Doar aproximativ 40.000 de beneficiari de plăți directe (circa 4,4 la sută din total) ar urma să nu-și încaseze subvențiile până la data de 31 martie 2017, a declarat în exclusivitate pentru Revista Fermierului (www.revistafermierului.ro) secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, și asta ca urmare a mai multor factori, cum sunt absența documentației și a justificărilor specifice la dosare, dar și a supracontroalelor la care unii dintre fermieri sunt supuși ș.a.
În plus de asta, în cadrul unui amplu interviu LIVE postat pe pagina de Facebook a publicației, el a ținut să-i taxeze pe cei care comentează că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) nu-și face treaba corespunzător și că ar întârzia plățile către fermieri.
El cataloghează drept răutăcioase afirmațiile acelor lideri ai fermierilor (printre care și Nicolae Sitaru de la LAPAR, cu care am abordat acest aspect separat), conform cărora actuala șefie a MADR nu va fi în stare să gestioneze plata integrală a subvențiilor către producătorii români din sectorul agrozootehnic și dă ca exemplu 2016, an în care plățile directe s-au întârziat chiar și cu opt luni față de perioada actuală.
Totodată, în interviu, el explică pe larg circuitul banilor din subvenții „din pixul funcționarilor și până în conturile fermierilor”, precum și de ce anume reprezentanții fermierilor nu vor avea de la bun început loc în grupul tehnic de lucru pentru simplificarea și modernizarea Politicii Agricole Comune (PAC).
El îi roagă însă pe fermieri să acorde o mare atenție chestionarelor Comisiei Europene (CE), în baza cărora își pot creiona viitorul în agricultura europeană, și le cere inclusiv copii după aceste documente, astfel încât viitoarea politică legislativă a MADR să fie structurată în concordanță cu nevoile producătorilor români.
Subiectul existenței cadastrului general, ca necesitate absolută în contextul plăților pe fermă care vor intra în vigoare în 2020, a fost și el pus pe masa secretarului de stat, iar răspunsul a fost pe măsură. În plus, s-a vorbit de asigurarea venitului anual al fermierilor, aspect intens discutat la Bruxelles în această perioadă și care implică aspecte inclusiv din noile direcții de schimbare a PAC.
De asemenea, pentru că tocmai a avut loc nu de mult un Comitet de Monitorizare a PNDR, cu Potor s-a discutat inclusiv despre dorința ACEBOP de repunere a cuantumurilor pe subpachete (în cazul plăților pe bunăstare), dar și despre sumele puse la dispoziția fermierilor după 15 martie a.c. din realocări și altele.
Toate acestea și multe altele, în cele ce urmează.
Revista Fermierului: Marți, 28 martie 2017, ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunța că pe listele de plată se aflau 825.168 de fermieri, adică o pondere de 91,5% din totalul de 901.335 de beneficiari. „Este o situație fără precedent”, menționa acesta într-o intervenție televizată. Potrivit afirmațiilor sale, suma autorizată la plată era la data respectivă în cuantum de 1.791.020.204 euro. Și totuși, foarte mulți beneficiari de subvenții se plâng în continuare de lipsa banilor în conturi. Unii lideri ai producătorilor agricoli spun chiar că nu vă veți încadra în termenul-limită de 31 martie 2017. Cum comentați?
Alexandru Potor: Estimăm că până la finalul lunii martie 2017 vor rămâne în jur de 40.000 de beneficiari de plăți europene (circa 4,4 la sută) care nu vor putea fi plătiți din motive obiective. Este și cazul celor care sunt cuprinși în scheme de sprijin și care trebuie să pună la dispoziție documente și justificări după data de 31 martie 2017. Nu-i poți lua în calcul ca fiind plătiți și să le promiți că-i plătești, dacă ei nu au adus documentele respective.
Apoi, există anumite eșantioane stabilite în conformitate cu regulamentul european în ceea ce privește supracontrolul. Iarăși, într-un număr limitat – poate în jur de 10.000 de fermieri din total – vor fi afectați de o asemenea situație. Bineînțeles, și ei vor fi plătiți foarte rapid. Noi facem eforturi consistente, în așa fel încât toată lumea să-și primească banii.
Prin urmare, văd ca fiind un pic răutăcioasă afirmația celor care vehiculează informații de genul acesta pe social media, în condițiile în care s-a făcut un efort administrativ enorm din partea celor de la APIA pentru a plăti sume foarte importante până la 31 martie a.c.
