizate de către Ministerul Sănătății - instituția competentă pentru autorizarea produselor biocide (prin Comisia Natională pentru Produse Biocide) - un număr de șapte produse biocide, având ca substanță activă Fipronilul.

„Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar (ICBMV), Institut Național de Referință din subordinea ANSVSA, a fost implicat în evaluarea unui singur produs biocid care conține Fipronil (din punctul de vedere al efectelor toxicologice ale produselor biocide asupra animalelor, conform competențelor specifice)”, se preciza într-un comunicat de presă transmis luni. „Acest produs se utilizează ca insecticid în: locuinţe (inclusiv bucătării), restaurante, depozite alimentare, clădiri publice (hoteluri, spitale, școli, închisori, teatre etc.), clădiri industriale şi comerciale (fabrici, magazine, cabine de avion, vehicule, trenuri şi vapoare)”.

Autoritatea competentă a adăugat că utilizarea Fipronilului nu este interzisă, dar trebuie respectate strict instrucțiunile de folosire și domeniul pentru care este destinat.

„Fipronilul este utilizat și în fabricarea produselor medicinale veterinare destinate animalelor de companie, ca produs antiparazitar”, au conchis cei de la ANSVSA.

Fermierul-campion la producția de rapiță (în viziunea Pioneer Hi-Bred) provine din județul Brăila, se numește Florin Dănuț Iconaru, administrează 2.000 de hectare, din care 340 de hectare însămânțate cu rapiță, hibridul Pioneer PT225 fiind cel care i-a asigurat o producție demnă de invidiat - 5,4 tone la hectar.

În două dintre cele mai importante județe agricole - Brăila și Ialomița - hibrizii de rapiță ai Pioneer au generat randamente de peste 4 t/ha, anunță compania printr-un document de presă, iar numărul agriculorilor care au obținut astfel de producții și au devenit producători agricoli-campioni a fost unul ridicat.

Fermierul brăilean a devoalat în cele ce urmează câteva dintre „secretele” care i-au adus randamente așa mari (tratamente și amendamente aplicate la timp), recoltatul celor 340 ha cu rapiță contabilizând doar trei zile din luna iulie.

„După recoltatul grâului și orzului, am început pregătirea terenului, iar odată cu semănatul, realizat cu semănătoarea Horsh, am aplicat 200 kg/ha îngrășăminte 18.46.0. În ceea ce privește tratamentele, în toamnă am aplicat un insecticid și un produs care combină substanţa activă a unui fungicid cu cea a unui regulator de creştere. În primăvară am început prin a aplica 200 kg/ka de sulfat, apoi, în martie, 200 kg/ha de azot și, în aprilie, 250 kg/ha. La acestea s-au adăugat alte trei tratamente cu insecticide și fungicide. L-a începutul lunii iulie, am recoltat, iar campania a durat trei zile”, a declarat Iconaru.

În plus, administratorul SC Ulmagrodan SRL a precizat că anul agricol în care ne aflăm nu a fost unul cu probleme deosebite pentru el, mai puțin momentul în care a avut parte de „o oarecare concurență cu buruienile”. Însă, a mărturisit brăileanul, aplicând produse de calitate, a reușit ca la finalul campaniei să fie mulțumit de recolta obținută.

În această toamnă, Florin Dănuț Iconaru intenționează să însămânțeze peste 300 ha de rapiță, dar față de anul trecut va mări suprafața cu hibrizi PT225 și PT234.

Aceleași două „cărți câștigătoare” pe care a mizat șeful Ulmagrodan au reprezentat „miza” și pentru Ene Liviu și Alexandru Popa, ultimul fiind administratorul exploatației agricole Popalex din localitatea Cireșu. Ambii au obținut o producție de 4.9 tone la hectar cu hibrizii PT225 și PT234.

Dacă Ene Liviu nu a vorbit prea mult de experiența sa cu hibrizii Pioneer, Alexandru Popa a precizat că în cadrul societății sale a lucrat în total 1.980 ha, din care circa 300 ha cultivate cu rapiță.

Unul dintre „așii din mâneca” lui Popa au fost complexele 18.46.0 aplicate după o arătură și două discuri.

„Pe solele unde am semănat rapița, ca plante premergătoare am avut grâu și orz, cam 80% grâu și 20 la sută orz. Imediat după recoltat am arat, am discuit și, înainte de a băga al doilea disc, am aplicat 200 kg/ha complexe 18.46.0 și am semănat pe data de 15 august. În toamnă am aplicat un fungicid și un stabilan, iar în iarnă cultura a intrat impecabil. Apoi, în primăvară, am aplicat 2 tratamente, un foliar și un fungicid. În următoarea campanie, voi mări suprafața cu rapiță la 500 ha, iar de la Pioneer voi alege hibrizii PT225, PT234, dar și PT264”, a afirmat Alexandru Popa.

La rapiță, mai mereu, planta premergătoare este grâul

Afirmația nu ne aparține nouă, ci chiar lui Cristinel Brânză de la Agro Hagiu. În cadrul societății agricole menționate anterior, cei doi fermieri - Ionuț Hagiu și Cristinel Brânză lucrează 1.100 ha, dintre care 200 de hectare cu rapiță.

Potrivit companiei furnizoare de material semincer, cei doi au devenit fermieri campioni deoarece au obținut cu hibridul PT225 - 4.720 kg/ha și 4.580 kg/ha cu PT234.

De această dată, „secretul” succesului celor doi producători agricoli a fost combinația dintre tratamente și lucrări agrotehnice.

„De obicei la culturile de rapiță, planta premergătoare este mereu grâul. Pe 27 august am început pregătirea terenului, iar pe 5 septembrie am semănat. In toamnă am aplicat 11.52.0, 200 kg/ha, am erbicidat pentru samulastra și graminee, și am mai aplicat 350 kg/ha sulfat de amoniu. Am continuat în primăvară cu 150 kg/ha azotat de amoniu, iar de erbicidat nu a mai fost cazul, dar am mai aplicat trei tratamente. Am recoltat în perioada 29 iunie -10 iulie, pentru că au fost niște ploi în acea perioadă. Pentru anul acesta nu am decis solele, dar nu voi renunța la hibrizii Pioneer”, a punctat Cristinel Brânză.

Nici danezii de la FirstFarms Agro East SRL (despre care am scris pe larg cu privire la achiziția de pământ în România) nu s-au lăsat mai prejos. Cei doi responsabili din cadrul exploatației - Florin Zănoagă și Udrea Marius -, din localitatea Surdila-Greci, au devenit și ei fermieri campioni deoarece au obținut cu hibridul PT234 – 4.589 kg/ha, iar cu hibridul PT225 – 4.255 kg/ha.

În total, danezii lucrează prin Agro East 4.000 ha, din acest total circa 600 ha fiind însămânțate cu rapiță în campania agricolă 2016-2017.

„În iulie am recoltat grâul, am început pregătirea tereului și la finalul lunii august am început să semănăm, am terminat în primele zile ale lui septembrie. La semănat am aplicat îngrășăminte - 200 kg/ha, erbicid preemergent, unul pentru graminee, 2 fungicide și un regulator de creștere. În primăvara am continuat cu fertilizarea, 250 kg/ha sulfat și 150 kg/ha azotat, am mai aplicat un erbicid, 2 fugicide și 2 insecticide. Recoltatul l-am început pe 5 iulie și a durat o săptămână”, a declarat Florin Zănoagă.

În această toamnă, cei doi fermieri campioni vor însămânța tot 600 ha de rapiță, iar de la compania Pioneer vor alege aceeași hibrizi deoarece au fost mulțumiți de modul în care s-au dezvoltat culturile pentru intrarea în iarnă și mai ales de produsele obținute.

Tratamentele au diferit în funcție de cum s-a dezvoltat cultura pe fiecare solă

Un alt fermier campion din județul Brăila este Thierry Bourgoing, care lucrează prin intermediul societății Rominsem SRL 2.500 ha, dintre care 375 ha de rapiță. Hibridul PT225 cu care a obținut 4.330 kg/ha este hibridul Pioneer pe care va miza și în următoarea campanie.

