Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că eliberează adeverinţe pentru beneficiarii Măsurii 14T (fosta Măsura 215) – Plăți privind bunăstarea animalelor – pachet b) – păsări – Campania 2017, care intenţionează să acceseze credite pentru finanţarea activităţilor curente de la băncile care au încheiat Convenţii cu APIA pentru anul de cerere 2017.
 
Astfel, potrivit convenţiilor și actelor adiționale încheiate, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA va elibera o a doua adeverință care confirmă faptul că solicitantul a depus în perioada 03 - 31.01.2017, aferentă anului de angajament 2017, cererea de plată și a primit suma reprezentând 50% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată.

Totodată, prin această a doua adeverință se confirmă suma reprezentând 25% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 01.01. - 31.12.2017.

În cazul neeliberării niciuneia dintre adeverinţele precizate, se poate elibera, la cererea solicitanţilor, o adeverință prin care se confirmă faptul că solicitantul a depus cerere de plată și reprezintă 75% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 2017.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, Campania 2017.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maximum 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor.

Toate convenţiile încheiate între Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, bancă şi Fondul de Garantare sunt postate pe site-ul instituției: www.apia.org.ro .

În conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobândă aferentă acordării creditelor este de RON-ROBOR 6M + maximum 2%.

Pentru intervalul iulie - septembrie 2017, intențiile de angajare a forței de muncă în sectorul agricultură, vânătoare, silvicultură și pescuit sunt cu patru puncte procentuale mai slabe decât în trimestrul al II-lea al anului în curs și cu doi la sută mai slabe decât în trim. al III-lea 2016, conform celei mai noi ediții a studiului de specialitate ManpowerGroup privind perspectivele necesarului de forță de muncă.

Potrivit documentului citat, piața forței de muncă din sector va fi cel mai probabil „liniștită” în trim. al III-lea, angajatorii raportând o previziune netă de angajare de +1%.

Ca viziune generală, în raport se precizează că 28 la sută dintre angajatorii din România plănuiesc să-și sporească numărul de angajați în următorul trimestru.

Pe de altă parte, doar 7% dintre angajatori au de gând să facă reduceri de personal și 64% nu intenționează nicio schimbare, ceea ce duce la o previziune netă de angajare ajustată sezonier de +14%, cu 2 puncte procentuale mai slabă decât cea raportată în trim. II/2017, dar relativ stabilă comparativ cu trimestrul III/2016.

„Șapte ani de intenții de angajare pozitive, din care mai mult de opt trimestre consecutive de previziuni cu două cifre, corespunzând creșterii numărului de angajați, au impact puternic asupra disponibilității talentelor pe piața din România, așa cum o arată rata scăzută a șomajului, care în aprilie și-a atins minimul istoric, dar și gradul de răspândire a deficitului de talente care, potrivit ultimelor noastre cercetări, afectează 73% dintre angajatorii români. Dat fiind că angajatorii prognozează creșteri ale angajărilor și în următoarele trei luni, este evident că pentru companii a sosit momentul să-și regândească serios practicile de personal și să se transforme în constructori de talente, pentru că găsirea lor gata formate pe piață este o opțiune din ce în ce mai puțin viabilă”, a spus Igor Hahn, Country Manager, ManpowerGroup România.

Perspectivele de angajare din trimestrul III/2017, deși ferm pozitive, au per ansamblu o tendință de slăbire, fiind mai puțin robuste decât în trimestrul II/2017 în șapte din cele zece sectoare de activitate analizate și în șase din cele opt regiuni alte țării, și slăbind față de trimestrul al III-lea al anului trecut în șase sectoare de activitate și în patru regiuni.

„Declinul cel mai abrupt, atât de la trimestru la trimestru, cât și de la an la an, este raportat în regiunea Centru, unde previziunea netă de angajare de +10% este cu 19 puncte procentuale mai slabă decât în trim. II/2017 și cu 15 puncte procentuale mai slabă decât în trim. III/2016. Scăderi de la trimestru la trimestru, de 14 puncte procentuale, și de la an la an, de 12 puncte procentuale, sunt raportate și în regiunea Vest”, se mai arată în document.

În schimb, se mai precizează în raportul Manpower, prognoza din regiunea Nord-Est, situată la +16%, se înseninează considerabil, fiind cu 17 puncte procentuale mai puternică decât anul trecut și îmbunătățindu-se față de trim. II/2017 cu 11 puncte procentuale.

