Din punctul de vedere al product managerului Pioneer Romania, Mihai Valentin, în cazul evaluării perioadei de vegetație a hibrizilor de porumb, cea mai corectă și mai pe înțelesul marii majorități a persoanelor care activează în sistemul agricol este utilizarea grupelor FAO de maturitate, care sunt legate de SUTU (suma unităților termice utile), în condițiile în care CRM (Comparative Relative Maturity) este doar un sistem relativ de comparare a hibrizilor din aceeași maturitate și nu reprezintă numărul de zile calendaristice necesar porumbului pentru a se matura.

„As dori să atrag atenția asupra unor practici mai putin «ortodoxe» de a masca anumite noțiuni și, prin aceasta, de a induce confuzia în rândul fermierilor în legătură cu termenul de maturitate a hibrizilor de porumb”, afirmă Mihai Valentin, product manager Pioneer Romania.

Și specialistul gigantului semincer vine în completarea celor de mai sus cu explicații suplimentare: „Din punct de vedere agronomic, perioada de vegetație sau maturitatea porumbului reprezintă perioada de timp parcursă de un hibrid de porumb de la răsărire, la maturitatea fiziologică (apariția punctului negru), moment în care, din punct de vedere economic, se consideră stoparea «vieții» plantei”.

Practic, mai spune el, apariția punctului negru marchează momentul în care „asimilatele” nu se mai transferă către bob (cariopsa), sămânța de porumb este capabilă să germineze și să dea viață unei noi plante de porumb. Din acel moment, mai adaugă angajatul companiei, doar pierderea apei din bob rămâne un caracter de interes economic.

„Apariția punctului negru se face în mod normal atunci când umiditatea boabelor este cuprinsă între 25 și 35% (dar sunt și excepții)”, precizează Valentin.

Totodată, există și termenul de maturitate la recoltare, care definește momentul în care se poate intra la recoltarea porumbului (de obicei, atunci când umiditatea scade sub 25 – 22 la sută).

Reprezentantul companiei menționează, de asemenea, că, în prezent, există două sisteme empirice de evaluare a maturității porumbului, folosite pe scară largă, și anume grupele FAO (Food and Agricultural Organization) și utilizate cu precădere în Europa, respectiv CRM (Comparative Relative Maturity) folosit pe continentul american.

În stabilirea grupelor FAO se folosesc formule pentru calculul SUTU (suma unităților termice utile), după cum urmează: SUTU = (Tmax+Tmin)/2 – Tbiol activ, Tmax – temperatura maximă zilnică, Tmin – temperatura minimă zilnică și Tbiol activ – temperatura bilogică activă (la porumb este de 10 grade Celsius).

„Practic, prin însumarea SUTU zilnice se obțin gradele utile totale pentru fiecare grupă de maturitate. Dacă temperatura maximă zilnică depășește 30 grade Celsius, se va lua în calcul această cifră. La fel se procedează și cu temperatura minimă zilnică, dacă scade sub 10 grade Celsius. Se consideră că peste aceste intervale, activitatea biologică a porumbului este diminuată, chiar stopată”, mărturisește Mihai Valentin. „Trebuie menționat faptul că acumularea de GU (grade utile) depinde de foarte mulți factori (climatici, expoziția terenului, radiația solară etc)”.

Pe de altă parte, CRM (Comparative Relative Maturity) - concept impropriu înțeles ca „zile până la maturare” - se bazează pe compararea hibrizilor atunci când ating maturitatea de recoltare, plecându-se de la premiza că toți hibrizii vor pierde 0,5% de umiditate în fiecare zi, precizează gigantul agribusiness prin vocea lui Valentin. Trebuie menționat faptul că valoarea dată de CRM nu reprezintă perioada calendaristică parcursă de hibrid de la răsărire la maturitate, termenul de „zile” fiind forțat de-a lungul timpului de către anumite companii cointeresate, ci stabilește dacă acel hibrid se va matura înainte de venirea iernii.

