Cultura sorgului ar trebui să prezinte mai mult interes pentru fermierii din zone cu provocări climatice la adresa agriculturii (cum e și cazul Dobrogei), iar dacă se dorește exportul eficient al acestuia, producătorii agricoli trebuie să asigure partide de peste 15.000 de tone, a declarat dr. ing. Dumitru Manole, la prima ediție a conferinței dedicate schimbărilor climatice – o provocare pentru spațiul agricol dobrogean, organizată la Eforie Nord, în perioada 25-27 mai 2017, de Radio Antena Satelor și First Grain, alături de parteneri.

„Sorgul trebuie să ne stea în atenție, în perspectiva următoare, dar dacă nu facem partide mari la vânzare, la valorificare, nu facem nimic. Și asta pentru că, deocamdată, în România nu putem vinde sorg decât la export. Dacă nu facem partide de 15.000 – 20.000 de tone, stăm cu el în depozit. Aceasta nu este problema Ministerului Agriculturii, ci a noastră, a producătorilor. Dacă vom cultiva sorg pe suprafețe mai mari, atunci putem face oferte în luna august pentru valorificare”, a spus Manole, administratorul First Grain SRL, din Amzacea, județul Constanța.

Mai mult, în contextul celor afirmate cu privire la partidele mari de produs, care pot fi obținute doar prin asocierea producătorilor, el a spus că exploatațiile mici vor putea rezista pe piață doar prin cooperare.

„Noi nu mai putem trăi așa, dacă producem și vindem grâu, porumb și alte produse agricole. Eu vă spun – e bine că ne-am câștigat oarece stabilitate economică. Și aici mă refer la cei care lucrează din greu pământul. Însă, părerea mea este că fermele mici nu vor mai rezista dacă nu se unesc, pentru că nu avem capital. Dacă nu mă unesc cu încă cinci, șase, șapte, opt, ca să mă duc cu produsul până la consumator, n-am făcut nimic. Sesizați în ultimii cinci ani – prețurile produselor agricole nu mai sunt cele care erau acum opt-nouă ani. Pot face în fiecare an opt-nouă tone de grâu la hectar? Pot face în fiecare an minimum opt tone de porumb? Pot face patru tone de floarea-soarelui? Aș dori și am făcut acest lucru, dar nu vom putea trăi. (...) Pământul nu este al nostru, este al copiilor noștri”, a adăugat dr. ing. Dumitru Manole.

De asemenea, în cadrul conferinței de la Eforie Nord, Manole a mai precizat că fermierii dobrogeni reușesc să facă performanță doar datorită precipitațiilor acumulate în sol în perioada septembrie, anul în curs, martie, anul următor. Că precipitațiile reprezintă o problemă pentru zona Dobrogei, o recunoaște tot el, problemă generată și de lipsa arborilor. Manole mărturisește că a participat în perioada anilor '60 la desțelenirea perdelelor forestiere.

„Anul acesta este un an atipic pentru că nu a plouat, dar nu avem nici boli instalate. (...) Seceta este un fenomen endemic pentru regiunea noastră. (...) Noi trăim în Dobrogea pe baza precipitațiilor pe care le acumulăm din septembrie până în martie anul următor. Eu îi spun rezerva de apă din sol, pentru că restul i-l datorăm divinității. Dacă avem rezervă de apă în sol din septembrie până în martie, pot fi ceva mai optimist și, în același timp, să-mi stabilesc structura de culturi. (...) Lucrăm din greu, invocăm divinitatea de cele mai multe ori, pentru că, de fapt, începând din 1963, când am participat și eu, au fost desțelenite perdelele forestiere și cu această ocazie amintesc că, numai în județul Constanța, aveam 4.085 ha care caroiau județul Constanța și Tulcea. (...) A fost o perioadă a istoriei pe care eu n-o ignor. Am trăit-o cu plăcere. (...) Trebuie însă să-i redăm pământului ceea ce i-am luat”, a afirmat șeful First Grain.

Ca soluții prezentate în conferință, dr. ing. Dumitru Manole a dat exemplul perioadei optime de semănat floarea-soarelui, în cazul devansării însămânțărilor în perioada 9-10 martie a anului agricol.

„Suprafața de floarea-soarelui din Constanța are o pondere de 22,1 la sută. În aceste condiții, noi nu mai putem respecta ceea ce am învățat – rotația culturilor. De fapt, în cazul de față, rotația culturii de floarea-soarelui. Se seamănă floarea-soarelui la doi-trei ani prin rotație. Avem o serie întreagă de agenți de dăunare pe care nu-i mai putem stăpâni sau, chiar dacă-i stăpânim, trebuie să aplicăm tratamentele la timp. În această situație, eu, într-o dinamică de 15 ani, am început să fac diverse teste și nu mai semăn floarea-soarelui în perioada 5-15 aprilie, ci începând cu 9-10 martie. Testând temperatura din sol, eu mă apuc de semănat floarea-soarelui”, a conchis el.

O bună parte a celor care lucrează în agricultura din România își dorește ca perdelele forestiere să devină un master-plan al agriculturii românești. În acest sens, sunt semne că ministrul de resort, Petre Daea, și-a propus ca aceste perdele forestiere să fie înființate în România cel puțin în zonele aride ale țării.

În perioada 25-27 mai 2017, la Hotel Europa din Eforie Nord, Antena Satelor și First Grain SRL, alături de partenerii săi, au organizat prima ediție a conferinței dedicate schimbărilor climatice – o provocare pentru spațiul agricol dobrogean.