La doar trei zile de la anunțul Asociației Române a Cărnii (ARC) conform căruia, în primul trimestru din 2017, preţul mediu de achiziţie pentru carcasa de porc a fost cu 26% mai mare faţă de 2016, respectiv cu 12% peste valoarea înregistrată în 2015, brutarii anunță și ei că pâinea s-ar putea scumpi cu până la 10%.

Anunțul brutarilor și morarilor, prin intermediul șefului Rompan, Aurel Popescu, citat de Agerpres, se bazează pe argumentul majorării preţurilor la grâu şi făină, dar şi a costurilor cu forţa de muncă, odată cu majorarea salariului minim la 1.450 de lei.

„Sunt premise pentru ca preţul pâinii să mai crească în această perioadă, motivat de patru elemente. În primul rând, preţul grâului a crescut de la 1 martie cu 7-8 procente din cauza cererii mari de grâu la export, iar prin acest export se diminuează şi cantitatea de grâu care ne rămâne la dispoziţie. În al doilea rând, este vorba de creşterea costului cu forţa de muncă prin majorarea salariului minim la 1.450 de lei, dar corelat au crescut şi salariile celorlalţi angajaţi, care nu erau pe minim şi este o creştere semnificativă. Noi suntem de acord cu ea, pentru că oamenii trebuie să câştige mai bine şi forţa de muncă calificată să rămână în ţară, dar ne costă şi atunci trebuie să o prindem în preţul produsului finit. De asemenea, trebuie să recunoaştem că şi energia şi combustibilul şi gazele naturale sunt mai scumpe decât anul trecut. În procente, pot să vă spun că ar fi vorba de o creştere de până la 10% sau în jur de 10 bani la o pâine”, a declarat Aurel Popescu pentru Agerpres.

El a adăugat că, în această perioadă, preţul grâului este situat în intervalul 780 şi 800 de lei pe tonă adus la moară, în urcare cu aproximativ 10 procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce tona de făină s-a scumpit de la 850 de lei, anul trecut, la 1.000 de lei/tonă, în prezent.

La noi în țară, consumul de pâine s-a diminuat în ultimii ani, de la 98 de kilograme pe locuitor într-un an la mai puţin de 96 de kilograme în prezent, dar încă se menţine peste media europeană de 82 kg/locuitor/an. Societăţile autohtone de morărit şi panificaţie pun pe piaţă lunar în jur de 180.000 de tone de pâine.

În industria de morărit şi panificaţie lucrează 80.000 de salariaţi, peste jumătate din toată industria alimentară, unde sunt 150.000 de salariaţi, numai în societăţile membre Rompan fiind peste 40.000. Sectorul înregistrează anual o cifră de afaceri de circa 2,5 miliarde de euro.

Și dacă morarii spun că scumpirea unei franzele la producător va fi de circa 10 bani pe unitate, nu același lucru se poate spune despre carnea de porc.

Preţul cărnii de porc ar urma să crească în România, în medie, cu 15-30%, începând cu luna aprilie, atrag atenţia reprezentanţii Asociaţiei Române a Cărnii (ARC).

Potrivit ARC, în primul trimestru din 2017, preţul mediu de achiziţie pentru carcasa de porc a fost cu 26% mai mare faţă de 2016, respectiv cu 12% peste valoarea înregistrată în 2015. În plus, în ultimul an s-a constatat o majorare importantă la pieptul de porc, unde preţul de tranzacţionare s-a majorat cu 40%. Totodată, la jambon s-a înregistrat o creştere a preţului de 25%, la fel şi la alte piese rezultate din tranşare.

Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană în luna martie a acestui an, în cadrul Consiliului Economic al Observatorului pentru Piaţa Cărnii se estimează că această creştere a preţului cărnii de porc va urma o curbă ascendentă până în a doua parte a anului 2017, când va avea loc o stagnare.

Printre cauzele care au condus la creşterea preţului cărnii de porc la nivel european se află: creşterea semnificativă, în cursul anului 2016, a exportului de carne de porc în ţările asiatice, în special în China, Japonia şi Hong Kong, respectiv scăderea efectivelor de porcine, la toate categoriile de vârstă (de până la -2,3% la exemplarele tinere între 20-50 kg şi de -1,1% la porcii la îngrăşat între 50 și 80 kg).

În plus, pe relaţia China exporturile de carne de porc au reprezentat 44,9% din totalul exporturilor în ţări terţe. De altfel, în luna ianuarie 2017 a fost semnalată o creştere a exporturilor cu 20% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, supremaţia deţinând-o în continuare China, urmată de Hong Kong şi Coreea de Sud, se arată în comunicatul ARC.

Valoarea nominală a subvenţiei pentru motorina utilizată în agricultură va scădea anul acesta la 1,4185 lei/litru, de la 1,7975 lei/litru în 2016, a anunțat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), printr-un comunicat remis presei miercuri, 5 aprilie 2017.