În România, porumbul, în funcție de maturitate se clasifică în: porumb extratimpuriu - FAO 150 - 250, SUTU = 1000 - 1200 grade C, porumb timpuriu - FAO 260 - 340, SUTU = 1200 - 1500 grade C, porumb semi-timpuriu - FAO 350 - 390, SUTU = 1500 - 1600 grade C, porumb semitardiv - FAO 400 – 450, SUTU = 1600 – 1700 grade C și porumb tardiv - FAO >460, SUTU >1700 grade C.

Din punct de vedere agronomic, mai adaugă expertul Pioneer, este corectă utilizarea SUTU (suma unităților termice utile), dar și în acest caz, maturitatea hibrizilor poate fi influențată de foarte mulți factori greu de controlat (condiții pedo-climatice, de cultură etc).

O producție-record la porumbul P0937 a fost înregistrată în anul 2017 (18.030 kilograme boabe la hectar) în ferma lui Dan PRICEPUTU din localitatea Viziru, județul Brăila, practic cea mai înaltă de acest gen de când agricultorul în cauză activează în domeniu, anunță compania PIONEER printr-un document transmis presei de specialitate zilele acestea.

Conform testimonialului, fermierul brăilean lucrează circa 1.400 ha, iar pasiunea pentru agricultură a moștenit-o de la tatăl său, care de altfel a pus bazele fermei.

„A studiat și a devenit inginer agronom, iar în urma rezultatelor obținute, putem spune că este cu adevărat PRICEPUT în ale agriculturii”, au ținut să precizeze producătorii de sămânță de porumb.

Aceiași furnizori au transmis presei că PRICEPUTU a semănat porumb pe 530 ha, dintre care 240 cu hibridul P0937, ale cărui performanțe au confirmat așteptările la proba cântarului.

„Poate vă întrebați care a fost «secretul» unei asemenea producții”, se întreabă reprezentanții companiei, tot ei răspunzând că acesta a constat în alegerea hibridului, în ciuda unei tehnologii „nu foarte complexă, ci una chiar modestă”.

„Hibridul a fost cu mult peste așteptările mele, cultura s-a dezvoltat excepțional, este adevărat că într-un an agricol bun, dar nu trebuie să uităm de vijeliile care au pus probleme chiar și culturilor de porumb și în multe sole plantele au fost afectate, lucru care nu s-a întâmplat și cu P0937. Ca tehnologie de cultură nu am aplicat cine știe ce. Am arat în toamnă, pregătirea patului germinativ a avut loc în primăvară și a însemnat o singură trecere cu combinatorul. Semănatul l-am început din data de 15 aprilie și a durat aproximativ o lună. Am semănat 84.000 de boabe/ha și am aplicat 200 kg/ha complexe 20.20.0. Apoi, postemergent, am erbicidat, iar la prășit, atunci când plantele aveau 6-8 frunze, am mai aplicat 200 kg/ha azot substanță brută. Apoi, la stadiul de 10-12 frunze, cultura a mai beneficiat de 200 kg/ha substanță brută. În zonă am avut o medie a precipitațiilor destul de bună, însă eu am și irigat în 3 tranșe. Nu am făcut niciun tratament, hibridul a fost foarte viguros, rezistent la căderi, chiar nu am avut probleme cu el”, a declarat fermierul campion.

Hibridul potrivit și spații de depozitare

Fermierul încă nu a terminat recoltatul, mai are încă 70 ha de cules, chiar dacă în fermă a început campania în data de 20 septembrie, iar la P0937 a început în data de 15 octombrie.

„Umiditatea la recoltare a fost de 16,7 %, iar producția record într-o solă a fost de 18.030 kg/ha. Până în prezent, media pe fermă este de 16.000 kg/ha; cred că la finalul recoltatului va depăși această valoare. Am fost mai mult decât mulțumit de alegerea acestui hibrid, chiar dacă are FAO un pic mai mare, pentru mine a fost hibridul potrivit pentru că am și irigații și uscător de cereale”, a adăugat Dan Priceputu.

Mai mult, producătorul agricol are întreaga producție depozitată, pentru că beneficiază de spații de depozitare ce pot adăposti 7.000 tone - 4.000 tone în silozuri cilindrice și 3.000 tone în magazii.