Liderii organizațiilor profesionale au rolul de a prelua nemulțumirile membrilor, dar haideți să vedem care este realitatea. Dacă 95% dintre fermieri au fost finanțați, și-au primit banii pentru plățile care li se cuvin, nu putem spune că restul reprezintă o situație generalizată. Am participat acum două zile la o reuniune (n.r. - conferința - „Legume în spații protejate” din data de 27 martie 2017), invitat fiind de reprezentanții unei organizații interprofesionale, iar fermierii aflați în sală insistau cu aceeași întrebare: „Când vom primi banii?”. Este vorba de o anumită schemă de finanțare. Eu le-am răspuns cu o altă întrebare: „Când ați primit anul trecut banii?” și tot eu le-am răspuns: „În noiembrie!”. Hai s-o luăm pe degete atunci: aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie și noiembrie; opt luni! Noi ne propunem ca pentru 96 la sută (cât vor fi, până la urmă, în afara acelora care sunt blocați din motive obiective, unele care nu țin de noi) să facem plata până la 31 martie 2017. Oare o fi bine așa? „E bine!”, a fost răspunsul majoritar.
În altă ordine de idei, până la data de 28 martie 2017 aveam centralizate deja 33 de procente din totalul cererilor aferente campaniei 2017, primite și procesate de APIA. Astfel, din 901.335 de cereri, 299.605 erau deja recepționate în vederea pregătirii noii campanii. Pe noi ne preocupă și ce se întâmplă după ce terminăm cu plățile la 31 martie 2017.
Apoi, în aceeași cheie, probabil că vor apărea și alți contestatari, poate unii care își vor dori avansurile rapid. Vreau să fim pregătiți până atunci. Aș vrea ca până la sfârșitul lunii aprilie să ne apropiem de 95 la sută, poate, cu Campania 2017. Sperăm ca până la 15 mai a.c. să nu mai existe nicio cerere nedepusă, dacă vrem cu adevărat să avem banii plătiți la timp, să avem controalele făcute atunci când trebuie, nu pe parcursul iernii.
R.F.: Restul de 30.000-40.000 de fermieri care urmează să-și primească banii după supracontroale, din totalul celor 901.335, din ceea ce cunoașteți, sunt fermieri de nivel mic, mediu sau mare?
A.P.: Eu cred că sunt amestecați.
R.F.: Discuția veche era că fermierii mari rămân mereu la urmă din cauza complexității dosarelor, controalelor, riscurilor de fraudă etc.
A.P.: Nu. Dacă ar fi fermierii mari la urmă, n-am putea ajunge până la acest moment la plăți de jumătate de miliard de euro, adică aproximativ 22.500.000.000.000 lei vechi, în doar șapte zile! Rapoartele de selecție ale acestor fermieri care ajung în partea aceasta de supracontrol, conform regulamentelor, sunt bazate pe principii aleatorii. Dacă au fost și probleme istorice, iarăși au reprezentat un factor de risc. În felul acesta s-au creionat eșantioanele.
R.F.: Să explicăm încă o dată, dacă mai era nevoie, care este circuitul subvențiilor, din pixul funcționarilor, să spunem așa, și până în conturile fermierilor. Este un mecanism complicat pe care chiar dacă unii fermieri îl cunosc, de dragul criticii, se fac că nu-l cunosc.
A.P.: Pe partea de plăți care pleacă direct de la APIA, hai să spunem SAPS, acestea se formează din alimentarea cu sume din conturile Ministerului Finanțelor Publice în cele ale agenției de plăți. Este o procedură care durează, un transfer. Apoi, se face autorizarea în sistem a plăților. Sunt înregistrați fermierii, dar efectiv autorizarea la plată presupune rularea unor proceduri prin sistemul informatic al APIA, unele care nu sunt tocmai ușoare. Și asta, deoarece regulamentul european presupune certificarea și auditarea unui sistem de management informatic al APIA, care presupune rularea acelor proceduri. După rularea acestora, trebuie trecut la transferul banilor către Trezorerii, iar de acolo aceștia ajung în băncile comerciale într-un alt interval de timp. Este un circuit financiar, iar noi vrem să ne asigurăm că acest circuit financiar nu este întârziat de noi, cel puțin nu la nivel instituțional.
