NHR Agropartners participă în perioada 20-23 septembrie 2018 la cel mai mare târg agricol din regiunea Moldovei, Agralim 2018, eveniment desfășurat în comuna Leţcani, judeţul Iaşi.

Pentru achiziţia de utilaje agricole, în cadrul târgului din Moldova, NHR are oferte de finanţare atractive începând de la 0% avans şi cu o dobândă foarte mică, dar şi pachete promoţionale valabile doar pe perioada târgului.

În standul expoziţional de aproximativ 300 de metri pătrați, amplasat în apropierea intrării principale, NHR Agropartners expune utilaje agricole specifice fermierilor din zonă, cuprinzând o gamă largă din utilajele pe care compania le comercializează.

De la firma Deutz-Fahr vor fi tractoare pornind de la 88 până la 336 CP, incluzând un model dedicat lucrărilor în vie sau livezi, precum şi combina de cereale C6206 TS cu turbo separator, de 230 CP, echipată cu header de păioase de 5,4 metri, cu posibilitate de prelungire până la 6,3 metri.

Vedeta standului, modelul de tractor Deutz-Fahr 9340 Warrior cu transmisie variabilă continuă, care uşurează munca operatorului şi contribuie la creşterea eficienţei tractoarelor, corelarea turaţiei motorului şi a vitezei făcându-se automat, în funcţie de sarcină, beneficiază de 3 ani  sau 3.000 de ore garanţie şi ofertă specială de finanţare începând cu 0% avans şi 1,5% dobândă.

Vor fi expuse şi tractoare Deutz-Fahr Seria 6 care reprezintă cel mai bun mix de tehnologie din clasa sa de putere. Deutz-Fahr a dezvoltat Seria 6 pentru ferme mari, medii sau ferme mici, cu 12 modele variind de la 156 la 226 CP, disponibilă în două variante de platforme, trei tipuri de transmisie (TTV, RCShift, PowerShift), două configuraţii de cabină, cu diferite niveluri de confort, precum şi diverse alte opţiuni. Astfel, Seria 6 permite fermierilor să-şi creeze în mod individual cel mai bun mix de tehnologie în această clasă de tractoare, redefinind conceptul de configurabilitate. Modelul expus din această clasă este Deutz-Fahr 6155 de 156 CP, transmisie PowerShift și cabină MaxiVision 2 cu consolă multifuncţională.

Din Seriile 5G şi 5DS vor fi expuse tractoare utilitare special echipate pentru a face faţă provocăriilor atât în ferme agricole, ferme de animale, ferme mixte, cât şi aplicaţiilor din livezi şi vii.

Toate tractoarele sunt dotate cu motoare Deutz cu emisii poluante reduse şi consum mic de combustibil.
De la producătorul britanic JCB va fi expus modelul de încărcător telescopic 536-60 Agri, care poate ridica 3,6 tone la peste 6 metri înălţime. Este dotat cu diverse accesorii, precum furci şi cupe, pentru a acoperi o gamă cât mai variată de cerinţe. Toate încărcatoarele telescopice beneficiază până pe 30 septembrie 2018 de oferta financiară avantajoasă cu 0% dobândă.

De la producătorul Poettinger vor fi expuse  utilaje pentru prelucrat solul: plug cu 6 trupiţe şi grapă cu discuri de 3 metri, respectiv modelele Servo 35S şi Terradisc 3001, ambele mașini beneficiind non-stop de siguranţă împotriva pietrelor şi calitate ridicată a materialelor.
La Agralim 2018, de la firma Sfoggia, NHR Agropartners va aduce semănătoarea pentru plante prăşitoare Sigma 5 pentru porumb şi floarea-soarelui, cu brăzdare cu discuri şi sistem de monitorizare a debitului de boabe pe rând, iar de la  producătorul Dondi va fi expus scarificatorul 807 cu acţionare hidraulică şi 3,5 metri lățime de lucru.

Compania IPSO Agricultură participă, în perioada 20-23 septembrie, la târgul Agralim 2018, eveniment ce se desfășoară în comuna Lețcani, la 15 km de orașul Iași, pe platforma expozițională Transagropolis.

Alături de utilajele și echipamentele agricole marca John Deere, Kuhn, Manitou și Bednar FMT, la standul A15 al IPSO Agricultură vor fi prezente și halele metalice marca Frisomat. Fermierii care vor trece pragul companiei pot afla informații importante legate de modalitățile de achiziție a utilajelor, disponibilitatea pieselor de schimb, care sunt soluțiile inteligente pe care IPSO le pune la dispoziția agricultorilor, precum și informații referitoare la construcția halelor metalice Frisomat. Totodată, specialiștii de produs au pregătit sfaturi utile pentru exploatarea eficientă a utilajelor și echipamentelor agricole din fermă.

Discuții cu fermierii în cortul FORUM

La această ediție Agralim, specialiștii IPSO Agricultură îi așteaptă pe fermieri de joi și până sâmbătă (20-22 septembrie 2018) în cortul FORUM al expoziției, situat vizavi de standul IPSO, unde pot avea o discuție aplicată pentru identificarea sistemului de irigat ideal ce se pretează cel mai bine în ferma lor. Un alt subiect care va fi abordat în cadrul prezentării este reprezentat de accesul la soluțiile inteligente pentru gestionarea eficientă a resurselor din fermă. Agricultorii sunt așteptați la prezentarea IPSO Agricultură în cortul FORUM, în intervalul 16:00-17:00 (joi) și 14:00-15:00 (vineri și sâmbătă), tema fiind „Viitorul agriculturii românești: sistemele de irigații și soluțiile inteligente”.

Demonstrații în câmp

Alături de prezentarea sistemelor de irigații și a soluțiilor inteligente din portofoliul companiei, demonstrația cu utilaje în câmp reprezintă o altă noutate pe care IPSO Agricultură le-a pregătit-o vizitatorilor târgului ieșean Agralim. Cei prezenți se vor bucura de explicațiile oferite de specialiștii companiei și vor putea vedea direct în câmp de ce sunt capabile utilajele John Deere și echipamentele Kuhn.

În zona de demonstrații poate fi văzut în acțiune sprayer-ul autopropulsat John Deere R4030, iar pentru pregătirea solului vor face echipă bună tractorul John Deere 9RX și cultivatorul Kuhn Performer 4000.

Premiu pentru vizitatorii Agralim 2018 - John Deere X115R

IPSO Agricultură este sponsor oficial al tombolei ce se va desfășura în cadrul târgului Agralim. Pentru a intra în posesia premiului oferit, fermierii care vor ajunge la târgul din Lețcani – Iași trebuie să completeze un talon de participare. Câștigătorul tombolei va intra în posesia unui tractor de tuns iarba John Deere X115R.