„Depozitez, nu vând la aceste prețuri, care nu justifică munca. Dacă noi am știut să alegem un hibrid bun și am făcut producție bună, nu înseamnă că prețul ar trebuie să fie atât de mic. În cei 18 ani de când sunt în producție, nu am avut asemenea rezultate. Într-adevăr, a fost un an bun, am avut ploi, dar hibridul a fost cheia, iar noi am reușit să-l valorificăm aproape de potențialul maxim”, a conchis agricultorul brăilean.

P0937- FAO 550 este un hibrid tardiv, cu un potențial de producție excelent. Acesta beneficiază de o greutate hectolitrică a boabelor excelentă, precum și de o toleranță foarte bună la Helmitosporioza și tăciunele zburător. Totodată, P0937 tolerează bine temperaturile ridicate din perioada de umplere a boabelor.

„Fiind vorba de un hibrid intensiv, recomandat pentru tehnologii ridicate, se recomandă a se cultiva numai în sistem de irigare!”, menționează specialiștii în încheierea materialului de presă.

Patronatul din Industria Construcţiilor de Mașini și Instalaţii pentru Agricultură – PICMIA, membru al Federaţiei Patronale în Industria Construcţiilor de Mașini, organizează în acest an cea de-a doua participare a României, cu stand naţional, la Agritechnica 2017, cel mai mare târg dedicat tehnicii agricole, care se va desfășura la Hanovra în perioada 12-18 noiembrie. Organizarea delegaţiei este făcută cu implicarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, prin Programul de Promovare a Exportului Românesc.

La actuala ediție Agritechnica, expozanţi în standul naţional românesc sunt șapte companii – producători români de mașini și echipamente agricole, subansamble și soft specializat: Agritehnica Service Bacău, CBN‐IT București, Oyal Polteks Filipeștii de Pădure, POP Industry Slatina, Mefin Sinaia, MS CH Sinaia, Tehnofavorit Cluj.

O importantă realizare este faptul că vor fi expuse utilaje agricole, toate, de producţie românească, nu doar pliante și prezentări video, ca la ediţia precedentă.

Pavilionul României la Agritechnica Hanovra este în hala 8, stand A04.

Autoritățile brăilene subordonate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au anunțat recent că 1.203 hectare de teren agricol au rămas neutilizate în anul agricol 2016-2017 în judeţ (doar 0,31 la sută).

Asta, în condițiile în care, oficial, la nivelul judeţului Brăila au fost înregistrate 389.907 de hectare teren agricol, din care 387.210 de hectare în sectorul privat şi 2.697 de hectare în cel de stat.

Din totalul terenului agricol existent în judeţul Brăila, 350.533 de hectare (90,53 la sută) reprezintă teren arabil, 33.151 hectare - păşuni naturale în folosinţă (8,56%), 4.287 hectare - patrimoniu viticol (1,11 procente), 687 hectare - patrimoniu pomicol (0,18 la sută), 11 hectare - arbuşti fructiferi şi 44 de hectare - alte plantaţii de pomi.

Datele statistice disponibile în prezent relevă că la nivel de județ, pentru executarea lucrărilor agricole, producătorii agricoli brăileni dispun de 2.916 tractoare pentru cultura mare şi horticultură, 2.557 de pluguri, 1.723 de grape cu discuri, 435 de combinatoare, 864 de cultivatoare; 745 de semănători păioase, 890 de semănători prăşitoare, 185 de maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte chimice, 417 maşini erbicidat, 1.456 de remorci tractor, 617 combine, 2.638 de instalaţii de irigat.

În vederea evitării riscului pierderii culturii, a efectului negativ asupra consumatorului și a contaminării mediului înconjurător, fermierii sunt încurajați de reprezentanții AISR să nu se mai lase atrași în capcana achizițiilor de semințe de la grupuri infracționale.

„Grupări infracționale care au ca «obiect de activitate» producerea ilegală și contrafacerea semințelor în zonele cu activitate agricolă puternică, comercializează sămânța contrafăcută care nu corespunde indicilor cantitativi și calitativi pentru semănat. Prin utilizarea semințelor contrafăcute apare riscul pierderii culturii, al efectului negativ asupra consumatorului și contaminarea mediului înconjurător. Au fost menționate însemnele speciale pe care le au sacii cu sămânță certificată, atenționându-se fermierii să nu se mai lase atrași să achiziționeze semințele de la furnizori neautorizați, mai ales datorită «prețului»”, a afirmat Antonia Ivașcu, directorul Alianței Industriei Semințelor din România (AISR).