„Rata standard a accizei pentru anul 2017, de 1518,04 lei/1000 litri, este cu 20% mai mică faţă de anul 2016. Întrucât rata redusă a accizei a rămas aceeaşi, respectiv de 99,498 lei/1000 litri (calculată după formula 21 euro/1000 x 4,7380 lei = 99,498 lei/1000 litri, potrivit prevederilor Directivei 96/2003/CE), diferenţa dintre rata standard şi rata redusă este mai mică în 2017 decât în 2016. Ca atare, şi valoarea nominală a subvenţiei va scădea de la 1,7975 lei/litru motorină la 1,4185/litru motorină”, se menţionează în comunicat.

Oficialii MADR spun că reducerea cuantumului nominal a susţinerii financiare pe care o acordă Ministerul Agriculturii este rezultatul aplicării prevederilor Codului Fiscal aprobat prin Legea nr. 227/2015, în contextul menţinerii cotei reduse de acciză la nivelul de 21 de euro, potrivit Directivei 96/2003/CE

Pentru stabilirea sumei reprezentând reducerea accizei, s-au utilizat următoarele valori: anul trecut, rata standard a accizei - 1.897,08 lei/1000 litri, rata redusă a accizei - 99,498 lei/1000 litri, diferenţa de accize, care se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare de 1897,08 lei/1000 litri - 99,498 lei/1000 litri = 1797,582 lei/1000 litri şi valoarea nominală a subvenţiei - 1,7975 lei/litru motorină, iar pentru 2017 rata standard a accizei - 1.518,04 lei/1000 litri. Rata redusă a accizei - 99,498 lei/1000 litri, diferenţa de accize, care se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare 1518,04 lei/1000 litri - 99,498 lei/1000 litri = 1418,542 lei/1000 litri, valoarea nominală a subvenţiei - 1,4185 lei/litru motorină.

"Diferenţele valorice provin din reducerea ratei standard a accizei în anul 2017 faţă de anul 2016", precizează MADR.

Reducerea accizei reprezintă diferența dintre rata standard a accizei exprimată în lei/1000 litri prevăzută în anexa nr. 1 la titlul VIII „Accize şi alte taxe speciale” din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și rata redusă a accizei exprimată ca echivalentul în lei/1000 litri a valorii de 21 euro/1000 litri stabilit prin Tabelul B al Anexei I a Directivei 96/2003/CE.

În plus, rata accizei reduse înseamnă corelarea dispozițiilor legale privind exprimarea în lei a nivelului redus al accizelor și se calculează în felul următor: 21 euro/1000  x 4,7380 lei = 99,498 lei/1000 litri

Schema de ajutor de stat de reducere a accizei pentru motorină, utilizată la lucrări mecanizate din sectorul agricol, se aplică începând cu anul 2015, în conformitate cu legislaţia naţională şi cu cea europeană.

Spirit enciclopedic, Costel Stanciu (preşedintele APC – Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor) este expert în tot ce se vinde pe mapamond, precizează cei de la Romalimenta într-un comunicat de presă semnat de Mihai Vișan, director executiv.

„De la şerveţele şi pamperşi la traficul aerian, nimic nu scapă «studiilor comparative» pe care le distribuie generos pe toate canalele media, învăţându-ne cum să nu ne lăsăm păcăliţi de capitaliştii veroşi în goana după abominabilul profit. Studiile sale sunt în realitate simple lecturi ale etichetelor, prospectelor etc., în urma cărora Costel Stanciu stabileşte clasamente şi categorii de gen aşa da/aşa nu. Nimic mai nobil decât să îţi ajuţi semenii ignoranţi, pentru că este nevoie de informare şi educare, numai că a te rezuma la citirea etichetelor e cam puţin, procentul analfabeţilor fiind minor în naţiunea română. Aşa că domnia sa trece dincolo de silabisire, dându-şi cu părerea despre periculozitatea, toxicitatea unor ingrediente, deşi nu are nici pregătirea profesională şi cu atât mai puţin studiile solide care să probeze ceva din afirmaţiile împrăştiate în patru zări”, conform documentului citat.

Un domeniu predilect, dat fiind impactul mediatic, îl constituie alimentele. Săptămânal, adaugă cei de la Romalimenta, domnul Stanciu cumpără produse dintr-o categorie şi, în funcţie de ce buchiseşte pe etichete, donează păreri: că E-ul cutare e cancerigen, că altul provoacă malformaţii, că ingredientul X nu ar trebui folosit sau că e într-o doză prea mare etc., etc.

Consumatorii pe care zice că îi protejează sunt, pe bună dreptate, îngroziţi de toxicităţile pe care industria le deversează pe piaţă, fără ca autorităţile să facă nimic. Aici avem primul paradox la care ar trebui să fie alerţi receptorii susţinerilor sale nefondate: ori instituţiile statului sunt criminale şi ar trebui să se autodizolve (lăsându-l eventual pe acest Spiderman să facă ordine pe piaţă), ori Costel Stanciu vorbeşte discuţii şi afirmaţiile sale nu au nicio acoperire reală? Aceste afirmaţii, în fapt, nu conţin nicio acuză clară, punctuală «în produsul X se află substanţa Y care e interzisă, cer autorităţilor să ia măsuri drastice de scoatere de pe piaţă şi de pedepsire a făptaşilor», ci doar „cloud-uri” ale părerilor vânturate pe net.

„Domnul Stanciu nu e doar părerolog, ci şi agresiv, nu suportă să fie contrazis. In 1 aprilie, pe un post TV, explica savant cum calitatea alimentelor, în speţă a mezelurilor, lasă de dorit şi i-a căşunat pe o ţintă facilă: parizerul, pe care îl declara ca făcut din resturi şi plin de E-uri, încât numai produsele tradiţionale mai sunt comestibile. Telefonic, i se solicită opinia şi unui producător, domnul Sorin Minea; acesta explică o realitate pe care o ştim toţi: pe piaţă există o gamă largă de produse şi când alegem un parizer de câţiva lei/kg, nu ne putem aştepta să fie de cea mai înaltă calitate, menţionând totodată că găsim, de asemenea, produse «reţetă consacrată» atestate şi controlate de Ministerul Agriculturii şi care respectă întocmai formulele vechi de mezeluri.
Pus la punct elegant, domnul Stanciu tace, dar, după închiderea telefonului, atacă violent, susţinând pur şi simplu că dl. Minea minte. Dacă el habar nu are de reţete consacrate, înseamnă că ele nu există - simplu!”, potrivit comunicatului de presă Romalimenta.

Calomnia abjectă la adresa unui producător e un lucru grav, care trebuie rezolvat între persoanele implicate. Întâmplător, domnul Minea este şi preşedintele federaţiei industriei alimentare şi, în această calitate, exprimă echilibrat punctele de vedere ale industriei, astfel că întreg sectorul este atins de acuza deplasată proferată public, continuă cei de la Romalimenta.

Cerem ca, tot la fel de public, Costel Stanciu să îşi exprime scuze pentru calomnie şi, dacă se poate, pentru ignoranţa care nu îi face mai pardonabilă agresivitatea!

O ultimă menţiune care demonstrează dispreţul domnului Stanciu nu numai faţă de opiniile contrare, ci chiar faţă de lege: asociaţia pe care o girează poartă în continuare denumirea de «protecţia consumatorilor» (aşa cum vedem pe site-ul său), deşi faptul e interzis expres de Legea 22, încă din 2014: «Este interzisă utilizarea în denumirea asociaţiei a unor sintagme sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorităţi sau instituţii publice. Prin sintagme sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorităţi sau instituţii publice se înţelege includerea în denumirea asociaţiei a unor termeni şi expresii precum: «comisariat», «inspectorat», «gardă», «autoritate», «poliţie», «jandarmerie», «protecţia consumatorilor» sau derivatele acestora."

„Cu alte cuvinte, Costel Stanciu le ştie pe toate, ne învaţă chipurile să fim isteţi, dar el este şi mai isteţ, încălcând legea”, a conchis Vișan în documentul său de poziție.

Pe site-ul APC, la categoria media, ultimul comunicat de presă datează din 16 martie 2016 (de mai bine de un an) și conține link-ul către cel de-al doilea număr al publicaţiei „Vocea Consumatorilor”. Nu există deocamdată niciun punct de vedere al APC cu privire la cele menționate în comunicatul Romalimenta.

Săptămâna aceasta, AGRARIA își deschide porțile, la Jucu, în județul Cluj - Parcul Industrial Tetarom III. În perioada 6 - 9 aprilie 2017, între orele 10.00 și 18.00, poate fi vizitat Târgul Internațional pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Zootehnie AGRARIA, ajuns la a 23-a ediție. „AGRARIA este la ora actuală cea mai dinamică expoziție în câmp din Transilvania”, spune Corina Mareș, director general al companiei organizatoare - DLG InterMarketing.

Din dorința de a simplifica procedura de înregistrare ca vizitator AGRARIA, organizatorul a lansat anul acesta varianta de înregistrare on-line. Oricine dorește să ajungă la expoziția din câmpul de la Jucu se poate înregistra pe internet la adresa http://www.agraria.info.ro/pentru-vizitatori/#inregistrare și în două-trei minute primește pe mail confirmarea de înregistrare.  

Peste 325 de companii furnizoare de input-uri, din 13 țări, sunt prezente la Agraria 2017. Pe o suprafață expozițională de zece hectare, aflată pe platforma de la Jucu (jud. Cluj), oferta companiilor participante acoperă o tematică variată: utilaje, mașini, echipamente agricole, producția vegetală, nutriția și protecția plantelor, agricultura și mediul, energii regenerabile, zootehnie, industrie alimentară și ambalaje, horticultură, management și consultanță, electronică și mecanică, prestări servicii în agricultură, instituții publice și neguvernamentale etc.

„ZOOTEHNICA SHOW” este noul concept integrat dedicat sectorului zootehnic și prezentat anul acesta în cadrul Târgului Agraria. „La actuala ediție, am extins suprafața dedicată expoziției de animale de rasă. Vizitatorii au ocazia să participe la prezentări live, în ring, de animale de rasă, la concursuri, să vadă ce înseamnă și cum se face bonitarea animalelor. Avem și o licitație de bovine Angus, dar și conferințe și forumuri organizate în parteneriat cu Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Agenția Națională pentru Zootehnie, Colegiul Medicilor Veterinari din România, Direcția Sanitar-Veterinară - DSVSA Cluj, Cooperativa Agricolă Someș-Arieș, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească tip Simmental, Asociația Aberdeen Angus România și Federația Agricultorilor de Munte Dorna”, a specificat Corina Mareș. Menționăm că organizatorii au anunțat un show culinar de excepție la Agraria, în cadrul „Zootehnica Show”.

Mașini agricole în mișcare. Așa cum ne-a obișnuit, DLG InterMarketing organizează și la această a 23-a ediție Agraria, în fiecare zi, demonstrații cu tractoare și mașini agricole. „Tehnica agricolă modernă, performantă va putea fi văzută la lucru pe suprafețele destinate demonstrațiilor practice. La această secțiune a Târgului Agraria, fermierii vor admira tractoarele inteligente și, totodată, vizitatorii își vor putea testa abilitățile în manevrarea tractoarelor. De asemenea, vor fi prezentate tehnici moderne pentru protecția plantelor și va fi testată stabilitatea rampelor mașinilor de erbicidat”, a precizat directorul general Corina Mareș.

Mai multe detalii, aici: http://www.agraria.info.ro/

Senatorul PSD Lucian Trufin a anunțat vineri, 31 martie 2017, că va începe organizarea de întâlniri locale cu fermierii din județul Botoșani pentru a-i informa și a le prezenta măsurile pe care le pot accesa în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală.

Toate aceste întâlniri vor fi organizate împreună cu autoritățile administrației publice din fiecare localitate și vor fi prezenți consultanți în accesarea proiectelor europene, precum și reprezentanți ai instituțiilor din domeniul agriculturii de la nivel județean.

„Așa cum am promis atunci când am candidat pentru Parlamentul României, în perioada imediat următoare mă voi deplasa în fiecare zonă a județului Botoșani pentru a organiza sesiuni de informare și pregătire a fermierilor botoșăneni privind măsurile din Programul Național de Dezvoltare Rurală. Aceste consultări și dezbateri publice le voi realiza sub egida «Forumului fermierilor botoșăneni», eveniment pe care îl voi realiza periodic pentru producătorii și agricultorii din Botoșani”, a declarat Lucian Trufin, conform unui comunicat de presă remis redacției.

Fermierii și asociațiile agricole din județul Botoșani care vor să obțină finanțări prin PNDR vor avea la dispoziție următoarele măsuri: instalarea tânărului fermier: 50.000 euro/proiect; dezvoltarea fermelor mici: 15.000 euro/proiect; activități în agricultură: 2.000.000 euro/proiect; activități non-agricole: 200.000 euro/proiect; servicii non-agricole: 50.000 euro/proiect; producție agricolă: 70.000 euro/proiect; start-up nation: 44.000 euro/proiect.

Programul întâlnirilor pentru prima parte a lunii aprilie va fi următorul:
Vineri, 7 aprilie, ora 10.00, în Trușești, la Campusul Școlar „Demostene Botez” vor fi invitați fermierii din: Trușești, Blândești, Sulița, Durnești, Ștefănești, Dobârceni și Gorbănești.
Vineri, 7 aprilie, ora 13.00, în Todireni, la căminul cultural vor fi invitați fermierii din: Todireni, Lunca, Albești, Românești, Santa Mare, Hlipiceni, Călărași și Răuseni.
Sâmbătă, 8 aprilie, ora 11.00, în Manoleasa, la Căminul Cultural vor fi invitați fermierii din: Manoleasa, Ripiceni, Mihălășeni, Avrămeni, Adășeni și Mitoc.
Sâmbătă, 8 aprilie, ora 14.00, în Săveni la sala de ședințe a primăriei vor fi invitați fermierii din: Săveni, Vlăsinești, Hănești, Dângeni, Ungureni, Știubieni și Drăgușeni.
Duminică, 9 aprilie, ora 12.00, în orașul Darabani, la Casa de Cultură vor fi invitați fermierii din: Darabani, Concești, Hudești, Suharău, Havârna, Mileanca, Coțușca, Viișoara, Păltiniș și Rădăuți Prut.

3.400 de proiecte depuse de tinerii fermieri, la nivel național, selectate

Nu mai devreme de joi, 30 martie 2017, aproximativ 3.400 de proiecte propuse de tinerii fermieri în sesiunea din 2016, cu o valoare totală de peste 139 de milioane de euro, au fost selectate pentru finanţare nerambursabilă prin măsura sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, anunță Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Potrivit unui comunicat al agenției, AFIR a publicat pe pagina oficială de internet Rapoartele de selecţie aferente submăsurilor 6.1 şi 6.3 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), prin care se acordă fonduri nerambursabile pentru instalarea tinerilor fermieri (sM 6.1) şi pentru dezvoltarea fermelor mici (sM 6.3).

„Comitetul de selecţie constituit la nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (format din experţi ai AFIR şi ai Autorităţii de Management pentru PNDR) a selectat pentru finanţare 3.121 de proiecte propuse de tinerii fermieri, dintr-un total de 4.545 de proiecte depuse în sesiunea din 2016, mai exact, în perioada 28 aprilie - 31 octombrie 2016. Proiectele selectate au fost depuse online la AFIR prin sM 6.1 «Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri» şi sunt în valoare de 128 de milioane de euro. De asemenea, ulterior soluţionării contestaţiilor depuse la rapoartele de selecţie, au mai fost selectate pentru finanţare alte 270 de proiecte pentru instalarea tinerilor fermieri. Valoarea totală nerambursabilă a acestor proiecte este de aproximativ 11,2 milioane de euro", precizează AFIR.

De la demararea programului şi până în prezent, AFIR a semnat contracte de finanţare cu 2.977 de tineri fermieri, beneficiari ai sM 6.1, în valoare totală de aproximativ 124 de milioane de euro. Dintre tinerii fermieri care au primit sprijin prin PNDR, 930 sunt femei şi 160 sunt persoane juridice.

Suprafaţa totală a exploataţiilor agricole sprijinite ca urmare a semnării contractelor de finanţare cu tinerii fermieri este, până în acest moment, de circa 18.600 de hectare.

De asemenea, au fost selectate 992 de solicitări de finanţare a proiectelor pentru dezvoltarea fermelor mici prin intermediul sM 6.3 ''Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici", în valoarea totală nerambursabilă de aproximativ 15 milioane de euro.

„Solicitările au fost depuse la sediile Oficiilor judeţene ale AFIR în sesiunea anuală 2016, desfăşurată în perioada 28 aprilie - 31 octombrie. În această sesiune au fost depuse 3.688 de solicitări de finanţare în valoare de aproximativ 55,3 milioane de euro. Până în acest moment, AFIR a contractat 821 de proiecte de investiţii pentru dezvoltarea fermelor mici, în valoare totală nerambursabilă de 12,3 milioane de euro”, spune Agenţia.

Suprafaţa totală a fermelor mici care au primit sprijin este de circa 2.700 de hectare. Dintre cei 821 de fermieri beneficiari ai sM 6.3, 195 sunt femei şi şase sunt constituiţi ca persoane juridice.

Finanţarea acordată prin PNDR - sM 6.1 este 100% nerambursabilă şi se acordă pentru o perioadă de maximum 3 sau 5 ani (perioada de 5 ani se aplică doar pentru sectorul pomicol). Valoarea sprijinului este, în funcţie de dimensiunea exploataţiei, de 40.000 euro sau de 50.000 euro.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă sub formă de primă în două tranşe (75% din cuantumul sprijinului la încheierea deciziei de finanţare şi 25% din cuantumul sprijinului se acordă cu condiţia implementării corecte a planului de afaceri).

Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de administrare cu drepturi depline în calitate de şefi/ manageri ai unei exploataţii agricole, pentru prima dată. Exploataţia agricolă produce în principal produse agricole vegetale şi/sau animale (materie primă) pentru consum uman şi hrana animalelor. Astfel, sunt eligibile în cadrul sM 6.1, investiţiile în ferme zootehnice (de exemplu: bovine, ovine, caprine, suine, păsări, apicultură), precum şi cele în sectorul vegetal.

Potrivit AFIR, sunt foarte căutate investiţiile în legumicultură, fie că sunt în spaţiu deschis, în câmp, fie că este vorba despre sere şi solarii de legume.

Totodată, prin sM 6.1, se poate obţine sprijin pentru producerea de material săditor sau chiar pentru pomicultură.

Finanţarea acordată prin PNDR - sM 6.3 este 100% nerambursabilă şi se acordă pentru o perioadă de maximum 3 sau 5 ani (perioada de 5 ani se aplică doar pentru sectorul pomicol) şi este de 15.000 de euro. Sprijinul pentru dezvoltarea fermelor mici se acordă sub formă de primă în două tranşe, astfel: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea deciziei de finanţare, iar 25% din cuantumul sprijinului se va acorda cu condiţia implementării corecte a planului de afaceri.

Deputatul PSD Marius Budăi a anunțat că a intrat în dezbatere parlamentară propunerea legislativă pe care a inițiat-o în legătură cu instalarea echipamentelor electronice de plată și sumele pe care trebuie să le plătească în numerar pentru fiecare client, agenții economici care se ocupă de comerțul cu amănuntul, se arată într-un comunicat de presă.

„Având în vedere nenumăratele plângeri pe care le-am primit la cabinetul parlamentar cu privire la cheltuielile pe care trebuie să le facă pentru achiziționarea mijlocacelor electronice de plată cu cardul inclusiv operatorii economici care se ocupă de comerțul cu amănuntul din comune și sate, am considerat că trebuie să adaptăm această lege la realitatea de pe plan local. De aceea, am inițiat o propunere legislativă prin care se prevede că va crește cifra de afaceri anuală pe care o realizează firmele care se ocupă de comerţul cu amănuntul și trebuie să accepte ca mijloc de plată cardurile, de la 10.000 de euro pe an la 50.000 de euro pe an. În același timp, va scădea avansul pe care comercianții trebuie să îl acorde în prezent în numerar de la 200 de lei la 100 de lei”, a declarat deputatul PSD Marius Budăi.

În prezent, este în vigoare Legea 209 din 2016 care modifică Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. Promovarea acestui act normativ a urmărit acordarea posibilității locuitorilor din mediul rural de a face plăți cu cardul la comercianții din localitatea de domiciliu și de a putea lua în avans anumite sume de bani. Cu toate acestea, nu s-au avut în vedere costurile pe care firmele din mediul rural trebuie să le plătească pentru instalarea echipamentelor tehnice și nici sumele pe care trebuie să le plătească în numerar pentru fiecare client, chiar dacă aceștia nu au încasări zilnice pentru a acoperii cererea.

Senatorul PSD Lucian Trufin a declarat, vineri, că în urma evaluărilor Ministerului Agriculturii, fermierii din județul Botoșani organizați în asociații de udători vor putea accesa fondurile puse la dispoziție prin Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii, potrivit unui comunicat de presă al PSD Botoșani.

Sprijinul acordat de Guvern de la bugetul de stat și din fonduri europene va fi de 100% nerambursabil din totalul cheltuielilor eligibile, în valoare maximă de 1 milion de euro/proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune și de 1,5 milioane de euro/proiect pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de pompare și repompare.

„Județul Botoșani a fost inclus în programul național pentru refacerea și extinderea sistemului de irigații. Vizita directorului general al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, Florin Ionuț Barbu, la Botoșani a avut ca scop identificarea problemelor de pe plan local și comunicarea soluțiilor prin care fermierii botoșăneni, organizați în asociații de udători, vor beneficia de apă gratuită până la stația de punere sub presiune. În prezent, asociațiile de udători din Havârna-Concești și Curtești sunt incluse în anexa care permite depunerea cererilor de finanțare, iar în două săptămâni organizația de la Manoleasa va obține recunoașterea de către Ministerul Agriculturii. În aprilie va fi funcțională stația de pompare din Manoleasa, care va pompa apă gratuit prin 50 km de canale de irigații către terenurile agricole ale fermierilor din zonă”, a declarat Lucian Trufin.

Cadrul legal în domeniul amenajărilor de irigații prevede ca beneficiarii investițiilor pentru refacerea și extinderea sistemului de irigații să se asocieze în organizații de udători la nivel local și să demonstreze că există consumatori în zona respectivă.

„În perioada imediat următoare, voi organiza întâlniri cu primarii și fermierii din cele 12 zone ale județului unde există amenajări de irigații, dar care astăzi sunt nefuncționale, pentru a explica fermierilor procedurile și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a se organiza în asociații de udători. Astfel, vor putea să acceseze fondurile nerambursabile, ceea ce înseamnă că va crește substanțial și suprafața amenajărilor agricole irigate”, a subliniat senatorul social-democrat.

În contextul încălzirii globale, temperaturile tot mai ridicate înregistrate de-a lungul perioadei de vegetație a porumbului conduc în mod imprevizibil la pierderi importante de producție, afirmă dr. ing. Tomel Petrache, expert agronom, DuPont Pioneer, într-o lucrare de specialitate remisă redacției.

„Fermierul se vede obligat să-și adapteze structura de culturi, gama de hibrizi și tehnologiile aplicate. Astfel, în alegerea hibrizilor de porumb, tot mai mulți fermieri se concentrează pe comportarea acestora la secetă și arșiță”, afirmă specialistul companiei.

În viziunea sa, obținerea unor producții mari, în mod constant, reprezintă un prim indicator care ar trebui să facă parte din criteriile de dezvoltare a producătorilor agricoli români.

Această constanță se datorează cu siguranță, mai spune el, potențialului genetic de producție și adaptabilității hibridului la varietatea de condiții pedoclimatice și de tehnologie. Alături de aceste caracteristici, rămâne ca abilitatea tehnologică a fermierului să conducă la obținerea unor producții ridicate și în anii dificili sub aspect termic sau pluviometric.

Aici trebuie făcută o distincție clară între utilizarea hibrizilor care performează în condiții de stres termic și hidric în momentele critice (înflorire, umplerea bobului) sau utilizarea unor metode tehnologice  prin care se poate evita stresul, fie prin însămânțări timpurii, fie prin alegerea unei grupe de maturitate mai mică, a adăugat expertul agronom în lucrarea sa.

„Însămânțarea timpurie este o soluție tehnologică de mare ajutor, la îndemâna fiecăruia”, afirmă Petrache. „Atunci când, în opțiunea fermierului, sunt considerate ambele aspecte, rezultatele sunt apreciabile”.

Semănatul timpuriu aduce o serie de avantaje fermierului. Cele mai bune rezultate sunt evidente atunci când producătorul agricol selectează pentru semănatul timpuriu hibrizi din grupe de maturitate semitimpurie (FAO 300 – 400), cu perioadă de vegetație scurtă (120 – 135 de zile), care reușesc ușor să atingă 10-11 tone la hectar. Desigur, potențialul genetic este mult mai mare, dar niciodată exprimat în condiții necontrolate de pluviometrie și temperatură.

Semănatul la sfârșitul lunii martie sau cât mai repede posibil impune alegerea hibrizilor cu o vigoare foarte bună în primele stadii de creștere. Amplitudinea termică între zi și noapte în această perioadă poate depăși 20 de grade Celsius, iar unii hibrizi (caracter determinat genetic) reacționează negativ, blocându-și activitatea fotosintetică. Nu e tocmai ce ne dorim, mai cu seamă dacă am efectuat și un tratament pentru combaterea buruienilor, caz în care putem întâlni fenomene de fitotoxicitate, adică pierderi de producție (frângere plante, defoliere, arsuri foliare, resorbția rădăcinilor adventive, nanism, anomalii în dezvoltarea știuleților ș.a.).

Desigur, perioada calendaristică este foarte importantă. Nu recomandăm ieșirea în afara epocii optime de semănat a zonei cu mai mult de două săptămâni. Dacă condițiile atmosferice ale primăverii permit o însămânțare timpurie, suntem atenți la atingerea pragului termic de 6 grade Celsius la adâncimea de semănat, înregistrată la ora 7 dimineața. Prognoza pe următoarele două săptămâni trebuie să ne creioneze temperaturi diurne de peste 8 grade Celsius (pragul biologic al porumbului), fără riscuri de îngheț nocturn. Astfel, în prima săptămână de după semănat are loc îmbibiția și germinarea seminței, iar la momentul răsăririi, tânăra plantulă de porumb își începe activitatea fotosintetică fără perturbări de metabolism.

Foarte multe aspecte agrotehnice și fiziologice influențează pozitiv productivitatea și profitabilitatea culturii de porumb însămânțate timpuriu: modelarea patului germinativ este mai ușoară (terenul este încă reavăn); un pat germinativ mai bine pregătit conduce la o însămânțare facilă, ceea ce conferă o uniformitate răsăririi, așadar șanse egale de creștere și de dezvoltare a fiecarei plăntuțe de porumb; un pat germinativ bine pregătit conduce la o eficacitate superioară a erbicidelor preemergente; o uniformitate bună la răsărire conduce la o mai bună alegere a tratamentului erbicid de corecție din vegetație (evitând riscul de apariție a fitotoxicității), la o creștere și o dezvoltare în tandem (maturizarea plantelor, în același timp), la „închiderea” rapidă a rândurilor, evitând astfel riscurile de reîmburuienare și evaporare timpurie a apei din sol, la o arhitectură echilibrată a fiecărei plante (rădăcina puternică, tulpina viguroasă, suprafața foliară superioară); o uniformitate bună este absolut necesară în cazul hibrizilor intensivi, ce suportă densitate mărită; polenizarea și fecundarea au loc devreme (început de iunie), moment în care seceta și arsița nu ating praguri excesive (evităm riscul apariției fenomenelor de protandrie/protoginie); umplerea boabelor are loc încă în perioada de zi lungă; dinamica de pierdere a apei din boabe este rapidă, datorată temperaturilor încă ridicate din perioada sfârșit de august – început de septembrie; ușurință în recoltare; costuri reduse sau zero de uscare; recoltarea timpurie mărește șansa obținerii unui preț mai bun; cultura eliberează repede terenul; pregătirea din timp a terenului pentru cultura următoare sporește șansele acesteia de a obține rezultatele scontate (însămânțare în optim, evitarea pierderii apei din sol, evitarea îmburuienării excesive); costuri reduse de pregătire a terenului pentru cultura următoare (arături, scarificări).

Astfel, punând totul într-o balanță economică, într-un an normal sub aspect climatic, profitabilitatea poate fi superioară, prin toate beneficiile amintite.

În anii în care arșița și seceta își lasă amprenta asupra producției de porumb (de altfel, tot mai numeroși de-a lungul unei decade), nivelul recoltei depășește cu mult nivelul hibrizilor tardivi sau pe cel al celor semănați mai târziu.

KWS Semințe dezvoltă conceptul lansat anul trecut în domeniul seminariilor din agribusiness printr-un nou eveniment, transmite compania printr-un comunicat de presă.

De această dată, KWS aduce în prim-plan necesitatea fermierilor de a avea acces facil la informație și metode de gestionare a riscurilor pentru o activitate eficientizată în fermă. Astfel, KWS Semințe, care anul acesta împlinește 15 ani de prezență activă în România, vine cu o nouă propunere de abordare a parteneriatului cu fermierii, prin prisma oportunității de a crea împreună cu aceștia instrumente utile în activitatea de zi cu zi.

„Performanța unei companii se datorează capacității de a asculta și de a răspunde cerințelor partenerilor. Anul acesta, KWS Semințe împlinește 15 ani de creștere matură, sănătoasă și constantă, care se datorează, în principal, fermierilor români. Sunt 15 ani în care compania a urcat în topul primilor trei producători de semințe din România. Este momentul să trecem la un alt nivel, sub egida «Câte ferme, atâtea soluții», pentru că am atins maturitatea la care putem veni către partenerii noștri fermieri nu doar cu produse și servicii performante, ci și cu instrumentele prin care îi susținem în eficientizarea activității lor zilnice. Pentru că, până la urmă, obiectivul tuturor este profitabilitatea”, a declarat doamna Doriana Nițu, Director General KWS Semințe.

Auditoriul s-a bucurat de prezența distinsă și remarcabilă a aceluiași amfitrion, prof. univ. dr. Gheorghe Valentin Roman - inginer agronom, doctor în agronomie, Doctor Honoris Causa, Profesor Universitar emerit la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Disciplina Fitotehnie, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, vicepreşedinte al secţiei „Cultura plantelor de câmp”.

În cadrul evenimentului au fost susținute teme de interes actual pentru fermieri, firul prezentărilor urmând parcursul logic de la managementul riscurilor în ferma agricolă până la inovații actuale în domeniu, abordând prin studii de caz și exemple concrete tendința globală de digitalizare a agriculturii, pentru eficientizarea costurilor și profitabilitatea muncii agricole.

„Prezența personalităților cu experiență vastă în mediul academic și de business oferă în mod clar un plus de cunoaștere documentată. Scopul acestui transfer de experiență este crearea unei comunități care să aibă acces permanent la informația vitală desfășurării unei activități profitabile. Așa avem ocazia să descoperim instrumente utile pentru bunul mers al fermelor noastre și, drept urmare, pentru dezvoltarea agriculturii românești în ansamblul ei. Aceasta este baza evoluției următoare”, a mai precizat Doriana Nițu.

Temele abordate în cadrul seminarului au fost susținute de invitații speciali astfel: Managementul riscurilor în ferma agricolă - Prof. Univ. Dr. Dr. H. C. Gheorghe Valentin Roman; Inovația în dezvoltarea rurală – Conf. Univ. Dr. Magdalena Turek Rahoveanu; Managementul fermei – Prof. Univ. Dr. Valentina Constanța Tudor; Eficientizarea costurilor în fermă. Digitalizarea în agricultură – Economist Ervin Miklos, respectiv De la Agronomie la Agroeconomie – Jurnalist Gabriel Razi.

În urma acestui eveniment, va fi publicat al doilea volum din colecția științifică „Agriteca”, dedicată diseminării de noutăți către o audiență formată din fermieri și specialiști în domeniul agronomic. Astfel, ne asigurăm că partenerii noștri primesc și în acest an informație de interes, din surse de cea mai bună calitate, pe care să o valorifice în activitatea de zi cu zi.

Cu tematica „Managementul integrat al fermei”, a doua ediție a seminarului științific „Prioritate pentru Performanță” a fost organizat de KWS Semințe în 16 martie la Hotel InterContinental, creând astfel o tradiție privind locația, dar și gazda evenimentului.

KWS Semințe, subsidiară a Grupului german KWS, se află în topul primelor trei companii multinaționale din domeniul semințelor din agricultură şi deţine în România întregul lanţ de business cu seminţe, de la cercetare - ameliorare hibrizi de porumb şi fluxul de uscare – condiţionare – procesare cu echipamente de ultimă generaţie până la un sistem de vânzare personalizat, cu specialişti valoroşi şi logistică integrată.

Compania este activă pe piața din România din anul 2002, bucurându-se în prezent de o echipă motivată și profesionistă, care a crescut în 15 ani la peste 120 de angajați.

Cu o prezență remarcabilă în peste 70 de țări, KWS pune accentul pe cercetare, evoluție și performanță, utilizând vasta experiență în domeniul ameliorării. Astfel, KWS s-a dovedit întotdeauna un partener apropiat și de încredere al fermierului de pretutindeni.

De peste 150 de ani, compania KWS își aduce permanenta contribuție la susținerea fiecărui fermier cu soluții inovative și personalizate pentru recolte performante, profitabile, independență și prosperitate pe termen lung.

În comparaţie cu aceeaşi lună a anului anterior, în ianuarie 2017, unităţile procesatoare au majorat importurile de lapte de vacă cu 2.321 tone peste cantitatea de referință (18,9 procente în plus), în condițiile în care colectarea din producția internă nu s-a majorat decât cu 1,3 la sută, până la un total de 72.819 de tone, conform datelor agregate de Institutul Naţional de Statistică (INS) și date publicității joi, 9 martie 2017.

În plus, statistica relevă că, în decursul lui ianuarie 2017, comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior, s-au consemnat creşteri ale producţiei în cazul laptelui de consum cu 3.344 tone (+14,5%), și laptelui acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 578 tone (+3,4%).

Potrivit INS, în luna ianuarie 2017, faţă de luna precedentă (decembrie 2016), unităţile procesatoare au colectat mai mult cu trei procente lapte de vacă (plus 2.136 tone) lapte de vacă, iar creşteri ale producţiei s-au înregistrat și în cazul laptelui de consum cu 814 tone (+3,2%).

Cantitatea de lapte brut importat a crescut, în luna ianuarie 2017 faţă de luna decembrie 2016, cu 639 tone (+4,6%).