Luni, 10 septembrie 2018, șeful Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Tulcea a transmis publicului larg o veste tristă, din păcate, și anume aceea că aproximativ 47 de procente din totalul porcilor aflați anul trecut în gospodăriile private din judeţul Tulcea au fost uciși sau au murit în ultimele luni din cauza pestei porcine africane (PPA).

Datele transmise presei centrale de directorul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), Mitică Tuchilă, relevă că, în județul citat, sunt confirmate deja 542 de focate de PPA în care au fost afectate 456 de exemplare porcine şi unde au fost sacrificate 3.569 de suine.

În plus, medicii veterinari au aplicat metoda uciderii preventive în 47 de localităţi, unde au fost sacrificaţi 4.039 de porci din 752 de exploataţii.

„Sunt în lucru 585 de dosare pentru acordarea despăgubirilor aferente unui număr total de 4.306 porci. S-a plătit peste un milion de lei pentru 193 de exploataţii care aveau 1.666 de porci. Sunt deja finalizate 173 de dosare pentru despăgubirea a 1.860 de porci, valoarea totală a despăgubirilor fiind de 8,809 milioane de lei”, a subliniat șeful DSVSA Tulcea.

Circa 30 la sută din suinele sacrificate în vederea prevenirii răspândirii PPA nu se aflau în evidenţele medicilor veterinari, proprietarii evitând înregistrarea lor.

„Conform Manualului Operaţional, după depistarea PPA se recurge la prima dezinfecţie, urmată de o curăţenie mecanică şi de alte două dezinfecţii. Dacă după respectarea acestui protocol, proprietarii doresc să-şi repopuleze gospodăria cu porci ar trebui să nu-şi ia mai mult de un animal într-o primă fază şi să vadă cum evoluează boala în judeţ. Dacă se respectă condiţiile minime de biosecuritate, printre care să nu vină în contact cu porcii din alte gospodării, coteţul porcului să fie împrejmuit, să nu aducă fân şi cereale din zone în care a evoluat boala, cred că populaţia poate să-şi repopuleze gospodăria cu porcine”, a adăugat Tuchilă, citat de agenția națională de presă.

Până la această oră, niciun crescător de animale în gospodăria căruia a evoluat PPA nu a înștiințat DSVSA cu privire la repopularea gospodăriei cu porci.

Direcția citată a achitat până în prezent suma de 160.000 de lei Penitenciarului cu Regim de Maximă Siguranţă din Tulcea, care deținea o fermă în care au fost ucise 252 de suine, şi a terminat evaluarea pagubelor din prima exploataţie comercială în care s-a depistat PPA.

Potrivit spuselor aceluiași Mitică Tuchilă, la societatea Carniprod SA, prima companie privată din judeţul Tulcea în care a fost identificat virusul, s-a finalizat dosarul de despăgubire, iar suma care urmează să fie plătită este de circa 10 milioane de euro.

„Societatea nu poate folosi încă ferma, dar poate utiliza abatorul, unitatea de procesare şi punctele de desfacere. Toate celelalte trei ferme de creştere a suinelor din judeţ care au fost afectate de PPA sunt închise, iar dosarele de despăgubire sunt în lucru”, a precizat șeful DSVSA Tulcea.

Medicii veterinari au înregistrat ultima suspiciune de pestă porcină africană într-o gospodărie privată la începutul săptămânii trecute, însă în mediul sălbatic au fost confirmate mai multe focare.

„În mediul sălbatic, am avut notificări din partea fondurilor de vânătoare. S-au depistat mai multe cadavre de mistreţi în zone sălbatice, s-au prelevat probe, iar marea majoritate au fost pozitive. Ultima confirmată a fost în zona Hamcearca-Nifon-Balabancea, unde au fost identificaţi mai mulţi mistreţi, iar probele au fost pozitive”, a precizat totodată Tuchilă.

Nu mai devreme de un an în urmă, în gospodăriile individuale din judeţul Tulcea erau înregistrate 17.000 de suine.

Primele focare de PPA au apărut în judeţul Tulcea la începutul lunii iunie 2018.

În contextul apariției situației epidemiologice deosebite, cauzată de apariția și evoluția pentru prima dată în Europa, în Bulgaria, a pestei micilor rumegătoare, secția Medicină veterinară a ASAS a transmis la redacție un articol amplu, actualizat, despre această boală virală foarte gravă care afectează mai multe specii de rumegătoare mici, domestice și sălbatice, foarte contagioasă și cu o evoluție foarte severă, terminată prin exitus în propoție de 80 - 100%.

Potrivit documentului primit la redacție, denumirea sub care această boală este consemnată în literatura și documentele oficiale internaționale este de Peste des Petits Ruminants, dar este cunoscută și sub denumirile de Small Ruminants Plague, Pest of Small Ruminants și Ovine Rinderpest.

Clinic, aceasta se caracterizează prin evoluție de la supraacută la subacută, cu manifestări de febră și tulburări generale, digestive și respiratorii, iar morfopatologic, prin hemoragii, leziuni ulcerative, eroziuni sau necroze pe mucoasele digestive și respiratorii, în unele cazuri prin pneumonie sau bronhopneumonie.

PMR a fost descrisă pentru prima dată în anul 1942 de Gargadennec L. și Lalanne A. în Coasta de Fildeș, care au sesizat că maladia studiată de ei prezenta unele diferențe clinice și epidemiologice față de evoluția pestei bovine la ovine, cu care se asemăna într-o oarecare măsură și cu care putea fi confundată. Studiile care au urmat s-au axat în special pe proprietățile agentului etiologc, demonstrând că acesta este asemănător, dar nu identic, cu virusul pestei bovine, de care se deosebește genetic și antigenic.

Agentul etiologic al PMR face parte din familia Paramyxoviridae, subfamilia Paramyxovirinae, genul Morbillivirus, specia cu denumirea oficială de Peste-des-petits ruminants virus. Este un virus ARN anvelopat, cu geometrie sferică, diametru de 150 nm și genom linear. Virusul este foarte asemănător antigenic cu cel al pestei bovine. Are o rezistență relativ redusă la acțiunea agenților fizici și chimici, fiind distrus în 60 de minute la 50 de grade Celsius, cu o perioadă de înjumătățire de două ore la 37 de grade Celsius. Este distrus de ph-ul ≤ 4 sau ≥ de11. Este foarte sensibil la alcool, fenol și la majoritatea substanțelor dezinfectante. Hidroxidul de sodiu 2% îl distruge în 24 h, iar refrigerarea și congelarea îl conservă.