Importante vor fi însă și de această dată tratamentele, care vor diferi în funcție de cum se va dezvolta cultura pe fiecare solă.

„Am fost mulțumit de rapiță în acest an. Am început pregătirea terenului imediat după ce am recoltat grâul și orzul. Am dat startul campaniei de semănat pe 25 august și am încheiat pe 5 septembrie. Am aplicat 150 kg/ha îngrășăminte 11.52.0 și 250 kg/ha sulfat de amoniu. Tratamentele au diferit în funcție de cum s-a dezvoltat cultura pe fiecare solă, pe unele am aplicat fungicid, pe altele nu. În primăvară am dat 250 kg/ha azotat, fungicid și insecticid. Recoltatul l-am început pe 25 iunie și a durat o săptămână. Pentru această toamnă intenționez să păstrez numărul de hectare cu rapiță și să semăn aceiași hibrizi Pioneer”, a specificat fermierul campion.

Nu în ultimul rând, un alt agricultor cu o vastă experiență în spate și care a mizat pe hibrizii câștigători este și Iosif Ticra din localitatea Silistraru. Acesta lucrează 1.300 ha, total din care 250 ha au fost însămânțate cu rapiță.

El a devenit producător agricol-campion datorită hibridului PR44W29, cu care a obținut producția de 4.080 kg/ha.

În fiecare an, după ce recoltează culturile păioase, Ticra începe pregătirea terenului și seamănă la dată fixă, o zi importantă cândva - 23 august!

„Ar în iulie, imediat după ce recoltez grâul și orzul; nu aștept! În ultimii trei ani am semănat la dată fixă - 23 august, tocmai să nu uit data. În funcție de solă, am aplicat 200 sau 250 kg/ha monoamoniu fosfat. Trebuie să adaug că în timpul verii întreținem ogorul fie cu erbicid total, fie întrăm cu combinatorul, în funcție de gradul de îmburuienare, pentru că în general răsare samulastra de orz. Am aplicat un fungicid ce are și rol de regulator de creștere, și asta pentru a spori rezistența la iernat a rapiței, și am mai dat un insecticid în condițiile în care a aparut viespea rapiței. Am irigat toată supafața în toamnă pentru a putea intra cu răsărire uniformă în iarnă. Am cheltuit mulți bani deoarece apa era destul de scumpă, dar am reușit să facem o cultură perfectă pentru intrarea în iarnă. În primăvară am aplicat insecticide, nu a mai fost nevoie de fungicide, pentru că rapița a fost sănătoasă. Campania de recoltat s-a desfășurat în perioada 15-20 iunie”, a conchis fermierul-campion Iosif Ticra.

Pentru această toamnă, el și-a propus să însămânțeze 200 ha, poate 250 ha cu rapiță, în funcție de cum se va prezenta terenul.

Județul Ialomița ține aproape de primul loc

Potrivit documentului remis la redacție de Pioneer Hi-Bred, și în județul Ialomita, mai multe societăți agricole au obținut producții de peste 4 tone/ha la rapiță. Un astfel de exemplu este II Dorina Bobeș care a avut producția de 4.59 t/ha la hibridul PT225 și 4.1 t/ha cu hibridul PT234.

Și agricultorul Mihai Marius a devenit fermier-campion cu ajutorul hibrizilor PT225, cu care a obținut producția de 4.8 t/ha, și PT234, care i-a asigurat 4,584 tone la hectar.

„Noi lucrăm 1.700 ha, iar pe 440 hectare am avut rapiță. Am început pregătirea terenului imediat după ce am terminat de recoltat grâul, adică în jur de 20 iulie 2016, iar semănatul l-am început pe 17 august. Înainte de semănat am aplicat 200 kg/ha complexe 18.46.0, după aceea, până la intrarea în iarnă, am aplicat un fungicid și un insecticid. În primăvară am mai aplicat două fungicide, două insecticide și un foliar. Am avut producții foarte bune la PT234 și PT225, deoarece în iarnă culturile au intrat bine, nu am avut niciun fel de problemă cu cultura, puțin a fost atinsă de gerul din aprilie, dar nu a fost grav afectată”, a punctat fermierul campion.

Mai mult decât atât, acesta a mai adăugat faptul că și în acest an a semănat hibridul PR46W14, deoarece îl cultivă de mulți ani, mereu a avut producții de peste 4.000 kg/ha, chiar și 4.500 kg/ha și în fiecare an îl seamănă pe cel puțin 70 ha. În această toamnă, solele cu rapiță vor ajunge la 500 ha, dintre care cei 3 hibrizi Pioneer, PT225, PT234 și PR46W14 nu vor lipsi.

În fine, ultimul producător agricol-campion în viziunea Pioneer este și Iulian Filipoiu. Acesta lucrează aproximativ 2.600 ha, iar hibrizii PR44D06 și PR44W29 sunt cei care i-au asigurat producții de 4,6 t/ha, respectiv 4,5 tone la hectar.

Și el a mizat pe grâu și orz ca plante premergătoare.

„Ca plante premergătoare am avut grâu și orz. Am pregătit terenul după ce am recoltat, în iulie, și am semănat în perioada 25-28 august. Odată cu semănatul, am aplicat 180 kg/ha de îngrășăminte și apoi, în toamnă, un insecticid și un erbicid pentru graminee. În primăvară, am aplicat uree, 200 kg/ha, și foliar, 150 kg/ha, și pe o solă a trebuit să mai aplic un erbicid. Am recoltat la umiditatea de 7%, în perioada 2-10 iunie. În această toamnă intenționez să semăn 600 ha de rapiță, iar de la Pioneer aceeași hibrizi - PR33D06 și PR44W29”, a conchis Filipoiu.

Rapița, cultura-regină a anului 2017

La începutul acestui an calendaristic, estimările specialiștilor DuPont Pioneer din România arătau că la o producție estimată de 2,6 tone de rapiță la hectar, obținută în sezonul 2016-2017 (dificil din punct de vedere agrometerorologic), producătorii ar urma să obțină chiar și 5.000 de lei/ha, în condițiile în care, la acea vreme, în bazinul de sud al țării se semnau contracte inclusiv pe sume care atingeau nivelul de 1.700 lei tona.

„Se semnează în sudul României pe 1.650 – 1.700 lei pe tonă. Asta înseamnă că pe 2,5-2,6 tone de rapiță la hectar, cultivatorii ar putea obține chiar și 5.000 de lei/ha (minimum), adică minimum o mie de euro. Cu subvenție cu tot, cu greu va mai putea fi depășită de altceva”, a declarat, la finele lunii ianuarie 2017, Jean Ionescu, Commercial Unit Manager Pioneer, cu ocazia evenimentului „Dealers Meeting” care a avut loc în Poiana Brașov.

În plus, el a precizat că fermierii care vor fi nevoiți să întoarcă rapița în favoarea florii-soarelui (în principal, cei din Transilvania și din Moldova), ca urmare a condițiilor meteo vitrege, vor pierde „o oportunitate să facă bani”.

„La rapiță, din păcate, vreau să vă spun că cei care vor pierde din cauza condițiilor vitrege vor pierde de fapt o oportunitate să facă bani. Și asta pentru că, rapița, în România, în acest an, fără exagerare, va fi cultura-regină”, a mai afirmat Ionescu. „(...) Zilele acestea, în sud-estul României, cultura de rapiță se prezenta în condiții bune. În schimb, în săptămâna 16-22 ianuarie 2017, în vestul țării nu era zăpadă; Transilvania nu avea zăpadă, la fel și Moldova. De aceea, în cele două zone ale țării, probabilitatea ca acea rapiță mică să treacă iarna este relativ scăzută”.

Statul ar trebui să se implice și să achiziționeze cu un preț „negociat”, „cinstit”, cerealele de la fermieri, este de părere deținătorul exploatației Agroserv Confind, Ioan Simion, producător agricol care a reușit în acest an să obținută o recoltă de peste 5.300 kg grâu/ha.