În calitate de organizator și moderator al seminarului „Ziua semințelor certificate”, domnia sa a prezentat lucrarea „Beneficiile utilizării semințelor certificate”, ocazie cu care au fost menționate obiectivele și acțiunile asociației, tendințele mondiale actuale în domeniul agriculturii și piața de semințe din Europa, precum și provocările ameliorării plantelor. S-a insistat asupra testării soiurilor în România și asupra certificării de către Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor București (LCCSMS) și ITCSMS-uri, dar mai ales asupra atenționării fermierilor în momentul în care achiziționează sămânță de la persoane neautorizate.

În prezența a 140 de invitați, în data de 27 octombrie 2017 a avut loc la Craiova seminarul „Ziua semințelor certificate”, peste 80% din totalul persoanelor participante fiind fermieri din județele Dolj, Olt, Gorj, Mehedinți, Vâlcea și Teleorman.

Tematica seminarului s-a referit la demonstrarea importanței și beneficiile utilizării semințelor certificate pentru fermieri.

Este cel de-al treilea eveniment de acest gen organizat de AISR, după cel din 2016 de la CTS-Negrești, jud.Vaslui, și cel din luna mai 2017 de la Brăila, în parteneriat cu  LCCSMS și cu Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (ITCSMS) Dolj.

Melasa reprezintă un lichid vâscos, negru, care este produs în urma proceselor de rafinare a trestiei și a sfeclei de zahăr. În acest moment, melasa reprezintă o materie primă folosită foarte mult în industria alimentară și în cea a furajelor pentru hrana animalelor.

Conform noilor proiecte ale Uniunii Europene (UE) care, în curând, vor deveni cadre legislative, biocombustibilii pe bază de melasă vor fi din ce în ce mai promovați și utilizați la scară largă. Acest lucru înseamnă că peste puțin timp vom începe să ne îngrijorăm pentru melasa folosită acum în industria alimentară, umană și animală, pentru că scopul ei principal va fi îndreptat către producția de biocombustibili.

În prezent, UE este deja nevoită să importe peste un milion de tone de melasă anual, iar în cazul în care o mare parte din această cantitate va fi redirecționată către producția de biocombustibili, o mulțime de industrii, dar și consumatori finali vor avea de suferit.

Industria alimentară – drojdie

În fabricarea drojdiei, melasa joaca un rol foarte important. În momentul în care importurile ar crește, odată cu ele ar crește și prețurile tuturor produselor care au la bază drojdia. De la pâine și produse de panificație, patiserie și cofetărie și până la bere și vin, dar nu numai, toate s-ar scumpi.
Totodată, în UE lucrează aproximativ 3.100 de persoane în procesul de prelucrare al melasei.

Numărul acestora ar scădea, deci am ajunge la o destabilizare a forței de muncă în Europa.

Dacă rămânem la capitolul industriei alimentare, melasa, în formă pură, se folosește la prepararea unor delicii tradiționale, cumpărate în toată lumea, spre exemplu biscuiții belgieni și cei danezi.
Tot în această industrie, putem vorbi de acidul citric, un antioxidant natural folosit în conservarea gustului și aspectului alimentelor pe care noi le consumăm.

Industria furajelor pentru animale

Melasa este un ingredient care se folosește în mare parte în furajele destinate hrănirii animalelor. Are o mare valoare energetică și stimulează aroma și textura acestora.

Așadar, o mulțime de industrii ar avea de suferit în cazul în care cantitatea de melasă existentă pe piața Uniunii Europene ar fi destinată altui scop decât cel actual. Lesaffre România susține inițiativa www.molassesforfood.eu și propune eliminarea melasei din lista biocombustibililor alimentari.

Campania de informare şi promovare a consumului de carne de oaie, denumită sugestiv „Alege Oaia!”, ar urma să fie lansată oficial de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (implicit, de șeful instituției, Petre Daea) la data de 26 octombrie 2017, la Romexpo, în cadrul IndAgra 2017, demersul urmând să se desfășoare la nivel național pe o durată de trei luni și având ca principal scop încurajarea consumului de carne și produse din carne de oaie pe tot parcursul anului.

