O echipă de specialiști ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și ai Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), coordonată de secretarul de stat Costin Telehuz, a elaborat un Ghid de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice. „Seceta este un fenomen care persistă și nu poate fi stâpânit doar cu apă, ci și cu tehnologii care implică lucrări corespunzătoare ale solului, precum și cultivarea unor soiuri rezistente la secetă”, afirmă ministrul Petre Daea. La rândul lui, Costin Telehuz spune că ghidul de bune practici agricole vine în ajutorul fermierilor arătându-le cum pot avea un comportament conservativ și cum să utilizeze rațional apa din sol.
Elaborarea ghidului a venit ca răspuns la provocările cu care se confruntă fermierii în contextul intensificării frecvenței fenomenului de secetă severă care afectează tot mai mult sectorul agricol românesc. Seceta este un fenomen extrem cu efecte multiple, pe diverse planuri, cum ar fi producția agricolă și, implicit, securitatea alimentară, cea energetică, dar și transporturile fluviale ca urmare a modificărilor hidrologice semnificative, cu impact direct asupra distribuției resurselor de apă subterane și de suprafață.
„Schimbările climatice sunt o realitate, nu o ficțiune și de aceea trebuie să folosim toate mijloacele de care dispunem în așa fel încât nivelul producțiilor și valorificarea superioară a acestora să influențeze pozitiv sectorul economic al țării. Trebuie să fim cumpătați cu resursele pe care le avem pentru a putea depăși cu bine greutățile momentului”, a declarat Petre Daea.
MADR și ASAS caută soluții de prevenire și atenuare a efectelor negative ale secetei, demers care începe cu acest „Ghid de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice”, în care se regăsesc recomandări pentru îmbunătățirea practicilor agronomice în condiții de secetă.
Toate ideile care au stat la baza acestui document fac trimitere la evoluția agriculturii românești, în direcția flexibilizării tehnicilor agricole, așa cum impun noile constrângeri de mediu și climă. Acestea sunt explicate în detaliu în cea mai recentă și completă lucrare a prof. univ. dr. ing. Mihai Berca - „Agrotehnică. Transformarea modernă a agriculturii“.
Agricultură regenerativă, recomandarea specialiștilor
Actuala secetă s-a instalat din toamna anului 2021 și s-a accentuat din cauza unei ierni calde, fără precipitații. „Pânza freatică a înregistrat o coborâre semnificativă în profunzimea solului, nemaiavând capacitatea de a asigura franja capilară din zona de aprovizionare a sistemului radicular al plantelor de cultură, cu efecte negative directe asupra culturilor semănate în toamnă și considerabile asupra celor semănate în primăvara 2022. În contextul existenței unor particularități îngrijorătoare la nivelul solului și în atmosferă, constatăm o microzonare a climei (în special a regimului pluviometric), dar și un contrast evident între efectele agrotehnicii adoptate de fermieri (tehnici neadaptate la situație). Seceta atipică (secetă pedologică + secetă și arșită atmosferică), instalată în 2022, impune îmbunătățirea practicilor agricole ținând cont de o serie de principii, cele mai importante fiind conservarea apei în sol și adaptarea rotației culturilor de toamnă (cereale și rapiță) la specificul situației din zona de cultură, precum și alegerea soiurilor cu toleranță și/sau rezistență la secetă”, se precizează în ghid.
Specialiștii recomandă eliminarea pe cât posibil a lucrării de arat, cât și a lucrărilor solului care duc la pierderea apei, efectuând arătură sau scarificat numai în cazuri speciale (prezența unor populații ridicate de dăunători care iernează în straturile superficiale sau a agenților patogeni deosebit de păgubitori). Responsabilitatea deciziilor îi aparține în totalitate fermierului. În toate cazurile, fermierul este cel care cunoaște cel mai bine condițiile specifice locației culturii și poate evalua consecințele deciziilor sale.
În ceea ce privește conservarea apei în sol, specialiștii recomandă fermierilor să ia în calcul tehnici de înființare a culturilor de tip conservativ (agricultură regenerativă), cum ar fi: lucrările minime ale solului („minimum-till”); lucrarea solului în benzi („strip-till”); semănatul direct („no-till”). Oricare din aceste tehnici poate fi aplicată în urma unei lucrări superficiale de dezmiriștire efectuată cât mai repede după recoltatul plantei premergătoare sau, dacă este posibil, concomitent cu recoltarea culturii premergătoare.
Rotația
Pentru toate culturile de toamnă, în condiții de secetă accentuată, asolamentul și rotația culturii devin elemente secundare la înființarea culturilor. „Din cauza secetei pedologice prelungite, în unele zone rotația nu va mai putea fi respectată din cauza imposibilității pregătirii terenului pentru semănat. În aceste condiții este de preferat ca semănatul grâului să aibă loc după culturile de mazăre, cartofi timpurii, borceaguri, rapiță și orz/orzoaică, dezmiriștite, limitând-se pe cât posibil semănatul în monocultură. Culturile de primăvară (ex: porumb, floarea-soarelui, soia) pot fi luate în calcul ca premergătoare în cazul în care regimul pluviometric revine la normal, ținând cont de ajustările necesare în combaterea bolilor (porumb) și nutriție (floarea-soarelui). În cazul rapiței, recomandăm evitarea cultivării după crucifere (muștarul), floarea-soarelui, soia, fasole și năut, din cauza atacului de putregai alb (Sclerotinia sclerotiorum) sau a dăunătorilor comuni. Se va evita cu desăvârșire monocultura”, se arată în Ghidul de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice.
Condiții minimale de cultivare:
-
În cazuri extreme, grâul se poate amplasa după grâu (1 an) cu măsuri speciale de protecție împotriva agenților patogeni și dăunătorilor specifici;
-
Orzul se poate semăna după grâu.
Dezmiriștitul
Se recomandă efectuarea unei lucrări superficiale (la maximum 5 cm adâncime) imediat după sau concomitent cu recoltarea culturii premergătoare. În acest fel se asigură:
-
Ruperea capilarității superficiale a solului pentru conservarea apei în sol și limitarea fenomenului de evaporare a apei din sol;
-
Încorporarea parțială a resturilor vegetale din miriște pentru protejarea solului (cu scopul de a evita încălzirea excesivă a solului);
-
Germinarea semințelor de buruieni și a samulastrei.
Toate aceste efecte creează premizele unui pat germinativ de calitate care să ofere condiții favorabile semințelor, răsărirea uniformă a plantelor și o dezvoltare normală în primele faze de vegetație.
Sămânța
Se recomandă utilizarea de sămânță certificată cu indici de germinație superiori, tratată corespunzător pentru spectrul de boli și populațiile de dăunători specifici.
Se vor utiliza soiuri (sau hibrizi) cu capacitate mai ridicată de înfrățire, eventual soiuri cu capacitate de înfrățire în primăvară.
Semănatul
Lucrarea se va efectua în funcție de tipul de semănătoare utilizată:
-
În cazul semănătorilor prevăzute cu sisteme de pregătire a terenului, amplasate în fața organelor de semănat, se va intra direct la semănat;
-
În cazul semănătorilor convenționale, se va semăna concomitent cu încă o pregătire superficială a terenului realizată cu orice agregat capabil să mobilizeze solul până la (cel mult) adâncimea de semănat, în caz de necesitate, numai dacă solul a făcut crustă sau este îmburuienat. În caz de secetă persistentă, se vor evita pe cât posibil lucrări ale solului suplimentare pentru a nu se pierde apa din zona de germinare a seminței;
-
În cazul semănătorilor capabile să semene direct (no-till), se va semăna fără a se mobiliza solul.
Adâncimea de semănat va fi decisă de fermieri, în funcție de umiditatea din sol. „În cazul în care aceasta nu există, se va semăna superficial, pentru ca ulterior să poată beneficia de eventualele precipitații și să elimine riscul formării crustei, în caz de ploi abundente”, menționează ghidul.
Epoca de semănat este o verigă tehnologică cu flexibilitate mare, la determinarea momentului ținându-se cont de umiditatea solului, de evoluția populațiilor de dăunători ca vectori de transmitere a bolilor și în special a virozelor, de calitatea patului germinativ, de evoluția climatică prognozată și de soiul cultivat. Recomandarea privind epoca de semănat este:
-
Cultura de rapiță: sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie;
-
Cultura de grâu: finalul lui septembrie până la finalul lunii octombrie;
-
Cultura de orz: prima decadă a lunii octombrie.
În cazul înființării covoarelor vegetale, acestea se recomandă a fi semănate doar în condiții de umiditate optimă și cu specii adaptate sezonului rece.
Referitor la densitate, specialiștii recomandă adaptarea densităților în functie de genetica utilizată, momentul semănatului, fertilitatea naturală a solului și ținta de producție. „Menționăm că mărirea densității de semănat, odată cu avansarea în interiorul epocii optime, nu este întotdeauna o măsură eficace, dar trebuie luată în considerare în situațiile extreme, când se depășește epoca de semănat.”
Aplicarea îngrășămintelor
Se recomandă aplicarea localizată a îngrășămintelor complexe, în cazul în care echipamentul de semănat permite, sau înainte de lucrarea de dezmiriștit, astfel încât încorporarea lor să nu presupună o lucrare suplimentară a solului. Din formulă este recomandat să nu lipsească potasiul (K). De asemenea, trebuie luată în considerare și formularea îngrășămintelor complexe, iar în cazul semănatului târziu este preferabilă o formulă de îngrășământ cu conținut mai ridicat de azot (N).
Controlul buruienilor
În cazul în care la data semănatului există un grad de îmburuienare care solicită intervenție, se va executa o erbicidare totală înaintea semănatului sau imediat după semănat. Gradul de îmburuienare trebuie ținut permanent sub observație, având efecte negative asupra aprovizionării cu apă a solului, între altele.
Alte recomandări incluse în Ghidul de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice
-
Este de luat în calcul semănatul la ecartamente mai mari, prin suspendarea alternativă a unui brăzdar, ajustând densitatea/norma de sămânță pentru brăzdarele rămase. Această măsură poate ajuta la prevenirea înfundării echipamentului de semănat, la scăderea presiunii de boli pe parcursul perioadei de vegetație, precum și prevenirea căderii plantelor;
-
Se recomandă evitarea lucrării de tăvălugire după semănat ca lucrare distinctă, chiar și în cazul în care semănătoarea nu este dotată cu astfel de echipamente. Tăvălugitul culturii în această situație poate fi cauza formării crustei în cazul unor ulterioare precipitații;
-
Supravegherea răsăritului plantelor pentru combaterea dăunătorilor deoarece atacurile pot fi virulente în condiții de răsărire eșalonată;
-
Evitarea pășunatului culturii;
-
Pentru pregătirea terenului în vederea însămânțării din primavară se vor executa, de asemenea, lucrări superficiale, în cazul în care seceta persistă (disc, gruber, cizel);
-
Orice tehnică nouă poate fi adaptată la dotarea existentă în fermă.
Recomandarea specialiștilor este testarea pe suprafețe restrânse a diverselor variante tehnologice pentru verificarea eficacității în condițiile specifice fiecărei ferme.
Pentru exemple practice de tehnologii alternative aplicate cu succes la culturile de toamnă în anul agricol 2021-2022, accesați Ghidul: https://www.madr.ro/ghid-de-bune-practici-agricole.html.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