„Sugestia mea ar fi ca statul să se implice, să achiziționeze cu un preț negociat, cinstit, cerealele de la fermieri. Practic, ca fermier, statul român nu te încurajează deloc să faci această activitate. Nu este sănătos pentru România ca toată recolta, sau cea mai mare parte, să plece direct în port, imediat după recoltare”, a mărturisit Ioan Simion într-un comunicat de presă remis redacției.

El spune că este mulțumit de rezultat, dar mărturisește că așteptările sale privind marja de profit din agricultură sunt mici și anul acesta.

„Aceasta este o producție bună, suntem mulțumiți de rezultat. Speram să depășim 5.000 kg, deci ne-am depășit ținta”, a declarat proprietarul exploatației. „În cei patru ani de când am demarat afacerea în agricultură, am învățat că dacă e ploaie, se obțin recolte mari, bune, dar prețul la cereale scade simțitor. În schimb, dacă e secetă, prețul e bun, însă producția e mică. Deci, fermierul nu prea are de unde câștiga sau, mai exact, cum să facă o marjă de profit care să-i asigure resurse suficiente pentru o dezvoltare sănătoasă a afacerii”.

Floarea-soarelui a primit apă la timp

Tot el a povestit că după patru ani de experiență în sectorul agricol, în ciuda unor producții bune, acesta nu generează un profit „prea mare”.

Ioan Simion este însă optimist cu privire la potențialul recoltei de floarea-soarelui, ca urmare a precipitațiilor căzute la timpul potrivit, recoltă aducătoare de bani pentru producători.

„La floarea-soarelui constatăm că a plouat la timp, deci există toate condițiile pentru o recoltă foarte bună. Totuși, după patru ani de agricultură îmi este foarte clar că deși avem una dintre cele mai performante exploatări agricole – dat fiind că, dincolo de dotarea tehnică, pământul este comasat 100% – din agricultură nu se poate face un profit prea mare”, a mai punctat Simion.

În plus, investitorul își păstrează intenția să dezvolte afacerea pe verticală, o fermă de animale fiind cel mai logic pas, iar apoi un întreg lanț de producție.

„Astfel, în loc să vinzi grâu, floarea-soarelui, cereale companiilor străine – care, e drept, îți plătesc după câteva zile –, fie direct de pe câmp, fie din silozul tău, după câteva luni, mai bine însilozezi produsul după recoltare și îl consumi în ferma ta de animale”, întărește patronul Agroserv Confind.

Industriașul a investit inițial în terenul arabil aproximativ 5 milioane de lei. Au urmat alte 6,5 milioane de lei, alocate achiziției de silozuri (capacitate de 8.000 de tone), rampe cu dispozitive de cântărire și alte utilaje agricole.

Unitatea deține 250 de hectare comasate 100% în zona Balș (județul Olt) și a fost înființată în 2013, întreaga suprafață fiind însămânțată cu grâu și floarea-soarelui.

Jurnaliști agrarieni din mai multe țări ale Uniunii Europene (UE) au participat în zilele de 26 și 27 iulie 2017 la evenimentul anual mediatic al companiei Case IH, care a avut loc în acest an în Slovacia pe o proprietate administrată de danezii de la FirstFarms A/S, în condițiile în care aceștia dețin cea mai mare suprafață agricolă în proprietate în România.

Case IH contribuie la schimbarea aspectului agriculturii din Europa de Est, care, în ultimii ani, a înregistrat o creștere masivă a eficienței și a productivității în fermele cele mai bine gestionate. O mare parte din aceste îmbunătățiri s-a datorat avansurilor în ceea ce privește calitatea, puterea și eficiența mașinilor utilizate, care au contribuit la transformarea oportunității operațiunilor pe teren, la asigurarea unor condiții optime de creștere pentru culturi și la reducerea costurilor de producție.

FirstFarms A/S este o companie care se află în prim-planul acestei agriculturi „noi”. Cu sediul în Billund, Danemarca, investește în, exploatează și dezvoltă agricultura în Europa de Est, unde exploatează 16.400 ha și are 250 de angajați. În 2016, cifra de afaceri a FirstFarms era de 130,3 milioane DKK și are planuri ambițioase de a deveni una dintre cele mai mari companii de gestionare a fermelor din Europa.

Din cele 16.400 ha, nu mai puțin de 8.000 ha (suprafață aflată în creștere) sunt terenuri arabile din România, deținute de danezi în proporție de mai bine de 60 de procente.

În cadrul conferinței de presă de dinaintea demonstrațiilor din câmp cu tractoarele Quadtrac, Maxxum și Puma, Soren G. Nielsen, administratorul fermei din Slovacia (COO), a recunoscut că planul companiei este de a continua investiția în suprafețe de pământ în România, dar și continuarea dezvoltării fermelor slovace.

El a adăugat că, în momentul în care FirstFarms a achiziționat pământul în România, a reglat și investiția în utilaje. În prezent, Nielsen a precizat că, în țara noastră, compania daneză deține tot echipamentul necesar bunei desfășurări a activității din ambele ferme românești (Deta și Buzău).

„Avem două locații în România. În cea din estul țării (Buzău) am debutat cu activitatea în 2007 prin achiziția de teren și lucrul acestuia, suprafața totală operată în exploatația respectivă fiind de 4.000 de hectare. În Timișoara (Deta), pe de altă parte, am început activitatea cu patru ani în urmă (anul acesta, avem cea de-a patra recoltă). Și acolo avem peste 4.000 de hectare în lucru”, a răspuns Nielsen unei întrebări din partea reprezentantului Revistei Fermierului. „În România, suprafețele de teren sunt atât achiziționate, cât și arendate. În Slovacia, în principal arendăm terenuri agricole și avem în proprietate cam 650 ha. În România deținem cam 60 la sută din teren și 40 de procente este arendat. În Ungaria, pe de altă parte, în fermele noastre nu deținem decât clădirile, terenul de sub clădiri și facilitățile de producție, dar nu avem suprafețe nici în proprietate, nici arendate”.

Mai mult, administratorul fermei din Slovacia a mărturisit că planul companiei daneze este acela de a primi avizele de construcție pentru facilități în domeniul creșterii porcilor în Timișoara și de a aduce acolo purcei din Ungaria la îngrășat.

Și asta, deoarece prețul cerealelor românești este cu 20-30 mai mic decât media, datorită distanțelor mici de transport.

„Motivul este simplu – în ultimii doi ani, dacă ar fi să comparăm nivelurile prețurilor cerealelor din Buzău și Timișoara față de zona Bratislavei, atunci mai mereu acesta este cu 20-30 de euro mai mic, datorită distanțelor mici, față de prețurile mondiale. Cele mai ieftine cereale le avem aici, necesare pentru a le transforma rapid în valoare adăugată, și anume carne”, a precizat Soren G. Nielsen.

Îmbunătățirea eficienței agriculturii slovace

Conceptul pentru FirstFarms a început în 2005, an în care opt investitori și-au unit forțele pentru a achiziționa compania agricolă Agra M. în Slovacia, apoi în iulie 2006 au cumpărat o altă societate agricolă slovacă, Mast Stupava. În luna decembrie a acelui an, Firstfarms A/S, listată la bursa NASDAQ OMX din Copenhaga, atrăgea peste 2.600 de acționari, iar în 2007 s-a extins în Slovacia , prin achiziționarea de Mlyn Záhorie A / S.

FirstFarms operează în prezent în Slovacia, România și Ungaria, unde costurile favorabile, condițiile de producție și de vânzări oferă baza pentru câștigurile operaționale continue ridicate. În plus față de rentabilitatea capitalului acționarilor investit, FirstFarms se așteaptă ca, în timp, să realizeze câștiguri semnificative de capital pentru acționarii săi, sub forma creșterilor valorii terenurilor și a imobilizărilor corporale.

