Producătorii agricoli de anvergură din județul Olt exploatează aproximativ două treimi din terenurile agricole din judeţ, iar numărul exploataţiilor de peste 50 de hectare a crescut cu 30 în ultimul an, în urma comasărilor de terenuri, a anunțat conducerea APIA Olt, miercuri, 16 mai 2018.

În ceea ce priveşte Cererile Unice de Plată, suprafaţa pentru care acestea s-au depus este mai mare cu 10.000 de hectare în 2018 faţă de anul 2017, respectiv de la 313.000 de hectare anul trecut la 323.000 de hectare anul acesta.

Tendința de comasare a terenurilor, confirmată chiar de ministrul de resort, este vizibilă și în județul Olt, astfel că, deşi suprafaţa pentru care au fost depuse cereri unice de plată a fost mai mare în 2018 faţă de anul precedent, numărul cererilor a fost mai mic, de la 32.445 în 2017, la 31.818 cereri în prezent.

Una dintre explicațiile conducerii APIA Olt este aceea că proprietarii de terenuri fie au vândut, fie au arendat, au apărut noi exploataţii cu suprafeţe mai mari de 50 de hectare, ceea ce înseamnă că a continuat comasarea terenurilor.

Concret, APIA Olt raporta un număr de 650 de mari fermieri cu exploataţii de peste 50 de hectare pentru ca, în 2018, aceștia să totalizeze 680 de astfel de fermieri, care cultivă aproximativ două treimi din suprafaţa agricolă. O explicaţie pentru creşterea suprafeţelor pentru care au fost depuse cereri unice de plată este şi faptul că administraţiile locale au concesionat păşunile către crescătorii de animale.

Luni, 14 mai 2018, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) - Filiala Olt a pornit o staţie de repompare a apei pentru irigaţii ce deserveşte o suprafaţă de circa 10.000 de hectare de teren agricol în zona Piatra-Olt.

SRP 3+21 face parte din infrastructura principală de irigaţii din cadrul amenajării Bucşani – Cioroiu, transportă apă din râul Olt în canalele de irigaţii din care se pot alimenta utilizatorii de apă pentru irigaţii din zona Piatra-Olt și a fost reabilitată prin Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii.

Informațiile existente până la acest moment indică faptul că pentru anul în curs au fost încheiate contracte de irigare pentru aproximativ 70.000 de hectare, dar probabil că nu va fi irigată întreaga suprafaţă contractată, pentru că nici staţiile de repompare nu sunt modernizate şi nici fermierii nu deţin încă instalaţiile necesare pentru a uda o suprafaţă atât de mare.

Pentru a face posibilă irigarea unei suprafeţe din ce în ce mai mari, ANIF derulează investiţii în mai multe zone din judeţ, în infrastructura principală de irigaţii, iar fermierii din judeţ au încheiat contracte finanţate din fonduri europene în valoare de circa 12 milioane de euro pentru investiţii în infrastructură secundară şi instalaţii de irigat.

În acest moment, în judeţul Olt este irigată o suprafaţă de 1.600 de hectare din zona Drăgăneşti-Olt, unde se află o orezărie. În acest an, vor fi irigate culturi agricole şi la Corabia, Piatra-Olt, Stoeneşti, Rusăneşti, Strejeşti.

În baza unei hotărâri adoptate în luna septembrie 2017 de Consiliul Local Manoleasa, ca urmare a aportului pe care ministrul Agriculturii, Petre Daea, l-a avut în repunerea în funcţiune a sistemului de irigaţii de pe raza comunei, oficialul guvernamental a primit, în sfârșit, distincția de cetățean de onoare.

Diploma care atestă titulatura, precum şi o icoană i-au fost înmânate ministrului de primarul comunei Manoleasa, Cristinel Aroşoaie, duminică, 13 mai 2018, în prezenţa autorităţilor judeţene, a parlamentarilor de Botoşani, dar şi a zeci de localnici.

„Este a doua distincţie, extrem de valoroasă, care pentru mine înseamnă un contract moral cu dumneavoastră. Un contract moral îmi cere mai mult decât până acum, dar sunt în stare să dau, pentru că este de unde, este izvorul conştiinţei mele şi al preocupării mele pentru acest domeniu extrem, extrem de complicat, de complex, dar atât de necesar pentru existenţa umană”, a afirmat Daea.

