Fostul șef al ANCPI, actualul director al OCPI Timiș, Arthur Ursu, a declarat într-un interviiu că pentru a se finaliza cadastrul sistematic până în 2018 (2020 fiind anul de trecere la plata unică a subvenţiei pe fermă), trebuie întabulat cât mai mult din extravilan în cartea funciară, demers aproape imposibil de realizat în procent de 100%.
„Dacă ar fi să extrapolăm și să discutăm la nivel național, pot face numai presupuneri, însă cred va fi destul de greu de a realiza 100% această cadastrare până în anii 2018-2020, dar nu imposibil, în baza câtorva măsuri oarecum excepționale. Cadastrul sistematic se realizează pe întreg UAT-ul, pe întreaga comună. Poate că ar trebui, pentru a ajunge la acest deziderat, să îndeplinim cât mai mult din întabularea în cartea funciară a terenului extravilan, să luăm o decizie prin care, preponderent în cadrul acestor lucrări de cadastru sistematic, să începem cu partea de extravilan, să finalizăm acțiunea pe această zonă și, de abia după aceea, să intrăm pe partea de intravilan”, a mărturisit șeful OCPI Timiș.
În plus, conform informațiilor pe care Ursu le deține, doar 12-15 la sută din totalul imobilelor gestionate de sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară (8.666.026 proprietăți cadastrate, situate în intravilan și extravilan la data de 24 martie 2016) se află în extravilan.
Vestea bună dată de Arthur Ursu în cadrul interviului este însă cea conform căreia viitorii proprietari cu acte în regulă nu vor scoate niciun ban pentru cadastrarea sistematică.
„Atât măsurătorile, cât și colectarea documentelor, realizarea documentațiilor tehnice, depunerea acestora la cadastru, plățile de tarife, toate sunt gratuite”, a afirmat directorul OCPI Timiș.
Fermierii români care primesc subvenţii pe suprafaţă trebuie să se pregătească pentru modificările din legislaţia europeană. Potrivit noilor reglementări ale Uniunii Europene (UE) în domeniu, începând cu anul 2020 se va trece la plata unică a subvenţiei pe fermă. Această măsură înseamnă că plata subvenţiei pe suprafaţă (SAPS) şi a subvenţiei pentru animale se va face într-o singură tranşă, pe exploataţie şi în funcţie de suprafaţa cultivată sau numărul de animale care alcătuiesc exploataţia. În condiţiile date, producătorii agricoli vor fi obligaţi să efectueze cadastrarea şi intabularea terenurilor agricole, pentru a nu se ajunge în situaţia în care să fie excluşi de pe lista agricultorilor care primesc subvenţii. Practic, Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) vine ca o mănușă pentru nevoile de întabulare a terenurilor arabile și pășunilor la nivel național, cu condiția să se și definitiveze.
Potrivit prevederilor actualului regulament de acordare a subvenţiilor pe suprafaţă, în situaţia în care doi fermieri declară la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) că exploatează acelaşi hectar de teren agricol, de unde rezultă că suprafaţa respectivă se suprapune, nici unul nu primeşte subvenţia pe suprafaţă pentru hectarul respectiv, până nu se clarifică situaţia juridică a terenului în cauză, dar primesc subvenţia pentru celelalte suprafeţe pe care le lucrează. Conform noilor reglementări, începând cu 2020, când se va trece la plata pe fermă, în situaţia în care apar suprapuneri, nu se va face plata subvenţiei pentru niciunul dintre cei doi fermieri, pe întreaga suprafaţă aflată în exploataţie, ceea ce înseamnă că aceştia vor pierde atât subvenţia pe suprafaţă, cât şi plăţile pentru animale.
Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) este reglementat de Legea nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi de HG nr. 294/2015. Acesta se desfășoară în perioada 2015-2023 și are ca obiectiv înregistrarea sistematică a imobilelor în 2337 UAT-uri situate în mediul urban și rural. Prin Programul Operațional Regional 2014- 2020 a fost instituită Axa prioritară 11 – Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară, ce are ca obiectiv înregistrarea sistematică cu fonduri europene a imobilelor în 793 de comune. PNCCF va beneficia de fonduri externe nerambursabile (UE) în valoare de 312 milioane euro, venituri proprii de aproximativ 900 milioane euro, respectiv de alocări din bugetul UAT-urilor prin finanțare și cofinanțare.
Revista Fermierului: La data de 24.03.2016, numărul de imobile gestionate de sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară era de 8.666.026, reprezentând 21,67% din 40.000.000, numărul total aproximat de imobile din România. Ce reprezintă această cifră pentru terenurile aflate în extravilan?
Arthur Ursu: Din câte țin eu minte, acum nu am cifrele de anul acesta, însă la nivelul anului trecut, când încă eram în cadrul ANCPI, știu că partea de extravilan din cadrul acestui procentaj (n.r. - în jur de 21 la sută) se situa undeva între 12 și 15 la sută; mult, mult mai mic decât intravilanul. Cu o inversare de situație, județul Timiș este singurul în care extravilanul are înregistrat mai mult decât intravilan.
R.F.: Cât ne va costa acest Program Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF)? Avem banii necesari?