Cele mai optimiste previziuni din trimestrul al III-lea, la nivel de regiuni, sunt cele din regiunile București și Ilfov, Nord-Vest și Sud, toate trei de +20%, în timp ce piața cea mai slabă este prognozată în regiunea Sud-Est, unde previziunea este de +4%.

Green Group și Carrefour România anunță lansarea unui nou serviciu, și anume colectarea uleiului alimentar uzat pe bază de recompensă, disponibil în toate cele 21 de stații de colectare selectivă Sigurec din proximitatea magazinelor Carrefour, anunță retailerul printr-un comunicat de presă.

Dat fiind faptul că oamenii au început din ce în ce mai mult să conștientizeze impactul negativ pe care îl generează aceste deșeuri asupra mediului înconjurător (1 litru de ulei alimentar aruncat la chiuvetă poate polua până la un milion de litri de apă), dar și că aceste deșeuri au valoare, clienții Carrefour pot beneficia acum de acest nou serviciu, și anume colectarea uleiului alimentar uzat.

Clienții pot aduce la stațiile Sigurec uleiul uzat în sticle de plastic transparent (recipienți PET), cantitatea minimă primită fiind un kilogram, iar maximă, 4 kilograme.

Uleiul trebuie să fie filtrat, curat, fără depuneri de resturi alimentare sau apă. La preluare, uleiul este cântărit și, în funcție de cantitate, se eliberează un voucher valoric ce poate fi folosit ca reducere la cumpărături, valoarea unui kilogram de ulei alimentar uzat fiind de 0,50 lei. Uleiul colectat se duce spre procesare, pentru a fi transformat în biodiesel, un combustibil prietenos cu mediul înconjurător.

„Ideea din spatele Sigurec a fost aceea de a promova un sistem de colectare selectivă care le oferă încredere oamenilor că deșeurile lor reciclabile ajung unde trebuie, adică în fabricile de reciclare și nu în gropile de gunoi. Parteneriatul cu Carrefour, care ne permite amplasarea stațiilor în parcările hipermarketurilor și oferirea voucherului care poate fi folosit ca reducere la cumpărături, este cu atât mai valoros cu cât reușim împreună să promovăm un comportament responsabil față de mediu: consumi, colectezi și scapi de lucrurile pe care nu le mai folosești, apoi beneficiezi de discount la cumpărături, donezi sau colectezi puncte verzi. Ne dorim ca toți consumatorii să privească deșeurile reciclabile ca fiind resurse pentru ei”, a declarat Doinița Mihai, Project Manager Sigurec.

„Este important pentru noi să contribuim la reducerea deșeurilor din comunitățile în cadrul cărora avem magazine. Sistemul SIGUREC ne permite să punem la dispoziția clienților Carrefour soluții de colectare selectivă a peste 10 tipuri de deșeuri – într-un cadru organizat, simplu și  la îndemâna tuturor, recompensând acest comportament prietenos cu natura prin acordarea de vouchere ce pot fi folosite în hipermarketurile noastre. Mai mult decât atât, le oferim clienților noștri garanția trasabilității deșeurilor. Folosind aparatele SIGUREC, suntem siguri că deșeurile ajung direct în unitățile de reciclare, gata sortate pentru a fi reciclate sau reutilizate. Astfel, nimic din ceea ce se reciclează nu se va pierde și nu va ajunge la groapa de gunoi care poluează mediul”,  a declarat Andreea Mihai, director de Marketing&Comunicare, PR&Solidaritate, Dinamică Comercială&Pricing Carrefour România.

Totodată, cu voucherele eliberate de Sigurec, utilizatorii se pot înscrie la concursuri lunare cu premii constând în trei biciclete Pegas, trei brățări inteligente, 10 dispozitive antifurt pentru biciclete, 20 de genți Sigurec pentru sortarea deșeurilor acasă, precum și marele premiu, un weekend prelungit cu familia sau cu prietenii în inima Transilvaniei.

Pentru înscrierea la concursuri, utilizatorii trebuie să descarce aplicația Sigurec și să scaneze codul QR inscripționat pe voucher sau au opțiunea să introducă numărul unic de înregistrare de pe voucher pe site-ul www.sigurec.ro, la secțiunea concursuri.

Prima stație Sigurec a fost inaugurată la Buzău, în 2013. În acest moment, sistemul Sigurec este prezent cu câte o stație în 21 de locatii: Carrefour BANEASA, BERCENI, COLENTINA, MILITARI, VITANTIS, BRĂILA, BRAȘOV, BUZĂU, CLUJ-NAPOCA, CONSTANȚA, DROBETA-TURNU SEVERIN, FOCȘANI, GALAȚI, IAȘI ERA, IAȘI FELICIA, ORADEA ERA, ORADEA LOTUS, PITEȘTI, PLOIEȘTI, SIBIU, SUCEAVA.