Potrivit inițiatorilor, direcțiile de dezvoltare ale inițiativei cuprind, pe larg, valorificarea producțiilor agro-alimentare provenite de la specia ovine, creșterea valorii de export prin produse prelucrate, atragerea forței de muncă în sectorul de prelucrare a cărnii și a produselor din carne de oaie, dar şi păstrarea tradițiilor privind preparatele culinare din această specie, în special în zonele montane.

În demersul său, MADR va avea sprijinul tuturor crescătorilor de ovine din România care doresc, prin intermediul acestei campanii, să determine consumatorii să manifeste mai mult interes pentru carnea de oaie şi preparatele din carne de oaie.

De asemenea, s-au alăturat campaniei și reprezentanți din cadrul Ministerului Turismului, ai Ministerului Sănătății şi ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, care au format un grup de lucru sub coordonarea Direcţiei Generale de Politici în Industrie Alimentară în cadrul căruia s-au stabilit obiectivele ce trebuie atinse.

În cadrul târgului IndAgra 2017, oierii vor aduce mai multe rase de oi pentru a le prezenta publicului și vor oferi gratuit, spre degustare, tocăniță și pastramă, gătite chiar la faţa locului după rețete tradiționale, pentru a convinge cât mai mulţi vizitatori să încerce preparatele din carne de oaie.

„Obiectivul final al acestei campanii este de a informa consumatorul asupra modului de preparare a cărnii de oaie și a produselor din carne de oaie, cât și de dezvoltare a unei culturi culinare în ceea ce privește consumul de carne de oaie. Totodată, se doreşte sprijinirea crescătorilor autohtoni de ovine și înființarea unei piețe de gross care va constitui un intermediar între crescătorii de ovine și canalele de comercializare (retail și magazine de proximitate)”, se precizează într-un document de presă al MADR.

Mai multe informații despre campania “Alege Oaia!” pot fi găsite și pe pagina de Facebook special creată, dar și în cadrul caravanei care va fi prezentă în mai multe locuri: în Piața Obor, între 4 și 5 noiembrie, și în cadrul Târgului de Turism al României, între 18 și 19 noiembrie. Programul ulterior al caravanei va putea fi găsit pe pagina de promovare a campaniei.

Ca urmare a unei cereri crescânde de organizare a unor unităţi de alimentaţie publică de tip familial, unele capabile să ofere doritorilor produse şi preparate alimentare specifice zonelor geografice ale României, în condiţiile respectării unor norme şi condiţii de igienă, astfel încât alimentele să fie sigure şi sănătatea consumatorilor să nu aibă de suferit, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) va desfăşura, în perioada 25 octombrie – 30 noiembrie 2017, o campanie de informare la nivel naţional privind Punctele Gastronomice Locale (PGL).

Potrivit ANSVSA, campania în cauză are un dublu scop, aceea de a aduce la cunoştinţă publicului larg detalii despre aceste unităţi de alimentaţie publică de tip familial, precum şi de a oferi celor interesaţi argumente pentru a deveni proprietarii unui Punct Gastronomic Local.

În vederea punerii în practică a acestui proiect, o primă etapă constând în identificarea şi informarea potenţialilor aplicanţi, a fost demarată la sfârşitul lunii august a acestui an şi se va încheia pe data de 31 decembrie.

Ulterior, după finalizarea procesului de evaluare şi înregistrare a acestora (conform prevederilor Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr.111/2008), Punctele Gastronomice Locale să înceapă să funcţioneze de la începutul anului viitor.

Campania de informare va fi coordonată de către Direcţia Generală Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor din cadrul ANSVSA şi se va realiza prin intermediul unor echipe formate din medici veterinari oficiali din cadrul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene, ai Circumscripţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi medici veterinari oficiali, responsabili de zonă.

Echipele respective vor organiza întâlniri, în care cei interesaţi vor fi informaţi asupra cadrului tehnic aplicabil, a normelor şi condiţiilor de igienă care trebuie respectate, dar vor şi răspunde întrebărilor invitaţilor.