Inițial, s-a crezut că distribuția geografică a bolii se limitează la anumite teritorii din Africa și Asia, dar în anii care au urmat s-a văzut că PMR se extinde, relativ lent, dar implacabil, astfel că în cei 75 de ani care au trecut de la prima semnalare a bolii, aceasta cuprinsese teritorii aparținând tot atâtor țări.

În prezent, PMR este endemică în peste 70 de țări, cele mai multe din Africa, Orientul Mijlociu, China și India, ultima fiind cel mai grav afectată, întrucât deține și cele mai mari efective de capre și oi. S-a apreciat că din cele aproximativ 1,8 miliarde rumegătoare mici existente la nivel global, actualmente aproximativ 1,12 miliarde se găsesc în zone cu risc de apariție a PRM. În această situație, după 2010, India, OIE și FAO au demarat programe ambițiose de cercetare, la care s-au mai adăugat cu fonduri UE și fundația deținută de Bill și Melinda Gates.

PMR, aproape de granițele României

În Europa, PMR nu a fost semnalată până anul acesta, când, în data de 23 iunie, primul focar a fost depsitat în Bulgaria, în localitatea Bolyarova, aproape de granița cu Turcia, și apoi alte două focare, ceea ce a pus pe jar serviciile veterinare din toată Europa. Au fost sacrificate în vederea distrugerii peste 4000 de rumegătoare mici, s-a instituit carantină și o zonă de protecție, ceea ce a stârnit proteste ale deținătorilor. După doar câteve ore de la acestea, prim ministrul Boyko Borissov a ordonat demiterea ministrului-adjunct și a altor câțiva oficiali, pentru gestionarea defectuoasă a situației. Grație măsurilor drastice întreprinse, până la data redactării prezentului material se pare că nu au mai apărut noi focare.

De asemenea, și în România, în județele aflate la frontiera cu Bulgaria, au fost întreprinse măsurile de prevenire adecvate.

Receptivitate și surse de infecție

„Se pare că cele mai receptive la PMR sunt caprinele domestice, la care boala are cea mai severă evoluție, cu cea mai mare mortalitate și contagiozitate, urmate de diversele rase de ovine. Rasele pitice și animalele tinere sunt cele mai sensibile. Speciile sălbatice de rumegătoare mici sunt de asemenea receptive, dar despre sensibilitatea acestora persistă încă multe necunoscute”, scriu specialiștii ASAS.

Cert este că PMR a fost diagnosticată și la mai multe asemenea specii, aflate în grădini zoologice. Este posibil ca, în anumite zone, fauna silvatică reprezentată de unele specii de ongulate, de rumegătoare mici, să se constituie ca rezervor de infecție, dar observațiile existente au relevat că în focarele cercetate sursa de infecție exterioară a constituit-o de regulă alte animale domestice, aflate în perioada de incubație sau în timpul bolii, care elimină cantități mari de virus, în special prin secrețiile oculare, nazale și digestive și în timpul tusei.

Se cunoaște prea puțin despre spectrul speciilor de animale sălbatice sensibile la infecția cu virusul PMR, dar se pare că numărul lor este foarte mare. Este important că în cazul acestora nu este vorba doar de alte rumegătoare mici (gazele,căprioare), ci și de ongulate mari (cămile, bovine, bubaline), și chiar de alte specii, ca de exemplu leul asiatic. Transmiterea bolii se face cel mai ușor direct, prin contactul strâns dintre animalele bolnave și cele sănătoase, dar și indirect, prin aerosoli sau, mult mai puțin eficient, prin intermediul surselor secundare, a solului, apelor, furajelor sau diverselor obiecte contaminate de animalele infectate aflate în imediata vecinătate, în migrație sau transhumanță.

Eficiența mai scăzută a transmiterii pe aceste căi se datorează rezistenței scăzute a virusului aflat în mediul ambiant, față de acțiunea factorilor fizici și chimici (2,8 ). Au fost descrise și rare episoade de PMR, cu extindere limitată la bubaline și cămile, iar la taurine și porcine au fost depistate infecții inaparente clinic, dar ne contagioase (2). Animalele infectate elimină virusul în timpul incubației și al bolii, prin toate secrețiile și excrețiile, dar nu rămân purtătoare de virus de lungă durată.

PMR poate îmbrăca forme endemice sau epidemice, cu morbiditate de până la 90-100% și cu mortalitate de până la 50% la animalele adulte și de până la 100% la cele tinere, mai ridicată în formele epidemice și mai redusă în formele endemice.

Există și o oarecare sezonalitate, cu o dinamică ceva mai pronunțată în sezoanele mai reci și mai umede, dar poate apărea oricând în cursul anului.

Tabloul clinic

Perioada de incubație este de 4-6 zile, dar poate fi și de numai 3 zile sau de 10 zile. Evoluția clinică predominantă este supraacută sau acută la tineret, dar la animalele adulte apar frecvent forme subacute sau chiar fruste și inaparente.

Forma supraacută, cel mai frecvent întâlnită la tineretul caprin sub vârsta de 4 luni, are o evoluție scurtă, de numai 5-6 zile, care debutează cu febră, anorexie, depresie, catar oculo-nazal, tuse, se continuă cu diaree gravă și apoi survine moartea, practic în toate cazurile.

Forma acută este forma caracteristică a bolii. Debutează cu febră, acompaniată de prostrație, anorexie și jetaj sero-mucos, care apoi devine muco-purulent, obstruând căile respiratorii. Pe mucoasa bucală apar ulcerații, focare necrotice și pseudo-membranoase, care determină hipersalivație și halenă. Apar apoi manifestări de dispnee, cu tuse uscată sau grasă și o diaree profuză, epuizantă. Moartea survine în hipotermie, într-o stare de deshidratare și emaciere, după 6-10 zile, în majoritatea cazurilor. La exemplarele care supraviețuiesc, urmează o lungă perioadă de convalescență.

Forma subacută se întâlnește la animalele mai rezistente, la care prezintă simptome asemănătoare cu forma acută, dar mai puțin severe, cu o durată ceva mai lungă și cu mai mare procent de supraviețuire.

Există și evoluții cu simptome foarte șterse, limitate la erupții pe mucoasele aparente, sau chiar fără niciun fel de semne clinice distinctive, dar cu pozitivare serologică.

Tabloul morfopatologic

Leziunile consemnate la examenul necropsic sunt destul de asemănătoare cu cele observate la bovine, în cazul infecției cu virusul pestei bovine. În afară de leziunile de pe mucoase, sesizabile și la examenul clinic, la necropsie se mai pot găsi hemoragii, ulcere și necroze de-a lungul tubului digestiv, în special în intestinul gros, afectând inclusiv plăcile Peyer (mai puțin prestomacele), uneori sub formă de benzi longitudinale în special în regiunile ileocecală și cecocolică; bronhopneumonie cu pleurite; limfonodurile sunt edemațiate, iar splina și ficatul sunt mărite în volum. Cadavrele sunt deshidratate și emaciate, cu urme evidente de diaree.

