Cererea în creștere de carne de vită i-a determinat pe mulți fermieri, în ultimii ani, să se îndrepte către rasele de bovine specializate pentru producția de carne. Desigur, și subvențiile, și fondurile europene, și suprafețele întinse de pășuni neexploatate la adevărata lor valoare sunt factori care au făcut ca astăzi să avem în România numeroase ferme cu vaci de carne. Una, pe care o prezentăm mai jos, este în județul Gorj, are în jur de 250 de capete din rasa Aberdeen Angus și îi aparține lui Daniel Popescu.

Inițial, Daniel Popescu a fost crescător de vaci cu lapte, avea o fermă cu peste 30 de animale din rasa Bălțată Românească. Din cauza lipsei de forță de muncă și a unei păguboase desfaceri a laptelui, a renunțat și s-a îndreptat către vaca de carne. „În anul 2014, beneficiind și de programele de minimis pentru juninci din rase de carne, am cumpărat din Germania și de la Sibiu, de la Karpaten Meat, 25 de capete din rasa Aberdeen Angus. Cu timpul, ferma s-a mărit, anual am cumpărat vaci și am ajuns acum undeva la 250 de capete efectiv total, vaci-mamă plus viței, numai rasă Aberdeen Angus”, povestește tânărul fermier.

Ferma lui Daniel Popescu este situată în județul Gorj, o parte din adăposturi sunt în satul Gornăcel din comuna Schela și o parte în satul Pleșa arondat orașului Bumbești-Jiu. Grajdurile sunt folosite doar patru luni pe an, cât animalele stau în stabulație aici, pe perioada de iarnă. Restul de opt luni, vacile Angus pășunează la o altitudine de peste 1.600 de metri, în inima Carpaților Meridionali (pasul Vîlcan, vârful Straja), unde aerul curat de munte, iarba grasă, plină de substanțe nutritive, le oferă cele mai bune condiții de creștere. „Pentru fermă, am accesat un program european, în valoare de 370.000 de euro, cu o contribuție 10% privată și 90% nerambursabil, de la Uniunea Europeană, prin care ne-am dotat cu utilajele care ne sunt de mare folos în a prepara și pregăti hrana animalelor pentru perioada de iarnă, precum și echipamente pentru intervenții, pentru că rasa Angus, fiind semisălbatică, avem nevoie de multe utilaje pentru a contenționa animalele, pentru a le aplica tratamentele corespunzătoare. Prin asigurarea unui adăpost corespunzător pe timp de iarnă, efectuarea cu rigurozitate a tratamentelor sezoniere, creșterea vițeilor în sistem mamă alăptantă-vițel și furajarea naturală, am reușit să obținem rețeta perfectă de dezvoltare a unei ferme de animale competitive pe piața din România”, afirmă crescătorul gorjean. El exploatează și teren agricol, având în proprietate în jur de 25 de hectare, i arîn arendă mai are vreo 450 de hectare, pășune și teren arabil, suprafață suficientă pentru a asigura hrana animalelor.

Propria carmangerie asigură profitul fermei

Constatarea lui Daniel Popescu, după cei aproape cinci ani de când se ocupă cu creșterea vacilor de carne și după câteva participări pe la târguri cu produsele din carne de Angus, este că din ce în ce mai mulți români vor să mănânce „ceva și de calitate, și sănătos”. În prezent, crescătorul crede că vacile de carne nu sunt cu mult mai profitabile decât cele din rasele de lapte, însă rasa de carne este alternativa câștigătoare pentru pășunile noastre.

Totuși, viața nu e roz nici în domeniul cărnii, având în vedere că pentru rasele specializate, ca Angus, de exemplu, abatoarele nu plătesc corespunzător, ci oferă un preț aproape la fel ca pentru o rasă mixtă ori ca pentru una de lapte. Preț care îl ține pe fermier pe linia de plutire. Motiv pentru care este mai convenabil să-ți asiguri singur desfacerea animalelor din fermă. Ceea ce a și făcut Daniel Popescu. A investit într-o carmangerie prin care a închis circuitul. A ridicat o hală de top dotată cu echipamente moderne, care respectă toate condițiile de prelucrare a cărnii într-un mediu steril. „În România, sunt puține abatoarele care știu ce e rasa de carne și care o plătesc corespunzător. Altfel, majoritatea plătește vaca de carne ca pe orice rasă obișnuită. Am accesat un program start-up pe o carmangerie, Beef Carm i-am zis, în care mi-am achiziționat utilajele și echipamentele necesare pentru a prepara produsele din ferma noastră de Angus. Producem și vindem carne maturată, produse ca antricot, T-Bone, chiulotă, coaste, pastă mici și burgeri de Angus. Facem și mezeluri, cârnați, parizer din Angus, salam, pastramă. De menționat că printre proprietățile pe care această carne le oferă se numără gradul de marmorare ridicat și gustul deosebit, specific cărnii de vită. Frăgezimea cărnii Angus, conferită de grăsimea intramusculară distribuită în mod uniform, cucerește și cele mai pretențioase papile gustative”, arată tânărul întreprinzător.

Neavând cantități foarte mari, cea mai mare parte din producție este vândută prin propria carmangerie, clienții fiind din zonă, din și de pe lângă Târgu Jiu. Însă printre clienții fermei de Angus din județul Gorj se găsesc și restaurantele, unele chiar din București, unde cele mai cerute produse sunt burgerii și carnea maturată.

Una peste alta, vita de carne pare că are viitor frumos în România. „În special rasa Angus este o afacere. Le recomand tuturor, celor care vor să crească animale și au posibilitatea să le asigure pășune, să crească rasa de vaci de carne Angus. Pentru că e o rasă foarte rezistentă, nu necesită investiții inițiale mari, nu are nevoie de grajduri speciale, nu are nevoie de furaje speciale, nu necesită o atenție mare, așa cum cer rasele de vaci de lapte”, ne-a spus în final Daniel Popescu.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 01-14 aprilie 2019