Pe măsurile de mediu și climă care sunt delegate de la AFIR la APIA, circuitul este cu încă o verigă mai complicat, că mai intră și AFIR în discuție.
R.F.: Să discutăm puțin de grupul tehnic de lucru pentru simplificarea și modernizarea Politicii Agricole Comune (PAC), organizat de ministerul de resort. Șefii organizațiilor de fermieri spun că nu sunt reprezentați în acest grup, fapt confirmat chiar printr-un comunicat de presă al instituției în cadrul căreia activați. Întrebat de această situație, Petre Daea a spus că se va negocia cu producătorii români din sectorul agrozootehnic, în urma rezoluțiilor puse la punct de membrii actuali ai grupului în cauză. Este în regulă abordarea?
A.P.: Cred că ministrul a dat un răspuns corect. Însuși domnia sa a făcut un efort uriaș. În data de 24 martie a.c., ministrul Agriculturii a condus discuții foarte extinse, în care au fost și reprezentanții fermierilor. Noi, în bucătăria internă a ministerului, am mai desfășurat câteva runde de discuții pentru a ne calibra poziția, pentru a încerca să nu plecăm de la o masă descoperită, iar atunci când ne întâlnim cu reprezentanții sectorului, să procesăm corect informațiile pe care să le transmitem la Bruxelles.
Expresia celor care sunt nemulțumiți și un pic cârcotași că nu sunt consultați – mie mi se pare un lucru un pic exagerat.
Însă, una dintre solicitările pe care le-am adresat producătorilor din sectorul agrozootehnic (chiar atunci când ați intrat dumneavoastră la mine în birou, semnam un document) se referă la dorința și solicitarea MADR ca fermierii, împreună cu reprezentanții lor, să completeze niște chestionare care au fost puse la dispoziția noastră de către CE, chestionare care vor fundamenta poziția României pe subiect. Îi invit pe această cale pe reprezentanții sectoarelor, cu care colaborăm foarte bine, să facă demersul acesta. Altfel, România nu va fi reprezentată cu pozițiile efective ale fermierilor. Aștept cu nerăbdare să văd un număr foarte mare de chestionare completate, provenite din partea acestor organizații reprezentative, chestionare care să arate poziția fermierilor. În felul acesta putem coagula, pe de-o parte, dintr-un punct de vedere tehnic al Ministerului Agriculturii, o poziție, iar pe de altă parte, un grup de idei care provin din partea fermierilor, a stakeholderilor din agricultură și dezvoltare rurală, în așa fel încât să ne prezentăm cu un pachet de propuneri care să reprezinte voința României pentru perioada viitoare.
R.F.: Spuneți că aceste chestionare vor fi deosebit de importante în ceea ce privește această viitoare modernizare a PAC?
A.P.: Ele fundamentează ceea ce spunem cu viu grai; se regăsesc pe portalul Comisiei Europene. În adresa pe care am transmis-o reprezentanților sectoarelor este postat link-ul respectiv. Inclusiv în comunicatele de presă MADR sunt postate aceste link-uri. Rugămintea mea este ca reprezentanții să ne aducă și nouă o copie a setului de chestionare pe care dânșii încearcă să le popularizeze și să le implementeze cu oameni din teritoriu. Altfel, nu vom avea o cunoștință asupra a ceea ce își doresc fermierii, a ceea ce își doresc reprezentanții sectorului de dezvoltare rurală. Trebuie să avem și noi o viziune comună. Bineînțeles, diversele sectoare din minister, din agenții, din universități,vor da un punct de vedere, dar este foarte important să vedem ce spun fermierii.
R.F.: Există un orizont de timp pentru finalizarea acestui demers?
A.P.: Data de 2 mai 2017 este momentul în care se închide la nivel european acest exercițiu incipient. Nu este singurul demers care se face, legat de proiecția viitoarei PAC, nu. Este un început. Practic, este o simulare, un exercițiu să vedem care sunt primele rezultate încă din anul 2017; mai avem 2018, 2019, până 2020 când se întâmplă toată chestiunea aceasta. Este foarte important ca noi, românii, să dăm un feedback consistent. Mă bazez foarte mult pe reprezentanții sectoarelor în ceea ce privește antrenarea fermierilor, ca ei să-și spună punctul de vedere față de ce înseamnă viitoarea PAC și ceea ce urmează să se întâmple acolo.