Duminică, ministrul de resort a efectuat o vizită de lucru la sistemul de irigaţii de la Manoleasa, care a fost repornit, după peste 25 de ani, în vara anului trecut.

Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) este îngrijorată de anunţul Comisiei Europene (CE) conform căruia bugetul Politicii Agricole Comune (PAC) va scădea cu patru la sută pentru plăţile directe şi cu minimum cinci procente pentru dezvoltare rurală şi solicită ministrului Agriculturii, Petre Daea, să susţină în şedinţele Consiliului de Miniştri, ale Parlamentul European şi ale Consiliului European, programate până la aprobarea bugetului UE 2021 - 2027, un buget al PAC fără reduceri, care „să se ridice la înălţimea provocărilor cu care se confruntă agricultura românească şi europeană”.

„Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV - îşi manifestă profunda îngrijorare privind comunicatul Comisiei Europene prin care ne anunţă că bugetul Politicii Agricole Comune va scădea cu 4% pentru plăţile directe şi minim 5% pentru dezvoltare rurală. Reamintim că fermierii din România primesc o plată directă pe hectar cu mult sub media europeană. Satele româneşti încă mai au nevoie de investiţii mult mai mari decât până în prezent pentru a permite un trai decent şi să se stopeze riscul de părăsire. Inflaţia este unul din factori care nu sunt luaţi în calcul la această reducere propusă şi va adânci scăderea la cel puţin dublul cifrelor vehiculate în media”, afirmă fermierii membri în cooperativele agricole din UNCSV, într-o scrisoare deschisă adresată joi ministrului Agriculturii.

Conform sursei citate, prin realocări există riscul ca România să aibă pe Pilonul II Dezvoltare Rurală 2021 - 2027 o reducere de 30%, care va crea un decalaj şi o discrepanţă şi mai mare între aceasta şi celelalte state membre.

UNCSV atrage atenţia asupra faptului că agricultura românească se axează încă majoritar pe comercializarea materiei prime şi are nevoie de investiţii enorme pentru a obţine produse finite şi adăuga valoare adaugată producţiei primare.

„Politica Agricolă Comună conţine mai mult măsuri pentru mediu decât pentru alimente. România are nevoie de investiţii semnificative pentru zootehnizare şi industrializare care să permită hrănirea populaţiei la preţuri rezonabile din produse autohtone şi locuri de muncă în zonele rurale. PAC trebuie să fie cea mai importantă prioritate a Uniunii Europene. Prin reducerea semnificativă a bugetului pe dezvoltare rurală şi obligarea statelor membre să vină cu cofinanţare în loc să avem un program european comun vom ajunge la 27 de Politici Agricole Comune distincte, diferite şi limitate în funcţie de posibilitatea de cofinanţare a statului respectiv. Este nevoie de simplificare, debirocratizare, o mai mare flexibilitate, dar este nevoie ca bugetul PAC să rămână cel puţin la nivelul din prezent pentru ca fermierii să îşi poată continua activitatea şi să facă ce ştiu ei mai bine, să producă alimente pentru populaţia din ţara noastră şi a UE”, se spune în scrisoare.

Fermierii membri în cooperativele agricole din UNCSV consideră că, pentru România, PAC este o politică de susţinere a securităţii şi suveranităţii alimentare a Uniunii Europene şi trebuie tratată ca prioritate zero în detrimentul altor priorităţi propuse, precum migraţia.

„Bugetele europene pentru chestiuni agricole şi alimentare sunt cruciale, aşa cum a declarat şi ministrul francez al Agriculturii şi pentru a avea sisteme mai durabile, rezistente şi eficiente care să satisfacă aşteptările consumatorilor atunci trebuie să păstrăm veniturile agricultorilor şi să menţinem bugetul PAC la înălţimea acestei ambiţii. Este nevoie ca toate formele de asociere din sectorul agroalimentar şi autorităţile din România să facem front comun şi să ne atingem obiectivul de ţară. Vă solicităm, domnule ministru Petre Daea, să dispuneţi măsurile necesare şi să susţineţi atât public, cât şi prin documente oficiale ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Guvernului României apărarea fermă şi neîncetată a bugetului PAC (fără reduceri) care să se ridice la înălţimea provocărilor cu care se confruntă agricultura românească şi europeană în şedinţele Consiliului de Miniştri, Parlamentul European şi Consiliul European ce vor avea loc până la aprobarea bugetului UE 2021 - 2027”, se arată în documentul citat.

Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) reprezintă şi apără interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relaţiile cu administraţia publică, autorităţile statului, alte persoane fizice sau juridice, publice ori private, organisme naţionale şi internaţionale şi cu asociaţii internaţionale echivalente, pentru susţinerea şi promovarea principiilor cooperatiste, precum şi de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare menite să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor şi metodelor de creştere a eficienţei economice a membrilor şi de specializare şi concentrare a activităţii cooperativelor agricole ce activează în România.

Potrivit calculelor efectuate de specialiștii Farm Europe, printre propunerile Comisiei Europene (CE) privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, prezentate oficial miercuri, 2 mai 2018, se ascunde și posibila „gaură” de 27,4 miliarde de euro din viitorul buget al Politicii Agricole Comune (PAC), sumă care, în prezent, este parte integrantă a sprijinului acordat agricultorilor din blocul UE28.

În ciuda informațiilor deținute de reprezentanții marilor fermieri din România, potrivit cărora plafonarea plăților „ar fi exclusă” (limitarea plăților directe către toți fermierii europeni la suma de 60.000 euro/beneficiar/an), iar diminuarea bugetului PAC ar fi de doar 4,5 la sută, specialiștii de la Bruxelles ai Farm Europe afirmă că cifra reală ar fi alta (7,2 la sută în următorii șapte ani), iar birocrații europeni mărturisesc franc că diminuarea este de „aproximativ 5%” pentru agricultură, și același procent pentru politica de coeziune.

Alăturându-se reprezentanților ACEBOP, crescătorii de porci și de păsări, dar și producătorii de cereale din AFR îl contrazic pe președintele României, Klaus Werner Iohannis, și îi transmit acestuia că legile în fază de proiect (contestate de K.W.I. pe motiv de neconstituționalitate) au fost notificate la „Comisia UE” și au fost consultate cu fermierii din România, anunță aceștia prin intermediul unui comunicat de presă.

„Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) și Asociația Fermierilor din România (AFR) au aflat cu surprindere că Președinția României respinge și trimite Curții Constituționale a României pentru analiză și avizare Legea privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție și Legea privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și creștere în sectorul avicol”, se precizează în document de presă. „Cele două legi au fost elaborate în baza Orientărilor UE privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale, pentru perioada 2014 – 2020, publicate în Jurnalul Oficial al UE, seria C, nr. 204 din 1 iulie 2014”.

În plus, mai spun aceștia, legile în fază de proiect au fost notificate la Comisia UE și au fost consultate cu fermierii din România.

„Nu cunoaștem procedura din punct de vedere juridic, dar nu este foarte clar dacă avizarea de către Comisia UE se face în fază de proiect sau după publicarea în Monitorul Oficial al României”, adaugă cei din APCPR, UCPR și AFR. „De aceea, facem apel la toate instituțiile abilitate ale statului să grăbească procedurile de avizare și publicare a celor două legi, având în vedere că acestea produc efecte începând cu anul 2018 și până în anul 2020, orice întârziere ducând la neaplicarea programelor în anul 2018”.

Investițiile în sectoarele de creștere a porcilor și a păsărilor sunt foarte necesare și urgente, întrucât România este dependentă de importul de carne de porc, carne de pasăre și ouă consum.

În anul 2017, țara noastră a importat 250.000 de tone de carne de porc, adică echivalentul a trei milioane de porci, 160.000 de tone carne de pasăre și 163 milioane ouă consum. De asemenea, România este dependentă de materialul biologic care se crește în aceste ferme, astfel, în anul 2017 s-au importat peste un milion de capete de purcei pentru îngrășat și aproximativ 20% din materialul biologic necesar fermelor avicole.

„Într-o țară care se clasează în primele locuri la producția de cereale în UE, întârzierea publicării acestor legi stopează dezvoltarea zootehniei, întârzie zootehnizarea agriculturii, iar fermierii nu înțeleg motivele pentru care acest lucru se întâmplă”, afirmă fermierii români.

Din acest motiv, aceștia apelează la președinție să analizeze fără părtinire legile care au drept scop sprijinul a sute de fermieri din sectorul animal și mii de fermieri din sectorul vegetal, lăsând deoparte aspectele politice și să militeze pentru dezvoltarea agriculturii românești.