Investiția companiei în Slovacia este una dintre cele mai mari din istoria unei afaceri daneze din Europa de Est. În Slovacia, cele trei exploatații agricole se află la 20-30 km nord de capitala Bratislava, unde compania operează aproximativ 9.300 ha, constând în principal din terenuri fertile de închiriere. O parte din teren este deținută de FirstFarms, în jur de 600 ha, iar restul este arendat.

De asemenea, FirstFarms a constituit un șeptel de 2.500 de bovine de lapte plus un stoc mic, tot laptele produs la FirstFarms fiind vândut la fabricile europene de procesare a materiei prime. Abilitatea FirstFarms de a furniza cantități mari și consistente de produse uniforme de înaltă calitate este atractivă pentru companiile internaționale de produse lactate, plasându-le într-o poziție bună atunci când negociază contracte.

Structura de cultură include 1.948 ha grâu de toamnă, 1.465 ha porumb, 1.278 ha rapiță, 874 ha secară, 505 ha sfeclă de zahăr și 220 ha dovleci. Afacerea din Slovacia produce, de asemenea, o serie de culturi furajere, inclusiv 936 ha de porumb, 400 ha de lucernă și 274 ha de sorg, împreună cu 875 ha de iarbă și 392 ha de usturoi.

Prin investiții orientate spre producție și prin punerea în aplicare cu succes a tehnicilor de gestionare a agriculturii în stil danez, cele trei companii realizează economii de scară importante, eficiență sporită și creșterea producției.

Randamentele culturilor și calitatea au fost îmbunătățite semnificativ, parțial datorită investițiilor considerabile ale companiei în utilaje și mașini agricole avansate. Echipamentele vechi, uzate și utilajul agricol au fost eliminate și investițiile au fost făcute în mod continuu în mașini noi, inclusiv două tractoare Case IH Quadtrac care au ajutat la revoluționarea operațiunilor pe teren.

O nouă abordare

COO-ul Soren Nielsen, care s-a alăturat echipei FirstFarms în urmă cu 11 ani, a vorbit despre buna colaborare cu Case IH și a precizat că în fermele companiei daneze din Slovacia funcționează în prezent două tractoare Quadtrac 620 care au înlocuit cele două modele Quadtrac 600 pe care le-a operat anterior. Acestea au fost achiziționate prin AgriCS, distribuitorul Case IH din Republica Cehă, cu care au o bună relație de lucru.

„Designul pe patru piste al lui Quadtrac oferă avantaje semnificative față de un sistem dublu, și am evaluat atât înainte de a decide ce să cumpere. Quadtrac este foarte eficient la transferul puterii la sol, iar faptul că este sub 3 m lățime este un avantaj semnificativ, deoarece înseamnă că nu trebuie să furnizăm o escortă atunci când călătoriți pe șosea.

Tractoarele Quadtrac 620 au redus considerabil timpul și costul creării de culturi. Ele ne permit să facem aproape toate cultivările grele și lucrările de pregătire a solului pe 9.300 ha cu doar două astfel de mașini. Fiecare Quadtrac are doi operatori care lucrează în schimburi de 12 ore pentru a le menține 24/7 în timpul recoltării. Noi folosim o gamă de echipamente cu trecere de la 6 m la 12 m lățime, la viteze de 5-15 km/h, acoperind 5-10 hectare pe oră, în funcție de sarcina și mărimea câmpului”, a mai spus el.

Soren a adăugat că, în exploatație, a fost folosit și sistemul AFS AccuGuide de la achiziționarea celui de-al doilea Quadtrac în 2012. Acesta funcționează cu o precizie de 10 cm și este utilizat pentru toate operațiile de cultivare, pe toate câmpurile, asigurând că tractoarele funcționează cu o eficiență de 99%, în loc de aproximativ 80%.

„Sistemul AccuGuide este mult mai ușor decât sistemul de ghidare pe care l-am folosit anterior, operatorii îl găsesc ușor de utilizat și reduc foarte mult oboseala șoferului”, a recunoscut el. „Acest lucru ne-a permis să îmbunătățim în mod semnificativ productivitatea și profitabilitatea operațiunilor noastre agricole din Slovacia. Astăzi, operăm 9.300 de hectare, cu același număr de angajați pe care l-am avut în 2006 la 3.800 ha, ceea ce reprezintă o îmbunătățire masivă. Prin agricultura mai eficientă, am reușit să reducem în mod semnificativ costurile de producție și randamentele îmbunătățite, care sunt acum cu 10% până la 40% mai mari decât înainte. Randamentele medii, pe sol bun, sunt de 3,4 t/ha pentru rapița de iarnă, 7 t/ha pentru grâul de toamnă și 65 t/ha pentru sfecla de zahăr, respectiv 25 t/ha de porumb și 4,5 t/ha de fân produse pe brichetă soluri”, a conchis el, adăugând că fiecare Quadtrac va termina 2.000 de ore în primul său an și 1.500 de ore în următorii ani.

Despre Quadtrac și Maxxum, vedetele evenimentului din ferma danezilor de la FirstFarms, pe larg în primul număr din august al Revistei Fermierului și pe site.

Nu voi folosi cuvinte prețioase într-o situație ca aceasta, chiar dacă e vorba de colega noastră Mihaela Prevenda, în condițiile în care munca de gazetar mi-a îndreptat pașii cu ani în urmă către Spitalul Fundeni și, după o zi de povești (de viață?), anumite lucruri s-au întipărit în memoria de lungă durată pentru totdeauna; mulți dintre voi știu deja ce înseamnă boala în România.

Situația este clară: sora Mihaelei, Luminița, are cancer, o formă de netratat în țara noastră. Simplu. Dureros pentru familie și prieteni. Un alt caz din cele aproape 80.000 înregistrate anual.

De aceea, voi, cei care învârtiți sute de mii și milioane de euro, poate găsiți ceva prin trăistuța voastră și de această dată, pentru sora unui gazetar îndrăgit de mulți.

Precizez că am avut acordul verbal al Mihaelei pentru a posta acest anunț.

Mesajul netrunchiat al colegei noastre, mai jos:

„Nu am cuvinte să vă mulțumesc celor care îi dați o șansă la viață Luminiței, sora mea. Am ajuns cu Lumi la Spitalul Universitar din Zurich pentru a începe tratamentul care să-i salveze viața. Din suflet vă mulțumim și vă dorim sănătate!

Sora mea a fost diagnosticată cu cancer de glandă suprarenală, o boală extrem de rară și care, după luni de zile, în România s-a constatat că nu poate fi tratată. Luminița Prevenda are 39 de ani, este o luptătoare, o optimistă... și în acest moment zâmbește. Vă zâmbește vouă, celor care o sprijiniți să fie aici, și îi zâmbește vieții. Orice ajutor, cât de mic, este important pentru zâmbetul Luminiței.

Dovada este faptul că am ajuns la prima etapă din tratament. Vă mulțumim din inimă!

Donații pot fi făcute în următoarele conturi Banca Transilvania:
PREVENDA LUMINITA GABRIELA - CNP2770926510081
CONT EURO: RO52BTRLEURCRT0405384101
CONT LEI: RO05BTRLRONCRT0405384101”.

Sănătate, și din partea noastră!

În multe zone ale țării (unele cu o mai mică tradiție în cultivarea rapiței), ca urmare a diversității condițiilor climatice sau de natură agrotehnică înregistrate în toamna anului trecut, multe suprafețe au fost însămânțate în momente în care s-a depășit cu mult perioada optimă, fapt care a condus la o mai slabă pregătire a plantelor pentru iernare, susține dr. ing. Tomel Petrache, agronom în cadrul companiei DuPont Pioneer, într-o lucrare de specialitate transmisă presei agricole.

„Temperaturile de peste iarnă au atins nivele istorice de -24 grade Celsius pe parcursul mai multor nopți consecutive. Practic, pe o perioadă de peste 40 de zile, nu s-au înregistrat temperaturi diurne pozitive. Cu toate acestea, hibrizii companiei Pioneer au demonstrat o remarcabilă rezistență la temperaturi scăzute”, a precizat oficialul companiei.