R.F.: Dacă lucrurile urmează să meargă în direcția dorită de Guvernul Grindeanu, anul 2020 vă va prinde la putere, alături de ministrul Petre Daea. În acel an, urmează să demareze și plata pe fermă, un subiect destul de delicat, ținând cont de faptul că avem în continuare o mare problemă, și anume lipsa cadastrului general. S-a discutat la nivel de Minister al Dezvoltării acest aspect? Ce ne vom face în absența cadastrului general?
A.P.: Subiectul cadastrului general este unul foarte important. Din punctul meu de vedere, el are legătură și cu întrebarea anterioară, vizavi de PAC. Poate că fermierii din România ar trebui să aibă o poziție specială, să exprime acest lucru în chestionare și punctul lor de vedere vizavi de posibilitatea și fezabilitatea plăților viitoare, într-un sistem atât de precis, cum este cel care este prevăzut din existența unui cadastru generalizat. Altfel spus, poate ar trebui să ne luăm niște măsuri de siguranță. Poate, ar fi bine ca și din partea fermierilor să avem o poziție în care să vedem și solicitarea lor. Dacă – Doamne-Ferește – se întâmplă să n-avem cadastrul generalizat în timp util, hai să găsim o soluție alternativă. E bine să avem una cât mai aplicată și încă din timp.
Am văzut, din experiența anterioară, că și în relația cu Comisia Europeană, dacă ai argumente, dacă demonstrezi că ai făcut demersuri, dar din motive obiective anumite lucruri nu s-au întâmplat, ai sorți de izbândă.
Poate că fermierii și reprezentanții sectorului ar trebui să ridice această problemă pe care noi s-o avem înregistrată în tot procesul acesta de consultare, ca un semnal de alarmă către CE, prin care se spune ce se întâmplă... dacă nu se întâmplă chestiunea asta legată de cadastru. Ar fi bine s-o avem acum, nu în 2020, în momentul în care ar fi foarte abruptă justificarea către CE.
R.F.: Să vorbim puțin de conceptul asigurării venitului anual al fermierului, unul intens vehiculat la Bruxelles. Specificăm că nu vom intra în detalii cu privire la redefinirea fermierului activ, pentru că am înțeles că sunt demersuri în plină desfășurare și nu doriți devoalarea acestora, deocamdată. Există vreo viziune, vreo discuție în acest moment la nivelul MADR cu privire la venitul anual al fermierului?
A.P.: Din păcate, noi ne confruntăm cu o dificultate de implementare a Măsurii 17 din PNDR, cea legată de asigurarea riscurilor, crearea fondurilor mutuale ș.a.m.d. care, în ansamblul acesta mai larg, ar conduce la asigurarea veniturilor fermierilor la nivel de exploatație, anual etc.
Din păcate, această măsură care are o alocare financiară foarte importantă – aproximativ 200 de milioane de euro –, nu și-a găsit o soluționare de a fi pusă în practică. S-a creat și un grup de lucru la nivelul ministerului, unul care urmărește să propună niște soluții pentru deblocarea măsurii în cauză și tot acest concept al asigurării veniturilor fermierilor. S-au purtat și se poartă în continuare discuții pe varianta cea mai bună pe care am putea să mergem. Mai exact, ne gândim fie să așteptăm – și aceasta este o discuție în urma căreia va trebui să vedem ce feedback vom avea – eventual crearea unui fond mutual și toată procedura asta birocratică, una care ar putea să dureze și care ar putea să ducă spre sfârșitul perioadei sau să utilizăm prevederile din regulamentul european. Acestea permit asigurarea parțială a primelor pe care le plătesc fermierii către asigurători, pentru despăgubiri față de anumite fenomene distructive care le afectează veniturile anuale. Asta este partea de discuție pe care o avem noi la nivelul MADR.
În același timp, pe ceea ce înseamnă proiecția viitoare a noii PAC, impactează și chestiunea asta legată de asigurarea venitului anual pentru fermieri. În mod particular, România are o situație mai deosebită, în sensul că statisticile spun că țara noastră deține o treime din toate fermele europene. Partea bună din asta – caracteristica de a avea multe exploatații agricole și zootehnice ține de natura noastră, felul în care ne dezvoltăm noi. Și asta nu trebuie să fie neapărat un factor negativ. Pe de altă parte, reprezintă și o soluție de dezvoltare a societății. Nu trebuie neapărat să importăm numai modele, așa cum vedem în altă parte. Poate că modelul nostru este bun în felul lui. Nu vom merge însă spre exacerbarea limitelor, să avem chiar o explozie de împărțire a fermelor și a micromanagementului pe două hectare, dar undeva trebuie să se echilibreze un sistem.