La examenul histologic se pot observa hiperplazia reticuloendotelială și incluzii intranucleare și intracitoplasmatice.

Diagnostic

Diagnosticul prezumptiv are în vedere diferențierea anatomo-clinică și epidemiologică față de infecția cu virusul pestei bovine la ovine, bluetongue, ectima contagioasă, febra catarală malignă, febra aftoasă, pleuropneumonia contagioasă a caprelor, pasteureloză ș.a. Dată fiind importanța acestei boli, asemănările cu alte boli și riscurile pe care le incumbă, la apariția pentru prima dată a suspiciunii de PMR într-o țară sau teritoriu, confirmarea diagnosticului prin metode de laborator este indispensabilă și urgentă. În acest scop se recoltează și se expediază la laborator , în condiții de refrigerare: probe de sânge integral, pe EDTA, preferabil de la animale cu forme incipiente; secreții și segmente de membrane exfoliate de la nivelul leziunilor de pe mucoase; flacoane cu sânge coagulat pentru exprimarea serului, recoltate de la animalele cu formele cele mai vechi de boală. Ambalate în flacoane cu soluție-tampon formolizată se trimit limfonoduri mezenterice și mediastinale și fragmente din splină și pulmoni cu leziuni.

În laborator există o paletă foarte largă de teste specifice, dintre care unele dedicate formelor recente, care urmăresc evidențierea virusului (imunodifuzia în gel de agar, imunelectroforeza cantitativă, ELISA, reverstranscriptaza PCR și alte tehnici de PCR, IF,izolarea pe culturi celulare renale de fetus ovin, de pulmon sau pe culturi celulare standardizate Vero, precum și prin evidențierea EC pe monostrat de culturi celulare) , iar alte teste sunt dedicate formelor de boală mai vechi de 12-14 zile, prin care se urmărește evidențiere anticorpilor specifici, prin metode serologice (ELISA de competiție, SN și mai ales tehnica de virusneutralizare, pentru care există acum o metodă standardizată).

Tratament

Fiind vorba de o viroză, desigur că PMR nu beneficiază de un tratament specific, dar tratamentul cu unele antibiotice sau chimioterapice cu spectru larg de acțiune poate preveni infecțiile bacteriene secundare sau să amelioreze evoluția clinică a bolii.

Profilaxia specifică

Datorită faptului că virusul PMR este bun imunogen, lăsând o imunitate solidă după trecerea prin boală, care induce autosterilizarea în timp, au putut fi create și vaccinuri eficace. Pentru început au fost utilizate vaccinuri heteroloage, preparate din tulpini atenuate de virus al pestei bovine (PB), dată fiind similitudinea antigenică dintre virusurile PB și PMR.

După câțiva ani s-a renunțat la acestea, deși conferă o imunitate bună contra PMR, tocmai din cauza similitudinii antigenice dintre cele două virusuri, care putea să inducă cofuzii în monitorizare programului de eradicare a PB. Între timp s-a lucrat pentru obținerea unui vaccin omolog, prin atenuarea unei tulpini patogene, prin pasaje repetate pe culturi celulare Vero. Primul astfel de vaccin a fost produs și folosit cu succes pentru prima dată în Africa, și apoi și în alte țări, dar pentru India a fost creat un alt vaccin, similar, însă cu o sușă autohtonă, deși între diversele tulpini de virus din cadrul speciei virale există o bună imunitate încrucișată.

Totuși, studiile făcute prin testul de seroneutralizare încrucișată au arătat că tulpinile vaccinale de virus PMR sunt foarte asemănătoare antigenic cu sușele izolate din cazuri de infecție naturală, dar nu identice. Asemenea vaccinuri au fost puse pe piață, dar utilizarea lor trebuie făcută cu discernământ, deoarece înrudirea antigenică a virusului PMR cu virusul PB poate genera erori în diagnosticul și supravegherea serologică a ambelor boli, iar utilizarea lor preventivă fără discernământ într-un teritoriu indemn poate să mascheze momentul apariției primelor cazuri de infecție naturală.

Mai concret, testele serologice folosite astăzi pentru supravegherea statusului efectivelor nu disting între anticorpii postvaccinali și cei postinfecțioși. Pentru acest motiv s-au făcut și se continuă eforturile pentru perfectarea unor noi vaccinuri comerciale, marcate, cu tulpini atenuate sau inactivate, care să înlăture acest neajuns Toate vaccinurile atenuate existente astăzi, liofilizate, produc o imunitate foarte puternică, transmisă prin anticorpi si progenilor, din care cauză aceștia nu pot fi vaccinați înainte de vârsta de 3-4 luni.

Profilaxie generală și control

PMR este cel mai mult răspândită și produce cele mai mari pierderi în țările și regiunile în care există cea mai mare densitate de caprine și ovine. Boala se răspândește cel mai adesea nu prin intermediul surselor secundare, ci cu ocazia mișcărilor de animale receptive, a transhumanței, târgurilor și în general a comerțului cu asemenea animale. În cazul importurilor, controlul serologic și carantina sunt obligatorii.

FAO a recomandat ca în zonele de risc intens să se facă permanent o supraveghere serologică a tuturor efectivelor, cu introducerea vaccinării acolo unde se impune, în virtutea unor programe concepute cu consultarea și sprijinul unor organisme internaționale competente, care să evite risipa de fonduri. În acest sens trebuie să se aibă în vedere statutul diferit al regiunilor și efectivelor analizate, ca fiind a) libere, b) libere dar amenințate, sau c) cu evoluție endemică de PMR. În cazul ultimelor, obiectivul propus de FAO a fost eradicarea PMR până în 2020.

De asemenea s-a recomandat ca de-a lungul frontierelor în țările cu risc epidemiologic să se instituie zone în care să se aplice screening serologic și/sau vaccinare de necesitate. În scopul utilizării judicioase a fondurilor s-a recomandat, acolo unde este cazul, utilizarea de vaccinuri bivalente sau polivalente.

Cu toate că pesta bovină (PB) a fost eradicată oficial încă din 2011 la nivel global, o întrebare la care nu s-a primit încă un răspuns definitiv este dacă ar trebui sau nu să fie cuprinse și bovinele în campaniile de vaccinare contra PMR cu scopul eradicării acesteia la ovine, dat fiind faptul că virusul PMR produce infecții subclinice și la bovine, ceea ce ridică problema rolului posibil al bovinelor în întreținerea lanțul epidemiologic al PMR.