Poate și de aceea, unul dintre aspectele care fac ca această cultură să fie atât de interesantă, încât să-l determine pe fermier să-și asume o însămânțare întârziată, se referă și la prețul atractiv de vânzare a recoltei, recunoaște angajatul companiei.

„Rapița nu este doar este prima dintre culturi care aduce banii în fermă, ci și îi asigură și o vânzare rapidă, fiind evitate astfel costurile înregistrate cu transportul, uscarea și depozitarea recoltei. Un alt aspect îl reprezintă comportarea culturii la variațiile climatice extreme, ca efect al încălzirii globale; rapița este recunoscută ca fiind o cultură «asigurătoare» în acest sens. Cu un debut al recoltării la începutul verii, în cazul rapiței se reușeste să se evite fenomenele de secetă și arșiță. Hibrizii din grupele de maturitate timpurii ajung mai repede la stadiul de opt frunze, stadiu unanim recunoscut ca «prag fenologic optim» pentru iernare, repornesc mai repede în vegetație în primăvară, înfloresc mai devreme și își formează producția înainte de instalarea arșiței care poate conduce la șiștăvirea semințelor. Mai mult, având o viteză mare de creștere în prima perioadă de vegetație, acești hibrizi sunt recomandați și pentru însămânțările tardive de toamnă”, mai precizează în lucrarea sa dr. ing. Tomel Petrache.

În privința altor fenomene datorate schimbărilor climatice, cum sunt și iernile cu geruri extreme (-24 grade Celsius), coroborate cu lipsa zăpezii, pe de-o parte, vânturi puternice sau grindină ce pot pune în pericol lanurile de rapiță înainte de recoltare, pe de altă parte, răspunsul a venit rapid dinspre departamentul de cercetare al companiei Pioneer.

Potrivit spuselor lui Petrache, specialiștii companiei au „confectionat” hibrizi cu caracteristici de securizare a producției obținute, traduse prin toleranță foarte bună la ger, comportare foarte bună la cădere, la scuturarea semințelor din silicve, toleranță foarte ridicată la boli, cum sunt Phoma lingam și Sclerotinia sclerotiorum. Hibrizilor deja consacrați – PR44W29 – cel mai vândut hibrid Pioneer în Europa sau PR46W14, un hibrid rustic, adaptat foarte bine condițiilor de climă și tehnologie din România, li s-au alăturat hibrizi noi. Aceștia au o creștere vegetativă mare, precum PT 225, PT 234, iar din acest an – PT 264 și PT 271, cu potențial foarte ridicat de producție și o comportare excepțională în câmp. Cultivată de regulă de segmentul de ferme mijlocii și mari, segmente dispuse la aplicarea celor mai noi tehnologii, se pot obține cu ușurință producții mari.

Semănatul timpuriu, cheia succesului

Recomandarea companiei DuPont Pioneer este în favoarea semănatului timpuriu (15-20 August), susținută de rezultate concrete din numeroasele testări efectuate pe întreg teritoriul țării noastre care confirmă prin rezulate excepționale, susține Tomel Petrache în lucrarea sa.

În agricultură, ca și în viață, totul începe de la sămânță, mai spune agronomul. El continuă și precizează că materialul semincer, din punct de vedere genetic, trebuie să înregistreze cât mai multe din caracterele pe care fermierii le caută la un hibrid de rapiță.

„Vorbim, desigur, de un excepțional potențial de producție, stabilitate și adaptabilitate, toleranță ridicată la principalele boli, rezistență la cădere și o comportare bună la scuturare. Pentru o astfel de sămânță se impune o tehnologie corect aplicată. Și aici vorbim de asigurarea elementelor nutritive, adică o fertilizare bună, fracționată, cu macro și microelementele necesare definirii și susținerii elementelor de producție, precum numărul de ramificații, numărul de flori, numărul de silicve și numărul de semințe în silicvă. Tratamentele fitosanitare, fie că vorbim de produse utilizate în combaterea buruienilor, a dăunătorilor (foarte mulți, de altfel, de-a lungul perioadei de vegetație) sau a agenților patogeni, sunt elemente definitorii în obținerea producțiilor scontate”, precizează specialistul Pioneer.

În această primavară, problemele majore așteptate făceau referire la gradul de sănătate al culturi la desprimăvărare. Chiar dacă temperaturile de peste iarnă au depășit frecvent -15 grade Celsius, iar perioada de stres termic s-a extins la peste 40 de zile, fără temperaturi pozitive și fără zăpadă, cultura a supraviețuit, chiar și în stadii mici de creștere (patru frunze).

Conform estimărilor echipei Pioneer, suprafețele la care s-a renunțat în această primavară nu depășesc cinci la sută pe zonele amintite mai sus. Pierderile sunt datorate în pare parte băltirilor apărute încă din toamnă, fenomenelor de „descălțare” datorate unor greșeli agrotehnice de pregătire a patului germinativ sau semănat. Invazia de rozătoare la ieșirea din iarnă, în acest an, a impus fermierilor o grijă în plus, știută fiind rata mare de înmulțire a dăunătorului și imensitatea daunelor provocate.

Astfel, ca prim element în realizarea producției, densitatea plantelor este hotărâtoare în dezvoltarea culturii. Un număr echilibrat de plante (corelat cu perioada de semănat și nivelul de fertilizare oferit) pe unitatea de suprafață conduce întotdeauna spre succes. Din acest motiv, înființarea culturii este foarte importantă. Însămânțările târzii ne-au demonstrat ca doar 60-70 % din semințele semănate au dezvoltat plăntuțe. Cele mai multe lanuri analizate la intrarea în iarnă de specialiștii Pioneer au arătat densități cuprinse între 30-40 plante pe metrul pătrat. Acesta este și numărul la ieșirea din iarnă, ceea ce denotă o rată de peste 95% de supraviețuire a hibrizilor de rapiță Pioneer peste iarnă.

Următoarele elemente de producție, legate de numărul de flori fertile, numărul de silicve formate, numărul de semințe și dimensiunea acestora necesită foarte mare atenție din partea fermierului. Numeroasele intervenții cu produse de protecția plantelor și îngrășăminte care să susțină aceste elemente trebuie efectuate la momentele recomandate de specialiștii noștri. Întârzierea oricărei etape poate conduce la pierderi mari de producție.

Rapița, o bună plantă premergătoare

Prin prisma managementului integrat aplicat în fermă, rapița este o foarte bună premergătoare pentru cerealele de toamnă, susține agronomul companiei citate. Astfel, rapița eliberează terenul devreme, moment în care se poate trece imediat la pregătirea suprafeței pentru culturile de toamnă, beneficiind de un teren reavăn și curat de buruieni. Fiind și o importantă cultura meliferă, câmpurile înflorite de rapiță pentru o perioadă lungă de timp sunt tot mai cautate de către apicultori, datorită calității mierii, dar și a randamentului mare în producția de miere.

„Versatilitatea culturii conduce la o tot mai mare cerere în piață. Utilizarea uleiului ca și combustibil (biodiesel) sau alte amestecuri de uleiuri industriale este deja de notorietate. Actualmente, cele mai multe date cu privire la destinația uleiului fac referire la profilul culinar al uleiului de rapiță. Procentul redus de grăsimi saturate, precum și unul ridicat în Omega 3 recomandă uleiul de rapiță pentru a fi utilizat în alimentația zilnică. În ceea ce privește procesarea, semințele de rapiță oferă de asemenea un randament foarte bun (circa 45-50% ulei), iar turtele rezultate după presare reprezintă o importantă sursa de proteine, vitamine și antioxidanți pentru animale”, a conchis Petrache.

Ca urmare, cultura rapiței este din ce în ce mai interesantă pentru fermierii români. Expansiunea suprafețelor cultivate continuă și în anii următori, probabil până la limita unui million de hectare anual. Toate aceste aspecte prezentate fac din rapiță o „regină”, de câțiva ani cea mai profitabila dintre culturi.