Nu mai puțin de 17 acțiuni de prevenție au fost desfășurate de AFIR în ultima perioadă, în vederea utilizării corecte a fondurilor acordate pentru investiții în dezvoltarea rurală, anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) printr-un comunicat de presă, asta după ce informația fusese transmisă în exclusivitate de Revista Fermierului în cadrul interviului cu Adrian - Ionuț Chesnoiu, șeful AFIR, publicat nu demult.

Concret, potrivit documentului de presă, echipele mixte ale AFIR, de la nivel central și din teritoriu, au organizat cinci acțiuni de prevenție în județul Iași în intervalul 15 – 19 mai, la structurile teritoriale ale AFIR (Centrul Regional și Oficiul Județean) și la beneficiarii din acest județ. De asemenea, au fost organizate șase acțiuni de prevenție în perioada 22 – 26 mai, în județul Timiș, și alte șase acțiuni în județul Teleorman, în perioada 6 – 9 iunie. Pentru săptămâna 12 – 16 iunie sunt programate acțiuni din Planul de prevenție la Oficiul Județean Suceava și la unii beneficiari ai PNDR din zonă.

„Inițierea unei campanii de prevenție s-a confirmat deja ca fiind un demers oportun și eficient, în primul rând pentru că beneficiarii au apreciat organizarea unor astfel de acțiuni, inițiativa AFIR fiind considerată utilă și necesară, aceștia având nevoie de îndrumare și sprijin concret din partea noastră. Sunt omul acțiunilor concrete, iar acest demers este menit să aibă rezultate vizibile”, a declarat Adrian - Ionuț Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Comunicatorii AFIR anunță, totodată, că beneficiarii selectați în cadrul acestor acțiuni de îndrumare și sprijin au proiecte în implementare care se află în etapa procedurală cuprinsă între contractare și prima plată.

„Subliniez că acțiunile de prevenție ale AFIR nu sunt acțiuni de control. Rolul experților AFIR în cadrul acestor sesiuni este acela de a explica beneficiarilor modalitățile de evitare a apariției neregulilor, tipurile de verificări prin care trece un proiect în etapa de implementare și în cea de monitorizare, dar mai ales necesitatea menținerii criteriilor de eligibilitate și de selecție în baza cărora proiectul a fost selectat pentru finanțare”, a precizat Adrian - Ionuț Chesnoiu.

În cadrul vizitelor pe teren, organizate la locurile de implementare ale proiectelor de investiții, reprezentanții Agenției au prezentat beneficiarilor importanța rolului acestora în calitate de parteneri ai AFIR. A fost subliniată necesitatea creșterii gradului de conștientizare a beneficiarilor cu privire la respectarea cu strictețe a obligațiilor contractuale și legale asumate pe întreaga perioadă de valabilitate a contractelor.

În cadrul acțiunilor, beneficiarii au supus atenției reprezentanților AFIR aspecte rezultate din experiența practică în relația contractuală cu AFIR și le-au prezentat spețe concrete pe care le-au întâlnit în faze diferite ale implementării investiției. Totodată, beneficiarii au prezentate o serie de sugestii și propuneri de simplificare a cadrului procedural de implementare a proiectelor, respectiv o mai bună corelare a procedurilor cu realitățile economice concrete.

Aceste acțiuni de prevenție fac parte dintr-o amplă campanie susținută de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) la nivel național și organizată în mai multe etape.

În această primă etapă a acțiunii de prevenție sunt incluse 14 Oficii Județene și trei Centre Regionale ale AFIR, urmând ca acţiunile să continue şi în celelalte structuri ale AFIR.

Michael Dörr este unul dintre fermierii invitați în programul Forumului Internațional de Agricultură RALF 2017, care va avea loc în această toamnă la București, anunță organizatorul printr-un comunicat de presă.

Ferma sa modernă de vaci din Roßdorf a atras atenția în ultimii ani prin productivitate, dar mai ales prin noile tehnologii utilizate.

Vizitată în egală măsură de numeroși politicieni și jurnaliști, ferma lui Michael Dörr este un exemplu de bună practică din agricultura germană.

Printre premiile recente obținute de Michael Dörr: 2016 Dairy Cattle Farmer of the year – German speaking countries și 2016 Farmer of the year – German speaking countries.