Materialele informative ale campaniei vor fi înmânate participanţilor la întâlnirile organizate de către DSVSA judeţene şi vor fi distribuite şi cu sprijinul administraţiei locale, astfel încât informaţia să poată fi propagată cât mai extins.

Aceleaşi materiale informative vor fi postate şi pe site-ul ANSVSA într-un modul special dedicat acestei campanii, intitulat: „Campanie de informare – Puncte Gastronomice Locale”, pentru a putea fi consultate on-line de către cei interesaţi.

Meniul punctelor gastronomice este diferit de cel al restaurantelor

„Punctul gastronomic local va avea un meniu zilnic cu o gamă sortimentală restrânsă (cel mult două feluri de ciorbe sau supe, două feluri principale și eventual două feluri de desert), specific zonei în care îşi desfăşoară activitatea”, anunță agenția într-un comunicat de presă. „Va fi obligatoriu preparat şi oferit pentru consum în decursul aceleiaşi zile”.

Metodele de preparare ale meniului vor fi pe cât posibil tradiţionale, respectându-se condiţiile de igienă în momentul preparării.

Menţionăm că, cei care doresc să înfiinţeze aceste puncte gastronomice locale trebuie să se constituie într-o formă de organizare juridică, de tipul: Asociaţie Familială, Persoană Fizică Autorizată sau Societate Comercială.

Prima condiţie, având în vedere aceste tipuri de activităţi depăşesc cadrul consumului privat, este necesitatea obţinerii documentului de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, în conformitate cu Ordinul ANSVSA nr.111/2008.

Cererea tip poate fi accesată şi de pe site-ul http:/www.ansvsa.ro/, secţiunea informaţii generale/înregistrare/autorizareunităţi/Model-de-cerere-pentru-înregistrare-vânzare-cu-amănuntul.doc. ( (http://www.ansvsa.ro/download/formulare_-_modele/formulare_cereri_operatori/Model-de-cerere-pentru-inregistrare-vanzare-cu-amanuntul.doc ) sau de la sediul DSVSA-urilor judeţene.

Dosarul depus pentru obţinerea înregistrării sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor trebuie să conţină şi: schiţa locului de producere a alimentelor; copie după certificatul constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului comerţului; copie după actul de identitate.

După această etapă, inspectorii din cadrul DSVSA judeţene vor efectua o vizită la locul de preparare al alimentelor, unde vor efectua evaluarea unităţii, dacă aceasta corespunde normelor generale pentru acest tip de activitate, stipulate în anexa II, Cap. III din Reg. CE.852/2004. În caz contrar se vor notifica proprietarului deficienţele constatate, precum şi termenele de remediere. (Vezi Reg.CE.852).

O altă condiţie, pe care trebuie să o îndeplinească un Punct Gastronomic Local, este aceea ca alimentele să fie preparate numai de către proprietar sau de către membrii familiei acestuia, iar starea de sănătate a acestora trebuie să fie verificată periodic.

Materiile prime din care se prepară alimentele trebuie să provină numai din unităţi autorizate/înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, punându-se accentul pe acele produse autohtone, specifice zonei în care punctul gastronomic îşi desfăşoară activitatea.

„Înfiinţarea Punctelor Gastronomice Locale va genera o dezvoltare pe orizontală a regiunii respective, prin crearea unor noi locuri de muncă, prin contribuţia locuitorilor din zonă la asigurarea, din producţia proprie, a materiilor prime necesare desfăşurării activităţii acestor Puncte şi, implicit, o dezvoltare a turismului la nivel naţional”, mai precizează reprezentanții ANSVSA în comunicatul de presă.

Mai mult de 530 de companii vor fi prezente în acest an la IndAgra, eveniment care se va bucura de o participare mult mai mare decât cea de anul trecut, una pe plus cu patru procente, iar numărul de vizitatori așteptați este de peste 66.000 de vizitatori.

Totodată, noutățile prezentate în cadrul evenimentului beneficiază de o serie de discounturi cuprinse între 10% şi 50%, la serviciile, produsele și echipamentele expuse.