Ca suprafață însămânțată în România, rapița a depășit 700.000 hectare și a atins astfel în toamna anului 2016 un apogeu istoric, conchide dr. ing. Tomel Petrache, expert agronom al companiei DuPont Pioneer.

Ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate înaintată de Avocatul Poporului (AP) Curții Constituționale a României (CCR), calitatea de rentier agricol poate fi dobândită şi de persoanele care au depus cereri în acest sens în perioada 1 ianuarie - 4 martie 2010, potrivit unui comunicat al AP publicat pe site-ul instituției.

Concret, AP a sesizat CCR în data de 28 martie 2016 cu excepţia de neconstituţionalitate referitoare la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2010 pentru completarea titlului XI „Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

„Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2010, a fost introdus un nou articol, articolul 19, cu următorul cuprins: «Prevederile prezentului titlu se aplică persoanelor care au solicitat obţinerea calităţii de rentier până la data de 31 decembrie 2009 inclusiv». În virtutea principiului neretroactivităţii legii, Avocatul Poporului a apreciat că actul normativ criticat nu poate afecta cererile depuse de persoanele îndreptăţite, în condiţii de deplină legalitate, înainte de intrarea în vigoare a acestuia, întrucât o astfel de modificare nu face decât să creeze confuzii în înţelegerea şi aplicarea corectă a legii, fiind în acest fel neconstituţionale dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2010 din prisma exigenţelor impuse de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie”, arată sursa citată.

Potrivit documentului, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate formulată de Avocatul Poporului. Ca atare, persoanele îndreptăţite să obţină calitatea de rentier agricol, care au depus cereri în acest sens la autorităţile administrative cu atribuţii în domeniu în perioada 1 ianuarie - 4 martie 2010, pot dobândi calitatea de rentier agricol dacă se stabileşte că nu există neconcordanţe între Legea nr. 247/2005 şi tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

„Curtea Constituţională a României (...) a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în articolul unic al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2010 care exclude aplicarea prevederilor titlului XI al Legii nr. 247/2005 în privinţa persoanelor care au solicitat obţinerea calităţii de rentier agricol în perioada 1 ianuarie - 4 martie 2010 este neconstituţională. (...) În considerentele instanţei de contencios constituţional se arată că este redată vocaţia persoanelor care au solicitat obţinerea calităţii de rentier agricol în perioada 1 ianuarie - 4 martie 2010 de a dobândi această calitate în condiţiile respectării Tratatului de aderare, însă, dacă există neconcordanţe între Legea nr. 247/2005 şi Tratatul de aderare, va avea prioritate cel din urmă, revenind autorităţilor administrative cu atribuţii în domeniu, precum şi instanţelor judecătoreşti competenţa de a decide în acest sens (art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie).

Ca atare, persoanele îndreptăţite să obţină calitatea de rentier agricol, care au depus cereri în acest sens la autorităţile administrative cu atribuţii în domeniu (Oficiul Naţional de Rentă Viageră Agricolă şi birourile judeţene ale acestuia, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi centrele judeţene ale acesteia), în perioada 1 ianuarie - 4 martie 2010, pot dobândi calitatea de rentier agricol dacă se stabileşte că nu există neconcordanţe între Legea nr. 247/2005 şi Tratatul de aderare", arată Avocatul Poporului într-un document semnat de Matei Vîrtosu, purtător de cuvânt al instituției.

Administratorul fermei băcăuane I.I. Iosif Bejan din Parincea, Bacău, ajuns agricultor datorită sutelor de mii de euro câștigate prin muncă asiduă în sectorul de construcții din străinătate, este de părere că asocierea din agricultura românească va ajunge la nivelul mult-așteptat doar după întoarcerea celor circa patru milioane de emigranți, oameni care vin cu un alt tip de mentalitate de peste hotare.

„Eu zic că lucrurile se vor schimba mult atunci când se vor întoarce cele aproximativ patru milioane de emigranți români. Dintre ei sunt mulți cei care ar putea face ceva. Vin cu o altă mentalitate, cu o altă gândire”, a afirmat producătorul agricol.

El recunoaște că a ajuns în sectorul agribusiness românesc pentru simplul fapt că a crescut la țară, dar în special datorită banilor încasați în cei 13 ani petrecuți pe șantiere din țară și din străinătate. De asemenea, Bejan confirmă faptul că munca de agricultor i-a fost facilitată și de cunoștințele dobândite în liceul agricol și se plânge, printre altele, de lipsa angajaților bine pregătiți, de lipsa de loialitate a acestora, dar și de lipsa predictibilității legislativ-economice.

„Cam 300.000 de euro (...) am cheltuit la întoarcerea în țară. (...) Inițial, am avut 350 ha de teren în lucru, după care am renunțat la 100 de hectare pentru că nu erau productive. Nu-mi mai ajungeau nici utilajele: trebuia să achiziționez altele, alți bani adică. Oricum, și la 250 ha, investiția în utilaje a fost de aproximativ 500.000 de euro. Nici eu n-am fost agricultor. Am lucrat pe șantier de la 17 ani până la 30 de ani. Am crescut însă la țară. Am făcut liceul agricol înainte. N-am lucrat în agricultură pentru că a venit Revoluția, s-a terminat tot, fiecare a plecat unde a putut, iar sectorul a ajuns la pământ. Când am luat 200 ha prima dată era tot pârloagă, nu era lucrat”, a afirmat Iosif Bejan.

Într-un interviu acordat Revistei Fermierului, Iosif Bejan a mărturisit că se așteaptă de la guvernanții români să-și respecte promisiunile, astfel încât proiecțiile de business să nu fie date peste cap de la an la an.

„Guvernanții ar trebui să dea ceea ce promit, nu în plus. Spre exemplu, vreau să investesc într-un tractor. Îmi fac un plan că iau banii de pe sfeclă și de pe soia. Când colo, mă trezesc că la soia încasez mai puțin cu 100 de euro, iar la sfeclă, cu 200 de euro. Ei, eu am avut 36 de hectare, înmulțut cu 200 euro pierdere, asta înseamnă 7.200 de euro; o rată la un utilaj. Nu este puțin”, se plânge Bejan de lipsa de predictibilitate și de promisiunile nerespectate.

Revista Fermierului: Domnule Bejan, în prezent, care este structura de cultură a fermei pe care o conduceți?

Iosif Bejan: 250 ha cultivate cu cereale și plante tehnice, din care doar două hectare în proprietate. În toamnă am însămânțat în mare parte grâu și rapiță, însă rapița am întors-o toată. Și asta din cauză că, în toamnă, nu a fost ploaie suficientă și nu a răsărit. De asemenea, nu am avut un utilaj bun cu care să însămânțez, motiv pentru care plantele nu au răsărit. Am semănat și porumb, floarea-soarelui, soia, mazăre.

R.F.: Ați cultivat soia pentru plata cuplată pe produs, dar și pentru restul subvențiilor, corect?

I.B.: Am însămânțat soia pentru a beneficia atât de banii de pe plata cuplată, cât și pentru sumele destinate ZIE. Din punct de vedere al cuantumului, anul trecut s-au plătit la soia 210 euro, în condițiile unei producții minime de 1.400 de kilograme boabe la hectar. Obligativitatea constă în livrarea mărfii cu contract de vânzare-cumpărare către un procesator. Aici am întâmpinat însă probleme.

R.F.: Ce fel de probleme, mai exact? Mai sunt procesatori de soia pe piață, în adevăratul sens al cuvântului?

I.B.: Nu prea mai sunt. Cei care achiziționează soia boabe de la fermieri, traderii, fac tot felul de învârteli. Se bazează doar niște documente care atestă că sunt și procesatori, însă doar atât, astfel încât fermierii să poată beneficia de plata cuplată. Fără plată cuplată, soia nu este rentabilă, mai ales la noi în zona Bacăului, unde nu avem irigații; dacă faci producție de două tone la hectar ești campion! Cu două tone producție, nu se recuperează nici măcar investiția la hectar. Venind plata cuplată – circa 200 de euro – plus SAPS și toate celelalte se compensează și există chiar și un profit. În plus, soia fixează în mod natural azotul în sol, mai exact în jur de 80 kg la hectar.