Având în vedere succesul important obținut în eradicarea PB, pe baza recomandărilor OIE și FAO, trebuie avută în vedere parcurgerea conceptuală a unui traseu similar și pentru eradicarea PMR, cu șanse mari de succes, avându-se în vedere că, în cazul PMR există și câteva avantaje, comparativ cu situația din PB, care ar facilita atingerea obiectivului. În primă instanță, nu se pune problema unei pluralități antigenice între tulpinile patogene și cele vaccinale. Apoi, toate vaccinurile atenuate conferă imunitate pe viață, ceea ce însemnează că fiecare animal trebuie vaccinat doar o singură dată. Nu în ultimul rând, difuzarea PMR nu se face cu aceeași ușurință ca în PB. Transmiterea se face de regulă prin contact direct, iar virusul eliminat în mediu rezistă puțin (se pare că nu mai mult de patru zile) la acțiunea nocivă a factorilor fizici și chimici din mediul ambiant.

Un program judicios de eradicare trebuie făcut prin cooperarea țărilor vecine interesate, cu asigurarea ab initio a tuturor fondurilor necesare pentru următorii trei ani, deoarece întreruperea la un moment dat a programului, din lipsă de fonduri, ar putea duce la compromiterea întregului program.

Forumul Agricol, unul dintre cele mai importante evenimente organizate în cadrul Târgului Agralim, se va desfășura joi, 20 septembrie, începând cu ora 14.00, și va aduce fermierilor, în primul rând, acces la informație de încredere.

Printre marii fermieri invitați care și-au anunțat deja prezența la eveniment, se numără: Ing. Vasile Lungu, Director General Domeniile Lungu, Iași; Ing. Viorel Stan, Director General Prest Serv Sculeni, Iași; Ing Iulian Iancu, Preşedinte Consiliul de Administraţie S.A. Libertatea, comuna Fulga, judetul Prahova, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Prahova; Dr. ing. Dimitrie Muscă, Director General al Combinatului Agroindustrial Curtici – Arad; Ing. Gheorghe Albu – Director General al SC Nostalgic SRL comuna Viişoara, jud. Constanţa, fost ministru secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Dr. Ing. Nicu Zaharia, Administrator Grup Serban SA, Bacău.

Invitați special din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, APIA, AFIR, LAPAR și a Directiilor Agricole Județene vor oferi soluții și răspunsuri la întrebările adresate de marii fermieri.

În cadrul Forumului Agricol, vor fi dezbătute probleme de interes pentru fermieri, din toate sectoarele: cultură mare, horticultură și zootehnie.

Participarea la Forumul Agricol este gratuită, în limita locurilor disponibile, pe baza înregistrării online.

Pentru înregistrare, vă rugăm să accesați formularul disponibil la http://eepurl.com/dEU8H1

La capitolul miere, România este una dintre cele mai afectate state membre ale Uniunii Europene (UE), atunci când vine vorba de efectele legislației comunitare asupra producției autohtone, în condițiile în care aceasta permite cupajarea, a precizat președintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, joi, 6 septembrie 2018, cu ocazia unui eveniment care a marcat 60 de ani de existență a Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA) și care s-a desfășurat la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare în Apicultură din Bucureşti.

„Cel mai mare risc pentru apicultura României este desfacerea producţiei de miere. Este o mare problemă şi există o legislaţie la nivel european pe care trebuie să o respectăm, dar care nu ne favorizează pentru că sunt doar 4-5 state în Europa care exportă miere, iar restul consumă şi acestea nu sunt afectate. România este dintre cele mai afectate de legislaţia apicolă care nu favorizează producţia”, a susţinut Fetea în finalul discursului său, făcând referire la Directiva europeană 2001 care permite cupajarea mierii.

Șeful ACA a mai precizat că printre problemele cu care se mai confruntă apicultura românească se numără lipsa fondurilor de cercetare, care în prezent sunt la un nivel destul de scăzut, schimbările climatice cu efecte negative asupra populaţiilor de albine, consumul redus de miere şi problemele create din cauza tratamentelor fito-sanitare. El a mai menţionat, la capitolul probleme, şi lipsa şcolilor şi a liceelor de profil care să asigure pregătirea viitorilor apicultori, şi distrugerea fondului genetic autohton cu hibrizi din import.

Fetea spune că viitorul apiculturii în contextul actual depinde foarte mult de modul în care omenirea va şti să protejeze natura, biodiversitatea şi, implicit, albina şi mai ales de modul în care se va face finanţarea acestui sector.

„Producţia bio de miere a cunoscut în ultimii ani un interes deosebit din partea apicultorilor români. Se pare că este o nişă favorabilă şi noi trebuie să luăm măsuri pentru a-i sprijini pe cei care doresc să facă această activitate, în condiţiile în care mierea bio este foarte căutată. Europa este, după SUA, cel mai mare consumator de produse bio”, a adăugat şeful ACA.

Preşedintele asociației citate a vorbit totodată şi de rolul albinei privind polenizarea, în condiţiile în care, la nivel mondial, numărul polenizatorilor a scăzut. Numai în 2016, aproximativ 40% din albine au pierit la nivel mondial din cauza agriculturii intensive, schimbărilor climatice, utilizării excesive a produselor chimice sau pierderea habitatului.

„Din păcate, în Europa se produce un plus de producţie agricolă de vreo 15 miliarde de euro din activitatea de polenizare şi nu am făcut o socoteală să văd câţi bani se întorc în acest sector apicol”, a precizat Fetea.

Potrivit unui raport prezentat de UE, importanţa albinelor este dată de faptul că 76% din produse alimentare şi peste 84% din speciile de plante depind de polenizarea cu albine. Astfel, pentru Politica Agricolă Comună (PAC post-2020), ACA a transmis Ministerului Agriculturii principalele măsuri care ar trebui luate în sprijinul dezvoltării sectorului apicol, respectiv sprijin direct pentru apicultori, măsuri legate de sănătatea albinei, combaterea eficientă a contrafacerii mierii, promovarea consumului de miere în şcoli, fonduri pentru cercetare şi măsuri pentru protecţia fondului genetic apicol autohton.

ACA a fost înfiinţată ca organizaţie profesională la 30 decembrie 1957, dar a fost recunoscută oficial în 1958. Organizaţia are 40 de filiale judeţene şi două societăţi comerciale pe acţiuni - Complex apicol V. Harnaj şi Institutul de Cercetare şi Dezvoltare în Apicultură din Bucureşti, dar şi 40 de societăţi comerciale judeţene.