Până în prezent au confirmat participarea la Forumul Internațional de Agricultură RALF 2017 speakeri și fermieri invitați din SUA, Argentina, Franța, Germania, Polonia, Ungaria, România și Republica Moldova.

RALF – Romanian Agriculture Leadership Forum reunește anual marii fermieri din România, într-o amplă întâlnire dedicată bunelor practici și exemplelor de succes din agricultura românească și internațională.

În vederea promovării produselor agroalimentare românești, precum și a creșterii cererii și a întăririi competitivității pe piața aprovizionării cu produse autohtone, se instituie ziua de 10 Octombrie - „Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești”, anunță Parlamentul României, imediat după ce Camera Deputaților (cameră decizională) a adoptat pe articole, luni, 12 iunie, un proiect de lege în acest sens (PL-x 187/2017) – lege ordinară.

„Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 10 Octombrie – Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești va avea efect pozitiv, pe termen lung, asupra producătorilor agricoli, prin valorificarea propriilor produse către consumatori și stimularea acestora pentru a produce calitativ și cantitativ pentru viitor”, afirmă cei șapte deputați PSD și un deputat ALDE, toți, inițiatorii actului normativ.

În sensul prezentei legi, se menționează în Articolul 2 al actului normativ, prin produs agroalimentar românesc se înțelege produsul obținut pe teritoriul național din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România și are inscripționat pe etichetă drapelul României.

De asemenea, PL-x 187/2017 mai prevede că ziua națională a produselor agroalimentare românești poate fi organizată de către autoritățile publice centrale și locale și de celelalte instituții ale statului, de către societatea civilă și persoane fizice și juridice, prin organizarea și/sau participarea la programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social sau științific, consacrate promovării produselor agroalimentare românești și câștigării încrederii consumatorului.

Nu în ultimul rând, se mai specifică în lege, autoritățile administrației centrale și locale pot acorda sprijin logistic și pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării și derulării în bune condiții a manifestărilor prevăzute la alin. (1), în limita alocațiilor bugetare aprobate.

În 2016, românii au alocat 36,1% din cheltuielile totale achiziției de produse alimentare şi de băuturi nealcoolice, în timp ce 17,6% din cheltuieli au fost direcţionate către întreţinerea locuinţei şi plata utilităţilor şi 8 la sută pentru băuturi alcoolice şi tutun, în timp ce veniturile din agricultură au totalizat numai 2,8%, conform datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi.

În totalul cheltuielilor populaţiei de anul trecut, 71,7% sunt cheltuieli de consum, 20,3% impozite şi contribuţii, 3,7% cheltuieli pentru producţie şi numai 0,5% cheltuieli pentru investiţii.

Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.632 lei lunar pe gospodărie (994 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 313 lei lunar pe gospodărie (118 lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (58,7% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit și veniturile din prestaţii sociale (22,6%), veniturile din agricultură (2,8%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,5%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%).

O pondere importantă o deţin şi veniturile în natură (10,6%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (9,3%).

Potrivit INS, mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.

Cultivatorii de cartof din Harghita sunt sfătuiţi să demareze acțiunile de tratament în vederea prevenirii manei cartofului, deoarece există premise pentru instalarea acestei boli (ceață matinală şi temperaturile ridicate din timpul zilei), afirmă șeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ), Torok Jeno, citat de presa centrală.

De asemenea, tot în această săptămână trebuie începută activitatea de combatere a gândacului de Colorado, iar la grâu de tratament împotriva bolilor foliare.

„Îi îndemnăm pe oameni să înceapă tratamentele preventive. E mai uşor de prevenit, decât de combătut. Şi un bun gospodar trebuie să înceapă în această săptămână tratamentele atât împotriva manei cartofului, cât şi împotriva gândacului de Colorado, iar la grâu, împotriva bolilor foliare”, a spus Torok Jeno.

În Harghita, anul acesta, cartoful a fost cultivat pe 8.250 de hectare, similar cu situația din 2016. Cultura s-a dezvoltat frumos, dar va avea de suferit dacă în perioada următoare nu vor cădea precipitaţii, spun specialiștii DAJ Harghita, citați de presa centrală.

Retragerea cererilor de finanțare depuse on-line pe portalul oficial al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (www.afir.info) pentru solicitarea de fonduri nerambursabile acordate prin intermediul submăsurilor de finanțare din cadrul PNDR 2014 –2020 (PNDR 2020) se poate face la cerere de către solicitant, inclusiv în perioada cuprinsă în intervalul 1-5 iunie 2017.