Luni, 7 mai 2018, Klaus Werner Iohannis trimitea Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, precum și o alta similară asupra Legii privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol, anunță biroul de presă al președinției.

Ambele sesizări au conținuturi identice, iar șeful statului motivează demersul prin faptul că cele două proiecte încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 135, precum și pe cele ale art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie.

În primăvara acestui an, nu mai puțin de 3.800 de pomi fructiferi autohtoni au fost distribuiți de Fundaţia Comunitară Covasna prin programul „Un copac pentru generaţia următoare”, având ca scop revitalizarea livezilor din judeţ şi salvarea soiurilor tradiţionale aflate pe cale de dispariţie.

Puieţii fost plantaţi în gospodării private din zece localităţi din judeţ, respectiv Lemnia, Lunga, Zăbala, Ghidfalău, Tălişoara, Micloşoara, Herculian, Harale, Sita Buzăului şi Barcani.

Potrivit datelor din comunicatul de presă al Fundației, 2000 de puieţi au fost asiguraţi gratuit, iar distribuirea a fost facilitată de către organizaţii civile şi primării. Astfel, s-a putut alege dintre mai multe soiuri de mere, pere, gutui şi vişin, în total 28 de soiuri, cele mai diverse fiind merele (15 soiuri).

Anul acesta, noutatea programului a fost faptul că, pe lângă cantitatea donată, fiecare aşezare şi-a putut suplimenta cantităţile prin achiziţionare din fonduri proprii, fundaţia realizând aprovizionarea şi transportul întregii cantităţi solicitate.

Programul „Un copac pentru generaţia următoare” a fost lansat în anul 2014, iar până în prezent au fost distribuiţi aproape 8.000 de puieţi.

Cu o perioadă de desfășurare de zece ani, programul citat are ca scop atât revitalizarea livezilor şi soiurilor tradiţionale aflate pe cale de dispariţie, cât şi promovarea unei alimentaţii sănătoase şi a unei atitudini responsabile faţă de natură.

Datele postate pe site-ul Fundației relevă că, pentru 2019, cel puțin pentru moment, 12 localități ar urma să primească 1.630 de pomi fructiferi.

România va milita pentru o alternativă foarte clară în ceea ce privește utilizarea neonicotinoidelor, în condițiile în care, în cazurile porumbului şi florii-soarelui, nu sunt suficiente măsuri care pot fi luate astfel încât planta, odată răsărită, să nu fie atacată, a afirmat Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, miercuri, 2 mai 2018, la Alba Iulia.

„La aceste neonicotinoide, la aceste «neonics», România nu a renunţat niciodată şi, pe semnătura mea, de şapte ani se tot dă derogare. Acum, în discuţiile existente la nivel european, nu au fost găsite foarte multe alternative pentru a le înlocui. Sigur că mesajul celor 76% dintre cei care au votat din statele europene a spus «nu». La ora actuală, sunt alte produse care pot fi utilizate. Temerea mea este că, pentru porumb şi pentru floarea-soarelui, nu sunt suficiente măsuri care să fie luate astfel încât planta, odată răsărită, să nu fie atacată. (...) Este o decizie luată în acele grupe de lucru la nivel european pe fitosanitar, vor ajunge discuţiile şi la nivelul miniştrilor. Sigur că România va milita pentru o alternativă foarte clară, pentru că nu putem lăsa cinci milioane de hectare să fie afectate. Dacă în cazul fermelor mai mari mai pot fi găsite soluţii, în fermele mici şi mijlocii şi cele de subzistenţă va fi mai greu. (...). Şi aici, explicaţiile noastre au fost destul de clare. Am dovedit cu studii, am dovedit cu probe luate din teren”, a precizat Botănoiu în cadrul unei conferinţe de presă.

Oficialul guvernamental a adăugat că țara noastră „se va bate până la capăt” pentru fermierii mici şi mijlocii, categoriile care vor fi cele mai afectate de interzicerea neonicotinoidelor.

„Eu cred că, în perioada următoare, şi ţinând cont că vom deţine şi preşedinţia (n.r. - Consiliului Uniunii Europene), vom găsi o măsură alternativă, adică fie o măsură de susţinere a celor care sunt afectaţi - şi aici Europa trebuie să îşi asume acest vot, prin ceea ce au hotărât, dacă vor duce la capăt acest demers (...), fie găsim soluţii, cercetarea găseşte soluţii până atunci”, a adăugat Daniel Botăănoiu.