A.U.: La ora actuală, finanțarea există. UE ne-a acordat în exercițiul bugetar 2015-2020, cu prelungire până în 2023, suma de 312 de milioane de euro pentru realizarea efectivă a PNCCF. În afară de acești bani, Guvernul României, printr-o Ordonanță de Urgență aprobată în anul 2014, a acceptat ca toți banii pe care ANCPI îi încasează, să rămână în bugeul Agenției și să poată fi utilizați expres și numai pentru realizarea lucrărilor de cadastru sistematic la nivelul întregii țări. Dacă luăm în calcul intervalul 2015-2023, sunt șapte ani de zile, aproape opt. Cu o medie de circa 90-100 de milioane de euro pe an, vorbim de aproape 800 de milioane de euro pe care ANCPI îi poate obține din taxele, din tarifele pe care le practică. Dacă adunăm și cele 312 de milioane de euro pe care îi primim de la UE, ajungem la aproximativ 1,1 miliarde de euro, bani, finanțare destinată executării acestor lucrări. Suma pe care am aproximat-o noi și specialiștii din domeniu că ar fi necesară, cu aproximație, ar gravita în juul cifrei de 1,2 miliarde de lei pentru cadastrarea întregii țări.
R.F.: Cine va suporta cheltuielile cu succesiunile, măsurătorile, întabulările în cartea funciară? Statul sau beneficiarii programului PNCCF?
A.U.: Pe beneficiar nu-l va costa absolut nimic. Atât măsurătorile, cât și colectarea documentelor, realizarea documentațiilor tehnice, depunerea acestora la cadastru, plățile de tarife, toate sunt gratuite. Omul nu trebuie decât să sprijine aceste echipe care vor măsura proprietățile, să le pună la dispoziție documentele de proprietate sau de posesie, astfel încât aceste lucruri să putem să le luăm în evidență și să deschidem acele cărți funciare, gratuit, pe care le primesc și le pot folosi pe viitor. În plus, trebuie menționat că susținerea financiară de către stat va exista și acolo unde sunt moșteniri de rezolvat, succesiuni, actualii proprietari fiind moștenitori ai uneia sau mai multor generații în urmă. De multe ori, aici oamenii evită să facă moștenirile pentru că de multe ori taxele de succesiune costă mai mult decât imobilele în sine. Ei, și aceste taxe sunt suportate tot de ANCPI. Urmează să se întocmească un protocol cu Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR), vizavi de plata acestor tarife standard pentru lucrările de cadastru sistematic. Totul, inclusiv aceste succesiuni sunt gratuite și plătite din acest fond al ANCPI.
R.F.: Începând cu anul 2020 se va trece la plata unică a subvenţiei pe fermă. Știm ce înseamnă acești bani pentru fermierul român. Avem șanse să acoperim o bună parte din nevoia de cadastru pentru zona extravilană, strict pentru ceea ce înseamnă teren arabil, pășuni etc?
A.U.: În acest caz aș aborda problematica distinct. Dacă o discutăm din punct de vedere strict al județului pe care îl reprezint actualmente în calitate de director OCPI, pot spune că Timișul are șanse relativ mari de a obține acest lucru, având în vedere momentul și procentul la care ne situăm astăzi.
Dacă ar fi să extrapolăm și să discutăm la nivel național, pot face numai presupuneri, însă cred va fi destul de greu de a realiza 100% această cadastrare până în anii 2018-2020, dar nu imposibil, în baza câtorva măsuri oarecum excepționale. Cadastrul sistematic se realizează pe întreg UAT-ul, pe întreaga comună. Poate că ar trebui, pentru a ajunge la acest deziderat, să îndeplinim cât mai mult din întabularea în cartea funciară a terenului extravilan, să luăm o decizie prin care, preponderent în cadrul acestor lucrări de cadastru sistematic, să începem cu partea de extravilan, să finalizăm acțiunea pe această zonă și, de abia după aceea, să intrăm pe partea de intravilan.
R.F.: Acest demers presupune o modificare legislativă?
A.U.: Există această Lege 150 din 2015 care a menționat posibilitatea cofinanțării lucrărilor de cadastru sistematic, cu alte cuvinte, orice primărie sau comună interesată din țară poate demara anticipat aceste lucrări de cadastru, iar ANCPI să cofinanțeze aceste lucrări cu 60 de lei pe imobil, așa cum este prevăzut în actul normativ. Acolo poate ar trebui menționat că aceste lucrări să fie făcute pe sectoare și să se înceapă efectiv prioritar cu extravilanul. După terminarea acestor lucrări să se facă plata și, apoi, să se intre pe intravilan.
R.F.: Știm că multe demersuri bune au fost blocate la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) de către entități... nemulțumite. Pot duce la prelungirea termenului de 2023 eventualele contestații pe licitațiile pentru PNCCF?
A.U.: Eu am o viziune puțin mai relaxată vizavi de acest lucru. Poate că aceste contestații care au apărut în cadrul primei sesiuni de licitații pe care ANCPI a organizat-o, au fost și dintr-o oarecare „secetă” de astfel de lucrări pe piață. Trebuie anunțat că în afara licitației pe care agenția a organizat-o acum pentru cele 147 de comune, pentru cadastrul general, în România au mai fost doar două licitații pentru acele lucrări prin programul CESAR; vorbim de 51 de comune în ultimii 25 de ani. Este clar că toate firmele și toți autorizații s-au bătut pe aceste lucrări. Dacă ne gândim însă că în România este de cadastrat 3.100 de UAT-uri, din care vreo 700 sunt orașe mari și foarte mari și dacă luăm în calcul faptul că, la nivel național, avem doar vreo 7.000 de topografi autorizați care au dreptul să facă astfel de lucrări, în această situație dacă va mai fi cazul de astfel de contestații. Eu cred că lucrurile se vor balansa invers. La un moment dat vor fi prea multe lucrări pe piață și nu va avea cine să le facă.