R.F.: Pe ce soi ați mizat la soia? Dar la porumb? În cazul grâului, ați achiziționat genetică românească sau străină?

I.B.: În cazul soiei am însămânțat Pioneer M10. Porumb am avut de la Syngenta. Grâul nu a fost românesc. Am semănat două soiuri comercializate de Brise, și anume Arezzo și Accroc. Ei au venit cu semințele, cu tot ceea ce înseamnă pesticide, îngrășăminte, pachete tehnologice pentru grâu, iar plata a fost în cereale, la recoltat. Am mers pe acest sistem cu plata în cereale pentru că ni s-a oferit un preț bun la grâu – 700 lei pe tonă, ridicat din câmp. Am semnat așa în condițiile în care, în prezent, materia-primă de acest tip se vinde la un preț de 54 de bani kilogramul. Și am înțeles că speranțe de creștere nu mai sunt. Dimpotrivă.

R.F.: Cu toate acestea, temerile privind posibila scădere a recoltei de grâu din Franța ridică prețurile futures pe bursa Euronext. Revista Fermierului chiar a scris recent despre acest aspect.

I.B.: A crescut prețul grâului, dar puțin. Era la un moment dat 54 de bani kilogramul, iar acum este la un nivel de 60 de bani/kg. Cel puțin la noi în zonă, grâul nu este o cultură profitabilă. Punem mai mult floarea-soarelui și rapiță, culturi care aduc bani. Pe lângă soia, de anul acesta am însămânțat și mazăre, cultură care și ea adaugă azot în sol și se încadrează în culturile aprobate pentru ZIE. Mazărea furajeră are un potențial de producție bun în zona noastră, mai exact de 3-5 tone la hectar. Dacă respecți tehnologia, iar prețul este bun, ajungi să încasezi undeva aproape de 90 de bani pe kilogram. Totul în condițiile în care investiția se situează undeva la 1.600-1.800 lei la hectar, pe an agricol. Producția de mazăre furajeră, în zona în care lucrez eu terenul, este de 4.000 de kilograme în medie, nivel profitabil pentru noi.

R.F.: Pe ce utilaje ați mizat până în prezent? Sunt oferte peste oferte și o multitudine de comercianți la noi în țară. Vi le puteți permite?

I.B.: Problema este toate utilajele sunt scumpe pentru noi, mai ales pentru cei cu suprafețe mici. Dacă nu prestezi servicii și pentru alții, nu se prea mai justifică investiția. Însă, nici de prestat nu prea mai ai pe unde. Toată lumea și-a cam luat câte ceva. Finanțările se dau, dar pe perioade prea scurte. În cinci-șase ani să returnezi 200.000 de euro înapoi este cam greu. Mi s-a spus nu o dată: „De ce îți iei tu utilaj de 200.000 de euro?”. Simplu – pentru că mai ieftin nu găsim. Mai ieftine sunt hârburile cu care, la o suprafață de 200 ha, când mergi la recoltat nu te poți încumeta. Nu poți merge la recoltat cu o combină de 1000 CP; nu face față.

R.F.: Cum ați făcut rost de bani pentru investiția în exploatația pe care o dețineți?

I.B.: Am fost în străinătate și am muncit pe brânci. În afară nu se făceau bani din agricultură, ci din construcții, în cazul imigranților. Am avut un serviciu bun. Apoi, am reușit să-mi fac documentele și să-mi fac o mică firmă. Am activat în regim propriu. Am câștigat bani cu care am venit și, într-un an, doi, pe toți i-am „băgat” în pământ.

R.F.: Cu ce sumă v-ați întors mai exact?

I.B.: Cam 300.000 de euro pe care i-am cheltuit la întoarcerea în țară. În plus, ulterior, alte leasinguri. Am avut 350 ha de teren în lucru, după care am renunțat la 100 de hectare pentru că nu erau productive. Nu-mi mai ajungeau nici utilajele: trebuia să achiziționez altele, alți bani etc. Și la 250 ha lucrate, investiția în utilaje este de aproximativ 500.000 de euro.

Să știți, eu nici n-am fost agricultor! Am lucrat pe șantier de la 17 ani până la 30 de ani. Am crescut însă la țară. Am făcut liceul agricol înainte. N-am lucrat în agricultură pentru că a venit Revoluția, s-a terminat tot, fiecare a plecat unde a putut, iar sectorul a ajuns la pământ. Când am luat 200 ha prima dată era tot pârloagă, nu era lucrat.

R.F.: Cele 250 ha pe care le lucrați în prezent sunt suprafețe comasate?

I.B.: Toată suprafața de care vorbiți este împărțită în 30 de parcele! Asta înseamnă contracte de arendă cu aproximativ 200 de persoane. Acum, APIA nu mai cere contracte de arendă, ci doar adeverința de la Primărie, cu lista proprietarilor. La Primărie ducem contractele de arendă, ele sunt centralizate și înregistrate. La APIA mergem doar cu centralizatorul și adeverința de la rolul agricol. În anii trecuți însă, înșiram la APIA toate actele; de pomană.

De ce au tăiat din subvenție?

Revista Fermierului: Apropo de APIA, s-a văzut o ușoară îmbunătățire în lucrul cu fermierii. Cel puțin în ultimul an așa se observă. S-au dat și banii mai devreme...

Iosif Bejan: Cu siguranță, totul a fost o chestie de imagine. S-au dat banii mai devreme. Pentru noi a fost OK că s-au dat aceste sume la timp. Însă, nu se știe cum se vor mai da următorii bani. (...) Au acordat la timp subvenția, dar de ce au tăiat din ea? Am avut sfeclă de zahăr anul trecut și promisiunea a fost de circa 800 de euro la hectar subvenție; am primit doar 610 euro plată cuplată.

R.F.: Care a fost explicația? Au fost prea mulți producători de sfeclă?

I.B.: Da. Însă, la calculul inițial, suprafața se încadra la nivel de țară la 800 și ceva de euro. Ni s-au dat doar 610 euro. Restul? Sunt bani mulți pentru noi...

R.F.: Asta în condițiile unor costuri de cât anume la hectar în cazul sfeclei?

I.B.: Costurile la hectar cu sfecla de zahăr sunt de 7.000 de lei; de la 6.000 de lei investiție la hectar poți spune că produci sfeclă. Fără irigații, fără nimic, pe câmpurile de la mine din zonă, am reușit să obțin totuși 48 de tone de sfeclă de zahăr pe hectarla plată, livrabile la fabrica de zahăr Agrana Roman. Chiar dacă prodcătorul de zahăr ridică marfa din câmp, totul este conta cost pentru fermier. Procesatorul trimite o mașină de recoltat direct din pământ, forță de muncă și utilaj pentru încărcat și, astfel, se ajunge la 10 bani kilogramul de sfeclă, la 48 de tone media la hectar, adică la 4.800 de lei în cazul meu. Ce facem cu restul, până la 7.000 de lei? Toată subvenția mea s-a dus către această cultură... Eu speram să-mi rămână ceva din subsidia pe suprafețele cu sfeclă. Din 800 de euro la hectar, pus SAPS, plus, plus... M-am gândit că la aproape 1.000 de euro subvenție la hectar cheltui 500-600 cu terenurile și cultura... Nu mi-a mai rămas nimic.

R.F.: Din ce vă rămâne cel mai mult ca profit? De asemenea, care este „cultura-regină” în exploatația dumneavoastră și de unde ați achiziționat genetica pentru ea?