Potrivit unui comunicat de presă al agenției, cererea de retragere se poate înainta doar înainte de comunicarea de către AFIR cu privire la eventuale erori (pe care le poate conține cererea de finanțare) sau înainte de transmiterea unei notificări cu privire la un control la fața locului.

„Toți cei care doresc să retragă Cererea de finanțare vor completa un formular tip – Formular de retragere a Cererii de finanțare – pe care îl vor depune la sediul Oficiului Județean sau al Centrului Regional, după caz, de care aparține, conform ariei de implementare a investiției.

Formularul poate fi descărcat de pe site-ul AFIR, secțiunea Informații utile/Tipizate și va cuprinde datele solicitantului, motivele care stau la baza acestei cereri, și va fi semnat de către acesta, urmând a fi ulterior înregistrat la Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR)/Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale”, se precizează în document.

Potrivit celei mai recente analize a bursei cerealelor AgroGo, mai nou, tendința este ca stocurile de porumb să fie scoase la vânzare de către fermieri, în condițiile în care, în anul agricol anterior, o parte din cantitatea totală de materie-primă era deja comercializată la recoltare, în cantitate de 8,4 milioane de tone.

„Sezonul trecut a fost unul cu producții destul de bune la porumb, nu unul excepțional, dar bun. O parte din cantitatea totală de porumb, 8.4 mil tone în 2016 în România, a fost vândută la recoltare, iar o alta a ajuns în hambarele sau silozurile fermierilor.

În această perioadă, am văzut în piața AgroGo — interfață online între vânzătorii și cumpărătorii de cereale, similară unei burse — semnale că tot mai mulți fermieri își scot stocurile de porumb la vânzare”, a precizat Vasile Topac, cofondator AgroGo.

Conform datelor agregate de oficialul AgroGo, în ultimele zile, cotațiile la Bursa MATIF Paris pentru porumb erau de 753 lei/tonă, iar la CME Chicago, de 601 lei/tonă.

„Sunt prețuri medii, în comparație cu aceeași perioadă a ultimelor două sezoane”, afirmă Topac.

Pe de altă parte, în piața fizică, prețul FOB Constanța (prețul pentru marfa încărcată în vase) pentru porumb era de 726 lei/tonă (conform MADR), iar unele oferte de cumpărare ale traderilor, în regim CPT Constanța (livrat la Constanța), erau la 643 lei/tonă, în scădere ultima perioadă, mai explică acesta.

Mai mult decât prețul curent, e interesant de urmărit și trendul prețurilor, adaugă Topac.

„Dacă ne uităm pe istoric, cel puțin la MATIF, în ultimii doi ani, în luna iunie, prețul a fost în creștere”, a adăugat cofondatorul AgroGo. „Perspectivele par bune pentru porumb: se văd la orizont prețuri în ușoară creștere. Trebuie ținut cont de faptul că prețurile futures pot fi foarte volatile, cu schimbări mari de la o zi la alta — pentru jucătorii la bursă apar uneori schimbări majore de la un minut la altul, deci aceste curbe își pot modifica forma, pe măsură ce ne apropiem de datele de livrare, și aflăm noi date despre stocurile și producția mondială. De asemenea, credem că și fermierii au remarcat de-a lungul anilor că, și în piața fizică, prețurile pot avea schimbări semnificative de la o zi la alta. De aceea, este recomandat ca atât cei care vând, cât și cei care cumpără porumb sau cereale în general să se informeze regulat”, a conchis el.

AgroGo este platforma online de informare și tranzacționare a cerealelor, fiind prima platformă din România pe care se pot tranzacționa cereale la disponibil sau la termen. AgroGo oferă o alternativă simplificată a burselor de mărfuri și sprijină astfel fermierii români, prin încurajarea concurenței cumpărătorilor în piață.

AgroGo a fost creat cu scopul de a reduce riscurile și a crește profitul fermierilor, procesatorilor și chiar al traderilor. Platforma oferă informațiile necesare pentru luarea deciziilor în vânzarea și cumpărarea de cereale (prețuri la zi, analize, grafice, știri etc.) și permite tranzacționarea într-un mod organizat a produselor agricole. Prețurile cerealelor sunt obținute de la principalele burse internaționale (MATIF - Paris, CBOT/CME - Chicago ș.a.) și sunt completate de datele obținute de la Ministerul Agriculturii, portul Constanța, precum și de la traderii parteneri, platforma AgroGo prezentând cele mai multe surse de prețuri din țară actualizate periodic.