În anul 1958, Asociaţia a aderat la Federaţia Internaţională a Asociaţiilor de Apicultură - Apimondia, iar în 1965 s-a organizat la Bucureşti cel de-al XX-lea Congres al Apimondia şi prima Expoziţie - Târg Internaţional de Apicultură, integrând astfel apicultura românească în apicultura mondială.

Sumele adiționale necesare despăgubirii crescătorilor de suine afectați de pierderea animalelor ca urmare a evoluției pestei porcine africane (PPA) vor fi redirecționate joi, 6 septembrie 2018, către Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) din județele afectate de această boală, anunță Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Potrivit unui comunicat remis redacției, pentru a asigura sumele de bani necesare demersului, ANSVSA a solicitat suplimentarea bugetului, cu ocazia rectificării bugetare preconizate, cu 212,272 milioane de lei.

Ca urmare, Executivul Dăncilă a prevăzut în proiectul de rectificare bugetară sumele suplimentare necesare, însă din cauza întârzierii obținerii avizului CSAT, prima rectificare a bugetului pentru 2018 nu a putut fi adoptată la timp.

În aceste condiții, pentru asigurarea fondurilor imediat necesare plății despăgubirilor, ANSVSA a solicitat Ministerului Finanțelor Publice (MFP) suplimentarea bugetului prin redistribuirea de credite de angajament și credite bugetare de la alți ordonatori, în sumă de 40 de milioane de lei, aferentă despăgubirii proprietarilor pentru animalele pierdute ca urmare a evoluției PPA.

De la confirmarea primului focar de pestă porcină africană în țara noastră, în 31 iulie 2017, autoritățile au intervenit prompt și au acționat, susțin ele, în conformitate cu procedurile prevăzute de legislație, pentru lichidarea focarelor și prevenirea răspândirii virusului.

Imediat, a doua zi, 1 august 2017, a fost convocat Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, în vederea informării și adoptării unei hotărâri privind stabilirea atribuțiilor pentru ministerele cu responsabilități în controlul bolii, conform Hotărârii de Guvern 830/2016, care stabilește Programul Național de Control și Planul de Contingență pentru pesta porcină africană.
Întruniri ale Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU) au avut loc și în datele de 22.06.2018 (Hotărârea nr.1/2018), 06.07.2018 (Hotărârea nr.2/2018), 01.08.2018 (Hotărârea nr.3/2018) şi 28.08.2018.

Depistarea prezenței virusului în fermele unei exploatații, cu un efectiv de 45.000 de capete, a determinat autoritățile române să aplice măsuri suplimentare în regim de urgență, acte normative, mobilizări de forță umană și introducerea în dispozitiv a 11 instituții cu atribuții în domeniu și efective din armată.

Pentru controlul și combaterea eficientă a bolii și limitarea pierderilor generate de evoluția focarelor, guvernul a adoptat acte normative care reglementează compensarea pagubelor crescătorilor de porci cauzate de pierderea animalelor în acțiunile pentru lichidarea rapidă a focarelor de boală, dar și acordarea de stimulente financiare pentru notificarea cazurilor de mistreţi morţi şi pentru participarea vânătorilor la vânătoarea selectivă.

Fondurile necesare se asigură din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), precum şi din fondurile aprobate cu această destinaţie, prin deciziile Comisiei Europene.

În ceea ce privește situația despăgubirilor proprietarilor afectați, până la această dată au fost finalizate dosare de evaluare aferente despăgubirilor pentru 3.129 de exploatații, în valoare totală de 47.600.390 lei. Din acest total, un număr de 167 de dosare au fost plătite, valoarea despăgubirilor fiind de 507.890 de lei.

O altă informație este cea potrivit căreia proiectul de hotărâre privind înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor privind verificarea modului prin care autorităţile statului român au pus în aplicare prevederile Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane (PH CD 51/2018) a fost respins cu 122 de voturi pentru, 137 împotrivă și două abțineri.

Mai bine de 140.000 de porcine au fost ucise deja ca urmare a depistării infestării cu pestă porcină africană (PPA), iar acest proces de sacrificare va continua, pentru că sunt două complexe mari care au fost atinse de acest virus, a declarat, luni, 3 septembrie 2018, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia unei emisiuni televizate, adăugând că repopularea fermelor se va face cam în 90 de zile.

„România are în prezent 4,5 milioane de porci, iar noi am ucis până acum 140.000 de porci. Eu spun că repede putem reface, putem repopula, în trei luni, trei săptămâni şi trei zile. Sunt ferme de porci, avem 260 de unităţi în România cărora le dăm bani pentru bunăstare şi ei le dezvoltă. E adevărat că acum temerea este mare”, a declarat la Antena 3 oficialul guvernamental.

El a menţionat că a cerut sprijin la Bruxelles pentru combaterea PPA, iar 12 state au sărit în ajutorul României.

„Am solicitat sprijin din partea CE şi 12 state ne-au sărit în ajutor, începând de la Lituania şi Letonia, care au fost în această situaţie, inclusiv am vorbit cu miniştrii din Germania şi Austria. Am rugat preşedinţia Austriei să îmi admită pe ordinea de zi un raport, o informare a CE. Noi suntem aici apărători ai graniţei noastre, dar şi ai graniţei europene pe partea de est a ţării, care are 400 km şi înseamnă şi apă, şi uscat”, a arătat şeful MADR.

Acesta a afirmat că virusul pestei porcine africane „a măturat 16 ţări ale lumii”, ajungând în China, Portugalia şi Spania.

„Portugalia a scăpat de virus după 13 ani şi Spania după 30 de ani, iar în Sardinia nici acum, după 41 de ani. Este un virus extrem de periculos, care nu are antidot. Moartea animalului este sigură. Nu are treabă cu omul. Noi, România, ne-am apărat prin măsuri preventive de acest virus timp de 5 ani. Virusul a intrat şi el, nu a intrat pe graniţă cu paşaportul, ca să îl controlezi, sau călare pe bicicletă. Noi nu am renunţat la nicio măsură”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Nu în ultimul rând, Petre Daea a prezentat o situaţie la zi a localităţilor afectate de PPA, explicând că nu judeţul întreg este afectat, chiar dacă la ora actuală sunt active 178 de focare din 11 judeţe.

„Este adevărat că pe hartă judeţele toate sunt roşii, dar nu trebuie să dramatizăm. Sunt 11 judeţe, iar în acestea sunt 2.588 de UAT-uri. Ce înseamnă UAT-uri? Sate, comune, oraşe, municipii. Din 2.588, în 178 (localităţi) sunt cazuri de PPA, adică 6,9% din cele 2.588 de UAT-uri. Judeţul Bihor din 531 are 1,3% afectate, Satu Mare, din 285 are 1,1%. Este adevărat, Tulcea din 184 are 74, care înseamnă 40,2%, iar în Ialomiţa şi Constanţa sunt procente de 13%. Lumea când aude spune că e în tot judeţul. Nu este tot judeţul. Introducem panică şi este nenorocire”, a explicat ministrul Agriculturii.