I.B.: Sunt două culturi importante în cazul meu: floarea-soarelui și rapița. Semăn trei—patru hibrizi de la trei-patru firme diferite. Nu e vorba de risc, însă mă cunosc cu toți distribuitorii și promotorii și iau de pe la fiecare. În prezent, cea mai mare pondere din suprafața pe care o dețin este reprezentată de cultura florii-soarelui; vorbim de circa 100 ha. Rapiță am avut însămânțate 90 ha, însă, așa cum am menționat anterior, am fost nevoit s-o întorc pe toată. Am mărit astfel suprafața cultivată cu floarea-soarelui, ca urmare a faptului că am întors toată rapița. Dacă era rapiță, floarea-soarelui aș fi avut doar 20-30 ha în acest an; pentru rotație nu mai aveam unde să însămânțez.

R.F.: La dumneavoastră în zonă se mai vinde teren arabil?

I.B.: Nu se mai vinde teren. În prezent, am semnate aproape 200 de contracte de arendă pentru 250 ha. Proprietarii din zona mea au teren puțin. În zona în care muncesc eu sunt proprietari care au și câte 10 ari într-o tarla. Astfel de proprietari se gândesc că iau puțin pe suprafețe așa mici și se spun că este mai bine să vină an de an și să ridice arenda (vreo doi saci de grâu) decât să vândă terenul. La noi nu sunt proprietari cu suprafețe de 5-10 hectare.

R.F.: Cam cu cât merge la vânzare hectarul de teren pe la dumneavoastră prin zonă? Asta în cazul în care proprietarii se decid să vândă...

I.B.: Vorbim de o sumă de până la 2.000 de euro, 10.000 de lei să spunem. Și nici nu merită mai mult. Acele 10.000 de lei nu le scot nici în 15 ani de lucrat acel pământ, ca și profit.

R.F.: Ați încercat să depuneți proiecte pe fonduri ENPARD sau FEADR?

I.B.: Am întocmit un proiect în 2008, când au demarat plățile pe fonduri FEADR. Am avut noroc că a fost prima sesiune. Am luat atunci 90.000 de euro pentru utilaje (tractor John Deere, iar plugul și utilaje de pregătit solul de la Kuhn). Ulterior, nu am mai reușit. Nici n-am mai încercat, văzând că am un vecin și coleg de breaslă care se chinuie de vreo doi-trei ani și nu prinde nimic. Asta în condițiile în care omul este proprietar pe 150 ha!

R.F.: Știm că ați mai interacționat cu presa de specialitate și v-ați plâns că mesajul a fost trunchiat. Ce mesaj și cui vreți să transmiteți? Noi vă stăm la dispoziție...

I.B.: Cui vrem noi să transmitem mesaje nu ne aud. Am fost și la mitinguri la București de atâtea ori... (...) Guvernanții ar trebui să dea ceea ce promit! Spre exemplu, vreau să investesc într-un tractor. Îmi fac un plan că iau banii de pe urma comercializării sfeclei și soiei. Când colo, mă trezesc că la soia încasez mai puțin cu 100 de euro, iar la sfeclă cu 200 de euro. Ei, eu am avut 36 de hectare, înmulțut cu 200 euro pierdere, asta înseamnă 7.200 de euro; o rată la un utilaj. Nu este puțin.

Apoi, banii pe motorină vin târziu. Anul trecut, ne-au dat un leu șaizeci și ceva de bani, în timp ce anul acesta puțin peste 1,40 lei. De ce e mai mică subsidia? Se taie mereu. Nu cerșim, nu cerem în plus. Să ni se dea ceea ce s-a promis și să se încerce să se ajungă la nivelul subvențiilor din afară. Cum poți fi competitiv pe piața comună? Prețul grâului se face la Bursa din Paris sau Londra. Fermierul de acolo are 1.000 de euro subvenție la hectar, în timp ce noi avem 150 de euro și vindem grâul la fel, cu același preț.

Personal, mă întreb încontinuu de ce nu se implementează și la noi programele bune din străinătate? În săptămâna 12-18 iunie 2017 am vizitat Polonia; e ceva de vis, e schimbată total. Ei au accesat aproape toți banii pe dezvoltare rurală, iar la noi se pun doar piedici, noi nouă, ca să nu luăm banii. Eu zic că cineva are interes în acest sens.

Mesajul mai este că nu suntem lăsați să facem treabă. Nu vrem mereu controale, piedici. Pe lângă APIA, avem controale de la Finanțe, Garda de Mediu, Arme și Muniții (erbicide, azotoase etc.). Toți vin, te caută și automat îți găsesc ceva. Până la urmă, cele 250 ha sunt lucrate doar de mine. Am doar un angajat care face pază și manipulare. Nu-mi convine și n-ai om pregătit să-i dai utilajul de 100.000 – 150.000 de euro pe mână.

R.F.: Totuși, marii producători de utilaje școlesc operatorii...

I.B.: Îi școlesc și apoi îți pleacă din fermă. Găsesc pe moment oferte mai bune. Poate de la mine primesc 2.000 de lei, însă vecinul le poate propune un salariu de 2.500 de lei, numai ca să plece de la tine. (...) Ne „ardem” unul pe celălalt. Mâncătoria aceasta este peste tot la noi în țară. Asta este mentalitatea noastră și nu ne vom schimba. Nu suntem educați să colaborăm unul cu celălalt.

R.F.: Ați încercat vreo formă de asociere în zona dumneavoastră?

I.B.: Nu. Pe vremea când se discuta mult de grupurile de producători, când se dădeau bani pentru depozitare, cu finanțare 75-90 la sută, am încercat împreună cu un vecin să-i convingem și pe alții. Mulți dintre aceștia sunt însă în vârstă, rămași cu ideea CAP-ului în cap și n-a mers. (...) Eu zic că lucrurile se vor schimba mult atunci când se vor întoarce cele aproximativ patru milioane de imigranți români. Dintre ei sunt mulți cei care ar putea face ceva. Vin cu o altă mentalitate, cu o altă gândire. Aceștia știu ce înseamnă progam, corectitudine. Acolo, dacă n-ai de muncă, ești dat afară din casă. Aici se profită. Angajații nu stau la tine, pleacă la celălalt, dacă nu-i lași să bea, spre exemplu. Asta-i marea problemă la noi, la țară.

Până luni, 19 iunie 2017, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a plătit 27.003.244 (6 milioane de euro) unui număr de 2.003 beneficiari ai programului de susţinere a tomatelor cultivate în spaţii protejate, potrivit unui comunicat de presă transmis marți presei.

Conform aceluiași document, în perioada următoare, fermierii vor mai primi alte 1.294.000 de lei, adică mai bine de 280.000 de euro.

Majoritatea agricultorilor care au primit deja sumele în conturi provin din judeţul Olt (1.099 beneficiari), Giurgiu (598) şi Buzău (89). În funcţie de documentaţiile depuse de către direcţiile agricole judeţene, urmează a fi efectuate plăţile şi pentru restul celor înscrişi pentru ciclul 1 de producţie, care au valorificat pe piaţă cantităţile prevăzute până la data de 15 iunie, respectiv circa 4.500 de beneficiari.

„Restul celor înscrişi în program care nu au livrat pe piaţă cantităţile prevăzute pot face dovada comercializării tomatelor cultivate în spaţii protejate în ciclul 2 de producţie, şi anume perioada noiembrie-decembrie 2017”, se arată în comunicatul MADR.

Numărul total al celor care s-au înscris în acest program este de 7.323 de beneficiari din toate judeţele ţării, cei mai mulţi înscrişi fiind din judeţele Olt, Giurgiu, Galaţi, Dolj, Buzău, Teleorman, fapt ce demonstrează interesul deosebit manifestat de producătorii agricoli pentru această formă de sprijin.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de cel puţin 1.000 mp, să obţină o producţie de minimum 2 kg tomate/mp, dar şi să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Schema de ajutor de minimis este destinată producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi familiale, producătorilor agricoli persoane juridice.

Resursele financiare pentru aplicarea schemei de ajutor de minimis sunt în valoare de 179,75 milioane de lei, contravaloarea în lei a 40 de milioane de euro, şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017.