În contextul acesta, al fragmentării foarte mari a exploatațiilor, iarăși, asigurarea venitului anual are deja cu totul altă amploare sau o altă conotație decât ceea ce vedem la nivel european. Acolo, având un număr mai mic de fermieri, este deja dezvoltată o plasă de siguranță a formelor asociative, care și ele intervin la un moment dat pe piață și reglează sistemul.
Tabloul după 15 martie 2017 arată așa: 120%, 85 la sută și 100 procente, bani FEADR puși la dispoziția fermierilor
Revista Fermierului: La conferința „Legume în spații protejate”, un consultant pe fonduri europene afirma că ar fi mai bine ca lansarea măsurilor PNDR în 2017 să se facă mai târziu de luna aprilie. Ar fi indicat, în condițiile în care AFIR a cam șomat în 2016?
Alexandru Potor: Am în față un document care rezumă toate sesiunile lunare de depunere de proiecte din anul 2016. Să vă dau un exemplu: pe subMăsura 4.1 au fost opt sesiuni de depunere lunară, cu tot cu raportul de selecție final. Au început în aprilie, iunie, iulie, august, septembrie ș.a.m.d. Din opt, inclusiv cu finalul, când am venit eu în cabinet, doar două sesiuni erau finalizate, șase nu. Iau invers; subMăsura 4.2. Din nouă sesiuni, inclusiv cu finalul, trei erau finalizate; în 21 noiembrie 2016 era a treia din nouă, iar șase nu. Pe subMăsura 6.1, tot din opt sesiuni lunare, doar două erau finalizate, atunci când am venit eu. Din acest motiv i-am chemat și pe cei de la AFIR, și pe cei de la Autoritatea de Management și împreună am spus: „Fraților! Până la sfârșitul lunii aprilie, noi trebuie să terminăm tot ceea ce nu s-a realizat într-un an de zile”. În prezent, aducem la zi proiecte de miliarde de euro din sistem, pe care, din păcate, beneficiarii nu au putut să le acceseze și nu au putut să le utilizeze.
Ca fapt divers, au fost sesiuni cu câte 600 de contestații care au fost eliminate în doar 10 zile. S-a lucrat cu focul sub cazan.
În plus, pe subMăsura 4.1, în opt sesiuni, au fost disponibili 329 de milioane de euro numai pe o măsură. Iată, vorbim de câteva sute de milioane de euro, mai mult de un miliard de euro care au fost blocați. Eu zic că pe aceștia îi vom rezolva și nu vor fi probleme. Acesta ar fi un dosar complicat.
Al doilea dosar complicat. În comitetul de monitorizare pe care tocmai l-am terminat în 15 martie, am zis: e mai bine să așteptăm până spre 2020 cu punerea la dispoziție a banilor către fermieri sau este mai bine să dăm drumul banilor ACUM și vedem ce anume economii se fac în sistem (din achiziții, din dezangajarea unor proiecte)?
În urma consultării producătorilor agricoli și a beneficiarilor publici, a reieșit că ar fi indicat să punem la dispoziție 120% pentru contractare din banii destinați beneficiarilor publici, la nivel general (intră și categoria entităților care depun ca ONG-uri, instituții de cult, care toate depun în interes public). Și asta deoarece, de cele mai multe ori, acestea prevăd construcții-montaj. În momentul în care noi îi punem acum la dispoziție, va fi procedura de selecție (nu repetăm nenorocirea din urmă, că a durat un an de zile ca să facem două sesiuni lunare), dar terminăm rapid. După ce îi selectăm, ei trebuie să facă achiziții. După ce fac achiziții, trebuie să treacă la implementare. La implementare mai poate fi o problemă. Mai este necesară o schimbare de soluție tehnică. Aici vorbim de tehnicități inginerești. Nu poți lucra iarna – din noiembrie și până în martie nu prea îți permite Inspectoratul de Stat în Construcții. Sunt niște timpi morți. De aceea, dăm drumul banilor în așa fel încât ei să intre în sistem, proiectele să fie selectate și totul să fie dus la bun sfârșit.
