Cu ocazia Forumului Național pentru Viitorul Agriculturii, eveniment organizat pe 5 iunie 2025 de Clubul Fermierilor Români la București, l-am întâlnit pe fermierul clujean Emil Turdean cu care am vorbit despre actualul an agricol, dar și despre culturile de nișă spre care s-a îndreptat pentru a fi pe plus în afacerea agricolă pe care o deține încă din 1994.

Pasiunea pentru agricultură, deschiderea spre cercetare și evoluție, dorința de a învăța, de a se informa și de a aplica în afacerea agricolă orice apare nou, modestia și hărnicia, toate îl caracterizează pe Emil Turdean, fermier din județul Cluj. Pe cele două exploataţii agricole, cea de la Luna de Jos şi cea de la Turda, lucrează peste 1.500 de hectare.

La început de iunie, în ferma lui Emil Turdean, culturile arătau bine. „Grâu, rapiţă, secară, orzoaică de primăvară, floarea-soarelui toate sunt extraordinare”, ne-a zis fermierul. În schimb, porumbul, ca talie, e rămas în urmă cu cel puţin o lună, din cauza frigului, iar acum, dacă intră perioada secetoasă, porumbul va rămâne de un metru, iar cultura va fi compromisă. „În rest, culturile, la cei care au făcut tehnologie, sunt în top. Cei care n-au făcut, n-au fertilizat şi n-au făcut tratamente fitosanitare vor avea probleme, pentru că sunt boli. Dar acum fiecare face după cum crede că e bine în ferma lui, numai să nu ne văităm că nu suntem rentabili şi nu suntem eficienţi. Diferenţa între a face un al treilea tratament pentru boli, care costă 56 de lei, şi să nu-l faci, înseamnă o cultură compromisă pe care n-o poţi da decât la furaj. Totdeauna trebuie calculat cu costurile unde te afli. Dacă costul acela îţi mai aduce minim încă pe atât, înseamnă că trebuie făcut. Pentru că e o presiune fantastică de boli pe cereale, eu am optat pe trei tratamente cu fungicide, insecticide, am avut un atac fantastic de insecte în primăvara asta, de când au venit căldurile. Rapiţa la mulţi colegi a îngheţat, cei care au folosit mult azot din toamnă, adică n-au fertilizat echilibrat şi au avut azot mai mult, a crescut tija florală, a îngheţat şi a rămas rapiţa pitică. Cei care ne-am dus cu fosfor, potasiu mai mult din toamnă şi azot cât e necesar, 20 kg, rapița s-a făcut viguroasă, rădăcinile au rămas jos, a venit îngheţul, a mai murit câte o frunză, dar tija centrală n-a murit. Avem cultură de rapiţă care arată foarte bine”, povestește Emil Turdean.

Oportunități de câștig cu in, cânepă și fasole

În ferma lui Emil Turdean, 60% din păioasele de toamnă înseamnă secară. „Toată lumea produce grâu, eu am pus secară, care e un produs din ce în ce mai cerut, pentru că toată lumea vrea să mănânce pâine de secară. În piață sunt hibrizi de secară care au potenţial de 10-12 tone la hectar. Preţul la secară în primăvara asta a fost mai mare ca la grâu. Mai am orzoaică de primăvară, de bere, unde iar, într-o perioadă foarte scurtă, poţi face 8 tone de orzoaică de bere. Cu un leu s-o dai, e tot mai rentabil decât să faci porumb 6 tone. Cultura de floarea-soarelui rezistă foarte bine la secetă, dar am schimbat tehnologia de semănat, nu mă mai duc pe rânduri largi, mă duc pe rânduri de 45 cm la 45 cm 3 boabe. Acoperă mai bine pământul, calatidiul creşte mai mare. Și rapiţa o seamăn la rânduri de 45 cm, valorifică ploile din iarnă-primăvară, în ultimii ani am făcut sub 4,5 tone media la rapiţă. Deci ne adaptăm şi noi”, arată fermierul.

Din această toamnă, Emil Turdean vrea să cultive in și cânepă. „Inul e o cultură foarte bună. Am avut în cultură, am făcut 4.000 şi ceva de kilograme la hectar la in. Vreau să intru pe cânepă de fibră, fibra o cumpără cei de la Orăştie, sămânţa de cânepă ne rămâne unde trebuie. De asemenea, caut terenuri unde pot iriga, vreau să pun și fasole, produs pe care țara noastră îl importă masiv. Sunt soiuri de fasole unde faci 7 tone de fasole boabe la rânduri de 45 cm. Tot timpul vin oportunităţi. Trebuie să fii atent, informat.”

Perdele forestiere pentru protecția culturilor agricole

Emil Turdean intenționează să investească, din banii proprii, în perdele forestiere, pentru că ajută foarte mult culturile agricole. „Am observat că peste tot unde sunt roată împrejurul parcelelor arbori, culturile se comportă mult mai bine. Vreau să-mi plantez perdele de protecție roată împrejur la toate parcelele mele, pe cheltuiala mea, n-am nevoie de nimeni. Am văzut anul trecut în Bulgaria, când am fost cu un coleg, ce înseamnă în Bulgaria floarea-soarelui cu perdele de protecţie. Era bine. Am văzut ce e dincoace la noi, era tristă, ofilită, voia să moară. Până la urmă, trebuie să mai scoatem un ban din buzunar şi-l băgăm înapoi în natură, ca natura să ne apere pe viitor. Ciclul acela trebuie să-l facem să fie funcţional.”

Ca arbori, vrea să planteze platan, mesteacăn, stejar, paltin, nuc negru, cireș sălbatic.

Din cauza faptului că nu mai avem ierni cu zăpadă, pământul se usucă rapid primăvara. „Am avut vânturi puternice în această primăvară, iar unde erau pomi, pâlcuri de pomi, pământul nu era mișcat. Însă, în multe locuri tot pământul l-a dus vântul și l-a pus pe pășuni, că mișcă terenurile. De aceea, consider că perdelele forestiere sunt necesare și utile”, a încheiat Emil Turdean.

CITEȘTE ȘI: Cultura mare și zootehnia, mână-n mână

Viitorul agriculturii, între experiment și reziliență. Viziunea unui fermier veteran

Inul și cânepa, culturi valoroase care necesită atenție în politica agricolă a țării