Târgul reprezintă cel mai important eveniment românesc cu caracter agricol, numărul mare de expozanți, ofertele acestora şi activitățile conexe din cadrul lui demonstrând potenţialul și capacitatea producătorilor şi distribuitorilor din domeniu, români şi străini, de a aduce pe piaţă produse şi echipamente moderne, în scopul de a crește performanţele și profitul în: cultura legumelor, fructelor şi seminţelor, creşterea animalelor, viticultură şi vinificaţie.

IndAgra 2017 are loc între 25 și 29 octombrie şi readuce în centrul atenţiei noutăţile privind produsele, serviciile, tehnica şi tehnologia celui mai activ domeniu al economiei româneşti, cel agricol.

Evenimentul este conceput și organizat de eveniment organizat de Romexpo împreuna cu Camerele de Comert si Industrie din România (CCIR) și se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

La IndAgra 2017 vor expune peste 530 de companii din 24 de ţări, evenimentul înregistrând astfel o creştere cu peste 4% a numărului de firme înscrise, faţă de 2016. Ţările care şi-au anunţat prezenţa la cel mai mare târg agricol din ţară sunt cele recunoscute pentru puterea deţinută pe pieţele agrare mondiale: Austria, Belgia, Bulgaria, China, Cehia, Coreea de Sud, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Moldova, Olanda, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Turcia, Ucraina, Ungaria.

Se remarcă participările oficiale și de grup din: Franţa, Turcia, Grecia, Olanda, state cu notorietate crescută în ceea ce priveşte produsele şi tehnologiile din domeniul agrar.

Domeniul agrar cel mai bine reprezentat şi în acest an este cel al maşinilor şi echipamentelor agricole, cele mai mari suprafeţe fiind închiriate de către firme producătoare şi importatoare de asemenea produse, printre care: AGRI ALIANTA, GENERAL LEASING, FARM TECH, IRUM, MASCHIO-GASPARDO ROMANIA, TEHNOFAVORIT, AGRO-VARRO, TITAN MACHINERY, MADARA AGRO, BELARUS TRACTOR, WYLZE LOGISTIK, INTEGRA AGRO.

Sectorul de îngrăşăminte, material săditor şi seminţe va fi reprezentat la IndAgra 2017 de firme renumite, cum ar fi: AMIA INTERNATIONAL, ECOPLANT, GHESAF TRADE, HOLLAND FARMING AGRO, KLASTORF IMPEX, MARCOSER, MORAMI, SYNGENTA AGRO, UNIVERSAL IMPEXSEM COMPANY, ROMCHIM PROTECT.

De la IndAgra 2017 nu vor lipsi nici cele mai noi şi performante sisteme de irigaţie şi de fertirigat. Dintre firmele înscrise până în prezent, pe acest segment, fac parte: AGRO KIT SOLARII, GREEN GARDEN, IRIDEX GROUP PLASTIC, MANTZARIS INTERNATIONAL, NETAFIM ROMANIA, NAANDANJAIN IRRIGATION PROJECTS, VALROM INDUSTRIE, AGROCONCEPT, SERE TRANSILVANIA.

Echipamentele pentru viticultură ocupă un loc important şi la ediţia din acest an a târgului, astfel că nu vor lipsi companii precum: EXPERTAGRO TRADING, MOLLIFICIO BORTOLUSSI,
DA BACCO, MORISSON-COUDERC SARL PEPINIERES VITICOLES, VIVAI COOPERATIVI RAUSCEDO.

Zootehnia va fi şi în 2017 unul dintre punctele de interes ridicat la IndAgra. Astfel la Salonul de Zootehnie şi-au anunţat deja prezenţa companii de renume din ţară şi internaţionale, precum: BIG DUTCHMAN INTERNATIONAL GMBH, CARGIL NUTRITIE ANIMALA, HOG SLAT, JAVIER CAMARA EST EUROPE, POULTEC N.V., RIVA, ROTA GUIDO, AGROLAND BUSINESS SYSTEM, HOLLAND DAIRY HOUSE.

Programul de vizitare – IndAgra 2017: 25-28 octombrie (miercuri - sâmbătă), între orele 10.00 şi 18.00 și 29 octombrie (duminică), între orele 10.00 şi 16.00.