Potrivit ANSVSA, în prezent au fost depistate 803 de focare de PPA (dintre care 11 în exploatații comerciale industriale, unul în abatorul aparținând unei ferme și unul într-o exploatație comercială de tip A) și 40 de cazuri la mistreți, în total fiind eliminați 140.531 porci afectați de boală.

Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, luni, 3 septembrie 2018, în cadrul unei emisiuni televizate, în anul agricol 2017-2018 România a obținut cele mai mari producții de grâu, orz și orzoaică, înregistrate în statistici.

El a adăugat că România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, datorită faptului că deține condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari.

„România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, pentru că are condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari. Am demonstrat doi ani de zile, şi anul trecut, şi anul acesta, România a rămas în frunte. Puţini credeau. Am spus-o în primăvară. Anul acesta, faţă de anul trecut, este o singură diferenţă la grâu. Anul trecut, au fost şi spice şi paie, anul acesta, sunt mai multe spice decât paie. Se întrebau când intrau cu combina în lan că nu ştiau de unde curg atâtea boabe. Zic: uită-te la spic, tu vrei grâul până la buric. Nu. Acum e mai mic, dar uită-te la spic. Este cea mai mare producţie de grâu pe care a obţinut-o România, mai mare decât anul trecut cu 200.000 de tone şi la acelaşi nivel ca randament, la unitatea de suprafaţă. Cea mai mare de când e ţara, ţară (...) Este şi cea mai mare producţie de orz pe care am obţinut-o şi de orzoaică de toamnă”, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Antena 3.

El a adăugat că aceste producţii-record nu sunt raportările de altădată pentru că, mai afirmă Daea, „nu mai facem raportări din acelea. Acum se fac raportări corecte şi oamenii sunt mai potoliţi la raportări. Şi o să confirme şi Eurostat”.

Marți, 28 august 2018, Petre Daea declara într-o conferinţă de presă că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari (...) Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să si-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, declara ministrul de resort.

Potrivit statisticilor, recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

Executivul de la București a luat și va continua să ia toate măsurile necesare, din punct de vedere instituțional și financiar, în vederea controlului și combaterii eficiente a răspândirii pestei porcine africane (PPA) și face apel la președintele României, Klaus W. Iohannis, să înceteze să exploateze politic această situație cu consecințe importante din perspective economice și sociale, atrage atenția instituția de stat.

Vocile autorizate ale Guvernului român îi reamintesc președintelui României faptul că modul de alocare a banilor din Fondul de Rezervă Bugetară la dispoziția Guvernului (FRB) este clarificat atât prin legislația specifică, cât și ca urmare a deciziei Curții Constituționale a României 558/24 mai 2012.

Totodată, Executivul de la București consideră lipsite de temei acuzațiile președintelui Iohannis, cu atât mai mult cu cât a întârziat nepermis de mult convocarea CSAT pentru avizarea rectificării bugetare, deși cunoștea faptul că acest proiect are prevăzute inclusiv fonduri necesare acțiunilor de control și combatere a răspândirii PPA.

Măsuri de control a pestei porcine africane

Încă de acum trei ani, țara noastră aplică un Program de supraveghere, prevenire şi control pentru PPA, iniţial în opt judeţe aflate la risc, apoi extins pentru tot teritoriul României. Acest program este cofinanţat şi aprobat prin decizia Comisiei Europene.

În data de 31 iulie 2017, s-a confirmat primul focar PPA la porcii domestici, într-o exploatație non-profesională.

Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU) s-a întrunit în datele de 01 august 2017, 22 iunie 2018 (Hotărârea 1/2018), 06 iulie 2018 (Hotărârea 2/2018), 01 august 2018 (Hotărârea 3/2018) şi 28 august 2018.

Totodată, din data de 10 iulie 2018 s-a început uciderea preventivă a suinelor din localitățile aflate la mare risc de răspândire a bolii, ca măsură excepţională aplicabilă în cazul suspicionării/confirmării bolii. Aria teritorială este stabilită prin ordin al prefectului, în calitate de conducător al Unităţii Locale de Decizie din cadrul Centrului Local de Combatere a Bolii, cadrul legislativ fiind reprezentat de HG 484/2018 de modificare a HG 1214/2009.

Măsuri de despăgubire

Guvernul a stabilit acordarea de stimulente pentru vânători sau gestionari ai Fondurilor de Vânătoare cu scopul reducerii densităţii de mistreţi şi îmbunătăţirii supravegherii pasive. Sumele sunt acordate conform deciziilor Grant anuale ale Comisiei Europene (CE), cadrul legislativ fiind reprezentat de HG 485/2018 de modificare a HG 830/2016, după cum urmează: 225 lei/animal pentru porcii mistreţi găsiţi morţi, 65 lei/ set organe de la masculii de mistreţi vânaţi în zona definită ca zonă de mare risc, respectiv 400lei/set organe de la femelele de mistreţ vânate în zona definită ca zonă de mare risc.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a solicitat suplimentarea bugetului cu ocazia rectificării bugetare preconizate, cu suma de 212.272.000 lei.

„Prin urmare, Guvernul a prevăzut în proiectul de rectificare bugetară sumele suplimentare necesare, însă din cauza întârzierii obținerii avizului CSAT, prima rectificare a bugetului pentru 2018 nu a putut fi adoptată la timp”, se precizează într-un document de poziție al Executivului Dăncilă.

În aceste condiții, pentru asigurarea fondurilor imediat necesare plății despăgubirilor, agenția a solicitat MFP suplimentarea bugetului prin redistribuirea de credite de angajament și credite bugetare de la alți ordonatori, în sumă de 40 de milioane de lei, fonduri care vor fi alocate în cel mai scurt timp.

În același timp, ANSVSA a demarat, începând cu data de 10 iunie 2018, procedurile pentru elaborarea și transmiterea către CE a aplicației pentru aprobarea grantului de finanțare și a cererii de plată în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei Europene 2015/144.

Până la data de 10 august 2018, ANSVSA a comunicat serviciilor de specialitate ale CE costurile estimate pentru acordarea de despăgubiri pentru animale și produse, precum și costurile operaționale (sacrificare, transport, distrugere a carcaselor, dezinfecție a unităților, distrugere a furajelor etc.) care au fost realizate. Toate aceste informații vor fi actualizate și comunicate Comisiei din două în două luni.

