Producătorii de ouă de pe toate continentele profită de valoarea biologică foarte ridicată pe care au atins-o hibrizii ouători în urma aplicării în marile companii de selecţie a metodelor de genetică cantitativă modernă. Ouăle reprezintă o sursă excelentă de proteine de origine animală, fiind bogate în acizi grași esențiali, seleniu, vitamine din complexul B, provitamina A, aminoacizi și acid folic. Când vine vorba de aspectul alimentelor, culoarea joacă un rol foarte important. De asemenea, culoarea alimentelor este un aspect legat de calitatea alimentelor.

Calitatea ouălor și intensitatea culorii gălbenușului sunt aspecte de mare importanță pentru consumatori, care tind să asocieze o nuanță mai intensă a gălbenușului cu un ou mai sănătos și bogat în nutrienți. Deoarece găinile nu au capacitatea de a sintetiza pigmenți, aceștia trebuie să provină din alimentația lor, în special din furajele administrate. În plus, pentru a intensifica culoarea gălbenușului se adaugă adesea coloranți sintetici în dietele găinilor ouătoare.

În ultimii ani, producția de păsări de curte a crescut în popularitate. Ouăle sunt o sursă excelentă de proteine animale (220-240 mg), bogate în acizi grași, seleniu, vitamine B, provitamina A, aminoacizi și acid folic. Acestea sunt o sursă scăzută de calorii (aproximativ 150 kcal/100 g) de proteine de înaltă calitate, care furnizează 18 vitamine și minerale.

Surse naturale de pigmenți

Extract de pudră de roșii

Gălbenele (Tagetes erecta L.)

Spirulina Platensis

Chlorella vulgaris

Ardei roşu (Capsicumannuum L.)

Aplicabilitatea pigmenților naturali în hrana găinilor ouătoare

În creșterea păsărilor de curte, xantofilele sintetice sunt folosite ca suplimente alimentare pentru a obține o colorare optimă a gălbenușului de ou.

Intensitatea culorii gălbenușului poate fi controlată de tipul și concentrația carotenoidelor dietetice: cantaxantina, care este de preferință roșie și esterul etilic al acidului β-apo-8'-carotenoic, care este de preferință galben. Ambii carotenoizi sunt disponibili comercial. Cantaxantina este disponibilă sub formă de Carophyll^® Red (DSMNutritionalProducts, Basel, Elveția) și esterul etilic al acidului carotenoic β-apo-8 - ca Carophyll^® Yellow de la aceeași companie. Xantofilele corespunzătoare produse de BASF (Ludwigshafen, Germania) sunt Lucantin^® Red și Lucantin^® Yellow.

La om, o parte din cantaxantina ingerată este absorbită (9 până la 34%), iar eliminarea acesteia se caracterizează printr-un timp de înjumătățire lung de aproximativ cinci zile.

Toxicitatea orală acută a cantaxantinei este foarte scăzută. Cu toate acestea, mai multe studii pe animale au indicat că administrarea orală zilnică de cantaxantina a fost asociată cu 10 depozite cristaline în retină. Pe baza acestei constatări, cantaxantina poate fi adăugată la maximum 8 mg/kg și esterul etilic al acidului β-apo-8'-carotenoic la 80 mg/kg.

În zilele noastre, consumatorii au devenit mai preocupați de utilizarea aditivilor sintetici în alimente și furaje, astfel încât interesul pentru alternativele naturale a crescut. Datorită capacității de a preveni bolile legate de nutriție și de bunăstarea fizică și psihică a consumatorilor, ouăle sunt incluse în categoria alimentelor funcționale, în special când alimentaţia găinilor ouătoare a fost îmbogăţită cu extracte naturale. Alternativele potrivite la carotenoizii sintetici sunt pudra de roșii, extractul de flori de gălbenele, extractul de ardei roșu, algele și multe altele.

Contribuții proprii și aspecte din timpul experimentului

Experimentul a fost întreprins în cadrul gospodăriei personale situate în județul Gorj, localitatea Curtișoara, pe un efectiv de 180 de găini hibridul ISA BROWN (împărțite în două variante experimentale).

Vârsta găinilor la începutul experimentului a fost de 80 de săptămâni.

Cercetările au fost făcute timp de 40 de zile, zece zile preexperimentale și 30 de zile experimentale, ceea ce corespunde cu faza descendentă a curbei de ouat.

În cadrul acestui experiment s-a utilizat (corespunzător celor două loturi) un nutreţ combinat (NC) specific găinilor ouătoare, la care s-a suplimentat pudră de ardei dulce (boia de ardei), astfel:

• LC – lot de control al cărui nutreț combinat nu a fost suplimentat;

• LE – lot experimental al cărui nutreț combinat a fost suplimentat cu 2% pudră de ardei (boia de ardei dulce).

Producția de ouă și intensitatea pigmentării gălbenușului

Parametrii bioproductivi analizați în cadrul acestui experiment au fost reprezentați de procentul de ouat, greutatea ouălor produse, cantitatea de masă-ou.

Scara Roche este un instrument utilizat pentru a evalua intensitatea culorii gălbenușului de ou. Este o scală vizuală care cuprinde între 1 și 15 nuanțe de galben și portocaliu, permițând clasificarea culorii gălbenușului pe baza unui standard vizual.

Aceasta este folosită atât de producători, cât și de cercetători, pentru a măsura consistența culorii gălbenușurilor în funcție de dieta găinilor. La un capăt al scalei, numărul 1 reprezintă o nuanță palidă de galben, în timp ce numărul 15 corespunde unei culori portocalii foarte intense.

Din analiza datelor cu privire la intensitatea culorii gălbenușului ouălor produse de găinile din cele două variante luate în studiu se evidențiază faptul că suplimentarea NC cu 2% boia de ardei dulce a condus la o intensificare a culorii, aceasta fiind în medie de 12,70 grade pe scara Roche, la diferență semnificativă comparativ cu LC (7,5 grade Roche).

Concluzii

În urma desfășurării experimentului de cuantificare a influenței suplimentării furajului destinat găinilor ouătoare cu boia de ardei dulce se desprind următoarele concluzii:

• Suplimentarea nutrețului combinat cu boia de ardei a condus la o creștere semnificativă a procentului de ouat;

• Greutatea medie a ouălor nu a fost influențată semnificativ de suplimentarea NC cu boia de ardei; 

• Ponderea componentelor oului (gălbenuș, albuș, coajă) nu a fost influențată de suplimentarea NC cu boia de ardei;

• Intensitatea pigmentării gălbenușului a fost influențată semnificativ de prezența în hrana găinilor ouătoare a 2% boia de ardei dulce.

Articol de: ing. IOAN ALEXANDRU RĂSCOL

Fermierul ing. Ioan Alexandru Răscol și-a folosit experimentul pentru lucrarea de disertație susținută în 2024 la Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara.