Autoritățile locale din județul Bihor au declarat recent presei centrale că suprafaţa totală care a fost vândută în baza Legii 17, în perioada 2014-2016, este de 3.265,54 de hectare, din care 1.235 doar în anul 2016.

Citându-l pe Nicolae Hodişan, directorul Direcţiei Agricole Bihor, presa centrală a anunțat că în judeţ, începând cu anul 2014, de când a intrat în vigoare Legea 17 ce reglementează vânzarea terenurilor din extravilan, au fost depuse 3.196 de oferte de vânzare din care doar în anul 2016 sunt 1.201.

Suprafețele vizate de cumpărători se vând la un preț care variază de la 25.000 de euro până la peste 100.000 de euro/hectarul, cele mai scumpe fiind livezile din zona comunei Paleu, învecinată municipiului Oradea, conform aceleiași surse. Achizitorii sunt în general persoane fizice, dar şi câteva firme, printre care şi unele cu acţionari străini.

Judeţul Bihor are o suprafaţă agricolă de 487.852 de hectare, la finele anului 2015, din care 314.501 ha teren arabil. Aceasta a crescut cu aproape 15.000 de hectare începând cu anul 1991, din care o treime după 2007, anul intrării în UE. Ele au fost redate agriculturii prin desecări şi alte lucrări, dar şi prin stimularea tinerilor fermieri de a porni afaceri prin programele naţionale de finanţare.

Pe de altă parte, suprafeţele de păşuni din judeţ au scăzut, statistic, de la 136.000 de hectare la 123.000 de hectare, afirmând că aceste suprafeţe trebuiau păstrate ca atare, fiind declarate la 1 ianuarie 2007, în momentul aderării la UE.

Guvernul a aprobat în ședința de astăzi o schemă de ajutor de minimis în sectorul zootehnic prin care se acordă, la achiziționare, o sumă de maxim 3.000 lei/cap vieruș din rasă pură sau hibrid, maxim 1.100 lei/cap scrofiță din rasă pură și maxim 600 lei/cap scrofiță hibridă.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăși suma de 15.000 euro pe durata a trei exerciții financiare - în cursul exercițiului financiar actual și în cele două exerciții financiare precedente.

„Beneficiarii acestei scheme sunt întreprinderile din domeniul zootehnic care își desfășoară activitatea în sectorul producției primare”, se arată într-un comunicat de presă al Executivului. „Beneficiarii ajutorului se obligă, prin angajament scris, să mențină în exploatație animalele de reproducție din rase pure sau hibride achiziționate pe o durată de minimum trei ani, începând cu data la care sprijinul financiar a fost acordat”.

Pentru obținerea ajutorului de minimis, beneficiarii întocmesc cereri pe care le depun până la data de 5 decembrie 2016 la direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București pe a cărui rază teritorială se află exploatația înregistrată sau exploatația cu cel mai mare număr de animale.

Sumele reprezentând ajutorul de minimis se plătesc începând cu data de 15 decembrie 2016.

Resursele financiare sunt de 13,5 milioane lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2016.

Dacă în urma centralizării solicitărilor transmise de Direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București, după caz, sumele solicitate în cadrul schemei de ajutor de minimis depășesc valoarea alocată acestei scheme, Direcția generală buget finanțe și fonduri europene din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale determină procentul de diminuare a acestora, care se aplică tuturor solicitanților, pentru a nu se crea discriminări în rândul beneficiarilor.

De asemenea, printr-o altă hotărâre aprobată astăzi, Guvernul a suplimentat cu 9,8 milioane lei, ajungând la suma totală de 33,8 milioane lei, valoarea schemei de ajutor de minimis pentru achiziționarea de berbeci/ţapi de reproducție din rase specializate pentru producția de carne şi lapte, aprobată prin HG nr. 638/2016.

Reamintim că, în ședința din 31 august 2016, Guvernul a aprobat instituirea unei scheme de ajutor de minimis în valoare totală de 24 de milioane de lei pentru producătorii agricoli de berbeci/țapi de reproducție din rase specializate.

Septorioza sau pătarea brună a frunzelor produce anual pagube semnificative în Europa, Asia, America, precum și în România, începând din toamnă și continuând cu atacuri mai severe în primăvară. Pierderile provocate de septorioză variază între 10% și 15%, în funcție de condițiile climatice. Boala este produsă de ciupercile din genul Septoria. Dintre ele se evidenţiază Septoria tritici şi Septoria nodorum.

Cum se recunoaște atacul de Septoria tritici la grâu?

Ana-Maria Pascariu, crop manager pentru cereale păioase și porumb, în cadrul Diviziei pentru Protecția Plantelor BASF România, arată că la Septoria tritici, identificarea primelor simptome e asociată cu apariția primelor pete pe frunzele inferioare. Petele galbene sau brunificate au o formă oval-alungită. Acestea cresc uneori până la câţiva centimetri și sunt limitate de nervurile paralele ale frunzelor. „Țesuturile atacate se necrozează, iar petele vor căpăta culori cenușiu-albicioase, care la final sunt înconjurate de o margine brună. La presiuni puternice, petele se unesc și provoacă uscarea mai rapidă a frunzelor.
În dreptul petelor apar picnidiile. Acestea sunt formațiuni de culoare neagră, așezate în linii paralele de-a lungul nervurilor. Mai rar, se observă simptome și pe tecile frunzelor, tulpinii sau pericarpul boabelor. În acest caz, petele sunt mai puțin evidente, iar numărul fructificațiilor ciupercii este mult mai redus”, precizează Ana-Maria Pascariu.

Cum se transmite Septoria tritici

Septoria se transmite de la un an la altul prin intermediul sporilor rămași pe sol în resturile plantelor bolnave. Sporii germinează la 22-26 C˚. Perioada de incubație este cuprinsă între 6-8 zile, până la apariția picnosporilor fiind necesare 11-14 zile.

Boala poate fi întâlnită și la plante ca: secară, orz, ovăz, dar și la speciile de graminee perene din flora spontană, a menționat crop managerul pentru cereale păioase și porumb din cadrul Diviziei pentru Protecția Plantelor BASF România. Ana-Maria Pascariu spune că este important de specificat că Septoria tritici nu provoacă moartea plantelor. Spicele obținute de la plantele infestate formează boabe mici, sterile, șiștave, cu însușiri de panificabilitate slabă.

Atacul de Septoria nodorum, cum se recunoaște

Pentru a diferenția atacul ciupercii Septoria tritici de Septoria nodorum am apelat la Cristina Bunescu, managerul departamentului tehnic din cadrul Diviziei pentru Protecția Plantelor BASF România. „Septoria nodorum apare frecvent la cerealele cultivate în România, mai ales în zonele cu umiditate ridicată. Simptomele se manifestă pe toate organele aeriene, în toate fazele de vegetație și sunt diferite de cele produse de Septoria tritici. Deosebirea e că acestea apar mai mult pe coleoptil, pe tulpini în dreptul nodurilor şi pe spice. Petele au de regulă formă liniară, prezintă la mijloc culori mai închise, iar picnidiile apar după necrozarea țesuturilor. Spre deosebire de Septoria tritici, la Septoria nodorum picnidiile apar înaintea necrozării țesuturilor infestate. Pe spicele bolnave se observă o brunificare a paleelor în treimea sau jumătatea superioară a acestora, însoțită de apariția picnidiilor ciupercii. În cazul unui atac puternic, spicele rămân parțial sterile sau formează boabe mici, uneori sticloase, mai închise la culoare, pe care se dezvoltă, după germinare, picnidii negricioase, situate în special în dreptul șanțului ventral și la vârful cariopselor”, spune Cristina Bunescu.

Managerul departamentului tehnic din cadrul Diviziei pentru Protecția Plantelor BASF România apreciază că, în condițiile unei culturi cu densitate ridicată și cu dezvoltare puternică a plantelor, asociate cu condiții meteo favorabile dezvoltării agenților fitopatogeni, fermierii pot lua în calcul aplicarea unui fungicid recomandat, omologat în toamnă. Aceste soluții pentru protecția plantelor sunt recomandate a fi aplicate preventiv, la temperaturi optime pentru această perioadă, de minimum 10°C.

Nou fungicid pentru cereale, disponibil în curând la BASF

Compania BASF va pune, în curând, la dispoziția fermierilor un nou produs, cu o formulare inovatoare și eficacitate remarcabilă asupra principalelor boli la cerealele păioase. „Este un fungicid sigur, cu o acțiune de lungă durată. Astfel, acesta poate proteja chiar și creșterile noi. Noul fungicid de la BASF va beneficia și de tehnologia AgCelence®, cu efecte de excepție: o absorbție mai bună a azotului, valorificarea mai bună a apei, o rezistență crescută a plantelor de cultură la stresul hidric și la arsurile solare, ceea ce duce, logic, la o calitate superioară a recoltei și, implicit, la producții superioare”, a declarat Ana-Maria Pascariu, crop manager pentru cereale păioase și porumb, în cadrul Diviziei pentru Protecția Plantelor BASF România.

În primele nouă luni ale anului în curs, nivelul importurilor CIF ale României a fost cu 0,3 la sută mai mare la produse agroalimentare, băuturi și tutun față de nivelul exporturilor FOB (deficit), sector aflat pe locul III ca nivel în topul comerțului internațional pe grupe de produse după mașini și echipamente de transport unde avem excedent (47,1% la export şi 37,7% la import), la fel ca și în cazul altor produse manufacturate (32,7% la export şi respectiv 31,2% la import), aflat pe locul II.

Potrivit celor mai noi date INS, nivelul exporturilor FOB de produse agroalimentare, băuturi și tutun din total comerțului internațional pe grupe de produse a fost de 8,3%, în timp ce importurile CIF au atins nivelul de 8,6 procente. Alte grupe aflate în zona de deficit de balanță comercială au mai fost combustibilii minerali și lubrifianții, respectiv produsele chimice și cele conexe.

Cu privire la această situație, Daniel Botănoiu, fostul secretar de stat MADR a declarat pe pagina sa de Facebook: „În fiecare an discutăm că avem o balanță comercială agroalimentară care relevă faptul că suntem deficitari la unele produse agricole de bază, ceea ce conduce la o cvasidependență a pieței interne de piața intra și extracomunitară. De fiecare dată, ne îndreptăm spre Comisia Europeană cu solicitări de sprijin, ca și când doar Comisia ar fi singura soluție, deși cunoaștem faptul că, de la Comisie, nu vom putea obține niciodată mai mult decât dreptul de a acorda sprijin de minimis sau de a încuraja, limitat, o mică parte a producției prin dezvoltarea unor capacități de producție. Asta pentru că ne uităm numai la finanțare europeană și uităm că trăim într-o țară suverană, cu economie proprie, cu interese economice proprii, cu monedă proprie, cu buget național, cu un PIB care s-a triplat din 2000 până în prezent, în timp ce, economia agrară s-a «gripat», fiind finanțată aproape exclusiv din fonduri europene (limitate, după cum bine știți). Nu ne-am uitat și la alte soluții, deși ele sunt mult mai la îndemână, sunt similare cu cele pe care le iau alte state membre ale UE în mod individual și ceea ce este cel mai important: ajută și au impact!”.

Per total, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016, exporturile şi importurile au crescut cu 4,3%, respectiv cu 6,8%, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2015. În aceeași perioadă menționată a anului în curs, exporturile FOB au însumat 42.677,8 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 49.611,2 milioane euro.

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016 a fost de 6.933,4 milioane euro, mai mare cu 1.392,8 milioane euro decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2015.

În luna septembrie 2016, exporturile FOB au fost de 5.241,2 milioane euro, importurile CIF au fost de 6.028,0 milioane euro, rezultând un deficit de 786,8 milioane euro.

Faţă de luna septembrie 2015, exporturile din luna septembrie 2016 au crescut cu 6,7%, iar importurile au crescut cu 6,5%.

Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016 a fost de 32.111,5 milioane euro la expedieri şi de 38.313,3 milioane euro la introduceri, reprezentând 75,2% din total exporturi şi 77,2% din total importuri.

Totalul schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016 a fost de 10.566,3 milioane euro la exporturi şi de 11.297,9 milioane euro la importuri, reprezentând 24,8% din total exporturi şi 22,8% din total importuri.

Datele valorice sunt exprimate în preţuri FOB pentru exporturi şi în preţuri CIF pentru importuri.
Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.

Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.

Statisticile de comerţ internaţional cu bunuri se stabilesc prin însumarea datelor din sistemele statistice INTRASTAT şi EXTRASTAT. Sistemul INTRASTAT: pentru comerţul INTRA-UE (schimburile de bunuri între România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene); sistemul EXTRASTAT: pentru comerţul EXTRA-UE (schimburile de bunuri între România şi statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene).

Gradul de colectare a datelor prin cercetarea statistică Intrastat a fost de peste 95,0% atât pentru introduceri, cât şi pentru expedieri intracomunitare de bunuri, raportat la volumul total al introducerilor şi respectiv expedierilor intracomunitare de bunuri. Pentru restul de cca. 5,0% reprezentând valoarea comerţului sub pragurile statistice Intrastat şi nonrăspunsuri, au fost realizate estimari de date.

Dacă la bovine, sacrificările în unitățile industriale specializate (abatoare) au crescut de la an la an la numărul de capete, dar totalul tăierilor a înregistrat o diminuare (septembrie 2016 vs. septembrie 2015), la porc, creșterea este una negativă pe ambele planuri, conform celor mai noi date INS date publicității miercuri, 9 noiembrie 2016.

Potrivit INS, în luna septembrie 2016, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, numărul bovinelor sacrificate în abatoare a crescut cu 22,7%, de la 22.000 de capete în septembrie 2015 la 27.000 de capete bovine în aceeași lună a anului 2016. Cu toate acestea, față de luna septembrie a anului trecut, când se înregistra un total de 58.000 de capete bovine sacrificate, în septembrie 2016, numărul lor nu a sărit de 54.000 de capete.

Din datele raportate de abatoare reiese că greutatea în carcasă la bovinele sacrificate a fost de 5.702 tone în septembrie 2016, față de 4.503 tone în aceeași lună a anului trecut, fapt care reflectă o creștere. Per total însă, sacrificările bovine au scăzut în septembrie 2016 la 8.600 tone față de aceeași lună a anului trecut când se înregistrau 9.274 tone.

S-au tăiat mai puțini porci!

Tot de la an la an, sectorul cărnii de porc pare și el vizibil afectat de criza generată de embargoul rusesc și de scăderile de preț din anii anteriori.

Concret, dacă în luna septembrie 2015, sacrificările din unitățile speciale de tăiere totalizau 355.000 capete suine sacrificate, anul acesta, în septembrie, numărul scădea la nivelul a 324.000 capete porcine. Mai mult, numărul total de sacrificări de porci din România totaliza 449.000 de capete în septembrie 2015 în timp ce, în septembrie 2016, acesta nu depășea 422.000 capete

Nici la greutatea în carcasă nu stăm mai bine de la an la an. Dacă în septembrie 2015, carnea provenită din abatoare totaliza 28.457 tone, anul acesta, în aceeași lună, cifra era de 26.440 tone. La fel, în cazul numărului total de sacrificări de porcine efectuate pe teritoriul României, anul 2016, luna septembrie, acesta înregistra un total de 34.667 tone, față de cele 36.255 tone cât totalizau în septembrie 2015.

Ușoare creșteri sunt înregistrate de la lună la lună, astfel că, în luna septembrie 2016 faţă de luna august 2016, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au crescut la porcine şi la ovine şi caprine.

Sursa datelor INS pentru acest sector este reprezentată de informaţiile lunare privind sacrificările totale de animale şi păsări și sunt obţinute prin însumarea datelor provenite din două surse. În primă instanță vorbim de cercetarea statistică lunară pentru unităţile industriale specializate (abatoare), care furnizează date privind producţia de carne de animale şi păsări (numărul de capete sacrificate, greutatea în viu şi greutatea în carcasă a acestora), în conformitate cu Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1165/2008/CE privind statisticile referitoare la efectivele de animale şi la carne, publicat în JOL nr. 321 din 1.12.2008.

Cercetarea statistică este de tip exhaustiv (datele se colectează de la circa 200 de operatori economici) şi se adresează tuturor întreprinderilor din întreaga ţară care au activitate principală sau secundară „Producţia şi conservarea cărnii”, clasa 1011 sau „Prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre” clasa 1012 conform clasificării CAEN Rev.2.

În al doilea rând, datele provin și din estimări ale sacrificărilor din afara abatoarelor (numărul de animale şi păsări sacrificate şi greutatea în viu a acestora; pentru obţinerea greutăţii în carcasă s-a folosit un coeficient mediu de la abatoare), care au fost realizate de specialiştii direcţiilor agricole judeţene ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În cazul bovinelor, greutatea în carcasă reprezintă greutatea corpului întreg al unui animal sacrificat după îndepărtarea pielii, sângelui şi organelor interne, fără cap, uger, coadă, grăsimi renale şi picioare (separate la nivelul articulaţiilor metacarpiene şi metatarsiene), iar la porcine, greutatea în carcasă reprezintă greutatea corpului animalului sacrificat, întreg sau împărţit în jumătăţi egale de-a lungul şirei spinării, după sângerare, fără organe interne,  păr, copite, limbă, osânză şi diafragmă.

Greutatea medie în carcasă: reprezintă raportul dintre greutatea în carcasă şi numărul de animale sau păsări sacrificate.

Potrivit unui studiu Eurostat bazat pe datele colectate în 2014, 65,1 la sută din românii cu vârsta de peste 15 ani nu au în meniul zilnic legume și fructe, fapt care ne plasează și în acest caz pe ultimul lor într-un top al Uniunii Europeane (UE).

Mai mult, în România, doar 2,7% din cei cu un nivel de educaţie scăzut consumă cel puţin cinci porţii de legume şi fructe în fiecare zi, faţă de 5,5% în cazul celor cu un nivel de educaţie ridicat.

Nu cu mult în urma noastră se situează vecinii bulgari, cu mai bine de jumătate din populaţia ţării vecin (58,6%) afirmând că nu consumă zilnic fructe şi legume.

Pe de altă parte, grecii sunt campionii UE la consumul zilnic de fructe şi legume cu un procentaj de 30,1% din populaţie, urmaţi de croaţi (27,5%) şi sloveni (27%).

Potrivit datelor citate de Agerpres, în UE, mai mult de o treime din populaţie (34,4%) nu consumă zilnic legume şi fructe, în timp ce mai puţin de 15% (14,1%) consumă cel puţin cinci porţii în fiecare zi. În rândul statelor membre, ponderea celor care consumă cel puţin cinci porţii de legume şi fructe în fiecare zi este cea mai mare în Marea Britanie (33,1%) şi cea mai mică în România (3,5%) şi Bulgaria (4,4%).

Chiar dacă suprafaţa de teren cultivată cu fructe şi legume este mai mare decât în alte state membre, de exemplu Germania, cantitatea recoltată în România este mai mică. Anul trecut, în România a fost cultivată cu fructe o suprafaţă de 144.900 hectare de teren sau 6,2% din totalul UE, dar cantitatea de mere recoltată a reprezentat 3,6% din totalul UE, în timp ce la piersici România a fost responsabilă pentru 0,7% din producţia UE, 1,6% în cazul căpşunilor. Singura categorie de fructe la care România are rezultate mai bune sunt cireşele, ţara noastră fiind responsabilă pentru 7,7% din producţia UE, fiind devansată doar de Polonia, Italia, Spania, Grecia şi Ungaria.

Situaţia este similară la legume, unde în România a fost cultivată o suprafaţă de 151.600 de hectare, sau 7,3% din suprafaţa totală de teren din UE. Cu toate acestea, România a fost responsabilă în 2015 pentru doar 2,6% din producţia totală de tomate, 5,4% din producţia de castraveţi, 2,3% din producţia de morcovi şi doar 0,1% din producţia de dovlecei.

Un avans „mai mult decât dublu” față de cel achitat anterior fermierilor - mai exact „undeva la 130 de euro” - ar urma să fie plătit începând de „săptămâna viitoare”, promitea ministrul de resort Achim I. cu ocazia târgului de produse tradiţionale organizat pe 15 octombrie în curtea instituției pe care o păstorește.

Potrivit Agerpres, cuantumul total al avansului pe suprafaţă ar urma să fie de peste un miliard de euro, „enorm faţă de anul trecut”, mărturisește tehnocratul, atunci când, în ultimele zile din noiembrie, au fost plătite numai 262 de milioane de euro.

„Chiar dacă nu vor începe plăţile din 16 octombrie, în mod sigur săptămâna viitoare vor începe. Vestea bună este că suma va fi foarte mare, mai mult decât dublu faţă de anul trecut, undeva la 130 de euro, iar regulamentul european spune că se poate da 70% din plăţi în avans.

Avem angajament din partea APIA şi a furnizorului de soft că modulul funcţionează corect şi că vom fi în măsură să plătim între 700.000 şi 800.000 de beneficiari dintre cei 900.000 care au depus cererea de plată în acest an. În acest context, sper să reuşim să plătim undeva către un miliard de euro, ceea ce înseamnă enorm faţă de anul trecut, când în ultimele zile din noiembrie, din cauza întârzierilor, am plătit doar 262 milioane de euro. Şi atunci s-au făcut eforturi foarte mari pe ultima sută de metri”, a afirmat A.I.

Potrivit afirmațiilor subalternului lui Dacian Julien Cioloș, cei circa 85.000 de producători agricoli aflaţi în control, dar cu un risc scăzut de eroare, vor putea primi un avans la plăţile pe suprafaţă, cu toate că, teoretic, sumele aferente plăților destinate lor se achită decât după 1 ianuarie a anului şi după efectuarea controlului administrativ.

„Conform legislaţiei europene, avansul se poate plăti în acest an, având în vedere condiţiile specifice ale PAC (Politica Agricolă Comună, n.r.), doar dacă se face controlul administrativ. Şi atunci cei care sunt în control, 85.000 de fermieri, vor putea primi, teoretic, de la 1 ianuarie, dar am cerut la APIA ca, măcar pentru fermierii care au un risc foarte redus, la o parte dintre aceştia, să le dăm plăţi în avans. Să nu uităm că fermierii care sunt în control sunt şi cei mai mari şi au nevoia cea mai mare, pentru că ei înfiinţează cultura de toamnă. Sper să ajungă cât mai mulţi bani şi cât mai rapid (...) Acesta va fi un nou bonus pe lângă faptul că s-au primit sume substanţiale în sectorul zootehnic (...) Eu zic că fermierii din zootehnie ar trebui să fie multumiţi la acest moment”, a mai spus ministrul Agriculturii, făcând referire subtilă la afirmațiile lui Costel Caraș că au mai rămas bani nealocați după plata SCZ 7.22.

Pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plafonul este de peste 890 milioane euro, cuantumul propus pentru avans fiind de 96,8861 euro/hectar, în timp ce pentru schema de plată redistributivă planul este de 94,709 milioane lei, iar avansul de 5 euro/hectar pentru nivelul 1 şi de 48,8554 euro/hectar pentru nivelul 2.

În ceea ce privește schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (plata pentru înverzire) plafonul este de 531,741 milioane euro şi avansul de 57,3714 euro/hectar şi pentru schema de plată pentru tinerii fermieri de 15 milioane euro, respectiv 22,8718 euro/hectar. Sprijinul cuplat are prevăzut un plafon de 232,779 milioane euro.

Plăţile se vor efectua la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană (BCE) în data de 30 septembrie 2016 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2016.

Indicele producţiei ramurii agricole în anul 2015 faţă de anul 2014 a fost 93,2% pe total, 89,3% la producţia vegetală şi 101,5% la producţia animală, anunță INS printr-un comunicat de presă.

În ceea ce priveşte valoarea serviciilor agricole, aceasta este în general nesemnificativă, în anul 2015 contribuind cu numai 1,2 % la valoarea producţiei ramurii agricole la nivel naţional.

„Producţia vegetală a înregistrat scăderi cuprinse între (-18,6 %) în regiunea de dezvoltare Nord-Est şi (-4,0 %) în regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia”, se mai precizează în comunicat.

La producţia animală creşterile s-au situat între (+4,7 %) în regiunea de dezvoltare Nord-Est şi (+0,3% ) în regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia, iar scăderile s-au situat între (-4,4 %) în regiunea de dezvoltare Sud –Est şi (-3,0% ) în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov.

„Valoarea producţiei ramurii agricole a fost în anul 2015 de 68750 mil.lei. Cele mai mari valori s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Sud-Muntenia, urmată de regiunile Sud-Est şi Nord-Est, iar cele mai mici în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, regiune agricolă de mică importanţă”, conform documentului de presă.

Structura valorii producţiei ramurii agricole în anul 2015 este asemănătoare cu cea din anul precedent. La producţia vegetală ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare Sud-Muntenia (21,4%), Sud-Est (18,9%) şi Nord-Est (15,0%), iar la producţia animală revine regiunilor de dezvoltare Nord-Est (19,4%), Sud-Muntenia (15,8%) şi Centru (14,6%).

Anul acesta, doar între 3.000 şi 5.000 de hectare au fost pregătite de producătorii agricoli maramureșeni pentru a fi însămânţate cu grâu, ținând cont de faptul că estimarea pentru aceste culturi era de aproape 7.000 de hectare, a afirmat directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Maramureş, Virgil Tânţaş.

„Estimăm din discuţiile purtate cu fermierii că în această toamnă vor fi însămânţate cu grâu între 3.000 şi 5.000 de hectare, deşi iniţial credeam că o se ne apropiem de 7.000 de hectare. Există o orientare spre cultura triticalelor în ultimii an, deşi fermierii care cultivă au posibilitatea să-şi verifice întreaga recoltă pe piaţa regională a cerealelor”, a precizat Ţânţaş pentru Agerpres.

El a mai adăugat că o bună parte din recolta de grâu a fermierilor este valorificată pe piaţa locală printr-o mini-bursă a cerealelor organizată de Administraţia Pieţelor din municipiul Baia Mare care poate da o anumită orientare privind prețurile de achiziție a cerealelor.

„Pentru a veni în sprijinul fermierilor din judeţul Maramureş, Administraţia Pieţelor din Baia Mare organizează, anul începând cu luna noiembrie şi până în primăvara anului următor, o mini bursă locală a cerealelor care poate determina tendinţa preţului de achiziţie la grâu, dar şi la alte cereale cum ar fi porumb, orz, ovăz, secară. Preţurile sunt orientative, însă de cele mai multe ori reflectă cererea de piaţă pe ziua respectivă. Unii agenţi economici implicaţi în afaceri agricole i-au acest reper în raport cu preţurile practicate pe piaţa naţională. Mini-bursa cerealelor poate fi un barometru real pe o durată de timp fixată care vine atât în sprijinul fermierilor cât şi al potenţialilor cumpărători”, a mărturisit șeful DAJ Maramureș.

Unul dintre cei mai importanţi cultivatori de grâu din judeţul Maramureş, Ioan Mătieş, din comuna Mireşul Mare, susţine că înfiinţarea de noi culturi de grâu depinde în mare măsură de interesul industriei de panificaţie.

„O nouă cultură de grâu este motivată de interesul industriei de panificaţie, locale sau regionale. (...) Sigur, noi nu suntem mari cultivatori de grâu aşa cum ar fi sătmărenii, dar putem spune că la un nivel modest echilibrăm piaţa pe lângă necesarul de grâu necesar industriei de panificaţie pe durata a 12 luni de zile”, a menţionat fermierul, care a adăugat că ar putea cultiva în această toamnă câteva mii de hectare cu grâu pe terenurile deţinute în judeţul Maramureş şi Satu Mare.

Conform spuselor reprezentanţilor Asociaţiei Patronilor din Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase Maramureş, anual, industria locală foloseşte peste 200.000 de tone de făină pentru a oferi cumpărătorilor pâine, dar şi o gamă largă de alte produse.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în toamna anului 2015 au fost însămânțate cu grâu 1,993 milioane hectare (ha), cu secară — 8.569 ha, triticale — 83.867 ha, orz de toamnă — 292.146 ha, orzoaică de toamnă — 77.788 ha și rapiță — 471.396 ha.

Prognoza agrometeo a ANM valabilă pentru perioada 8-14 octombrie 2016 arată că, din punct de vedere al stării de vegetaţie a culturilor agricole, procesele de creştere la culturile de toamnă (rapiţă, orz şi grâu) aflate în primele faze de vegetaţie (germinare, răsărire şi înfrunzire) se vor desfăşura în general normal, îndeosebi în zonele de câmpie şi în ritmuri uşor mai lente în restul teritoriului agricol, precum şi pe suprafeţele afectate de fenomenul de secetă pedologică.

În condițiile dispariției industriei alimentare din România, țara noastră va vinde doar la nivel de materie primă prin principala poartă de exit a bunurilor - portul Constanța, a afirmat Sorin MINEA nu demult.

„Etichetarea produselor românești la raft nu va aduce profit jucătorilor de pe plan local. Populismul va dăuna procestorilor români, nu îi va ajuta pentru că România încearcă să-și câștige consumatorii din piața internă, în timp ce companiile din UE fac business în România. Ar trebui să fim și noi pe rafturile magazinelor din UE. Fără industrie alimentară vindem în portul Constanța. Ieftin”, a afirmat Sorin MINEA cu ocazia celei de-a patra ediție a conferinței „Romanian agribusiness conference”, eveniment care a avut loc pe 7 octombrie 2016 la București.

Tot președinte Angst și al Romalimenta a descris situația în care se găsește industria alimentară românească. Materia primă nu este achiziționată intern, chiar dacă procesăm la noi în țară.

„Procesare există în România. De ce nu se cumpără materie primă din România? Industria alimentară din România s-a născut în 1990. A mers mai departe fără a avea o legislație. De atunci, singura măsura bună a fost scăderea TVA. Domeniul este împărțit în două: agricultori și industria alimentară. Este normal așa este peste tot în UE și toată lumea vrea să facă profit. Agricultura beneficiază de subvenții așa cum sunt ele. Industria alimentară și procesatorii ”beneficiază” de amenzi de la ANPC, ANSVSA etc.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de organizatori, la rândul său, europarlamentarul afiliat unui grup parlamentar cu viziuni naționaliste, Laurențiu Rebega, a precizat că decidenții români ar trebui să prioritizeze reorientarea subvențiilor către fermierii mici și către cei de nivel mediu.

„Politicile pe care Comisia Europeană a încercat să le impună celor 28 de țări au dus la disfuncționalități pentru că sumele alocate pentru diferite proiecte sunt diferențiate. Legat de subvenția agricolă, vorbim despre niște proiecții de viitor cum că plata pe suprafață să fie alocată pentru alte proiecte. În prezent există consultări pe această temă. Pentru noi ar trebui să fie o prioritate subvenția pentru fermierii mici și medii pentru a crește producția internă”, a declarat Laurențiu REBEGA, Europarlamentar, Comisia pentru agricultură si dezvoltare rurală, Parlamentul European.

Adrian PINTEA, Director General, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a vorbit despre plățile făcute de APIA și despre problemele sectorului.

„În ceea ce privește bugetul se adaugă 5 miliarde de euro sub formă de subvenții de la bugetul de stat atât pentru sectorul vegetal cât și pentru cel zootehnic. Referitor la campania 2015, aceasta a fost atipică dar și cu multe dificultăți. În ceea ce privește FEADR, fondul alocat este de 59 miliarde de euro din care s-au efectuat plăți în valoare de 91,57%. Exercițiul financiar se încheie la 17 octombrie zi până în care sperăm să facem plăți care să depășească 95%”, a declarat Adrian PINTEA.

„Foarte multe probleme există din cauza lipsei de cadastru și din cauză că bazele de date nu sunt interconectate. APIA absoarbe între 95% și 100% dintre fondurile alocate pe baza legislației. Este o instituție foarte mare care ar funcționa mult mai bine dacă aceste baze de date ar fi interconectate. APIA gestionează 89 de scheme de plată. Este o muncă foarte grea”, a completat reprezentantul APIA.

Laurențiu BACIU, Președinte, LAPAR, a atras atenția asupra problemelor din sistem generate de politicile europene.

„Referitor la politicile europene, nu ne-a consultat nimeni despre ceea ce este necesar în industrie. Din contră, ne trezim cu decizii care dau peste cap totul. Referitor la APIA, sper să nu mai dăm banii pe apa sâmbetei. Anul asta s-au dat subvenții care depășesc de două-trei ori recolta produsă. Ați observat cumva că au crescut suprafețele agricole ale acelor ferme? Nu am probleme cu colegii de breaslă dar să iei subvenție de trei ori cât produci este incredibil. Nici nu mai trebuie să lucreze pământul pentru a avea bani”, a afirmat LAURENŢIU BACIU.
 
În completarea acestei afirmații, Nicușor ȘERBAN, Proprietar, Agroserv Măriuța, a adăugat: „Scopul a fost pentru comasare, dar rezultatul este decomasare. Cel care ia mai mulți bani se duce și ia terenul de la alți proprietari în arendă pentru că el primește mai mulți bani de la APIA și nu pentru că este mai performant. S-a ajuns la distrugerea muncii celor care au încercat să facă agricultură sustenabilă în toți acești ani”, a explicat Nicușor ȘERBAN.
 
O altă problemă semnalată de Proprietarul Agroserv Măriuța este legată de lipsa de personal.

„Avem probleme cu personalul în sectorul agricol. Este foarte greu să găsim tineri interesați de agricultură, dar mai ales de personal specializat în acest domeniu. Acest lucru ne trage în jos în competiția cu fermerii din alte țări din Europa pentru că suntem pe aceeași piață. În continuare România va vinde la prețuri mici. Este firesc având în vedere că România nu are consumatori interni pentru producția vegetală. Cu excepția sectorului de panificație nu avem consumatori interni”, a declarat Nicușor ȘERBAN.

Iancu CONSTANTIN, Responsabil Dezvoltare, Caussade Semences, a descris gama de produse pe care compania o oferă pentru toate tipurile de producții: cereale, floarea soarelui, porumb, rapiță etc.

„Hibrizii oferă siguranță de la an la an și dau rezultate constant. Hibrizii sunt adaptați la condiții de secetă. Sunt extratimpurii și FAO. Sigur că dacă nu avem apă nici pentru a transforma hibrizii în plantă nu putem avea producții deosebite”, a explicat Iancu CONSTANTIN.

Mihaela ISPAS, Senior Associate, PeliFilip, a vorbit despre modificările legislative din domeniul agriculturii ecologice, modificări din ordinul MADR 895/2016.

„Prin noul Ordin MADR deleagă acțiunile de control unor mecanisme de control. Pentru aprobarea organismelor de control față de vechiul ordin documentele se pot depune în copie simplă. Alte noutăți au ca scop stabilirea unei anumite transparențe a organismelor de control. Acestea au obligația de a afișa pe site taxele aplicate operatorilor”, a explicat Mihaela ISPAS.

Ramona IVAN, Director, Direcţia Relaţii Externe şi Finanţări Structurale, CEC Bank şi Preşedinte, Comisia pentru Fonduri Europene, Asociaţia Română a Băncilor, a vorbit despre experiența băncii în sectorul agricol.

„Avem exemple de proiecte de succes. Sper să existe în continuare proiecte care să aducă, ceva bun pentru factorii implicați. Trebuie să încercăm să înțelegem mai bine nevoile oamenilor care fac agricultură. De asemenea, este important să pot să dau sfaturi și vis-a-vis de zona de fonduri europene. Este bine să întrebați dacă aveți neclarități legate de acestea chiar dacă sunteți sau nu clienți ai CEC Bank. Mi-aș dori să știu că în 2016 s-a apăsat pedala mai tare pe accelerație și că sunt mai multe proiecte pentru care s-a aplicat”, a declarat RAMONA IVAN.

Dana ZACHI, Șef Serviciu Control Intern, Fondul de Garantare a Creditului Rural – FGCR – IFN SA, a vorbit despre valoarea comisionului pentru garantare.

„Toată lumea se plânge de comisioanele pentru garantare. Acestea sunt însă stabilite de Comisia Europeană. Noi am făcut lobby pentru fermieri în sensul reducerii acestor comisioane pentru că ele au fost stabilite în 2008 când toată lumea era în plină criză. Acum băncile dau credite mult mai ușor cu dobânzi de 2%, de aceea comisionul de garantare de 3,8% este foarte mare și nepotrivit”, a declarat Dana ZACHI.

Roland TOMA, Consultant Fonduri Europene, Wise Finance Solutions, a vorbit despre motivul pentru care multe afaceri bazate pe fonduri europene nu au supraviețuit.

„Vin mulți clienți care spun: am auzit că se dau niște bani, vreau și eu. Proiectele europene nu-ți baga bani în buzunar ci îți dau niște timp în avans în fața concurenței. Aceste proiecte trebuie să se traducă în afaceri care vin în întâmpinarea unei nevoi. Altfel, nu vor fi sustenabile și nu vor avea success și continuitate”, a declarat ROLAND TOMA.

Sumele alocate ptin PNDR 2014-2020 se ridică la 9,85 miliarde de euro.

Dorin COJOCARU, Președinte, Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, a atras atenția că industria laptelui trece prin momente foarte dificile.

„Acest an a fost foarte dificil pentru industria laptelui, extreme de dificil. Ce se întâmplă acum în piață. Un investitor mare European cumpără fabrică după fabrică. Pentru a fi puternici ar trebui să ne unim. Avem deficit pe piață de lapte de 30%, deci cum putem să avem produse 100% românești. Trăim după o zi pe alta pentru că așa ne-am obișnuit. Le spun și politicienilor să facă legislația în funcție de nevoile pieței. Până nu reușim să facem infrastructură și să avem politici de piață inteligente nu ne vom dezvolta. Suntem propriul nostru dușman”, a declarat Dorin COJOCARU.

Sfatul său este să se vină cu idei noi în marketing pentru a stimula vânzarea.

BusinessMark a organizat cea de-a patra ediție a conferinței „Romanian agribusiness conference”, eveniment care a avut loc pe 7 octombrie 2016, la Hotel Radisson Blu București.

Conferința a constituit un prilej de analiză și dezbatere a situației actuale a agriculturii românești, reunind într-un mediu dinamic factori de decizie și cei mai importanți jucători din domeniul agricol.

BusinessMark este o companie ce oferă servicii integrate de B2B, oferind clienților săi modele de dezvoltare complexe, conectandu-i în mod direct cu mediul de afaceri și creând oportunități de parteneriat strategic. Atât prin organizarea de evenimente business, cât și prin serviciile de B2B Public Relations oferite, BusinessMark ăși propune să vină în întâmpinarea partenerilor săi cu strategii de comunicare și promovare centrate pe business matchmaking și crearea de oportunități de dezvoltare.