Pe baza informațiilor comunicate de ANSVSA, în aproximativ două luni de la transmiterea costurilor estimative, Comisia Europeană va adopta o decizie de finanțare care va defini condițiile de implementare: costurile eligibile și cuantumul acestora, precum și posibilitatea acordării unor plăți în avans. Decizia de finanțare va fi ulterior adoptată printr-o decizie GRANT.

Informări constante privind evoluția virusului

Crescătorii de porci, operatorii din industria de profil, asociațiile de vânători și pescari, gestionarii fondurilor de vânătoare și instituțiile cu atribuții în prevenirea și gestionarea PPA au fost informați și avertizați în permanență asupra riscurilor și efectelor acestui virus.

Urmare a evoluției pestei porcine africane în Ucraina și în Republica Moldova și a apropierii focarelor de granița cu România, respectiv sfârșitul anului 2015 și începutul anului 2016, până în prezent, ANSVSA a transmis în teritoriu 67 de note de serviciu și a organizat, în toată țara, 530 de informări și instruiri cu crescătorii de suine din sectorul comercial și necomercial, medicii veterinari de liberă practică, responsabilii fondurilor de vânătoare, ai asociațiilor de vânători și ai direcțiilor silvice.

La aceste informări și instruiri au participat din partea companiilor și asociațiilor de profil, de regulă, medici veterinari cărora le-au fost prezentate riscurile răspândirii PPA, măsurile care trebuie respectate și implementate pentru controlul și combaterea virusului.

Fermele și crescătorii de porci, operatorii din industria cărnii, asociațiile de vânători, medicii veterinari de liberă practică au avut și informațiile necesare, și instrucțiunile de combatere a pestei porcine africane la timp, așa încât deciziile pe care le-au luat în privința măsurilor de sacrificare, prevenire și combatere a răspândirii virusului au fost în deplină cunoștință de cauză.

De altfel, ANSVSA a postat pe site în data de 9 august 2018 dovada participării reprezentanților companiilor de profil la aceste instruiri, prin publicarea proceselor-verbale ale tuturor întâlnirilor organizate de către agenție, pe fiecare județ, fapt confirmat de semnăturile reprezentanților legali ai companiilor din domeniu și care au participat la instructaje. Aceste documente demonstrează fără echivoc faptul că autoritățile statului au informat din timp, corect și nediscriminatoriu toți operatorii din industria de profil asupra riscurilor pestei porcine africane și a măsurilor pentru controlul și combaterea răspândirii virusului.

Procesele-verbale încheiate în fiecare județ, în cadrul informărilor realizate de ANSVSA, ce conțin semnăturile tuturor participanților, pot fi consultate pe site-ul agenției în cauză.

Decizia Curții Constituționale a României (CCR) 558 din 24 mai 2012

Atât legislația specifică, cât și decizia CCR 558 din 24 mai 2012 stipulează fără echivoc modul de alocare a sumelor din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

Potrivit Deciziei, Curtea reţine că eventualele situaţii urgente, apărute pe parcursul exerciţiului bugetar, pot fi rezolvate, în concret, prin acordarea de către Guvern a unor sume suplimentare din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia sa (cum, de altfel, s-a şi realizat în cazul Hotărârii Guvernului 255/2012), însă alocarea şi cheltuirea acestor sume trebuie să fie făcute numai dacă există o justificare obiectivă şi reală care să stea la baza acestora. În esenţă, Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului trebuie să constituie o rezervă reală, folosită exclusiv în cazul perioadelor dificile, doar în ultimă instanţă şi numai în condiţiile în care au fost epuizate toate celelalte căi de finanţare ale unui/unei obiectiv/acţiuni. Caracteristica urgenţei însoţeşte alocarea acestor sume din momentul constatării stării de necesitate cu privire la unele cheltuieli apărute în timpul exerciţiului bugetar până în momentul efectuării plăţilor pentru care acestea au fost solicitate.

Alocările bugetare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului

Prin Legea bugetului de stat 2/2018 s-a alocat suma de 315.700.000 de lei pentru FRB (314,7 milioane lei) și pentru Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului (1 milion lei). Fondul de rezervă a fost suplimentat pe parcursul anului cu suma de 402,7 milioane de lei conform art. 54 din Legea privind finanţele publice 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Pe anul în curs, din FRB s-a suplimentat Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului cu suma de 514,5 milioane lei, prin care s-au alocat autorităților locale și centrale pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale, produse de inundații, următoarele sume: 57,777 milioane de lei prin Hotărârea Guvernului 177/2018 pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale, pentru județele Argeș, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Harghita, Olt, Prahova, Vâlcea, Vrancea, pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale (ex: stabilizare alunecare de teren și refacere drumuri comunale, consolidare drumuri județene, refacere străzi, decolmatare albie râuri și pâraie, reconstrucție podețe); 9,849 milioane de lei prin HG 336/2018 pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale, pentru județele Argeș, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Olt, Teleorman, pentru efectuarea unor lucrări de refacere a infrastructurii locale afectate ca urmare a calamităților naturale (ex: drumuri comunale, drumuri județene, străzi, podețe); 108,677 milioane de lei prin HG 514/2018 pentru unități administrativ-teritoriale afectate de calamitățile naturale pentru județele Alba, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, pentru efectuarea unor lucrări de refacere a infrastructurii locale afectate ca urmare a calamităților naturale produse în perioada martie - iulie 2018 ( ex: drumuri comunale, drumuri județene, străzi, podețe); 212,155 milioane de lei prin HG 563/2018 pentru unități administrativ-teritoriale afectate de calamitățile naturale pentru județele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, pentru efectuarea unor lucrări de refacere a infrastructurii locale afectate ca urmare a calamităților naturale produse în perioada martie - mai 2018 (ex: drumuri comunale, drumuri județene, străzi, podețe, rețea alimentare cu apă); 57,159 milioane de lei, prin HG 516/2018, suplimentarea bugetului Ministerului Apelor şi Pădurilor pentru realizarea în regim de urgenţă a lucrărilor necesare înlăturării efectelor calamităţilor naturale produse în luna iunie 2018; 58,966 milioane de lei, prin HG 582/2018, suplimentarea bugetului Ministerului Apelor şi Pădurilor pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse de inundaţii în perioada iunie - iulie 2018, pe cursurile de apă din judeţele Alba, Argeş, Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Covasna, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Maramureş, Neamţ, Suceava, Vâlcea; 10 milioane de lei, prin HG 342/2018, suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății - înlăturarea efectelor incendiului produs in data de 11 aprilie 2018, la Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu” Iași.