El a subliniat totodată că trebuie identificate măsuri alternative pentru fermieri.

„Pe fermierul mic şi mijlociu eu nu trebuie să-l condamn la pauperizare. Păi, unde să mă duc să dau 400 de euro pe ecologic şi cu cât vând grâul, cu 50 de bani? Ne vom bate până la capăt, vom găsi soluţii pentru ei. (...) Nu putem să-i lăsăm, aşa, de izbelişte, pe o decizie care a fost luată cum a fost luată. (...) România va prelua preşedinţia. România trebuie să-şi urmărească obiectivele de ţară (...) noi trebuie să explicăm foarte bine ceea ce se întâmplă”, a conchis secretarul de stat.

Vineri, 27 aprilie 2018, Statele Membre ale Uniunii Europene (UE) au sprijinit propunerea de extindere a interdicţiei parţiale de folosire a pesticidelor de tipul neonicotinoidelor, care sunt dăunătoare pentru albine, potrivit DPA şi Reuters.

Cercetătorii susţin că numărul albinelor scade semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile privind un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol-cheie în polenizarea multor culturi.

„Va fi interzisă în exterior folosirea acestor pesticide, iar utilizarea neonicotinoidelor va fi permisă numai în serele permanente unde nu ajung albinele”, se arăta într-un comunicat al Comisiei Europene (CE). Reglementarea va intra în vigoare până la sfârşitul anului.

Anunţul CE vinde după ce, luna trecută, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie.

Evaluarea EFSA va fi transmisă Comisiei Europene şi guvernelor UE, care vor decide restricţionarea suplimentară a folosirii neonicotinoidelor.

Potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene, va fi interzisă în exterior folosirea imidaclopridului, clothianidinului şi thiamethoxamului, iar utilizarea neonicotinoidelor va fi permisă numai în serele permanente unde nu ajung albinele.

Unii oameni de știință afirmă că numărul albinelor scade semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile privind un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, ca urmare a faptului că albinele au un rol-cheie în polenizarea multor culturi.

„Sănătatea albinelor rămâne un factor de importanţă majoră pentru mine deoarece provoacă îngrijorări legate de biodiversitate, producţia de alimente şi mediu”, a precizat la rândul său comisarul european pentru siguranţa alimentară, Vytenis Andriukaitis.

Informarea CE vinde după ce, în luna mai, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie.

Există o variabilitate a concluziilor, din cauza unor factori cum ar fi speciile de albine, utilizarea intenţionată a pesticidelor şi ruta expunerii, a explicat Jose Tarazona, expert în pesticide la EFSA.

Potrivit acestuia, au fost identificate unele riscuri scăzute , dar riscurile generale estimate pentru cele trei tipuri de albine sunt confirmate.

Studiul a analizat cele trei tipuri de neonicotinoide - clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam - a căror utilizare a fost restricţionată în UE, în urma informaţiilor publicate de EFSA în 2013.

Evaluarea EFSA va fi transmisă Comisiei Europene şi guvernelor UE, care vor decide restricţionarea suplimentară a folosirii neonicotinoidelor.

Un studiu realizat în Canada a ajuns la concluzia că albinele lucrătoare expuse la neonicotinoide au avut o durată de viaţă mai scurtă, iar coloniile aveau un risc mai mare de a rămâne fără regine.

În Europa, oamenii de ştiinţă au declarat că expunerea la culturi tratate cu neonicotinoide a afectat coloniile de albine domestice din două dintre cele trei ţări incluse în cercetare şi a redus succesul reproductiv al celor sălbatice din toate cele trei state

Protecting bees: EU set to completely ban outdoor use of pesticides harmful to bees

Today, Member States' representatives in a Standing Committee have backed a proposal by the European Commission to further restrict the use of three active substances (imidacloprid, clothianidin and thiamethoxam, known as "neonicotinoids") for which a scientific review concluded that their outdoor use harms bees. The protection of bees is an important issue for the Commission since it concerns biodiversity, food production and the environment. On the initiative of President Juncker, for whom this is a priority, the College discussed this on 29 March 2017. The restrictions agreed today go beyond themeasures already in place since 2013. All outdoor use of the three substances will be banned and the neonicotinoids in question will only be allowed in permanent greenhouses where no contact with bees is expected. Commissioner for Health and Food Safety, Vytenis Andriukaitis welcomed this vote, stressing that "the Commission had proposed these measures months ago, on the basis of the scientific advice from the European Food Safety Authority. Bee health remains of paramount importance for me since it concerns biodiversity, food production and the environment". The Regulation will now be adopted by the European Commission in the coming weeks and become applicable by the end of the year.

În perioada 12-13 mai 2018, orașul Dărmănești, împreună cu GAL Valea Muntelui și Degustarium, organizează „Târgul gospodăriilor de produse montane – tradiții și obiceiuri”, având ca obiectiv principal susținerea producătorilor și antreprenorilor de pe Valea Trotușului, în a duce mai departe tradiția fabricării unor produse alimentare și non-alimentare cu vechi rădăcini în această zonă, anunță managerul Asociației GAL Valea Muntelui, Vlad Mihai Ochiroș, printr-un comunicat.

„Mizând pe o largă participare, reprezentanți ai Guvernului României, ai autorităților regionale și județene – ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ministrul pentru Relația cu Parlamentul, prefectul județului Bacău, președintele Consiliului Județean Bacău, directorul Agenției de Dezvoltare Nord-Est, directorul Direcției Agricole Bacău, directorul APIA Bacău etc., evenimentul va fi structurat pe trei zone, și anume: Zona 1 – Piațeta din fața Primăriei Orașului Dărmănești, acolo unde producători din 14 localități de pe întreaga Vale a Trotușului își vor expune și promova produsele proprii; Zona a 2-a – expoziția de animale din Târgul săptămânal al orașului, acolo unde crescătorii de animale își vor expune cele mai frumoase exemplare proprii; Zona 3 – Pensiunea Magic Garden Dărmănești, acolo unde se va conferenția pe două teme majore, și anume: Ziua 1 – 12 mai 2018, având ca temă – Strategii naționale și regionale pentru promovarea produselor tradiționale, creșterea animalelor, agriculturii și turismului, autorizarea și comercializarea produselor locale. Ziua a 2-a – 13 mai 2018, având ca temă – Workshop – turismul de nișă. Brandingul local și regional. Asociația Montpesa, viziuni și perspective”, se mai precizează în documentul de presă.

Inaugurarea evenimentului va avea loc în data de 12 mai 2018, în Piațeta din fața Primăriei Orașului Dărmănești, începând cu ora 13:00.

Pe 16 mai, de la ora 10:30, te invităm la Conferinţa Naţională „Deşeurile de ambalaje: Tendinţe vs Eficienţă”, care se va desfăşura în pavilionul B2 din Romexpo-Bucureşti, în cadrul Pack Expo 2018, expoziţia de ambalaje şi soluţii de ambalare din Europa de Sud-Est.

Evenimentul este organizat de Euroexpo Fairs, revista Infomediu Europa (coorganizator) şi Federaţia Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI), în colaborare cu Ministerul Mediului.

Te provocăm la o dezbatere pe teme de mediu, cu cele mai arzătoare subiecte ale momentului din domeniul managementului deşeurilor de ambalaje, dar şi al inovaţiilor şi tehnologiilor folosite în producţia de ambalaje şi etichete. Vei afla care este stadiul implementării PNGD, ce soluţii există pentru deblocarea proiectelor de investiţii şi a proiectelor operaţionale, care sunt modificările legislative de ultimă oră în ce priveşte taxa pe ambalaj, care este impactul modificărilor legislative în materie de ambalaje asupra industriei alimentare, dar şi cum să identifici mașina de ambalare vacuum perfectă pentru businessul tău.

Conferinţa va fi susţinută de reprezentanţi oficiali ai acestui sector şi speakeri importanţi din industria de ambalaje, printre care viceprim-ministrul şi ministrul Mediului, Graţiela Leocadia Gavrilescu, Gabriel Moiceanu, președintele Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI), Radu Timiş, președintele Asociaţiei Române a Cărnii, Mihai Petre (DELOITTE ROMÂNIA), Mariel Petric, Managing Partner Cora Trade, și Daniel Cotop, Head of Packaging Division Cora Trade. Vezi aici agenda evenimentului.