Apoi, vor fi puse la dispoziție 85 de procente din fondurile FEADR în cazul beneficiarilor privați. Și logica a fost – ar putea fi prins cineva pe picior greșit. Hai să mai lăsăm o sumă și pentru perioada următoare, încă 15 la sută, la care se vor adăuga economii (gen dezangajări) pe care să le putem repune în sistem. Și, în final, 100 la sută pentru proiectele cu sprijin forfetar, unde a fost o cerere foarte mare.
Practic, acesta este tabloul după 15 martie 2017: 120%, 85 la sută și 100 procente, bani puși la dispoziția fermierilor.
Și să vă răspund direct la întrebare – acel consultant a spus că ar fi bine să nu ne grăbim, dar pe de altă parte este o presiune uriașă din spate care ne spune să ne grăbim pentru că se dorește accesarea banilor. Atunci, ce facem? Temporizăm și riscăm să dezangajăm miliardul de euro sau punem banii pe masă și mergem mai departe?
În comitetul de monitorizare din 15 martie 2017 s-a aprobat în unanimitate, fără niciun vot împotrivă și fără nicio abținere, o alocare financiară de aproximativ 1,8 miliarde de euro, sprijin european și național. La acești 1,8 miliarde de euro se vor adăuga contribuțiile private pentru că în această sumă – undeva la 700 de milioane de euro – sunt pentru beneficiari publici și mai mult de 1,1 miliarde de euro sunt pentru beneficiari privați (ajutor public și național). La cele 1,1 miliarde se vor adăuga și contribuțiile privaților. În total, estimăm că vom avea un total de proiecte de aproximativ 2,5 miliarde de euro, proiecte pentru investițiile de dezvoltare rurală, aprobate într-un singur comitet de monitorizare.
R.F.: Ați mizat și pe Programul LEADER? Pe sprijinirea GAL-urilor? Au fost prezenți la Comitetul de Monitorizare al PNDR și reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală?
A.P.: GAL-urile au o anvelopă financiară de aproximativ 550 de milioane de euro disponibili pentru finanțarea strategiilor de dezvoltare locală, strategii care reprezintă mănunchiuri de subproiecte la nivel local. De aici, eu sper să văd în jur de 14.000 de proiecte.
Săptămâna trecută, a fost aprobat Ghidul subMăsurii 19.2 care, din punct de vedere formal, este documentul care deschide posibilitatea GAL-urilor de a lansa strategiile proprii și a primi proiecte pe acestea.
Sunt 236 de GAL-uri la nivel național care acoperă mai mult de 93 la sută din suprafața totală a țării. Practic, și linia aceasta de finanțare a fost deschisă, cu toate că ea nu a făcut obiectul unei discuții directe în acest comitet de monitorizare, pentru că acolo lucrurile erau clare: GAL-urile erau selectate, anvelopa era cunoscută. Singura problemă era în curtea ministerului doar, pe partea de ghid al măsurii 19.2, pe care am rezolvat-o.
R.F.: Printr-un comunicat de presă, cei de la ACEBOP solicită repunerea cuantumurilor pe subpachete, ca în anii anteriori. Vorbim de măsurile de bunăstare la porc și pasăre. Ați primit solicitarea lor?
A.P.: Problema legată de bunăstarea animalelor a fost una foarte sensibilă. Face obiectul unuia dintre multele dosare aflate pe biroul meu. Am putea vorbi, iarăși, o zi întreagă despre istoria și saga acestor fonduri dedicate măsurii de bunăstare a animalelor, fosta măsură 215, așa cum este măsura 14 codificată astăzi PNDR.
Problema cea mai mare a fost că Regulamentul 640 a fost un pic confuz, acela legat de stabilirea sancțiunilor. De fapt, asta a fost marea problemă pe care au avut-o beneficiarii acestui tip de sprijin. (...) Regulamentul 640 lasă loc de interpretare, nu înseamnă că nu este bun. Ar putea fi interpretat și altfel dintr-o anumită perspectivă. Și, atunci, s-a luat decizia unei clarificări, lucru care a fost explicat public și de către comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, în așa fel încât să nu mai apară aceste probleme legate de plățile pe bunăstarea animalelor, nici pe partea de porc și nici pe partea de păsări.
Pe de altă parte, trebuie să fim foarte atenți la niște restricții pe care și regulamentul european, și fișa măsurii le impun.