Intrarea la IndAgra se va face pe baza biletelor în valoare de 20 de lei. Copiii sub 7 ani, persoanele cu dizabilităţi şi persoanele instituţionalizate beneficiază de intrare gratuită. Biletele pot fi achiziţionate şi online, accesând platforma de vânzare bilete, cu link-ul: http://romexpo.ro/bilete/ro/home

Accesul vizitatorilor se va face atât pietonal, prin porțile A, B, C și D, cu intrare dinspre Piața Presei Libere, Bulevardul Expoziției și Strada Parcului, cât și auto, prin porțile B, C și D, cu intrare dinspre Bulevardul Expoziției și Strada Parcului. Tarif acces parcare 3 lei/oră.

Alte informatii despre eveniment pot fi obtinute prin intermediul site-ului: www.indagra.ro și la e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Concomitent cu IndAgra, în Centrul Expoziţional Romexpo se vor defăşura alte două evenimente cu participare internaţională, foarte cunoscute publicul larg şi celui de specialitate:
INDAGRA FOOD & CARNEXPO (www.indagra-food.ro) – Târg internaţional pentru industria alimentară și EXPO DRINK & WINE (www.targdevinuri.ro) - Târgul de vinuri, băuturi alcoolice şi non-alcoolice.

Începând cu 23 octombrie 2017 (Tomata II), peste 100 de fermieri olteni, din totalul de peste 2.400 înscrişi în programul de cultivare a tomatelor în spaţii protejate, sunt gata să scoată pe piaţă roşii, au anunțat reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) din teritoriu.

Datele DAJ Olt prezentate de presa centrală relevă că în programul de cultivare a tomatelor în spaţii protejate s-au înscris un număr de 2.447 de producători din județ. Din acest total, 1.427 au reușit să cultive şi să recolteze tomatele în luna mai, în primul ciclu de producţie, iar aproximativ 1.000, în perioada 23 octombrie-20 decembrie.

Informațiile disponibile la acest moment sunt că aceștia ar putea ajunge cu marfa în pieţe pe care producătorii olteni deja le cunosc: Cluj, Braşov, Deva și Sibiu. În ceea ce privește preţul mărfii, acesta urmează să fie în conformitate cu mercurialele din zonele de desfacere alese.

În prima parte a programului pentru cultivarea tomatelor în spaţii protejate, fermierii din judeţul Olt au reuşit să obţină fonduri totale de peste 4,4 milioane de euro.

Potrivit șefului MADR, Petre Daea, la „Ziua Porumbului” din ferma lui Nicolae Sitaru, membru marcant LAPAR, până la nivelul primei decade a lunii septembrie a.c., producătorii români de roșii au adus pe piață peste 25.000 de tone de roșii, promisiunea sa fiind că românii vor avea pe masa de Crăciun roșii autohtone.

„Tomata II are un început foarte bun. (...) Au fost înscriși în Registrul Unic peste 9.000 de producători. 4.300 au închis ciclul I și au luat cele 3.000 de euro pentru 1.000 de metri pătrați. Acum, sunt înscrieri în fiecare zi, pentru că (n.r. - producătorii de tomate) au căpătat încredere. Și sâmbăta aceasta (n.r. - 9 septembrie 2017), și duminică, am fost în teren, în centrul țării, pe la Sibiu, ocazie cu care am văzut tineri de 29 de ani, copii de 9 ani care s-au apucat de această treabă, i-am încurajat și vor primi și aceștia sumele respective. Am reușit să aducem pe piață peste 25.000 de tone de tomate în ciclul I, extrasezon. Sperăm să facem același lucru și în ciclul II, înțelegând aici noiembrie - decembrie, când sunt înscriși și au cultivat, culturile sunt în desfășurare, au legat, au început să fructifice, iar primele etaje deja au o mărime care se apropie de recoltare la sfârșitul lunii octombrie, noiembrie pentru a fi scoase pe piață. (...) Categoric da, vom avea roșii românești de Crăciun”, a precizat Petre Daea în urmă cu mai bine de o lună.

Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp; să obțină o producție de minimum 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2.000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată; să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii.